DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI 80 mg+20 mg)/ml soluţie orală COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ soluţie orală conţin lopinavir 80 mg şi ritonavir 20 mg ca potenţator farmacocinetic. Excipienţi cu efect cunoscut Fiecare 1 ml conţine alcool etilic (42,4% v/v) 356,3 mg, sirop de porumb cu conţinut mare de fructoză n polioxilat 40 10,2 mg şi Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct.6.1. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie orală Soluţia orală este de culoare galben până la portocaliu Indicaţii ter este indicat în asociere cu alte medicamente antiretrovirale pentru tratamentul adulţilor, adolescenţilor şi copiilor cu vârsta de 14 zile și peste infectaţi cu virusul imunodeficienţei umane pentru tratamentul pacienţilor infectaţi cu HIV 1 trataţi anterior cu inhibitori de protează trebuie să aibă la bază testarea individuală a rezistenţei virale şi antecedentele privind tratamentele efectuate (vezi pct. 4.4 şi pct. 5.1). Doze şi mod de trebuie prescris de către medici cu experienţă în tratamentul infecţiei cu HIV. dulţi şi adolescenţi oza recomandată de este de 5 ml soluţie orală (400/100 mg) de două ori pe zi, administrată şi peste Forma farmaceutică oluţi orală este opţiunea recomandată pentru o mai riguroasă dozare la copii, ţinând cont de suprafaţa corporală să se utilizeze forma solidă de dozare orală, se poate utiliza Kaletra 100 mg/25 mg comprimate la copii cu greutate mai mică de 40 kg sau cu suprafaţa corporală între 0,5 şi 1,4 m şi care pot să înghită mg de două ori pe zi) pentru adulţi, se poate kg sau mai mare sau cu Suprafaţa corporală (SC)* mai mare de . Cu toate acestea, în cazul în care se consideră necesar . Kaletra comprimate se administrează oral şi comprimatele trebuie să fie înghiţite întregi şi nu mestecate, sparte sau sfărâmate. Vă rugăm consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Trebuie să se ţină cont de cantitatea totală de alcool etilic şi cea de propilenglicol prezente în toate medicamentele, inclusiv în Kaletra soluţie orală, care urmează a fi administrate sugarilor, pentru a se evita toxicitatea acestor excipienţi (vezi pct. 4.4). Recomandări privind doza la pacienții copii cu vârsta între 14 zile și 6 luni Recomandări privind doza pediatrică 2 săptămâni până la 6 luni În funcție de greutate În funcție de SC Frecvența (corespunzător la (corespunzător la Administrată de două ori pe zi cu *Suprafața corporală se poate calcula folosind ecuația următoare:  (înălţimea (cm) X greutatea (kg)/3600) La pacienții cu vârsta mai mică de 6 luni nu se secomandă administrarea Kaletra concomitent cu efavirenz sau nevirapină. Recomandări privind doza la pacienții copii cu vârsta mai mare de 6 luni și mai mică Fără administrarea concomitentă de Efavirenz sau Nevirapină următor sunt recomandări de dozare pentru Kaletra soluţie orală în funcţie de greutate şi de suprafaţa corporală (SC). Recomandări de dozare pentru copii în funcţie de greutate* 6 luni până la 18 ani Doza de soluţie orală de două (doză în mg/kg) de soluţie orală de două ori pe împreună cu alimentele 7 până la < 15 7 până la 10 kg > 10 până la >15 până la 40 kg 15 până la 20 kg 20 până la 25 kg 25 până la 30 kg 30 până la 35 kg 35 până la 40 kg ≥ recomandările privind doza la adult *recomandările de dozare în funcţie de greutate se bazează pe date limitate **volumul (ml) de soluție orală reprezintă doza medie pentru intervalul de greutate Recomandări de dozare la copii pentru doza de 230/57,5 6 luni până la < Suprafaţa corporală* (m Doza de soluţie orală, de două ori pe zi (în mg) Suprafaţa corporală se poate calcula folosind ecuaţia următoare:  (înălţimea (cm) X greutatea (kg)/3600) Tratament concomitent: efavirenz sau nevirapină să fie insuficientă atunci când se administrează concomitent nevirapină sau efavirenz. La acești pacienți este necesară o creștere a dozei de Kaletra la ml de două ori Nu trebuie să se depășească doza recomandată de 533/133 mai mică de 14 zile și nou născuți prematuri Kaletra soluție orală nu trebuie administrată la (prima zi a ultimei menstruații a mamei până la naștere plus timpul scurs după naștere) de născuți înainte de a atinge vârsta postmenstruală săptămâni și vârsta postnatală de cel puțin 14 zile Insuficienţă hepatică La pacienţii infectaţi cu HIV cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată, s a observat o creştere a expunerii la lopinavir cu aproximativ 30%, dar nu se anticipează să aibă semnificaţie clinică (vezi pct. 5.2). Nu sunt disponibile date privind pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Kaletra nu trebuie administrat la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.3) Insuficienţă renală ul renal al lopinavir şi ritonavir este neglijabil, la pacienţii cu insuficienţă renală, nu se anticipează creşterea concentraţiilor plasmatice ale acestora. Deoarece lopinavir şi ritonavir se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, este puţin probabil să fie eliminate semnificativ prin hemodializă sau dializă peritoneală. trebuie administrată utilizând o seringă gradată pentru administrare orală de 2 ml sau 5 ml care ă pe cale orală şi trebuie luat întotdeauna cu alimentele (vezi pct. 5.2). Contraindicaţii itate cunoscută la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 Insuficienţă hepatică severă. conţine lopinavir şi ritonavir, care sunt inhibitori ai izoenzimei CYP3A a citocromului P450. administrat în asociere cu medicamente cu clearance în mare măsură dependent de CYP3A şi ale căror concentraţii plasmatice mari sunt asociate cu evenimente adverse grave şi/sau care pun viaţa în pericol. Aceste medicamente includ: Creştere a concentraţiei medicamentului utilizat concomitent Raţionament Ranolazină Amiodaronă ă Colchicină Creştere a concentraţiei plasmatice a hipotensiune arterială severă. Este contraindicată administrarea concomitentă cu alfuzosin (vezi pct. 4.5). Creștere a concentrației plasmatice a ranolazinei care poate crește riscul apariției reacțiilor adverse grave și/ care pun viața în pericol (vezi pct Creştere a concentraţiei plasmatice a și a creşte riscul de aritmii sau de alte reacţii Creştere a concentraţiei plasmatice a acidului fusidic. Este contraindicată administrarea concomitentă cu acid fusidic în infecţiile dermatologice (vezi Creștere a concentrațiilor plasmatice de neratinib, care pot să crească posibilitatea apariției reacțiilor adverse grave și/sau care pot pune viața în pericol (vezi Creștere a concentrației plasmatice de venetoclax. Creștere a riscului de apariție a sindromului de liză tumorală la inițierea dozei și în timpul perioadei de Creștere a concentrației plasmatice a colchicinei. La pacienții cu insuficiență renală și/sau hepatică este posibil să apară reacții adverse grave și/sau care pun viața în pericol (vezi pct. 4.4 și 4.5). Astemizol, terfenadină Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale astemizolului şi terfenadinei. Astfel, creşte riscul de aritmii grave al acestor Lurasidonă Creștere a concentrației plasmatice a Pimozidă crește riscul apariției reacțiilor adverse grave și/sau care pun viața în pericol (vezi pct. 4.5). Creştere a concentraţiei plasmatice a Astfel, creşte riscul de tulburări g reacţii adverse grave ale acestui Quetiapină Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale quetiapinei, ceea ce poate duce la comă. Este contraindicată administrarea concomitentă cu quetiapină (vezi Dihidroergotamină, ergonovină, ergotamină, metilergonovină Cisapridă Creştere a concentraţiei plasmatice a derivaţilor de ergot care determină toxicitate acută, inclusiv vasospasm şi Creştere a concentraţiei plasmatice a cisapridei. Astfel, creşte riscul de aritmii Antivirale cu acțiune directă asupra virusului Medicamente care modifică concentrația Creștere a riscului de creștere a valorilor A reductază Lovastatină, simvastatină Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale lovastatinei şi simvastatinei; stfel, creşte riscul de miopatie, inclusiv rabdomioliză ă Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale avanafilului (vezi pct. 4.4 şi 4.5) arteriale pulmonare (HAP). Creştere a concentraţiei plasmatice a sildenafil. Astfel, creşte posibilitatea reacţiilor rterială şi sincopă). Vezi pct. 4.4 şi pct. 4.5 pentru administrarea concomitentă de sildenafil la pacienţii cu disfuncţie erectilă. Creştere a concentraţiei plasmatice a vardenafilului (vezi pct. 4.4 şi 4.5) Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale midazolam forma de administrare orală şi triazolam. Astfel, creşte riscul de sedare extremă şi de deprimare respiratorie din Pentru precauţii pri parenterală a midazolam, vezi pct. 4.5. administrare orală, Scădere a concentraţiei medicamentului lopinavir/ritonavir conţin plante Sunătoare Medicamente din plante care conţin sunătoare ( urmare a riscului de scădere a concentraţiei plasmatice şi a eficacităţii clinice a lopinavirului şi ritonavirului Kaletra soluţie orală este contraindicat la copii cu vârsta mai mică de , la gravide, la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală şi la pacienţii trataţi cu disulfiram sau metronidazol din cauza riscului potenţial de toxicitate provocat de excipientul propilenglicol (vezi pct. 4.4). Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Pacienţi cu afecţiuni coexistente Insuficienţă hepatică u au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea Kaletra la pacienţii cu afecţiuni hepatice severe subiacente. este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). Pacienţii cu hepatită cronică tip B sau C care urmează tratament antiretroviral combinat prezintă risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse hepatice severe şi care pot pune viaţa în pericol. În cazul tratamentului vă rugăm să citiţi rezumatul caracteristicilor Pacienţii cu disfuncţii hepatice pre existente, inclusiv hepatită cronică, prezintă o frecvenţă crescută a tulburărilor funcţiei hepatice în timpul tratamentului antiretroviral combinat şi trebuie monitorizaţi conform recomandărilor standard de practică clinică. Dacă la aceşti pacienţi se observă agravarea afecţiunii hepatice, trebuie luată în considerare întreruperea temporară sau definitivă a tratamentului. La 7 zile de la iniţierea tratamentului cu lopinavir/ritonavir în asociere cu alte medicamente a raportat creşterea pacienţii mono infectaţi cu HIV 1 cât şi la persoanele profilaxia postexpunere. În unele cazuri, tulburările hepatice au fost grave. transaminazelor cu sau fără creşterea bilirubinei atât la Trebuie efectuate teste de laborator corespunzătoare înainte de iniţierea tratamentului cu lopinavir/ritonavir şi trebuie efectuată o monitorizare atentă în timpul tratamentului. Insuficienţă renală ul renal al lopinavirului şi ritonavirul este neglijabil, nu se anticipează o creştere a concentraţiilor plasmatice la pacienţii cu insuficienţă renală. Deoarece lopinavirul şi ritonavirul se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, este puţin probabil să fie eliminate semnificativ prin hemodializă sau dializă peritoneală. a raportat creşterea sângerărilor, inclusiv hematoame cutanate spontane şi hemartroză la pacienţii cu hemofilie tip A şi B trataţi cu inhibitori de protează. La unii pacienţi s La mai mult de jumătate din cazurile raportate, în cazul întreruperii prealabile a tratamentului cu inhibitori de protează, chiar dacă mecanismul de acţiune nu a fost elucidat. Ca urmare, pacienţii cu hemofilie trebuie informaţi despre posibilitatea creşterii sângerărilor. a observat o relaţie de cauzalitate Pancreatită at cazuri de pancreatită la pacienţii trataţi cu hipertrigliceridemie. În majoritatea acestor cazuri, pacienţii au prezentat în antecedente pancreatită şi/sau tratament concomitent cu alte medicamente care pot determina pancreatită. Creşterea semnificativă a trigliceridelor este un factor de risc pentru apariţia pancreatitei. Pacienţii infectaţi cu HIV în stadiu avansat pot prezenta riscul de creştere a trigliceridelor şi de apariţie a pancreatitei. ebuie luată în considerare dacă apar simptome clinice (greaţă, vărsături, dureri abdominale) sau modificări ale valorilor testelor de laborator (cum sunt valori crescute ale lipazei sau amilazei plasmatice), care sugerează pancreatita. Pacienţii care prezintă aceste semne sau simptome trebuie examinaţi iar tratamentul cu pancreatită (vezi pct. 4.8). trebuie întrerupt dacă se confirmă diagnosticul de reconstrucție imună La pacienţii infectaţi cu HIV cu deficienţă imună severă în momentul iniţierii tratamentului antiretroviral combinat (TARC) poate să apară o reacţie inflamatorie la germenii patogeni oportunişti asimptomatici sau reziduali şi care poate determina afecţiuni , astfel de reacţii s au observat în primele câteva săptămâni sau luni de la iniţierea TARC. Exemple semnificative sunt retinita cu citomegalovirus, infecţii generalizate şi/sau evaluate şi trebuie instituit tratament atunci când este necesar. erii şi pneumonia cu reconstrucției imune; cu toate acestea, timpul de apariţie raportat este variabil şi boala poate să apară la mai multe luni după iniţierea tratamentului. și hepatita autoimună Osteonecroză Cu toate că etiologia este considerată a fi multifactorială (incluzând utilizarea de co consumul de alcool etilic, imunosupresia severă, indicele de masă corporală crescut), s cazuri de osteonecroză mai ales la pacienţii cu boală HIV avansată şi/sau expunere îndelungată la acienţii trebuie îndrumaţi să ceară sfatul medicului în cazul în care prezintă artralgii, redoare articulară sau dificultate la mişcare. La unii subiecţi adulți sănătoşi, s a evidenţiat faptul că lopinavir/ritonavir poate deter uşoară, asimptomatică, a intervalului PR. La pacienţii cărora li s a administrat lopinavir/ritonavir şi care aveau afecţiuni cardiace organice subiacente şi tulburări de conducere preexistente sau care unoaşte că determină prelungirea intervalului PR (cum sunt au raportat cazuri rare de bloc atrioventricular de grad 2 sau 3. La aceşti pacienţi, Kaletra trebuie utilizat cu precauţie (vezi pct. 5.1). Greutatea şi parametrii m În timpul tratamentului antiretroviral poate să apară o creştere a greutății și a valorilor lipidelor sanguine și ale glicemiei. Într o anumită măsură, astfel de modificări pot fi în legătură cu controlul bolii și cu stilul de viață. În unele cazuri, pentru creşterea lipidelor există dovezi că aceasta este un efect al tratamentului, în timp ce pentru creşterea în greutate nu există dovezi foarte clare ca fiind în legătură cu un anumit tratament. Pentru monitorizarea lipidelor sanguine şi a glicem trimitere la ghidurile privind tratamentul HIV disponibile. Tulburările metabolismului lipidic trebuie tratate prin măsuri clinice adecvate. Interacţiuni cu medicamente conţine lopinavir şi ritonavir, care sunt inhibitori ai izoenzimei CYP3A a P450. Este posibil ca să determine creşterea concentraţiilor plasmatice ale medicamentelor metabolizate în principal de către CYP3A. Aceste creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale medicamentelor administrate concomitent pot determina creşterea sau prelungirea efectul terapeutic şi a reacţiilor adverse (vezi pct. 4.3 şi pct. 4.5). Inhibitorii puternici ai CYP3A4, aşa cum sunt inhibitorii de protează, ot să crească expunerea la bedaquilină ceea ce ar putea să crească riscul reacţiilor adverse ale bedaquilinei. Prin urmare, trebuie evitată utilizarea concomitentă a bedaquilinei cu lopinavir/ritonavir. Cu toate acestea, dacă beneficiul tratamentului depăşeşte riscul, administrarea concomitentă de bedaquilină trebuie să se facă cu precauţie. Se recomandă monitorizarea mai frecventă a electrocardiogramei şi 4.5 și consultaţi Rezumatul caracteris Administrarea concomitentă lopinavir/ritonavir) poate să crească uşor expunerea la metabolitul delamanidului, care a fost asociată așa cum este concomitentă ritonavir, se recomandă monitorizarea frecventă a ECG pe tot i QT. Prin urmare, în cazul în care se consideră necesară administrarea parcursul întregii perioade de tratament cu delamanid (vezi pct. 4.5 și consultaţi R au raportat interacțiuni medicamentoase care au pus viața în pericol și au avut efect letal la pacienții tratați concomitent cu colchicină și inhibitori puternici ai contraindicată administrarea concomitentă de colchicină la pacienţii cu insuficienţă renală și/ hepatică așa cum este 4.3 și Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu: acid fusidic în infecţiile osteo Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu atorvastatină. Dacă se consideră strict necesară utilizarea atorvastatinei, trebuie să se administreze cea mai mică doză posibilă de atorvastatină cu monitorizarea atentă a reacţiilor adverse. De asemenea, este necesară precauţie şi trebuie luată în considerare reducerea dozei, dacă se utilizează concomitent cu rosuvastatină. Dacă este indicat CoA reductază, se recomandă utilizarea de pravastatină sau nă (vezi pct. 4.5). a pacienţii care utilizează Kaletra se recomandă deosebită precauţie atunci când li se prescrie sildenafil sau tadalafil pentru tratamentul disfuncţiei erectile. Se anticipează ca administrarea concomitentă de Kaletra cu aceste medicamente să determine creşterea substanţială a concentraţiilor plasmatice ale acestora ceea ce poate duce la apariţia reacţiilor adverse asociate cum sunt hipotensiune arterială, sincopă, tulburări de vedere şi erecţie prelungită 5). Este contraindicată utilizarea concomitentă de vardenafil cu lopinavir/ritonavir (vezi pct. 4.3). Este contraindicată utilizarea concomitentă de Kaletra şi sildenafil indicat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale Este necesară o atenţie deosebită când concomitent cu medicamente cunoscute că induc prelungirea intervalului QT, cum sunt: clorfeniramină chinidină, eritromicină, claritromicină. adevăr, poate creşte concentraţi concomitent şi acest lucru poate creşte frecvenţa reacţiilor adverse cardiace asociate. În studiile (vezi pct. 4.8 şi 5.3). Nu se recomandă administrarea concomitentă Kaletra cu rifampicină. Rifampicina în asociere cu poate determina scăderi importante ale concentraţiilor pla lor pot reduce semnificativ efectul terapeutic al lopinavirului. Expunerea adecvată la lopinavir/ritonavir poate fi atinsă atunci când se utilizează o doză mai mare de Kaletra, dar aceasta este asociată cu un risc crescut de apariţie a efectelor toxice hepatice şi gastrointestinale. De aceea, administrarea concomitentă trebuie evitată, cu excepţia cazului în care este considerată absolut necesară (vezi pct. 4.5). Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu fluticazonă sau alţi glucocorticoizi, cum , care sunt metabolizaţi de către CYP3A4, cu excepţia cazului în care beneficiul potenţial al tratamentului depăşeşte riscul apariţiei efectelor sistemice determinate de corticosteroizi, incluzând sindrom Cushing şi supresia corticosuprarenalei (vezi pct. 4.5). ă și Alte interacţiuni Pacienţii care utilizează soluţia orală, în special cei cu insuficienţă renală sau cu capacitate scăzută de e exemplu cei de origine asiatică), trebuie monitorizaţi în vederea observării reacţiilor adverse ce pot avea legătură cu toxicitatea propilenglicolului (de exemplu convulsii, stupoare, tahicardie, hiperosmolaritate, acidoză lactică, toxicitate renală, hemoliză) (vezi Kaletra nu vindecă infecţia cu HIV sau SIDA. Persoanele tratate cu Kaletra pot dezvolta în continuare infecţii sau alte afecţiuni asociate cu infecţia cu HIV şi cu SIDA. Pe lângă propilenglicol, menţionat mai sus, soluţia orală este potenţial dăunător afecţiuni cerebrale, cât şi la gravide şi copii. El poate modifica sau intensifica efectele altor conţine până la 0,8 g fructoză pe doză, atunci când este te. Soluţia orală conţine alcool etilic (42% v/v), care administrată conform recomandărilor de dozaj. Acest lucru poate fi important în cazul intoleranţei ereditare la fructoză. Soluţia orală doze mari inadecvate, poate determina cefalee şi tulburări gastro polioxilat 40 hidrogenat şi potasiul din compoziţia soluţiei orale pot determina tulburări mai în cazul unor doze mari inadecvate. Pacienţii care urmează un regim cu conţine până la 0,3 g glicerol pe doză. Numai în cazul unor conţinut scăzut de potasiu trebuie avertizaţi. Risc particular de toxicitate în ceea ce priveşte cantitatea de alcool etilic şi propilenglicol conţinut Kaletra soluţie orală rofesioniştii din domeniul sănătăţii trebuie să ţină cont că soluţi orală concentrată şi conţine 42,4% alcool etilic (v/v) şi 15,3% propilenglicol (w/v). Fiecare 1 soluţie orală conţine 356,3 mg de alcool etilic şi 152 Pentru a minimiza riscul erorilor de medicaţie şi de supradozaj, trebuie acordată atenţie deosebită la dozei de Kaletra, prescrierea medicamentului, transmiterea informaţiei şi la instrucţiunile este important în special la sugari şi la copiii mici. Trebuie să se ţină cont de cantitatea totală de alcool etilic şi de propilenglicol prezentă în toate care urmează a fi administrate sugarilor, pentru a se evita toxicitatea acestor excipienţi. Sugarii trebuie monitorizaţi atent pentru toxicitatea asociată Kaletra soluţie orală care include: hiperosmolaritate, cu sau fără acidoză lactică, toxicitate renală, deprimare a sistemului nervos central (SNC) (inclusiv stupoare, comă şi apnee), convulsii, hipotonie, aritmii cardiace şi modificări ale ECG şi hemoliză. După punerea pe piaţă, s au raportat, în special la nou născuţii prematuri care au primit Kaletra soluţie orală, cazuri de toxicitate cardiacă atrioventricular (AV) total, bradicardie şi cardiomiopatie), acidoză lactică, insuficienţă renală acută, deprimare a SNC şi complicaţii respiratorii care au condus la deces (vezi pct. 4.3 şi 4.9). viaţ Pe baza observațiilor dintr și 75% pentru C față de adulți), copiii de la 14 zile până la 3 luni ar putea avea optimă cu un risc potențial de supresie virologică inadecvată și apariția rezistenței (vez Deoarece Kaletra soluție orală conține alcool etilic, nu se recomandă să se administreze utilizând tuburi pentru alimentare din poliuretan din cauza unei posibile incompatibilități. Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 sodiu”. , adică practic „nu conţine Interacțiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Kaletra conţine lopinavir şi ritonavir, care sunt inhibitori P450. Administrarea concomitentă de Kaletra şi medicamente metabolizate în principal de către CYP3A poate determina creşterea concentraţiilor plasmatice ale celorlalte medicamente, care poate creşte sau prelungi efectele terapeutice şi reacţiile adverse ale acestora. Kaletra nu inhibă CYP2D6, CYP2C9, CYP2C19, CYP2E1, CYP2B6 sau CYP1A2 la concentraţii relevante clinic (vezi pct. 4.3). a demonstrat că, , Kaletra îşi induce propria metabolizare şi creşte biotransfo medicamente metabolizate de către izoenzimele citocromului P450 (inclusiv CYP2C9 şi CYP2C19) şi prin glucuronoconjugare. Aceasta poate determina concentraţii plasmatice scăzute şi reducerea potenţială a eficacităţii medicamentelor administrate Medicamentele contraindicate în special datorită amplorii anticipate a interacţiunilor şi din cauza riscului reacţiilor adverse grave, sunt enumerate la pct. 4.3. Interacţiunile atât cunoscute cât şi cele teoretice cu alte medicamente antiretrovirale selectate şi cu antivirale sunt enumerate în tabelul următor. Nu se așteaptă ca datele din tabel să fie sau cuprinzătoare. Trebuie consultat cu date privind interacţiuni cu alte medicamente Interacţiunile între Kaletra şi medicamente administrate concomitent sunt enumerate în tabelul următor (creştere este indicată “↑”, scădere este indicată “↓”, nemodificat “↔” Cu excepţia cazului în care este menţionată specific doza, studiile enumerate în continuare s efectuat cu doza recomandată pentru lopinavir/ritonavir (de exemplu 400/100 mg de două ori pe zi). concomitent în funcţie de aria terapeutică traţiei Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Mecanismul interacţiunii amivudină ↔ Nu este necesară ajustarea dozei. Abacavir, zidovudină Abacavir, zidovudină: Pot să scadă concentraţiile plasmatice ca urmare a creşterii glucuronoconjugării de către cunoaşte semnificaţia clinică a scăderii concentraţiilor plasmatice de abacavir şi zidovudină , 300 mg o dată pe zi dată pe zi Nevirapină, 200 mg de două ori ↑ 32% ↔ ↑ 51% : ↔ ↓ 20% ↓ 13% ↓ 42% ↓ 27% ↓ 19% ↓ 51% este necesară ajustarea dozei. Concentraţiile plasmatice crescute ale tenofovir pot exacerba reacţiile adverse asociate administrării tenofovir, inclusiv tulburări renale. Consultați pct. 4.2 pentru recomandări privind doza de Kaletra sau luați în considerare o terapie alternativă. Consultați pct. 4.2 pentru recomandări privind doza de Kaletra sau luați în considerare o terapie alternativă. concomitent în funcţie de aria terapeutică traţiei Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Etravirină Mecanismul interacţiunii Etravirină: Nu este necesară ajustarea dozei de două ori pe zi) Rilpivirină de două ori pe zi ↓ ↓ ↓ ↔ ↓ ↔ Rilpivirină: ↑ ↑ ↑ ↔ ↓ ↔ Utilizarea concomitentă de rilpivirină determină creştere a concentraţiilor plasmatice ale rilpivirinei, dar nu este necesară (inhibiţia enzimelor CYP3A) ↑ 295% ↑ 97% În timpul utilizării concomitente cu Kaletra 400 mg/100 mg de două Inhibitor de integrază Ca urmare a inhibării CYP3A către lopinavir/ritonavir trebuie scăzută la 150 mg de două ori pe zi. Nu este necesară ajustarea dozei. ↔ ↔ : ↓ 30% ↔ Administrarea concomitentă cu alţi inhibitori de protează HIV (IP) Conform recomandărilor actuale de tratament, în general nu se recomandă tratamentul dublu cu inhibitori de protează. concomitent în funcţie de aria terapeutică traţiei Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Mecanismul interacţiunii mg de două ori pe zi) Concentraţiile plasmatice de de două ori pe zi) două ori pe zi) de două ori pe zi) mg de două ori pe zi) ASC: ↓ 55% : ↓ 70% : ↓ 47% Administrarea concomitentă de mg, de două ori pe zi) cu soluție orală de două ori pe zi), la pacienţi trataţi anterior cu inhibitori de protează, comparativ cu determinat creşterea incidenţei intestinale şi creşterea trigliceridelor fără creşterea eficacităţii virologice în cazul utilizării regimului combinat. Administrarea concomitentă a recomandată. Nu se recomandă administrarea concomitentă a acestor Omeprazol (40 mg o dată pe ↔ Nu este necesară ajustarea dozei. Ranitidină (150 mg doză unică) Lopinavir: ↔ Ranitidină: ↔ Nu este necesară ajustarea dozei. concomitent în funcţie de aria terapeutică traţiei Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Mecanismul interacţiunii Ca urmare a inhibării CYP3A către aşteaptă să crească concentraţiile alfuzosinului. Creşte riscul apariţiei reacţiilor sedare) datorită concentraţiilor inhibării CYP3A4 de către Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă să crească concentraţiile ranolazinei. Amiodaronă, Dronedaronă: Pot să crească concentrațiile plasmatice ca urmare a inhibării CYP3A4 de către Administrarea concomitentă de Kaletra şi alfuzosin este contraindicată (vezi pct. 4.3) din cauza creşterii toxicităţii legată de arterială Se recomandă monitorizare atentă a reacţiilor adverse (în special a deprimării respiratorii, dar, şi a sedării) atunci când fentanil se administrează concomitent cu Este contraindicată adm concomitentă cu ranolazină (vezi Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra și amiodaronă sau dronedaronă (vezi pct. 4.3) deoarece poate să crească riscul de apariție a aritmiilor sau a altor reacții adverse grave. Ranolazină Amiodaronă, Dronedaronă concomitent în funcţie de aria terapeutică traţiei Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Digoxină Mecanismul interacţiunii Digoxină: Pot să crească concentraţiile plasmatice ca urmare a inhibării P de către . Creşterea concentraţiilor plasmatice ale datorită apariţiei inducţiei P Bepridil, lidocaină forma cu e sistemică şi chinidină Bepridil, lidocaină forma cu administrare sistemică, chinidină: Concentraţiile plasmatice pot să crească atunci când sunt Se impune precauţie şi se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice de digoxină, dacă este posibil, în cazul administrării concomitente de Kaletra cu digoxină. Este necesară prudenţă deosebită atunci când se prescrie Kaletra pacienţilor trataţi cu digoxină, deoarece se aşteaptă să crească semnificativ entraţiile plasmatice ale digoxinei. Iniţierea tratamentului cu digoxină la pacienţi trataţi deja Kaletra este posibil să determine creşteri mai mici decât se aşteaptă ale concentraţiilor plasmatice de digoxină. Se impune precauţie şi atunci când ă monitorizarea concentraţiei Claritromicină Claritromicină: Se anticipează creşteri moderate La pacienţii cu insuficienţă renală (ClCr <30 ml/min) trebuie luată în urmare a inhibării CYP3A de către şi inhibitori ai kinazei Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării de către claritromicină (vezi pct. 4.4). Este necesară prudenţă atunci când se administrează concomitent claritromicină şi Kaletra la pacienţi cu insuficienţă hepatică sau renală. Trebuie evitată administrarea concomitentă de abemaciclib și Kaletra. Dacă această administrare concomitentă este considerată inevitabilă, citiți abemaciclib pentru recomandări Monitorizați reacțiile adverse care sunt în legătură concomitent în funcţie de aria terapeutică traţiei Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de ă Mecanismul interacţiunii ă la puternic al CYP3A4 și acest lucru poate determina scăderea expunerii Concentrațiile serice ale apalutamidei pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către ă ori ASC: ↑ : ↑ Amploarea creșterii depinde de momentul administrării Scăderea expunerii pentru Kaletra potențială a răspunsului virologic. concomitentă de apalutamidă și convulsii, din cauza concentrațiilor crescute de apalutamidă. recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu apalutamidă. Este necesară prudență atunci când se administrează concomitent afatinib și Kaletra. Consultați recomandări privind ajustarea itorizați reacțiile adverse care sunt în legătură cu sân/ABCG2) și inhibării gp de către Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A și a P gp de către Este necesară prudență atunci când se administrează concomitent ceritinib și Kaletra. Consultați recomandări privind ajustarea dozelor. Monitorizați reacțiile adverse care sunt în legătură cu Monitorizare atentă a toleranţei la kinazei, aşa cum sunt dasatinib şi nilotinib, incristină, vinblastină kinazei, aşa cum sunt dasatinib şi nilotinib, de asemenea, vincristină şi vinblastină: Risc de creştere a reacţiilor concentraţiilor plasmatice inhibării CYP3A4 de către concomitent în funcţie de aria terapeutică traţiei Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Mecanismul interacţiunii Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către Administrarea concomitentă de encorafenib și Kaletra poate crește poate crește riscul de toxicitate, Trebuie evitată administrarea ntă de encorafenib și Kaletra. Dacă se consideră că beneficiul depășește riscul și Kaletra trebuie utilizat, pacienții trebuie atent monitorizați din punct de vedere al siguranței Administrarea concomitentă de fostamatinib şi Kaletra poate creşte hipertensiune arterială sau diaree. ultaţi Rezumatul pentru recomandări ă de ibrutinib și Kaletra poate să crească expunerea la ibrutinib, ceea ce poate să crească riscul de toxicitate inclusiv riscul apariției sindromului de liză tumorală. Trebuie evitată administrarea concomitentă de ibrutinib și consideră că beneficiul depășește riscul și trebuie să se utilizeze mg și se monitorizează atent Este contraindicată utilizarea concomitentă de neratinib și Kaletra din cauza posibilității apariției reacțiilor adverse grave și/sau care pot pune viața în Creşterea expunerii la Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către ritonavir. Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, având ca rezultat creșterea riscului de apariție a sindromului de liză tumorală la inițierea dozei și în timpul perioadei de creștere a dozei (vezi pct. 4.3 și consultați La pacienții care au terminat perioada de creștere a dozei și cărora li se administrează o doză zilnică constantă de v puțin 75% atunci când se utilizează (pentru instrucțiuni privind doza, consultați Rezumatul Pacienții trebuie să fie monitorizați a semnele care au legătură cu Warfarină Warfarină: Concentraţiile plasmatice ale warfarinei pot fi influenţate în cazul administrării Se recomandă monitorizarea INR (raport internaţional standardizat). inducţiei CYP2C9. ↑ 153% ↑ 55% Administrarea concomitentă de rivaroxaban şi Kaletra poate creşte Ca urmare a inhibării CYP3A şi P de către lopinavir/ritonavir poate creşte riscul de sângerare. Nu se recomandă utilizarea de rivaroxaban la pacienţii care țiile serice pot să crească din cauza inhibării gp de către lopinavir/ritonavir. clinică și/sau reducerea dozei de AOD trebuie luată în considerare, dabigatran etexilat și edoxaban. Fenitoină Fenitoină: Concentraţiile plasmatice de toină la starea de echilibru au scăzut ca urmare a inducţiei CYP2C9 şi CYP2C19 de către Este necesară prudenţă atunci când se administrează fenitoină cu Kaletra Concentraţia fenitoinei trebuie monitorizată atunci când se administrează concomitent cu Concentraţiile plasmatice scad inducţiei CYP3A de Trebuie avută în vedere creşterea către fenitoină. Carbamazepină şi fenobarbital Carbamazepină: Concentraţiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inducţie CYP3A de către carbamazepină şi fenobarbital. administrează concomitent cu fenitoină. Nu există date c ceea ce priveşte ajustarea dozei. Este necesară prudenţă atunci când se administrează concomitent carbamazepină sau fenobarbital cu Concentraţiile plasmatice de carbamazepină şi fenobarbital Trebuie avută în vedere creşterea administrează concomitent cu carbamazepină sau Nu există date clinice în ceea ce priveşte ajustarea dozei. Lamotrigină şi valproat Lamotrigină: ASC: ↓ 50% : ↓ 46% ↓ glucuronoconjugării ↓ Antidepresive şi Trazodonă doză unică (Ritonavir, 200 mg de două ori Trazodonă: ↑ de 2,4 ori Ketoconazol şi au observat reacţii adverse cum sunt greaţă, ameţeli, hipotensiune arterială şi sincopă în cazul administrării concomitente de trazodonă şi Concentrațiile serice pot să crească în urma inhibării CYP3A de către Concentraţiile plasmatice pot să scadă. Atunci când Kaletra şi acidul administrate concomitent, pacienţii trebuie atent monitorizaţi pentru un efect scăzut al AVP. La pacienţii care încep sau opresc Kaletra în timp ce utilizează lamotrigină doză de întreţinere: oate fi necesar să se crească doza trigină dacă se adaugă Kaletra sau să se scadă dacă se pentru a vedea dacă este necesară ajustarea dozei de lamotrigină, trebuie să se monitorizeze concentraţia plasmatică a lamotriginei, în special înainte şi timp de 2 săptămâni de la La pacienţii care utilizează deja Kaletra şi încep tratamentul cu lamotrigină: u este necesară altă ajustare a dozei de lamotrigină în afară de creşterea dozei recomandată. Nu se cunoaşte dacă combinaţia determină o creştere similară a expunerii la trazodonă. Administrarea concomitentă trebuie făcută cu precauţie şi trebuie luată în considerare trazodonă. Nu se recomandă doze mari de ketoconazol şi itraconazol Administrarea concomitentă de ritonavir (100 mg de două ori pe zi), atât cât conţine şi Kaletra, trebuie evitată, cu excepţia pacient justifică utilizar Colchicină doză unică Colchicină: ASC: ↑ 3 ori mg de două ori : ↑ 1,8 ori Ca urmare a inhibării gp şi/sau CYP3A4 de către Administrarea concomitentă de Kaletra cu colchicină la pacienții cu insuficiență renală și/sau hepatică contraindicată cauza creşterii potenţiale a reacțiilor adverse grave și/sau care pun viața în pericol cum este ă chicinei (inclusiv rabdomioliză) Se recomandă 4.3 și scăderea dozei de colchicină sau colchicină la pacienții cu funcția renală sau hepatică normală dacă Consultați informațiile colchicină Terfenadină infecțioase Pot să crească concentrațiile serice ca urmare a inhibării CYP3A de către Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra cu astemizol și terfenadină deoarece poate să crească riscul de apariție a Administrarea concomitentă de Concentraţiile pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către afecţiunile dermatologice este contraindicată din cauza creşterii riscului de reacţii adverse ale Bedaquilină (doză unică) Bedaquilină: ↑ ↔ de două ori pe zi, doze multiple) În timpul administrării pronunţat al expunerii la bedaquilina plasmatică pentru infecţiile osteo utilizează concomitentă este inevitabilă, se recomandă monitorizarea clinică atentă a reacţiilor adverse Utilizarea concomitentă a evitată din cauza riscului de apariţie a evenimentelor adverse ale bedaquilinei. Dacă beneficiul tratamentului depăşeşte riscul, istrarea concomitentă de bedaquilină cu Kaletra trebuie să se facă cu precauţie. Se recomandă monitorizarea mai frecventă a electrocardiogramei şi babil din cauza inhibării CYP3A4 de către (vezi pct. 4.4 și consultaţi de două ori pe zi) ă ori ↑ ↑ intervalului QT asociată cu DM 6705, dacă se consideră necesară administrarea concomitentă a delamanid cu Kaletra, se recomandă monitorizarea frecventă a ECG pe administrării 4.4 şi consultaţi Rezumatul Rifabutină 150 mg o dată pe zi Rifabutină (substanţa activă şi metabolitul său activ Atunci când se utilizează în ↑ de 5,7 ori ↑ de 3,5 ori Rifampicină au observat scăderi importante ale concentraţiilor urmare a inducţiei CYP3A de către rifampicină. recomandată de rifabutină este de ori pe săptămână în monitorizarea atentă a reacţiilor inclusiv neutropenie şi uveită, din cauza unei creşteri anticipate a expunerii la rifabutină. La pacienţii săptămână nu este tolerată, se recomandă reducerea suplimentară a dozei de rifabutină la 150 ori pe săptămână în zile stabilite. Trebuie avut în vedere faptul că mg administrată de două ori pe săptămână nu oferă o expunere optimă la rifabutină, determinând un risc de apariţie a rezistenţei la rifamicină şi eşec terapeutic. Nu este necesară Nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra cu rifampicină, deoarece poa determina scăderi importante ale concentraţiilor plasmatice de lopinavir, care la rândul lor pot să reducă semnificativ efectul uă ori pe zi această ajustare a dozei poate fi asociată cu o creştere a ALT/AST şi cu o creştere a tulburărilor această administrare concomitentă trebuie evitată, cu excepţia cazului în care se consideră că este absolut Lurasidonă Pimozidă Quetiapină necesară. Dacă s a hotărât că această administrare concomitentă nu poate fi evitată, o doză mai 400 mg/400 mg de două ori pe zi poate fi administrată co atentă a siguranţei şi a efectului Doza de Kaletra trebuie crescută treptat numai după iniţierea tratamentului cu rifampicină (vezi Este contraindicată administrarea concomitentă cu lurasidonă (vezi Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra și pimozidă deoarece poate să crească riscul de apariție a tulburărilor hematologicice grave sau a altor reacții adverse grave inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de lurasidonă. Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de pimozidă. Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de quetiapină. Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra şi quetiapină, deoarece poate creşte administrare orală: ↑ de 13 ori Midazolam forma injectabilă: ↑ de 4 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către adrenergic (cu durată lungă de acţiune) e aşteaptă creşterea oncentraţiil concomitent cu forma orală ce utilizarea concomitentă de injectabilă trebuie făcută cu prudenţă. Dacă se administrează forma injectabilă, această administrare trebuie făcută în secţia de terapie intensivă (ATI) sau secţii similare care asigură monitorizare clinică şi abordare medicală adecvată în caz de deprimare respiratorie şi/sau sedare prelungită. Trebuie avută în midazolam în special dacă se utilizează mai mult de o singură doză. Utilizarea concomitentă poate determina creşterea riscului de reacţii adverse cardiovasculare urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. palpitaţii şi tahicardie sinusală. Prin urmare, nu se recomandă administrarea concomitentă de Felodipină, nifedipină şi nicarpidină Felodipină, nifedipină şi nicarpidină: Concentraţiile plasmatice pot să crească în urma inhibării CYP3A de către Se recomandă monitorizarea clinică atât a efectelor terapeutice cât şi a reacţiilor adverse atunci administrează concomitent cu Dexametazonă Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inducţiei CYP3A de către dexametazonă. Se recomandă monitorizarea clinică a eficacităţii antivirale administrează concomitent cu Propionat de fluticazonă, budosenidă, trimacinolon în injectabilă sau intranazală Propionat de fluticazonă  Concentraţiile plasmatice: ↑ Concentraţiile cortizolului: ↓ 86% itori de fosfodiesterază (PDE5) mg de două ori pe ASC: ↑ de 13 ori anticipează în cazul administrării de fluticazonă. S sindrom Cushing şi supresie corticosuprarenală la pacienţii care au utilizat concomitent ritonavir şi propionat de fluticazonă pe cale intranazală sau inh lucru se constată şi în cazul altor corticosteroizi metabolizaţi de către izoenzima CYP3A a budesonidă și triamcinolon consecinţă, nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra cu aceşti corticoster decât dacă beneficiul potenţial al tratamentului depăşeşte riscul (vezi pct. 4.4). Trebuie luată în considerare fie scăderea dozei de corticosteroid şi monitorizarea atentă a efectelor locale şi metabolizat de către CYP3A4 (de exemplu beclometazonă). În plus, în cazul întreruperii administrării scăderea progresivă a dozelor să necesite o perioadă mai lungă de Este contraindicată utilizarea Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. ASC: ↑ de 2 ori Ca urmare a inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra cu ASC: ↑ de 11 ori Ca urmare a inhibăr de către lopinavir/ritonavir. Dihidroergotamină, ergonovină, ergotamină, metilergonovină ASC: ↑ de 49 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către recomandă administr concomitentă de Kaletra cu În tratamentul disfuncţiei erectile: Este necesară atenţie deosebită sau tadalafil pacienţilor cărora li se administrează Kaletra şi monitorizarea atentă a hipotensiune arterială, sincopă, tulburări de vedere şi erecţie prelungită (vezi pct. 4.4). Atunci când se administrează sildenafil nu trebuie să depăşească tadalafil nu trebuie să depăşească Este contraindicată utilizarea concomitentă de vardenafil cu Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra cu să determine toxicitate acută determinată de ergot, inclusiv vasospasm și ichemie (vezi Cisapridă Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către Este contraindicată concomitentă de Kaletra cu cisapridă deoarece poate să crească riscul de apariție a aritmiilor grave Antivirale cu acțiune direcă asupra VHC (50/200 mg o dată pe zi) ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ 20,70 (combinații de mecanisme Este contraindicată administrarea concomitentă de ↔ Concentrațiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării P, BCRP și se recomandă administrarea concomitentă de glecaprevir/pibrentasvir și Kaletra OATP1B de către creștere a ALT asociată cu creșterea expunerii la glecaprevir. Concentrațiile plasmatice de ă administrarea tasvir și concomitentă de Kaletra și voxilaprevir pot să crească ca urmare a inhibării glicoproteinei P, BCRP și OATP1B1/3 de către lopinavir/ritonavir. toate acestea, numai creșterea considerată relevantă din punct de două ori pe ↑ ↑ 4,7 ori ↑ 14,4 ori Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu Sunătoare Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inhibării CYP3A de către preparatele din conţin sunătoare. Ciclosporină, sirolimus ină) şi tacrolimus Lovastatină şi simvastatină Ciclosporină, sirolimus (rapamicină), tacrolimus: Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către Lovastatină, simvastatină: Creştere marcată a concentraţiilor plasmatice ca urmare a inhibării CYP3A de către Medicamente care modifică concentrația Lomitapidă expunerea la lomitapidă, ori. Se așteaptă creșterea concentrațiilor de lomitapidă ca ării către lopinavir/ritonavir. care conţin sunătoare nu trebuie asociate cu lopinavir şi ritonavir. Dacă un pacient utilizează deja sunătoare, administrarea acesteia trebuie întreruptă şi, dacă este posibil, se verifică încărcătura rală. Concentraţiile plasmatice de lopinavir şi ritonavir pot să crească după întreruperea administrării preparatelor conţinând sunătoare. Este posibil să necesite persista cel puţin 2 săptămâni după rea tratamentului cu sunătoare administrarea Kaletra poate să înceapă în condiţii de siguranţă la 2 săptămâni după întreruperea administrării preparatelor conţinând sunătoare. Se recomandă monitorizarea cu frecvenţă mai mare a concentraţiilor terapeutice, până când concentraţiile plasmatice ale stabilizează. Deoarece concentraţiile plasmatice CoA reductază pot rabdomioliză, asocierea acestor contraindicată (vezi pct. 4.3). zarea concomitentă a Kaletra cu lomitapidă este contraindicată (vezi informații privind prescrierea pentru lomitapidă) (vezi pct. 4.3). Atorvastatină Rosuvastatină, 20 mg o dată pe Nu se recomandă administrarea concomitentă cu atorvastatină. Dacă utilizarea atorvastatinei este absolut necesară, trebuie să se administreze cea mai mică doză posibilă cu monitorizare atentă a reacţiilor adverse (vezi pct. 4.4). Este necesară precauţie şi trebuie luată în considerare reducerea dozei de rosuvastatină atunci când Kaletra se administrează Atorvastatină: ASC: ↑ de 5,9 ori : ↑ de 4,7 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către Rosuvastatină: ASC: ↑ de 2 ori : ↑ de 5 ori Deşi rosuvastatina este metabolizată în proporţie mică creştere a concentraţiilor Mecanismul acestei interacţiuni datora inhibării Fluvastatină sau pravastatină Fluvastatină, pravastatină: Nu se anticipează interacţiuni Dacă este indicat tratamentul cu un CoA reductază, se recomandă fluvastatin metabolizată de CYP450. este parţial metabolizată de CYP2C9. Buprenorfină, 16 mg o dată pe Buprenorfină: ↔ Nu este necesară ajustarea dozei. Metadonă Metadonă: ↓ Se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice de metadonă. ↓ În cazul administrării contraceptive care conţin Medicamente care ajută la renunţarea la fumat Bupropionă Bupropionă şi metabolitul său activ, hidroxibupropionă: ASC şi C ↓ ~50% inducţiei metabolizării orală sau sub formă de plasture), ontracepţie. Dacă este absolut necesară administrarea concomitentă de cu bupropionă, aceasta trebuie făcută cu monitorizare clinică atentă în ceea ce priveşte eficacitatea bupropionei, fără creşterea dozei recomandate, în ratament de substituție a hormonilor tiroidieni Levotiroxină După punerea pe piață, s La pacienții tratați cu levotiroxină, posibilă interacțiunie dintre medicamentele care conțin ritonavir și levotiroxină. (TSH) cel puțin în prima lună după începerea și/sau întreruperea ă se Concentraţiile plasmatice ale lopinavir/ritonavir pot să scadă de către bosentan. ASC: ↑ 5 : ↑ 6 Iniţial, C a bosentan: ↑ de Ca urmare a inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A și a P gp de către Trebuie precauţie în se administrează concomitent administrează concomitent cu săptămână de administrare concomitentă, trebuie controlată HIV şi pacienţii monitorizaţi atent pentru toxicitatea asociată bosentanului. Nu se recomandă administrarea concomitentă de riociguat și pct. 4.4 și consultați Pe baza profilelor metabolice cunoscute, nu se anticipează interacţiuni semnificative clinic între Kaletra şi dapsonă, trimetoprim/sulfametoxazol, azitromicină sau fluconazol. şi alăptare Sarcină Ca regulă generală, atunci când se decide utilizarea la gravide a medicamentelor antiretrovirale pentru tratamentul infecţiei cu HIV şi ca urmare pentru reducerea riscului de transmitere verticală a HIV la născut, pentru a stabili siguranţa pentru făt, trebuie luate în considerare studiile efectuate la animale precum şi experienţa clinică la gravide. A fost studiată utilizarea lopinavir/ritonavir în timpul sarcinii la peste primului trimestru de sarcină la peste 1000 femei. În supravegherea după punerea pe piaţă prin intermediul Registrului Antiretroviral al Gravidelor iniţiat în ianuarie 1989, la un număr de peste 1000 femei expuse la Kaletra sarcină nu s a observat risc crescut de apariţie a defectelor la naştere după expunere. Prevalenţa defectelor la naştere după expunerea la lopinavir în orice trimestru este comparabilă cu prevalenţa observată la populaţia generală. Nu s a observat nicio caracteristică a defectelor la naştere sugestivă pentru o etiologie comună. reproducere (vezi pct. 5.3). Pe baza datelor menţionate, este puţin probabil Dacă este necesar din punct de vedere clinic, lopinavir poate fi utilizat în timpul sarcinii. animale au indicat o toxicitate asupra funcţiei de Alăptare În studiile la şobolan s a arătat că lopinavirul se excretă în lapte. Nu se cunoaşte dacă acest medicament se excretă în laptele uman. Ca regulă generală, se recomandă ca femeile evidență cu HIV să nu alăpteze, pentru a evita transmiterea HIV. Studiile efectuate la animale nu au evidenţiat niciun efect asupra fertilităţii. Nu sunt disponibile date privind efectul lopinavir/ritonavir asupra fertilităţii la om. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pacienţii trebuie atenţionaţi că a fost raportată greaţă în timpul tratamentului cu Kaletra (vezi pct. 4.8). Soluţia orală conţine Reacţii adverse Rezumatul profilului de siguranţă Siguranţa a fost studiată în studii clinice de fază II IV la peste 2600 pacienţi a administrat o doză de 800/200 mg (6 capsule sau 4 comprimate) o dată pe zi priveşte inhibitorii nucleozidici de revers transcriptază (INRT), în unele studii, asociere cu efavirenz sau nevirapină. Cele mai frecvente reacţii adverse raportate în legătură cu diaree, greaţă, vărsături, hipertrigliceridemie şi hipercolesterolemie. Diareea, greaţa şi vărsăturile pot să apară la începutul tratamentului, în timp ce hipertrigliceridemia şi hipercolesterolemia pot să apară mai târziu, pe parcursul tratamentului. În studiile clinice de fază II IV, reacţiile adverse legate de tratament au dus la retragerea prematură din studiu a 7% dintre subiecţi. Este important de reţinut că s au raportat cazuri de pancreatită la pacienţii trataţi cu cazuri rare de creşteri ale intervalului PR (vezi pct. 4.4). b. Prezentarea sub formă de tabel a reacţiilor adverse Reacţii adverse raportate în studii clinice şi în cadrul experienţei după punerea pe piaţă, la adulţi şi Următoarele evenimente au fost identificate ca fiind reacţii adverse. Categoria de frecvenţă include e moderată până la severă, indiferent de evaluarea cauzalităţii individuale. Reacţiile adverse sunt clasificate pe aparate, organe şi sisteme. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii, folosind următoarele categorii: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10) şi mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100) și fi estimată din datele disponibile) ) şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate ≥1/10 Reacţii adverse în studii clinice şi după punerea pe piaţă, la pacienţi adulţi Aparate, organe și sisteme Infecţii şi infestări Frecvență Reacție adversă Infecţii ale căilor respiratorii superioare Tulburări hematologice şi Tulburări ale sistemului Infecţii ale căilor respiratorii inferioare, infecţii celulită, foliculită şi furuncul inclusiv urticarie şi Mai puţin reconstrucție imună Tulburări endocrine Mai puţin Tulburări metabolice şi de nutriţie Modificări ale glicemiei, inclusiv diabet hipercolesterolemie, scădere ponderală, scădere a apetitului alimentar Mai puţin Creştere ponderală, creştere a apetitului Tulburări Tulburări ale Mai puţin Coşmaruri, scădere a libidoului Cefalee (inclusiv migrenă), neuropatie (inclusiv neuropatie periferică), ameţeli, Mai puţin Tulburări oculare Mai puţin Tulburări de vedere Tulburări acustice şi Mai puţin Tulburări cardiace Mai puţin Ateroscleroză manifestată prin infarct Tulburări vasculare bloc atrioventricular, insuficienţă tricuspidiană Hipertensiune arterială Mai puţin Tromboză venoasă profundă Tulburări gastro Diaree, greaţă Pancreatită , vărsături, boală de reflux gastroesofagian, gastroenterită şi colită, dureri abdominale (regiunea superioară şi inferioară), distensie abdominală, dispepsie, hemoroizi, flatulenţă Hemoragie gastrointestinală, inclusiv ulcer gastric şi duodenal, duodenită, gastrită şi rectoragie, stomatită şi ulceraţii bucale, incontinenţă fecală, constipaţie, xerostomie Hepatită inclusiv creşteri ale AST, ALT şi Mai puţin Tulburări hepatobiliare Mai puţin teatoză hepatică, hepatomegalie, colangită, hiperbilirubinemie Tulburări cutanate şi ale ţesutului subcutanat rupţie cutanată tranzitorie inclusiv erupţie cutanată maculopapulară, dermatită/erupţie cutanată inclusiv eczemă şi dermatită seboreică, transpiraţii nocturne, prurit Mai puţin Alopecie, capilarită, vasculită Tulburări musculo şi ale ţesutului conjunctiv musculară şi osoasă inclusiv şi dorsalgie, tulburări musculare cum sunt slăbiciune musculară şi spasme musculare Mai puţin Rabdomioliză, osteonecroză Tulburări renale şi ale căilor Mai puţin Scădere a clearance ului creatininei, nefrită, Cu frecvenţă necunoscută Nefrolitiază Disfuncţie erectilă, tulburări ale menstruaţiei Tulburări ale aparatului genital şi sânului Tulburări generale şi la pct. 4.4: pancreatită şi lipide c. Descrierea reacţiilor adverse menţionate a raportat sindrom Cushing la pacienţii care utilizează ritonavir concomitent cu propionat de fluticazonă administrat pe cale inhalatorie sau intranazală; de asemenea, acest sindrom poate să apară şi la alţi corticosteroizi metabolizaţi pe calea izoenzimei CYP3A a citocromului P450, de exemplu onidă (vezi pct. 4.4 şi 4.5). Pe parcursul tratamentului cu inhibitori de protează, în special în asociere cu inhibitori revers transcriptază, s au raportat creşteri ale creatin fosfochinazei (CPK), mialgie, miozită şi, rar, rabdomioliză. În timpul tratamentului antiretroviral, pot să crească greutatea şi valorile lipidelor sanguine şi La pacienţii infectaţi cu HIV cu deficienţă imună severă în momentul iniţierii terapiei antiretrovirale combinate (TARC), pot să apară reacţii inflamatorii până la infecţii oportuniste asimptomatice sau și hepatita autoimună cu toate acestea, timpul de apariţie raportat este variabil şi boala poate să apară la mai multe luni după iniţierea tratamentului avansată sau cu expunere de lungă durată la tratamentul antiretroviral combinat (TARC). Frecvenţa cu care apare această reacţie este necunoscută (vezi pct. 4.4). eonecroză, în special la pacienţii cu factori de risc cunoscuţi, cu boală HIV d. Copii şi adolescenţi şi peste, profilul de siguranţă este similar cu cel întâlnit la adulţi (vezi Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacți național de raportare, astfel cum este menţionat în ă ă Până în prezent, la om există experienţă limitată privind supradozajul acut cu a raportat supradozaj cu Kaletra soluţie orală (inclusiv cu rezultat letal). S au raportat următoarele reacţii adverse asociate supradozajului accidental la nou născuţii prematuri: bloc atrioventricular complet, cardiomiopatie, acidoză lactică şi insuficienţă renală acută. Reacţiile adverse observate la câine au inclus salivaţie, vărsături şi diaree/scaune anormale. La şoarece, şobolan şi câine s au observat semne de toxicitate care au inclus scăderea activităţii, ataxie, emaciere, deshidratare şi tremor. Nu există antidot specific pentru supradozajul cu constă în măsuri generale de susţinere care includ monitorizarea semnelor vitale şi observarea stării clinice a pacientului. Dacă este necesar, substanţa activă neabsorbită se elimină prin provocarea ărtarea substanţei active neabsorbite se poate se leagă în proporţie mare de proteinele utiliza administrarea de cărbune activat. Deoarece plasmatice, este puţin probabil ca dializa să fie eficace pentru eliminarea semnificativă a substanţei Cu toate acestea, prin dializă se pot elimina atât alcoolul etilic, cât şi propilenglicolul în cazul supradozajului cu Kaletra soluţie orală. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică HIV, combinaţii, codul ATC: z sistemic, antivirale pentru tratamentul infecţiilor cu Mecanism de acţiune Lopinavirul este responsabil de activitatea antivirală a 1 şi HIV şi are Modificări ale electrocardiogramei andomizat încrucişat controlat activ (moxifloxacină 400 mg o dată pe zi) şi placebo la 39 adulţi sănătoşi, în ziua 3 a fost evaluat prin 10 măsurători, timp de peste 12 ore, intervalul QTcF. Valoarea maximă a diferenţei medii (limita superioară a intervalu QTcF faţă de grupul placebo a fost de 3,6 (6,3) în grupul la care s 400/100 mg de două ori pe zi, respectiv 13,1 (15,8) în grupul la care s două ori pe zi. Prelungirea intervalului QRS de la 6 ms la 9,5 ms indusă de doza mare de lopinavir/ritonavir (800/200 mg de două ori pe zi) contribuie la prelungirea QT. La starea de echilibru, cele două regimuri au determinat în ziua 3 expuneri de aproximativ 1,5, respe faţă de cele observate la lopinavir/ritonavir la dozele recomandate o dată pe zi sau de două ori pe zi. Niciun subiect nu a avut o prelungire a intervalului QTcF ≥60 ms faţă de valoarea iniţială sau o depăşire a intervalului QTcF cu relevanţă clinică, de 500 ms. În acelaşi studiu, în ziua 3, la subiecţii cărora li s a administrat lopinavir/ritonavir a fost observată de asemenea o prelungire modestă a intervalului PR. Variaţia medie faţă de valoarea iniţială a intervalului un interval de 12 ore după administrarea dozei. Intervalul maxim PR a fost de 286 ms şi nu s Activitate antivirală ctivitatea antivirală a lopinavirului împotriva tulpinilor HIV de laborator şi clinice, a fost evaluată pe liniile celulare limfoblastice infectate acut, respectiv pe limfocitele din sângele periferic. În absenţa serului uman, valoarea medie CE 1 diferite, a fost de 19 nM. În absenţa şi în prezenţa serului uman 50%, valoarea medie CE – a lopinavirului a fost de 6,5 nM faţă de câteva tulpini clinice de HIV a fost de 17 nM, respectiv 102 nM. În absenţa serului Rezistenţă Selectarea rezistenţei in vitro 1 cu sensibilitate scăzută la lopinavir 1 cu lopinavir în monoterapie şi cu lopinavir plus ritonavir, în proporţii corespunzătoare celor observate pentru intervalele de concentraţii plasmatice realizate de tratamentul . Analizele fenotipice şi ge sugerează că prezenţa ritonavirului, în aceste raporturi de concentraţie, nu are o influentă măsurabilă asupra selecţiei virusurilor rezistente la lopinavir. În ansamblu, caracteristicile ale rezistenţei fenotipice încrucişate între lopinavir şi alţi inhibitori de protează sugerează că sensibilitatea scăzută la lopinavir se corelează strâns cu sensibilitate scăzută la ritonavir şi indinavir, dar nu şi cu sensibilitatea scăzută la amprenavir, saquinavir şi nelfinavir. Analiza rezistenţei la pacienţii netrataţi anterior cu ARV a analizat un număr limitat de tulpini virale, nu s rezistenţei la lopinavir la pacienţii netrataţi anterior cu ARV care nu au avut rezistenţă semnificativă la inhibitori de protează la iniţierea tratamentului. Vezi în continuare descrierea detaliată a studiilor Analiza rezistenţei la pacienţii trataţi anterior cu IP În 2 studii de Fază II şi unul de Fază III, selecţia rezistenţei la lopinavir la pacienţii cu lipsa răspunsului terapeutic anterior la inhibitorii de protează s longitudinale de la 19 subiecţi trataţi anterior cu inhibitori de protează care au prezentat supresie virală incompletă sau recădere ulterioară la răspunsul iniţial la Kaletra şi care a demonstrat rezistenţă crescută între faza iniţială şi recădere (definit ca apariţie a noi mutaţii sau schimbare de 2 ori a susceptibilităţii fenotipice la lopinavir). Creşterea rezistenţei a fost cel mai des întâlnită la pacienţii ale căror tulpini virale iniţiale au avut câteva mutaţii asociate inhibitorilor de protează, dar o scădere a susceptibilităţii la lopinavir în faza iniţială, mai mică de 40 ori. Mutaţiile V82A, I54V şi M46I au fost cel mai des întâlnite. Au fost observate de asemenea mutaţiile L33F, I50V şi V32I combinată cu I47V/A. 19 tulpini virale au demonstrat o creştere de 4,3 ori a CI comparativ cu tulpinile iniţiale (de mparativ cu virusul sălbatic). Corelaţii genotipice ale sensibilităţii fenotipice reduse la lopinavir pentru virusurile selectate de alţi inhibitori de protează. Activitatea antivirală a lopinavirului a fost evaluată ice obţinute de la pacienţii cu absenţa răspunsului terapeutic la unul sau mai mulţi inhibitori de protează. Următoarele mutaţii ale proteazei HIV au fost asociate cu sensibilitate redusă ană 7 şi 8 10 mutaţii la poziţiile de mai sus ale aminoacizilor, a fost de 0,8, 2,7, 13,5 şi 44,0 ori mai mare decât CE mari ale sensibilităţii, au prezentat mutaţii la poziţiile 10, 54, 63 plus 82 şi/sau 84. În plus, ele au sălbatic de HIV. Toate cele 16 virusuri care au avut modificări de peste 20 ori mai ană de 3 mutaţii la poziţiile aminoacizilor 20, 24, 46, 53, 71 şi 90. În plus faţă de mutaţiile descrise mai sus, au fost observate mutaţiile V32I şi I47A ale tulpinilor de recădere cu reducerea susceptibilității la lopinavir la pacienţii care au primit tratament cu Kaletra şi au fost trataţi rior cu inhibitori de protează şi au fost observate mutaţiile I47A şi L76V în tulpinile de recădere cu reducerea sensibilităţii la lopinavir la pacienţii cărora li s Concluziile privind relevanţa apariţiei mutaţiilor specifice sau a tipului mutaţional se pot modifica în funcţie de datele suplimentare şi de aceea se recomandă consultarea sistemului curent de interpretare a rezultatelor testelor de evaluare a rezistenţei. Activitatea antivirală a Kaletra la pacienţii care nu au răspuns la tratamentul cu inhibitori de protează La 56 pacienţi, care nu au răspuns la tratamentul cu diferiţi inhibitori de protează, a fost studiată , prin evaluarea răspunsului viral la semnificaţia clinică a sensibilităţii reduse la lopinavir , cu respectarea genotipului şi fenotipului viral iniţial. CE împotriva a 56 tulpini virale iniţiale au fost de 0,6 până la sălbatic de HIV. După 48 săptămâni de tratament cu ≤ 400 copii/ml ARN HIV în plasmă la 93% (25/27), 73% (11/15) şi 25% (2/8) dintre pacienţii care au prezentat o reducere a sensibilităţii la lopinavir <10 ori, între 10 ână la 40 ori şi > 40 ori faţă de valoarea inițială. În plus, răspunsul viral a fost observat la 91% (21/23), 71% (15/21) şi 33% (2/6) dintre pacienţii cu 0 7 şi 8 10 mutaţii ale proteazei HIV asociate cu reducerea sensibilităţii , efavirenz şi INRT, s . Deoarece aceşti pacienţi nu au fost expuşi anterior la răspuns poate fi atribuită activităţii antivirale a efavirenzului, în special la pacienţii infectaţi cu un virus cu rezistenţă semnificativă la lopinavir. Studiul nu a inclus un grup de control cu pacienţi la care să nu se administreze Rezistenţă încrucişată Activitatea inhibitorilor de protează asupra tulpinilor care au dezvoltat rezistenţă crescută la lopinavir după tratamentul cu Kaletra la pacienţii trataţi anterior cu inhibitori de protează: În 3 studii de Fază II şi unul de Fază III cu Kaletra, efectuate la pacienţi trataţi anterior cu inhibitori de protează, prezenţa rezistenţei încrucişate la alţi inhibitori de protează a fost analizată la 18 tulpini de recădere care au demonstrat evoluţia rezistenţei la lopinavir. Valoarea mediană tulpini iniţiale şi de recădere a fost de 6,9 şi respectiv de 63 ori comparativ cu tipul sălbatic de virus. În e de recădere fiecare a menţinut (dacă a fost rezistenţă încrucişată iniţială) şi dezvoltat rezistenţă încrucişată importantă la indinavir, saquinavir şi atazanavir. A fost notată o scădere redusă a de la 3,7 la 8 ori pentru tulpinile virale iniţiale activităţii amprenavirului, cu o creştere mediană şi respectiv tulpinile de recădere. Tulpinile au menţinut susceptibilitatea la tipranavir cu o creştere ană a tulpinilor iniţiale şi de recădere, de 1,9 şi respectiv 1,8 ori, comparativ cu tipu sălbatic de virus. Pentru informaţii suplimentare privind utilizarea tipranavirului în tratamentul infecţiei cu HIV 1 rezistent la lopinavir, inclusiv indicatorii răspunsului genotipic, vă rugăm consultaţi ARN HIV şi numărul CD până la 360 săptăm Utilizare la adulţi Pacienţi fără tratament antiretroviral anterior pe o durată de 48 nelfinavir (750 mg de trei ori pe zi) plus stavudină şi lamivudină. Valoarea medie a numărului iniţial (interval: între 2 şi 949 celule/mm ) şi ARN HIV iniţial din plasmă a fost 4,9 l copii/ml (interval: între 2,6 şi 6,8 log a efectuat la 653 pacienţi netrataţi anterior (400/100 mg de două o Rezultate în săptămâna 48: Studiul M98 ARN HIV <50 copii/ml*† Creştere medie faţă de numărul iniţial * analiza intenţiei de tratament conform căreia pacienţii cu valori lipsă sunt consideraţi eşecuri † p<0, O sută treisprezece pacienţi trataţi cu nelfinavir şi 74 pacienţi trataţi cu lopinavir/ritonavir au avut peste 400 copii/ml ARN HIV în timpul tratamentului pe perioada dintre săptămânile 24 şi 96. aceştia, tulpinile izolate de la 96 subiecţi trataţi cu nelfinavir şi 51 subiecţi trataţi cu lopinavir/ritonavir au putut fi amplificate pentru testele de rezistenţă Rezistenţa la nelfinavir, definită ca fiind prezenţa mutaţiilor D30N sau L90M ale proteazei, a fost observată la 41/96 (43%) din subiecţi. Rezistenţa la lopinavir, definită ca fiind prezenţa oricărei mutaţii primare sau active ale proteazei (vezi mai sus) a fost observată la 0/51 (0%) subiecţi. Lipsa rezistenţei la lopinavir a fost confirmată de analiza fenotipică. De asemenea, răspunsul virologic susţinut la nucleozidici/nucleotidici de revers transcriptază) a fost observat în cadrul unui studiu de mică amploare de fază II (M97 720) timp de 360 săptămâni de tratament. În acest studiu au fost trataţi iniţial o sută de pacienţi (din care 51 pacienţi au primit 400/100 mg de două ori pe zi şi 49 pacienţi au primit fie 200/100 mg de două ori pe zi, fie 400/200 mg de două ori pe zi). Între săptămâna 48 şi 72, toţi pacienţii au fost incluşi în studiul deschis Kaletra şi au primit o doză de 400/100 mg de două ori pe zi. Treizeci şi nouă pacienţi (39%) au întrerupt studiul, incluzând cei 16 (16%) pacienţi care au întrerupt studiul datorită evenimentelor adverse, dintre acestea, unul a condus la deces. Șaizeci și unul pacienţi au terminat studiul (35 pacienţi au primit doza recomandată de 400/100 mg de două ori pe zi pe tot parcursul studiului). Rezultate în săptămâna 360: Studiul M97 Creştere medie a numărului iniţial de CD 360 săptămâni de tratament, analiza genotipică a tulpinilor virale a fost efectuată cu succes la 19 din cei 28 pacienţi cu peste 400 copii/ml ARN HIV confirmat şi nu a pus în evidenţă mutaţii primare sau active ale proteazei (aminoacizi în poziţiile 8, 30, 32, 46, 47, 48, 50, 82, 84 şi 90) sau rezistenţă fenotipică pentru inhibitorii de protează Pacienţi cu tratament antiretroviral anterior u orb, randomizat, care evaluează efectul la două niveluri de dozare (400/100 mg şi 400/200 mg, ambele administrate de două ori pe zi) plus nevirapină (200 mg de două ori pe zi) şi a doi inhibitori nucleozidici de revers transcriptază efectuat la 70 pacienţi trataţi anterior cu un singur inhibitor de protează şi care nu au fost trataţi anterior cu inhibitori nucleozidici de revers transcriptază. Numărul iniţial de celule CD (interval: între 72 şi 807 celule/mm şi valoarea mediană a 1 iniţial din plasmă copii/ml (interval: între 2,9 şi 5,8 log Rezultate în săptămâna 24: Studiul M97 Creştere medie faţă de numărul iniţial de CD * analiza intenţiei de tratament conform căreia pacienţii cu valori lipsă sunt consideraţi eşecuri t, care evaluează efectul tratamentului cu două niveluri de dozare (400/100 mg şi 533/133 mg, ambele de două ori pe zi) plus efavirenz (600 mg o dată pe zi) şi al inhibitorilor nucleozidici de revers transcriptază efectuat la 57 pacienţi trataţi anterior cu mai mulţi inhibitori de protează şi netrataţi anterior cu inhibitori non transcriptază. Între săptămânile 24 şi 48, pacienţii randomizaţi la o doză de 400/100 mg au fost trecuţi la o doză de 533/133 mg. Numărul medi între 13 şi 1030 celule/mm iţial de celule CD Rezultate în săptămâna 48: Studiul M98 Creştere medie faţă de numărul iniţial de CD * analiza intenţiei de tratament conform căreia pacienţii cu valori lipsă sunt consideraţi eşecuri netrataţi anterior (44%) şi trataţi anterior (56%) cu antiretrovirale. Toţi pacienţii au fost trataţi nucleozidici de revers transcriptază. Pacienţii au fost randomizaţi, fie pentru a folosit forma farmaceutică lichidă de Kaletra la 100 asemenea, la pacienţii netrataţi anterior cu antiretrovirale s a administrat INRT. La pacienţii trataţi a administrat nevirapină plus cel mult doi INRT. Siguranţa, eficacitatea şi profilele ocinetice ale celor două regimuri terapeutice au fost evaluate după 3 săptămâni de tratament la fiecare subiect. Ulterior, toţi pacienţii au continuat cu doza de 300/75 mg pe m². Vârsta medie a pacienţilor a fost de 5 ani (interval: 6 luni până la 6 pacienţi având vârsta de un an sau mai puţin. Valoarea medie iniţială a numărului celulelor 14 subiecţi având vârsta mai mică de 2 ani şi +celule T a fost de 838 celule/mm³ şi valoarea medie iniţială a ARN HIV Rezultate în săptămâna 48: Studiu M98 Pacienţi netrataţi Pacienţi trataţi Creştere medie faţă de numărul iniţial de CD *analiza intenției de tratament conform căreia pacienții la care lipsesc valorile se consideră ca fiind eşecuri virologice tolerabilitatea, siguranța și eficacitatea Kaletra soluție orală la o doză de 300 de două ori pe zi plus 2 INRT la copii cu vârsta ≥ 14 zile și < 6 luni infectați cu HIV La înrolare, valoarea mediană (interval) a ARN HIV mediană (interval) a procentului de celule CD copii/ml și valoarea în Săptămâna Vârsta: ≥ 14 zile și 6 săptămâni Vârsta: ≥ 6 săptămâni și Modificare mediană față de valoarea inițială a numărului iecților care au avut și care au rămas care a inclus lopinavir/ritonavir la subiecți cu vârsta de 2 până la 36 luni infectați cu HIV un studiu randomizat controlat cu nevirapină comparativ cu schema de tratament expuși la nevirapină pentru prevenirea transmiterii infecției de la mamă la făt (Cohorta I) și care nu au fost expuși la nevirapină (Cohorta II). de două ori pe zi în doză de 16/4 pentru subiecții luni până la < mg/kg pentru subiecții ≥ 6 luni și < mg/kg pentru subiecții ≥ 6 luni și ≥ kg până mg pentru subiecții ≥ kg. Schema de tratament care a inclus nevirapină a o dată Ambele brațe de tratament au inclus zidovudină 180 mediană a timpului de monitorizare a fost 48 săptămâni pentru Cohorta I și 72 săptămâni pentru ore și lamivudină 4 La inițiere, vârsta mediană a fost de 0,7 ani, valoarea mediană a numărului de celule CD4 și celule T a fost 1147 19% și valoarea mediană a ARN HIV subiecți din grupul lopinavir/ritonavir cu eșec virologic pentru care au fost disponibile date privind rezistența, la niciunul nu s a obsevat rezistență la lopinavir/ritonavir. , valoarea procentuală mediană a celulelor CD4 și celule T a fost a constatat că dintre cei 13 Rezultate în Săptămâna 24: S nevirapină nevirapină Eșec virologic *Definit ca valoare confirmată a ARN HIV 400 copii/ml la 24 săptămâni recădere virologică > 4000 copii/ml după Săptămâna 24. Rata globală de eșec combină diferențele de tratament în cadrul grupelor de vârstă, ponderate de precizia estimării în cadrul fiecărei grupe de vârstă p=0,015 (Cohorta I); p< săptămâni) la copii cu infecție HIV 1 dobândită perinatal. Schema de tratament a fost zidovudină plus lamivudină plus lopinavir 300 mg /ritonavir 75 mg pe m de două ori pe zi până la vârsta de 6 săptămâni sau tratament precoce timp de legate de eșec atribuite tratamentului care limitează toxicitatea. de două ori pe zi. Rata de risc pentru deces sau eșec la tratamentul de primă intenție în funcție de Brațul săptămâna Brațul săptămâna eșec la * Eșec definit ca progresie a bolii din punct de vedere clinic și immunologic, eșec virologic sau schemă de tratament pentru limitarea toxicității TAR. p=0,0005 (brațul săptămâna 40); 0,0008 (brațul săptămâna 96) Proprietăți farmacocinetice Proprietăţile farmacocinetice ale lopinavirului administrat concomitent cu ritonavir au fost evaluate la voluntari adulţi sănătoşi şi la pacienţi infectaţi cu HIV; nu s au observat diferenţe semnificative între cele două grupuri. Lopinavirul este metabolizat complet de CYP3A. Ritonavirul inhibă metabolizarea lopinavirului, crescând astfel concentraţia plasmatică a acestuia. În timpul studiilor la pacienţii infectaţi cu HIV, administrarea 400/100 mg de două ori zilnic a realizat o valoare medie a centraţiilor plasmatice la starea de echilibru de lopinavir de 15 până la de cele realizate de ritonavir la pacienţii infectaţi cu HIV. Concentraţiile plasmatice ale ritonavirului au fost mai mici de 7% din cele obţinute prin administrarea de ritonavir 600 mg de două ori pe zi. CE antivirală Rezultă că activitatea antivirală a a lopinavirului a fost de aproximativ 10 ori mai mică decât cea a ritonavirului. se datorează lopinavirului. Absorbţie ă a dozelor de 400/100 mg , a realizat la aproximativ 4 ore după administrare, o valoare medie a de două ori pe zi timp de restricţie concentraţiei plasmatice maxime±DS pentru lopinavir (C plasmatică medie la starea de echilibru înaintea dozei de dimineaţă a fost de μg/ml. Concentraţia săptămâni, fără μg/ml. ASC a μg•oră/ml. La om, biodisponibilitatea absolută a lopinavirului în combinaţie cu ritonavirul nu a fost stabilită. Efectele alimentelor asupra absorbţiei după administrare orală capsule moi şi soluţie orală s (masă cu conţinut moderat în lipide). Administrarea unei singure doze de 400/100 mg cu o masă cu conţinut moderat în grăsimi (500 25,1% provenite din grăsimi) a fost asociată cu o creştere medie de 48% şi 23% a ASC, respectiv C valorile obţinute în condiţii de repaus alimentar. Pentru Kaletra soluţie orală creşterile corespunzătoare ale ASC şi C bogată în lipide (872 kcal, 55,8% provenite din grăsimi) a crescut ASC şi C 96%, respectiv 43% pentru capsulele moi şi 130%, respectiv 56% pentru soluţia orală. Pentru a creşte biodisponibilitatea şi a micşora variabilita trebuie administrata împreună cu alimente. cu o masă Distribuţie a starea de echilibru, lopinavirul se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 99%. Lopinavirul se leagă atât de alfa 1 glicoproteina acidă (AGA) cât şi de albumină, cu o afinitate mai mare pentru AGA. La starea de echilibru, legarea lopinavirului de proteine rămâne constantă în condiţiile concentraţiilor realizate de 400/100 mg atât pentru subiecţii sănătoşi cât şi pentru cei infectaţi cu HIV. de două ori pe zi şi este similară cu microzomi hepatici umani arată că lopinavirul este metabolizat în principal prin oxidare. Lopinavirul este metabolizat în proporţie mare de sistemul enzimatic al citocromului P450 din inhibând metabolizarea lopinavirului şi crescând astfel concentraţia plasmatică a acestuia. Un studiu a arătat că 89% din radioactivitatea plasmatică după administrarea unei a datorat substanţei active netransformate. La om, s cel puţin 13 metaboliţi ai lopinavirului produşi prin oxidare. Perechile epimerice 4 oxo şi 4 sunt metaboliţii majori cu activitate antivirală, dar reprezintă numai cantităţi foarte mici din radioactivitatea plasmatică totală. Ritonavirul a dovedit că induce enzime metabolice, determinând inducţia propriei sale metabolizări şi probabil a metabolizării lopinavirului. În timpul administrării repetate concentraţiile dinaintea dozei următoare de lopinavir scad treptat, realizând concentraţii stabile după aproximativ 10 zile până la 2 săptămâni. upă o doză de 400/100 mg C lopinavir/ritonavir, aproximativ 10,4±2,3% şi 82,6±2,5% din C poate fi regăsită în urină, respectiv în materiile fecale. Aproximativ 2,2% şi 19,8% din doza administrată se elimină sub formă de lopinavir nemodificat prin urină, r materii fecale. După administrări repetate, mai puţin de 3% din doza de lopinavir se excretă nemodificată prin urină. Timpul efectiv de înjumătățire plasmatică al lopinavirului (concentraţia maximă concentraţia dinaintea dozei următoare), pentru 6 ore şi clearance ul aparent după administrare orală este de 6 până la 7 l/oră. Grupe speciale de pacienţi și adolescenți mai mică de de două ori pe zi studiată la un total de de la 14 zile până de două ori pe zi cu nevirapină și de două ori a fost studiată la (DS) pentru studii este raportată în tabelul de mai jos. luni și două ori pe zi fără nevirapină şi cel de 300/75 mg/m de două ori pe zi cu nevirapină au determinat concentraţii plasmatice de lopinavir în plasmă asemănătoare cu cele obţinute la pacienţii adulţi cu un regim de 400/100 mg de două ori pe zi fără nevirapină.    • ≥ 14 zile până la < 6 săptămâni (N = 9): ≥ 6 săptămâni până la < 6 luni (N = 18): ≥ 6 luni până la < 12 ani (N = 53): Adulți Kaletra soluție orală 230/57,5 Kaletra soluție orală 300/75 Kaletra comprimate filmate 400 mg/100 mg de două ori pe zi, la starea de echilibru de două ori pe zi fără nevirapină de două ori pe zi cu nevirapină Sex, rasă şi vârstă nu a fost studiată la vârstnici. La pacienţii adulţi nu s diferenţă farmacocinetică legată de vârstă sau de funcţie de rasă. au identificat diferenţe farmacocinetice în Insuficienţă renală nu a fost studiată la pacienţii cu insuficienţă renală; cu toate acestea, deoarece ul renal al lopinavirului este neglijabil, la pacienţii cu insuficienţă renală nu se anticipează o scădere a clearance Insuficienţa hepatică rii farmacocinetici la starea de echilibru pentru lopinavir la pacienţii infectaţi cu HIV cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată comparativ cu pacienţii infectaţi cu HIV cu funcţie hepatică normală în condiţiile administrării de doze multiple de lopinavir/ritonavir 400/100 mg de două ori pe a observat o creştere limitată a concentraţiei lopinavirului total cu aproximativ 30%, fără relevanţă clinică (vezi pct. 4.2). Date preclinice de siguranţă Studii de toxicitate după doze repetate efectuate la rozătoare şi câine au identificat organe ţintă majore cum sunt ficatul, rinichiul, tiroida, splina şi hematiile circulante. Modificările hepatice au indicat inflamaţie celulară cu degenerare focală. expunerea care determină aceste modificări era comparabilă sau sub expunerea clinică la om, dozele la animale au fost de peste 6 ori mai mari decât doza recomandată clinic. La şoarece a fost evidenţiată o degenerare tubulară renală uşoară la o ere de cel puţin două ori mai mare decât cea realizată terapeutic la om; rinichiul nu a fost afectat la şobolan şi câine. La şobolan, scăderea tiroxinei plasmatice a determinat o creştere a eliberării TSH rezultând hipertrofie celulară foliculară la nivelul glandei tiroide. Aceste modificări au fost reversibile după întreruperea administrării substanţei active şi au lipsit la şoarece şi câine. La şobolan, dar nu la şoarece şi câine, s au observat anizocitoză Coombs negativă şi poikilocitoză. La şobolan, dar a observat mărirea splinei cu histiocitoză. Colesterolul plasmatic a fost crescut la rozătoare, dar nu la câine, trigliceridele au fost crescute numai la şoarece. mare concentraţie de lopinavir şi de 15 ori concentraţiile plasmatice libere realizate la om în cazul dozei maxime terapeutice testată, corespunzător unei expuneri la lopinavir totale de 7 ori întârziere în repolarizarea fibrelor cardiace Purkinje canine. O concentraţie mai mică a ast, concentraţii plasmatice similare de lopinavir/ritonavir nu a distribuţia tisulară la şobolan, nu au evidenţiat o retenţie cardiacă semnificativă a substanţei active; ASC la 72 ore la nivelul inimii a fost de aproximativ 50% din ASC plasmatică. Prin urmare, se anticipează ca valorile concentraţiilor de decât concentraţiile plasmatice. rdului să nu fie semnificativ mai mari La câine, au fost observate pe electrocardiogramă unde U proeminente, asociate cu un interval PR prelungit şi bradicardie. S a presupus că aceste efecte au fost determinate de tulburările electrolitice. Nu se cunoaşte relevanţa clinică a acestor date preclinice dar cu toate acestea, nu trebuie excluse potenţialele efecte cardiace ale acestui medicament la om (vezi pct. 4.4 şi 4.8). La şobolan, la doze materne redusă a fătului, scăderea greutăţii fătului, frecvenţa crescută a malformaţiilor scheletice) şi toxicitatea în dezvoltarea postnatală (scăderea ratei de supravieţuire a puilor) toxice. Expunerea sistemică la lopinavir/ritonavir la doze toxice materne şi la doze toxice asupra dezvoltării a fost mai mică decât expunerea terapeutică la om. genotoxic, mitogen de inducere a tumorilor hepatice, în general considerat a avea o relevanţă mică ir la şoarece au dovedit un potenţial Studiile de carcinogenitate la şobolan nu au relevat efecte tumorigene. Lopinavir/ritonavir şi mutaţiei reversibile bacteriene Ames, testul limfomului la şoarece, testul micronucleilor la şoarece şi PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE Lista excipienţilor Soluţia orală conţine irop de porumb cu conţinut mare de fructoză pă purificată ovidonă romă Magnasweet 110 (combinaţie de glicirizinat monoamonium şi glicer roma de vanilie (conţinând acid p ă, etil vanilină) hidroxibenzaldehidă, acid vanilic, vanilină, romă Cotton Candy (conţinând etil maltol, etil vanilină, acetoină, dihidrocumarină, propilenglicol), aharină sodică lorură de sodiu lei de mentă Incompatibilităţi Precauţii speciale pentru păstrare A se păstra Păstrarea în timpul utilizării: dacă nu se păstrează la frigider, a se păstra la temperaturi sub 25°C; medicamentul rămas neutilizat se aruncă după 42 zile (6 săptămâni). Se recomandă notarea pe cutie a Natura şi conţinutul ambalajului Kaletra soluție orală este disponibil sub formă de flacoane multidoză din tereftalat de polietilenă Pentru Kaletra soluție orală sunt disponibile două mărimi de ambalaj: mbarului, conţinând fiecare 60 ml soluţie. ml cu gradații de 0,1 Pentru volume de până la 2 ml. Pentru volume mai mari este disponibil un ambalaj alternativ. ml cu gradații de 0,1 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Fără cerinţe speciale. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data primei autorizări: 20 martie 2001 Data ultimei reautorizări: 20 martie 2011 Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website ul Agenţiei Europene a DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ conţine lopinavir 200 mg combinat cu ritonavir 50 mg ca potenţator Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. ARMACEUTICĂ roșie „ ” Indicaţii terapeutice tratamentul adulţilor, adolescenţilor şi copiilor cu vârsta peste 2 ani infectaţi cu virusul imunodeficienţei umane (HIV pentru tratamentul pacienţilor infectaţi cu HIV 1 trataţi anterior cu inhibitori de protează trebuie să aibă la bază testarea individuală a rezistenţei virale şi antecedentele privind tratamentele efectuate (vezi pct. 4.4 şi 5.1). Doze şi mod de administrare trebuie prescris de către medici cu experienţă în tratamentul infecţiei cu HIV. de Kaletra trebuie înghiţite întregi şi nu trebuie mestecate, sparte sau sfărâmate. dulţi şi adolescenţi oza standard recomandată de comprimate este de 400/100 mg (două comprimate a 200/50 mg) de două ori pe zi, administrată cu sau fără alimente. În cazul în care administrarea o dată pe zi a dozei se consideră necesară pentru managementul pacientului, Kaletra comprimate se poate administra la pacienţii adulţi în doză de 800/200 mg (patru comprimate a 200/100 mg) o dată pe zi cu sau fără alimente. Utilizarea dozei o dată pe zi, comparativ cu administrarea dozei standard de două ori pe zi, trebuie limitată numai la acei pacienţi adulţi la care virusul are foarte puţine mutaţii asociate inhibitorilor de protează (IP) (de exemplu mai puţin de 3 mutaţii la IP în conformitate cu rezultatele studiilor clinice, pentru descrierea completă a populaţiilor vezi pct. 5.1) şi trebuie să se ia în calcul riscul unei mai mici durabilităţi a supresiei virale (vezi pct. 5.1) şi creşterea riscului de apariţie a diareei (vezi pct. 4.8). Pentru pacienţii cu tulburări de deglutiţie, este disponibilă soluţia orală. Pentru instrucţiuni privind dozele, consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Kaletra soluţie orală. opii (cu vârsta de 2 ani şi peste) oza de Kaletra comprimate (400/100 mg de două ori pe zi) recomandată pentru adulţi poate fi utilizată la copii cu greutate egală sau mai mare de 40 kg sau cu suprafaţă corporală (SC) . Pentru copiii cu o greutate mai mică de 40 kg sau cu o suprafaţă corporală între 0,5 şi 1,4 m şi care pot înghiţi comprimate, vă rugăm să citiţi Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Kaletra 100 mg/25 mg comprimate. Pentru copiii care nu pot înghiţi comprimate, vă rugăm citiţi Rezumatul sticilor produsului pentru Kaletra soluţie orală. Kaletra nu trebuie să se utilizeze o dată pe zi la copii şi adolescenţi (vezi pct.5.1). Suprafaţa corporală se poate calcula folosind ecuaţia următoare:  (înălţimea (cm) X greutatea (kg)/3600) mai mică de u au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea Kaletra la copiii cu vârsta mai mică de 2 ani. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 5.2, dar nu se pot face recomandă Tratament concomitent: efavirenz sau nevirapină Tabelul următor conţine recomandări privind dozajul la copii pentru Kaletra comprimate sau soluție orală în funcţie de suprafaţa corporală atunci când este utilizat concomitent cu efavirenz nevirapină. Recomandări privind dozajul la copii în cazul utilizării concomitente cu efavirenz sau nevirapină Suprafaţa corporală (m Doza recomandată de lopinavir/ritonavir (mg ) de două ori pe zi ≥0,5 şi <0,8 ≥0,8 şi <1,2 ≥1,2 şi <1,4 ≥1,4 6,5 ml de soluție orală Kaletra comprimate nu trebuie mestecate, sparte sau sfărâmate. ** Consultați Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Kaletra soluție orală pentru recomandări entru a se asigura doza recomandată, comprimatele de Kaletra 200/50 Insuficienţă hepatică La pacienţii infectaţi cu HIV cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată, s a observat o creştere a expunerii la lopinavir cu aproximativ 30%, dar nu se aşteaptă să aibă relevanţă clinică (vezi pct.5.2). Nu sunt disponibile date privind pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Kaletra nu trebu administrat la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.3) Insuficienţă renală ul renal al lopinavir şi ritonavir este neglijabil, la pacienţii cu insuficienţă renală, nu se aşteaptă creşterea concentraţiilor plasmatice ale acestora. Deoarece lopinavir şi ritonavir se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, este puţin probabil să fie eliminate semnificativ prin hemodializă sau dializă peritoneală. Sarcina şi postpartum • Nu este necesară ajustarea dozei de lopinavir/ritonavir în timpul sarcinii și postpartum. • Din cauza lipsei datelor farmacocinetice și clinice, administrarea o dată pe zi de lopinavir/ritonavir nu este recomandată pentru femeile gravide. Comprimatele de Kaletra se administrează pe cale orală şi trebuie înghiţite întregi şi nu trebuie mestecate, sparte sau sfărâmate. Kaletra comprimate poate fi luat cu sau fără alimente. Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 Insuficienţă hepatică severă. conţine lopinavir şi ritonavir, care sunt inhibitori ai izoenzimei CYP3A a citocromului P450. rance în mare măsură dependent de CYP3A şi ale căror concentraţii plasmatice mari sunt asociate cu evenimente adverse grave şi/sau care pun viaţa în pericol. Aceste medicamente includ: Raţionament Creştere a concentraţiei medicamentului utilizat concomitent Ranolazină Amiodaronă ă Colchicină terfenadină Creştere a concentraţiei plasmatice a hipotensiune arterială severă. Este contraindicată administrarea concomitentă Creștere a concentrației plasmatice a ranolazinei care poate crește riscul apariției reacțiilor adverse grave și/ care pun viața în pericol (vezi pct Creştere a concentraţiei plasmatice a și a creşte riscul de aritmii sau de alte reacţii Creştere a concentraţiei plasmatice a acidului fusidic. Este contraindicată administrarea concomitentă cu acid fusidic în infecţiile dermatologice (vezi Creștere a concentrațiilor plasmatice de neratinib, care pot să crească posibilitatea apariției reacțiilor adverse grave și/sau care pot pune viața în Creștere a concentrației plasmatice de venetoclax. Creștere a riscului de apariție a sindromului de liză tumorală la inițierea dozei și în timpul perioadei Creștere a concentrației plasmatice a La pacienții cu insuficiență renală și/sau hepatică este posibil să apară reacții adverse grave și/sau care pun viața în pericol (vezi pct. 4.4 și 4.5). Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale astemizolului şi terfenadinei. Astfel, creşte riscul de aritmii grave al acestor Lurasidonă Creștere a concentrației plasmatice a Pimozidă crește riscul apariției reacțiilor adverse grave și/sau care pun viața în pericol (vezi pct. 4.5). Creştere a concentraţiei plasmatice a pimozidei. Astfel, creşte riscul de tulburări grave hematologice sau de alte reacţii adverse Quetiapină Creşteri ale concentraţiilor plasmatice comă. Este contraindicată administrarea concomitentă cu quetiapină (vezi pct. Dihidroergotamină, ergonovină, ergotamină, metilergonovină Creştere a concentraţiei plasmatice a derivaţilor de ergot care determină toxicitate acută, inclusiv vasospasm şi Cisapridă Creştere a concentraţiei plasmatice a cisapridei. Astfel, creşte riscul de aritmii Antivirale cu acțiune directă asupra Creștere a riscului de creștere a Medicamente care modifică concentrația lipidelor Lovastatină, simvastatină A reductază ă orală, triazolam Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale lovastatinei şi simvastatinei; creşte riscul de rabdomioliză (vezi pct. 4.5). Creşteri ale concentraţiilor plasmatice Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale avanafilului (vezi pct. 4.4 şi 4.5) arteriale pulmonare (HAP). Creştere a concentraţiei plasmatice a sildenafil. Astfel, creşte posibilitatea reacţiilor rterială şi sincopă). Vezi pct. 4.4 şi pct. 4.5 pentru administrarea concomitentă de sildenafil la pacienţii cu disfuncţie erectilă. Creştere a concentraţiei plasmatice a vardenafilului (vezi pct. 4.4 şi 4.5) Creşteri ale concentraţiilor plasmatice orală şi triazolam. Astfel, creşte riscul de sedare extremă şi de deprimare Pentru precauţii pri parenterală a midazolam, vezi pct. 4.5. Scădere a concentraţiei medicamentului lopinavir/ritonavir conţin plante Sunătoare Medicamente din plante care conţin sunătoare ( urmare a riscului de scădere a concentraţiei plasmatice şi a eficacităţii clinice a lopinavirului şi ritonavirului Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Pacienţi cu afecţiuni coexistente Insuficienţă hepatică: au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea Kaletra la pacienţii cu afecţiuni hepatice severe subiacente. este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). Pacienţii cu hepatită cronică B sau C care urmează tratament antiretroviral combinat prezintă risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse hepatice severe şi care pot pune viaţa în pericol. În cazul tratamentului antiviral concomitent pentru hepatita B sau C, vă rugăm să citiţi Rezumatul caracteristicilor produsulu Pacienţii cu disfuncţii hepatice preexitente, inclusiv hepatită cronică, prezintă o frecvenţă crescută a tulburărilor funcţiei hepatice în timpul tratamentului antiretroviral combinat şi trebuie monitorizaţi conform recomandărilor standard de practică clinică. Dacă la aceşti pacienţi se observă agravarea afecţiunii hepatice, trebuie luată în considerare întreruperea temporară sau definitivă a tratamentului. La 7 zile de la iniţierea tratamentului cu lopinavir/ritonavir în aso a raportat creşterea transaminazelor cu sau fără creşterea bilirubinei atât la pacienţii mono infectaţi cu HIV 1 cât şi la persoanele la care s unele cazuri, tulburările hepatice au fost grave. Trebuie efectuate teste de laborator corespunzătoare înainte de iniţierea tratamentului cu lopinavir/ritonavir şi trebuie efectuată o monitorizare atentă în timpul tratamentului. Insuficienţă renală ul renal al lopinavirului şi ritonavirului este neglijabil, nu se anticipează o creştere a concentraţiilor plasmatice la pacienţii cu insuficienţă renală. Deoarece lopinavirul şi ritonavirul se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, este puţin probabil să fie eliminate semnificativ prin hemodializă sau dializă peritoneală. a raportat creşterea sângerărilor, inclusiv hematoame cutanate spontane şi hemartroză, la pacienţii cu hemofilie tip A şi B trataţi cu inhibitori de protează. La unii pacienţi s La mai mult de jumătate din cazurile raportate, în cazul întreruperii prealabile a tratamentului cu inhibitori de protează, acesta a fost continuat sau a fost reluat. S a observat o relaţie d chiar dacă mecanismul de acţiune nu a fost elucidat. Ca urmare, pacienţii cu hemofilie trebuie informaţi despre posibilitatea creşterii sângerărilor. Pancreatită au raportat cazuri de pancreatită la pacienţii trataţi cu hipertrigliceridemie. În majoritatea acestor cazuri, pacienţii au prezentat în antecedente pancreatită şi/sau tratament concomitent cu alte medicamente care pot determina pancreatită. Creşterea semnificativă a trigliceridelor este un factor de risc pentru apariţia pancreatitei. Pacienţii infectaţi cu HIV în stadiu avansat pot prezenta risc de creştere a trigliceridelor şi de apariţie a pancreatitei. Pancreatita trebuie luată în considerare dacă apar simptome clinice (greaţă, vărsăt abdominale) sau modificări ale valorilor testelor de laborator (cum sunt valori crescute ale lipazei sau amilazei plasmatice), care sugerează pancreatita. Pacienţii care prezintă aceste semne sau simptome trebuie examinaţi iar tratamentul cu pancreatită (vezi pct. 4.8). trebuie întrerupt dacă se confirmă diagnosticul de reconstrucție imună La pacienţii infectaţi cu HIV cu deficienţă imună severă în momentul iniţierii tratamentului antiretroviral combinat (TARC) poate să apară o reacţie inflamatorie la germenii patogeni oportunişti asimptomatici sau reziduali care poate determina afecţiuni cl iniţierea TARC. Exemple semnificative sunt retinita cu citomegalovirus, infecţii generalizate şi/sau , astfel de reacţii s au observat în primele câteva săptămâni sau luni de la evaluate şi trebuie instituit tratament atunci când este necesar. i şi pneumonia cu onstrucției imune; cu toate acestea, timpul de apariţie raportat este variabil şi boala poate să apară la mai multe luni după iniţierea tratamentului. și hepatita autoimună Osteonecroză Cu toate că etiologia este considerată a fi multifactorială (incluzând utilizarea de corti consumul de alcool etilic, imunosupresia severă, indicele de masă corporală crescut), s cazuri de osteonecroză mai ales la pacienţii cu boală HIV avansată şi/sau expunere îndelungată la enţii trebuie îndrumaţi să ceară sfatul medicului în cazul în care prezintă artralgii, redoare articulară sau dificultate la mişcare. La unii subiecţi adulți sănătoşi, s a evidenţiat faptul că lopinavir/ritonavir poate determin uşoară, asimptomatică, a intervalului PR. La pacienţii cărora li s a administrat lopinavir/ritonavir şi care aveau afecţiuni cardiace organice subiacente şi tulburări de conducere preexistente, sau care oaşte că determină prelungirea intervalului PR (cum sunt au raportat cazuri rare de bloc atrioventricular de grad 2 sau 3. La aceşti pacienţi, Kaletra trebuie utilizat cu precauţie (vezi pct. 5.1). Greutatea şi parametrii metabolici În timpul tratamentului antiretroviral poate să apară o creştere a greutății și a valorilor lipidelor sanguine și ale glicemiei. Într o anumită măsură, astfel de modificări pot fi în legătură cu controlul bolii și cu stilul de viață. În unele cazuri, pentru creşterea lipidelor există dovezi că aceasta este un efect al tratamentului, în timp ce pentru creşterea în greutate nu există dovezi foarte clare ca fiind în legătură cu un anumit tratament. Pentru monitorizarea lipidelor sanguine şi a glicemiei, se face trimitere la ghidurile privind tratamentul HIV disponibile. Tulburările metabolismului lipidic trebuie tratate prin măsuri clinice adecvate. Interacţiuni cu medicamente Kaletra conţine lopinavir şi ritonavir, care su medicamentelor metabolizate în principal de către CYP3A. Aceste creşteri ale concentraţiilor edicamentelor administrate concomitent, pot determina creşterea sau prelungirea efectului lor terapeutic şi a reacţiilor adverse (vezi pct. 4.3 şi 4.5). să determine creşterea concentraţiilor plasmatice ale Inhibitorii puternici ai CYP3A4, aşa cum sunt inhibitorii de protează, pot să crească expunerea la aquilină ceea ce ar putea să crească riscul reacţiilor adverse ale bedaquilinei. Prin urmare, trebuie evitată utilizarea concomitentă a bedaquilinei cu lopinavir/ritonavir. Cu toate acestea, dacă beneficiul tratamentului depăşeşte riscul, administrarea concomitentă de bedaquilină trebuie să se facă cu precauţie. Se recomandă monitorizarea mai frecventă a electrocardiogramei şi 4.5 și consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului al Administrarea concomitentă a delamanid cu un inhibitor puternic al CYP3A (așa cum este ritonavir) poate să crească uşor expunerea la metabolitul delamanidului, care a fost asociat cu prelungirea intervalului QT. Prin urmare, în cazul în care se consideră necesară administrarea concomitentă a delamanid cu parcursul întregii perioade de tratament cu delamanid (vezi pct. 4.5 și consultaţi Rezumatul ritonavir, se recomandă monitorizarea frecventă a ECG pe tot au raportat interacțiuni medicamentoase care au pus viața în pericol și au avu la pacienții tratați concomitent cu colchicină și inhibitori puternici ai CYP3A așa cum este ritonavir. contraindicată administrarea concomitentă de colchicină la pacienţii cu insuficienţă renală și/ hepatică 4.3 și Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu: acid fusidic în infecţiile osteo Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu atorvastatină. Dacă se consideră strict necesară utilizarea atorvastatinei, trebuie să se administreze cea mai mică doză posibilă de atorvastatină cu torizarea atentă a reacţiilor adverse. De asemenea este necesară precauţie şi trebuie luată în considerare reducerea dozei, dacă se utilizează concomitent cu rosuvastatină. Dacă este indicat CoA reductază, se recomandă utilizarea de pravastatină sau fluvastatină (vezi pct. 4.5). a pacienţii care utilizează Kaletra se recomandă precauţie deosebită atunci când li se prescrie sildenafil sau tadalafil pentru tratamentul disfuncţiei erectile. Se anticipează ca administrarea concomitentă de Kaletra cu aceste medicamente să determine creşterea substanţială a concentraţiilor plasmatice ale acestora care pot duce la apariţia reacţiilor adverse asociate cum sunt hipotensiune arterială, sincopă, tulburări de vedere şi priapism (vezi pct. 4.5). Este contraindicată utilizarea concomitentă de avanafil sau vardenafil cu lopinavir/ritonavir (vezi pct. 4.3). Este contraindicată utilizarea concomitentă de Kaletra şi sildenafil indicat pentru tratamentul hipertensiuni Este necesară o atenţie deosebită când cunoscute că induc prelungirea intervalului QT, cum sunt clorfeniramină, chinidină, eritromicină, claritromicină. administrate concomitent şi acest lucru poate creşte frecvenţa reacţiilor adverse cardiace asociate. În poate creşte concentraţiile plasmatice ale medicamentelor cu prudenţă concomitent cu medicamente adevăr, până în prezent nu se pot şi 5.3). Nu se recomandă administrarea concomitentă Kaletra cu rifampicină. Rifampicina în asociere cu etermina scăderi importante ale concentraţiilor plasmatice de lopinavir, care la rândul lor pot reduce semnificativ efectul terapeutic al lopinavirului. Expunerea adecvată la lopinavir/ritonavir poate fi atinsă atunci când se utilizează o doză mai mare de asociată cu un risc crescut de apariţie a efectelor toxice hepatice şi gastrointestinale. De aceea, administrarea concomitentă trebuie evitată, cu excepţia cazului în care este considerată absolut necesară (vezi pct. 4.5). recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu fluticazonă sau alţi glucocorticoizi, cum ă și triamcinolon, care sunt metabolizaţi de către CYP3A4, cu excepţia cazului în care beneficiul potenţial al tratamentului depăşeşte riscul apariţiei corticosteroizi, incluzând sindrom Cushing şi supresia corticosuprarenalei (vezi pct. 4.5). Alte interacţiuni Kaletra nu vindecă infecţia cu HIV sau SIDA. Persoanele tratate cu Kaletra pot dezvolta în continuare infecţii sau alte afecţiuni asociate cu infecţia cu HIV şi cu SIDA. Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 conţine sodiu”. , adică practic „nu Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune conţine lopinavir şi ritonavir, care sunt inhibitori P450. Administrarea concomitentă de CYP3A, poate determina creşterea concentraţiilor plasmatice ale c creşte sau prelungi efectele terapeutice şi reacţiile adverse ale acestora. CYP2C9, CYP2C19, CYP2E1, CYP2B6 sau CYP1A2 la concentraţii plasmatice relevante clinic (vezi şi medicamente metabolizate în principal de către nu inhibă CYP2D6, că , Kaletra îşi induce propria metabolizare şi creşte biotransformarea unor medicamente metabolizate de către izoenzimele citocromului P450 (inclusiv CYP2C9 şi CYP2C19) şi prin glucuronoconjugare. Aceasta poate determina concentraţii plasmatice scăzute şi reducerea potenţială a eficacităţii medicamentelor administrate concomitent. Medicamentele contraindicate în special datorită amplorii anticipate a interacţiunilor şi din cauza e studiile privind interacţiunile, atunci când nu s capsule care determină o expunere la lopinavir mai mică cu 20% decât Kaletra 200/50 mg, Interacţiunile atât cunoscute cât şi cele teoretice cu alte medicamente antiretrovirale selectate şi cu antivirale sunt enumerate în tabelul următor. Nu se așteaptă ca datele din tabel să fie sau cuprinzătoare Tabel cu date privind interacţiuni cu alte medicamente Interacţiunile între Kaletra şi medicamente administrate concomitent sunt enumerate în tabelul următor (creştere este indicată “↑”, scădere este indicată “↓”, nemodificat “↔”). excepţia cazului în care este menţionată specific doza, studiile enumerate în continuare s efectuat cu doza recomandată pentru lopinavir/ritonavir (de exemplu 400/100 mg de două ori pe zi). concomitent în funcţie de ică Efecte asupra concentraţiei Recomandări clinice privind administrarea concomitentă Mecanismul interacţiunii amivudină ↔ Nu este necesară ajustarea Abacavir, zidovudină Abacavir, zidovudină: Pot să scadă concentraţiile plasmatice ca urmare a creşterii glucuronoconjugării de către Nu se cunoaşte semnificaţia clinică a scăderii concentraţiilor plasmatice de abacavir şi zidovudină , 300 mg o dată pe zi Efavirenz, 600 mg o dată pe zi Nevirapină, 200 mg de două ori ↑ 32% ↔ ↑ 51% Lopinavir: ↔ ↓ 20% ↓ 13% ↓ 42% ↓ 27% ↓ 19% ↓ 51% Etravirină Etravirină: de două ori pe zi) Rilpivirină de două ori pe zi ↓ ↓ ↓ ↔ ↓ ↔ Rilpivirină: ↑ ↑ ↑ ↔ ↓ ↔ Nu este necesară ajustarea Concentraţiile plasmatice exacerba reacţiile adverse asociate administrării tenofovir, inclusiv tulburări renale. Consultați pct. 4.2 pentru recomandări privind doza de Kaletra sau luați în considerare o terapie alternativă. trebuie să se administreze o dată pe zi atunci când se utilizează Consultați pct. 4.2 pentru recomandări privind doza de Kaletra sau luaț o terapie alternativă. trebuie să se administreze o dată pe zi atunci când se utilizează concomitent nevirapină. Nu este necesară ajustarea dozei Utilizarea concomitentă de rilpivirină determină o creştere a concentraţiilor nu este necesară ajustarea dozei. (inhibiţia enzimelor CYP3A) În timpul utilizării concomitente ↑ 295% ↑ 97% urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir două ori pe zi, doza de maraviroc trebuie scăzută la 150 mg de două ori pe zi. Inhibitor de integrază Nu este necesară ajustarea ↔ ↔ : ↓ 30% Lopinavir: ↔ Administrarea concomitentă cu alţi inhibitori de protează HIV (IP) Conform recomandărilor actuale de tratament, în general nu se recomandă tratamentul dublu cu inhibitori de protează. (700/100 mg de două ori pe zi) Concentraţiile plasmatice de de două ori pe zi) două ori pe zi) de două ori pe zi) mg de două ori pe zi) ASC: ↓ 55% : ↓ 70% : ↓ 47% Administrarea concomitentă de mg, de două ori pe zi) cu soluție orală mg de două ori pe zi), la pacienţi trataţi anterior cu inhibitori de protează, determinat creşterea incidenţei intestinale şi creşterea trigliceridelor fără creşterea eficacităţii virologice în cazul utilizării regimului combinat. concomitentă a recomandată. Kaletra nu trebuie să se administreze o dată pe zi atunci când se utilizează concomitent Nu se recomandă administrarea concomitentă a acestor Omeprazol (40 mg o dată pe ↔ Nu este necesară ajustarea Ranitidină (150 mg doză unică) Lopinavir: ↔ Ranitidină: ↔ Nu este necesară ajustarea Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă să crească concentraţiile alfuzosinului. Creşte riscul apariţiei reacţiilor sedare) datorită concentraţiilor Administrarea concomitentă de Kaletra şi alfuzosin este contraindicată (vezi pct. cauza creşterii toxicităţii legată hipotensiune arterială Se recomandă monitorizare atentă a reacţiilor adverse (în special a deprimării respiratorii, dar, şi a sedării) atunci când fentanil se administrează inhibării CYP3A4 de către a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă să crească concentraţiile ranolazinei. Este contraindicată administrarea concomitentă cu ranolazină (vezi pct. 4.3). Ranolazină Amiodaronă, Dronedaronă Digoxină Amiodaronă, Dronedaronă: Pot să crească concentrațiile plasmatice ca urmare a inhibării CYP3A4 de către Digoxină: Pot să crească concentraţiile plasmatice ca urmare a inhibării P de către . Creşterea concentraţiilor plasmatice ale timp, datorită apariţiei inducţiei Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra și amiodaronă sau dronedaronă (vezi pct. 4.3) deoarece poate să crească riscul de apariție a arit altor reacții adverse grave. Se impune precauţie şi se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice de digoxină, dacă este posibil, în cazul administrării digoxină. Este necesară prudenţă deosebită atunci când ra pacienţilor trataţi cu digoxină, deoarece aşteaptă să crească semnificativ concentraţiile plasmatice ale digoxinei. Iniţierea tratamentului cu digoxină la pacienţi trataţi deja l să determine creşteri mai mici decât se aşteaptă ale concentraţiilor plasmatice de digoxină. Se impune precauţie şi atunci când este posibil, se recomandă monitorizarea concentraţiei La pacienţii cu insuficienţă renală (ClCr <30 ml/min) trebuie luată în considerare claritromicină (vezi pct. 4.4). necesară prudenţă atunci când se administrează concomitent claritromicină şi Kaletra la pacienţi insuficienţă hepatică sau renală. Bepridil, lidocaină forma cu administrare sistemică şi chinidină Bepridil, lidocaină forma cu administrare sistemică, chinidină: Concentraţiile plasmatice pot să crească atunci când sunt Claritromicină Claritromicină: Se anticipează creşteri inhibării CYP3A de către şi inhibitori ai kinazei Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării de către ă moderat până la puternic al CYP3A4 și acest lucru poate a scăderea expunerii Concentrațiile serice ale apalutamidei pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către ă ori ASC: ↑ : ↑ Amploarea creșterii depinde de momentul administrării sân/ABCG2) și inhibării gp de către Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A și a P gp de către Trebuie evitată administrarea concomitentă de abemaciclib și Kaletra. Dacă această administrare concomitentă este considerată inevitabilă, citiți pentru recomandări privind Monitorizați reacțiile adverse care sunt în legătură Scăderea expunerii pentru pierderea potențială a răspunsului virologic. În plus, administrarea concomitentă de apalutamidă și Kaletra poate cauza concentrațiilor cre apalutamidă. Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu apalutamidă. Este necesară prudență atunci când se administrează concomitent afatinib și Kaletra. Consultați Rezumatul recomandări privind ajustarea dozelor. Monitorizați reacțiile adverse care sunt în legătură cu Este necesară prudență atunci când se administrează concomitent ceritinib și Kaletra. Consultați Rezumatul recomandări privind ajustarea Monitorizați reacțiile adverse care sunt în legătură cu Monitorizare atentă a toleranţei kinazei, aşa cum sunt dasatinib şi nilotinib, incristină, vinblastină kinazei, aşa cum sunt dasatinib şi nilotinib, de asemenea, vincristină şi vinblastină: Risc de creştere reacţiilor concentraţiilor plasmatice crescute ca urmare a inhibării CYP3A4 de către Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către Administrarea concomitentă de encorafenib și Kaletra poate crește expunerea la encorafenib, ceea ce poate crește riscul de Creşterea Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către Trebuie evitată administrarea concomitentă de encorafenib și Kaletra. Dacă se consideră că beneficiul depășește riscul și Kaletra trebuie utilizat, pacienții trebuie atent monitorizați din punct de vedere al siguranței Administrarea concomitentă de fostamatinib şi Kaletra poate creşte expunerea la metabolitul hipertensiune arterială sau Consultaţi Rezumatul recomandări privind reducerea ă de ibrutinib și Kaletra poate să crească expunerea la ibrutinib, ceea ce poate să crească riscul apariției sindromului de liză tumorală. Trebuie evitată administrarea concomitentă de ibrutinib și Kaletra. În cazul în care se consideră că beneficiul depășește riscul și trebuie să se monitorizează atent pacientul mg și se Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către ritonavir. Este contraindicată utilizarea concomitentă de neratinib și ății Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. apariției reacțiilor adverse grave și/sau care pot pune viața în Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către rezultat creșterea riscului de apariție a sindromului de liză tumorală la inițierea dozei și în timpul perioadei de creștere a dozei (vezi pct. 4.3 și consultați La pacienții care au terminat perioada de creștere a dozei și cărora li se administrează o doză zilnică constantă de venetoclax, cel puțin 75% atunci când se utilizează inhibitori puternici ai CYP3A (pentru instrucțiuni privind doza, consultați Pacienții trebuie să fie monitorizați atent pentru a legătură cu toxicitatea Se recomandă monitorizarea INR (raport internaţional Administrarea concomitentă de rivaroxaban şi Kaletra poate creşte expunerea la rivaroxaban, care poate creşte riscul de Nu se recomandă utilizarea de rivaroxaban la pacienţii care Warfarină: Concentraţiile plasmatice ale warfarinei pot fi influenţate în cazul administrării inducţiei CYP2C9. ↑ 153% ↑ 55% Ca urmare a inhibării CYP3A şi P de către lopinavir/ritonavir țiile serice pot să crească din cauza inhibării gp de către lopi monitorizarea clinică și/sau luată în considerare, atunci când Fenitoină: Concentraţiile plasmatice ale au scăzut ca urmare a inducţiei CYP2C9 şi CYP2C19 de către etexilat și edoxaban. Este necesară prudenţă atunci când se administrează concomitent fenitoină cu Concentraţia fenitoinei trebuie monitorizată atunci când se administrează concomitent cu Warfarină Fenitoină Concentraţiile plasmatice scad inducţiei CYP3A de către fenitoină. Carbamazepină şi fenobarbital Carbamazepină: Concentraţiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inducţiei CYP3A de către carbamazepină şi fenobarbital. Lamotrigină şi valproat Lamotrigină: ASC: ↓ 50% : ↓ 46% ↓ glucuronoconjugării ↓ Trebuie avută în vedere creşterea dozei de Kaletra atunci când se administrează concomitent cu fenitoină. Nu există date clinice în ceea ce priveşte ajustarea dozei. Kaletra nu trebuie să se administreze o dată pe zi atunci când se utilizează conco fenitoină. Este necesară prudenţă atunci când se administrează concomitent carbamazepină sau Concentraţiile plasmatice de carbamazepină şi de Trebuie avută în vedere creşterea dozei de Kaletra atunci când se administrează concomitent cu carbamazepină sau fenobarbital. Nu există date clinice în ceea ce priveşte trebuie să se administreze o dată pe zi atunci când se utilizează concomitent carbamazepină şi Atunci când Kaletra şi acidul pacienţii trebuie atent monitorizaţi pentru un efect scăzut al AVP. La pacienţii care încep sau utilizează lamotrigină doză de întreţinere: oate fi necesar să se crească a de lamotrigină dacă se adaugă Kaletra sau să se scadă dacă se întrerupe Kaletra; prin urmare, pentru a vedea dacă este necesară ajustarea dozei de lamotrigină, trebuie să se monitorizeze concentraţia plasmatică a lamotriginei, în special înainte şi timp săptămâni de la începerea sau resive şi anxiolitice Trazodonă doză unică Trazodonă: (Ritonavir, 200 mg de două ori au observat reacţii adverse ↑ de 2,4 ori Ketoconazol şi itraconazol cum sunt greaţă, ameţeli, hipotensiune arterială şi sincopă în cazul administrării concomitente de trazodonă şi Concentrațiile serice pot să crească în urma inhibării CYP3A de către Concentraţiile plasmatice pot să scadă. Colchicină doză unică Colchicină: ASC: ↑ 3 ori mg de două ori : ↑ 1,8 ori Ca urmare a inhibării gp şi/sau CYP3A4 de către Terfenadină Pot să crească concentrațiile serice ca urmare a inhibării CYP3A de către La pacienţii care utilizează deja Kaletra şi încep tratamentul cu lamotrigină: u este necesară altă ajustare a dozei de lamotrigină în afară de creşterea dozei recomandată. Nu se cunoaşte dacă combinaţia determină o creştere similară a expunerii la trazodonă. Administrarea concomitentă trebuie făcută cu precauţie şi trebuie luată în mai mici de trazodonă. Nu se recomandă doze mari de ketoconazol şi itraconazol Administrarea concomitentă de ritonavir (100 mg de două ori pe zi), atât cât conţine şi Kaletra, trebuie evitată, cu excepţia pacient justifică utilizarea Administrarea concomitentă de Kaletra cu colchicină este contraindicată la pacienţii cu insuficienţă renală și/ hepatică din cauza creşterii potenţiale a reacțiilor adverse grave și/sau care pun viața în ă (inclusiv rabdomioliză) 4.3 și Se recomandă scăderea dozei sau întreruperea tratamentului cu colchicină la pacienții cu funcția renală sau hepatică normală dacă este Consultați informațiile privind prescrierea pentru colchicină. Este contraindicată ă Kaletra cu astemizol și terfenadină deoarece poate să crească riscul de apariție a infecțioase Administrarea concomitentă de Concentraţiile pot să crească ca urmare a inhibării către lopinavir/ritonavir. afecţiunile dermatologice este contraindicată din cauza creşterii riscului de reacţii Bedaquilină (doză unică) Bedaquilină: ↑ ↔ de două ori pe zi, doze multiple) În timpul administrării pronunţat al expunerii la bedaquilina plasmatică Probabil din cauza inhibării CYP3A4 de către de două ori pe zi) ă ori ↑ ↑ utilizează pentru infecţiile administrarea concomitentă este inevitabilă, se recomandă monitorizarea clinică atentă a reacţiilor adverse musculare Utilizarea concomitentă a evitată din cauza riscului de apariţie a evenimentelor adverse ale bedaquilinei. Dacă depăşeşte riscul, administrarea concomitentă de bedaquilină cu trebuie să se facă cu precauţie. Se recomandă orizarea mai frecventă a electrocardiogramei şi (vezi pct. 4.4 și consultaţi ă 6705, dacă se consideră necesară administrarea concomitentă a delamanid cu Kaletra, se recomandă monitorizarea frecventă a ECG observat în timpul administrării pct. 4.4 şi consultaţi Rezumatul Rifabutină 150 mg o dată pe zi Rifabutină (substanţa activă şi metabolitul său activ Atunci când se utilizează în ↑ de 5,7 ori : ↑ de 3,5 ori recomandată de rifabutină este săptămână în zile stabilite (de Se impune monitorizarea atentă a reacţiilor adverse asociate şi uveită, din cauza unei creşteri rifabutină. La pacienţii la care săptămână nu este tolerată, se recomandă reducerea suplimentară a dozei de rifabutină la 150 săptămână în zile stabilite. Trebuie avut în vedere faptul că mg administrată de două ori pe săptămână nu oferă o expunere optimă la rifabutină, determinând un risc de apariţie a rezistenţei la rifamicină şi eşec terapeutic. Nu este necesară Rifampicină au observat scăderi importante ale concentraţiilor urmare a inducţiei CYP3A de către rifampicină. Nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra cu rifampicină, deoarece poate determina scăderi importante ale concentraţiilor plasmatice de să reducă semnificativ efectul 300 mg) de două ori pe zi a această ajustare a dozei poate fi asociată cu o creştere a ALT/AST şi cu o creştere a tulburărilor gastrointestinale. Ca urmare, această administrare concomitentă trebuie evitată, cu excepţia cazului în care se consideră că este absolut necesară. Dacă s această administrare concomitentă nu poate fi evitată, o doză mai mare de Kaletra de 400 mg/400 mg de două ori pe zi poate fi administrată hotărât că monitorizarea atentă a siguranţei şi a efectului terapeutic ale Kaletra trebuie crescută treptat numai după iniţierea tratamentului cu rifampicină contraindicată administrarea concomitentă cu lurasidonă (vezi pct. 4.3). Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra și pimozidă deoarece poate să crească riscul de apariție a tulburărilor reacții adverse grave Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de lurasidonă. Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de pimozidă. Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de quetiapină. Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra şi quetiapină, deoarece poate creşte efectele toxice ale Lurasidonă Pimozidă Quetiapină administrare orală: ↑ de 13 ori concomitent cu forma orală de Midazolam forma injectabilă: timp ce utilizarea concomitentă ↑ de 4 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către injectabilă trebuie făcută cu prudenţă. Dacă se administrează midazolam forma injectabilă, această administrare trebuie făcută în secţia de terapie intensivă (ATI) sau secţii similare care asigură monitorizare clinică şi abordare icală adecvată în caz de deprimare respiratorie şi/sau sedare prelungită. Trebuie avută midazolam în special dacă se utilizează mai mult de o singură doză. Utilizarea concomitentă poate determina creşterea riscului de reacţii adverse cardiovasculare palpitaţii şi tahicardie sinusală. Prin urmare, nu se recomandă administrarea concomitentă de adrenergic (cu durată lungă de acţiune) Se așteaptă creșterea oncentraţiil urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Felodipină, nifedipină şi nicarpidină Felodipină, nifedipină şi nicarpidină: Concentraţiile plasmatice pot să crească în urma inhibării CYP3A de către Se recomandă monitorizarea clinică a efectelor terapeutice şi a reacţiilor adverse atunci când administrează con Dexametazonă Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inducţiei CYP3A de către dexametazonă. Se recomandă monitorizarea clinică a eficacităţii antivirale administrează concomitent cu Propionat de fluticazonă, budosenidă, trimacinolon în injectabilă sau intranazală Propionat de fluticazonă  Concentraţiile plasma ↑ Concentraţiile cortizolului: ↓ 86% Inhibitori de fosfodiesterază (PDE5) mg de două ori pe ASC: ↑ de 13 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. se anticipează în cazul administrării pe cale inhalatorie a propionatului de fluticazonă. inclusiv sindrom Cushing şi osuprarenală la pacienţii care au utilizat concomitent ritonavir şi propionat de fluticazonă pe cale intranazală sau inhalatorie; acest lucru se constată şi în cazul altor corticosteroizi metabolizaţi de către izoenzima CYP3A a budesonidă și triamcinolon consecinţă, nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra cu aceşti corticosteroizi, decât dacă beneficiul potenţial al tratamentului depăşeşte riscul tă în considerare fie scăderea dozei de corticosteroid şi monitorizarea atentă a efectelor locale şi sistemice, fie care nu este metabolizat de către beclometazonă). În plus, în ării scăderea progresivă a dozelor să necesite o perioadă mai lungă de Este contraindicată utilizarea ASC: ↑ de 2 ori Ca urmare a inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. ASC: ↑ de 11 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către Dihidroergotamină, ergonovină, ergotamină, metilergonovină ASC: ↑ de 49 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către Cisapridă Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către Este contraindicată administrarea concomitentă de 4.3). Nu se recomandă administrarea concomitentă de În tratamentul disfuncţiei Este necesară atenţie deosebită sau tadalafil pacienţilor cărora li se administrează Kaletra şi monitorizarea atentă a hipotensiune arterială, sincopă, tulburări de vedere şi erecţie prelungită (vezi pct. 4.4). Atunci când se administrează de sildenafil nu trebuie să depăşească 25 mg în 48 ore, iar dozele de tadalafil nu trebuie să depăşească 10 mg la interval de Este contraindicată utilizarea concomitentă de vardenafil cu Este contraindicată administrarea concomitentă de deoarece poate să determine acută determinată de ergot, inclusiv vasospasm și Este contraindicată administrarea concomitentă Kaletra cu cisapridă deoarece poate să crească riscul de apariție a aritmiilor grave Antivirale cu acțiune direcă asupra VHC (50/200 mg o dată pe zi) Este contraindicată administrarea concomitentă de Nu se recomandă administrarea concomitentă de glecaprevir/pibrentasvir și crescut de creștere a ALT asociată cu creșterea expunerii Nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra și ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ 20,70 (combinații de mecanisme Lopinavir: ↔ Concentrațiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării P, BCRP și OATP1B de către Concentrațiile plasmatice de sofosbuvir, velpatasvir și voxilaprevir pot să crească ca urmare a inhibării P, BCRP și OATP1B1/3 de către acestea, numai creșterea considerată relevantă din punct de două ori pe ↑ ↑ 4,7 ori ↑ 14,4 ori Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu Sunătoare Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inhibării CYP3A de către preparatele din plante medicinale care conţin sunătoare. Ciclosporină, sirolimus (rapamicină) şi tacrolimus Lovastatină şi simvastatină Ciclosporină, sirolimus (rapamicină), tacrolimus: Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către Lovastatină, simvastatină: Creştere marcată a concentraţiilor plasmatice ca urmare a inhibării CYP3A de către Medicamente care modifică concentrația Lomitapidă expunerea la lomitapidă, ori. Se așteaptă creșterea concentrațiilor de lomitapidă ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. medicinale care conţin sunătoare nu lopinavir şi ritonavir. Dacă un pacient utilizează deja sunătoare, administrarea acesteia trebuie întreruptă şi, dacă este posibil, se verifică încărcătura virală. Concentraţiile plasmatice de lopinavir şi ritonavir pot să crească după administrării preparatelor conţinând sunătoare. Este să inductor poate persista cel puţin 2 săptămâni după oprirea tratamentului cu sunătoare (vezi etra poate să înceapă în condiţii de siguranţă la 2 săptămâni după întreruperea administrării preparatelor conţinând sunătoare. Se recomandă monitorizarea cu frecvenţă mai mare a concentraţiilor terapeutice, până când concentraţiile plasmatice stabilizează. Deoarece concentraţiile reductază pot determina miopatie, inclusiv rabdomioliză, este contraindicată Utilizarea concomitentă a etra cu lomitapidă este contraindicată (vezi informații lomitapidă) (vezi pct. 4.3). Atorvastatină Rosuvastatină, 20 mg o dată pe Nu se recomandă administrarea concomitentă cu atorvastatină. Dacă utilizarea atorvastatinei este absolut necesară, trebuie să se administreze cea mai mică doză posibilă cu monitorizare atentă a reacţiilor adverse (vezi Este necesară precauţie şi trebuie luată în considerare reducerea dozei de rosuvastatină administrează concomitent (vezi Atorvastatină: ASC: ↑ de 5,9 ori : ↑ de 4,7 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către Rosuvastatină: ASC: ↑ de 2 ori : ↑ de 5 ori Deşi rosuvastatina este metabolizată în proporţie mică creştere a concentraţiilor Mecanismul acestei interacţiuni se poate datora inhibării Fluvastatină sau pravastatină Fluvastatină, pravastatină: Nu se anticipează interacţiuni Dacă este indicat tratamentul cu reductază, se recomandă metabolizată de CYP450. Fluvastatina este parţial metabolizată de CYP2C9. fină, 16 mg o dată pe zi Buprenorfină: ↔ Nu este necesară ajustarea Metadonă Metadonă: ↓ Se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice de metadonă. Etinilestradiol: ↓ În cazul administrării contraceptive care conţin Medicamente care ajută la renunţarea la fumat Bupropionă Bupropionă şi metabolitul său activ, hidroxibupropionă: ASC şi C ↓ ~50% inducţiei metabolismului cu administrare orală sau sub formă de plasture), trebuie contracepţie. Dacă este absolut necesară administrarea concomitentă de cu bupropionă, aceasta trebuie făcută cu monitorizare clinică atentă în ceea ce priveşte eficacitatea bupropionei, fără creşterea dozei recomandate, în Tratament de substituție a hormonilor tiroidieni Levotiroxină au raportat cazuri după punerea pe piață care au indicat o posibilă interacțiunie dintre medicamentele care conțin ritonavir și levotiroxină. Concentraţiile plasmatice ale lopinavir/ritonavir pot să scadă de către bosentan. ASC: ↑ 5 : ↑ 6 Iniţial, C a bosentan: ↑ de Ca urmare a inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. Concentrațiile serice pot să ă cyp3a și a p ă ă La pacienții tratați cu levotiroxină trebuie monitorizat (TSH) cel puțin în prima lună după începerea și/sau Trebuie precauţie în cazul în care se administrează administrează concomitent cu săptămână de administrare concomitentă, trebuie controlată HIV şi pacienţii trebuie monitorizaţi atent pentru toxicitatea asociată ă ă de riociguat și kaletra (vezi pct. 4.4 și consultați rezumatul Pe baza profilelor metabolice cunoscute, nu se anticipează interacţiuni semnificative clinic între Kaletra şi dapsonă, trimetoprim/sulfametoxazol, azitromicină sau fluconazol. şi alăptar Sarcină Ca regulă generală, atunci când se decide utilizarea la gravide a medicamentelor antiretrovirale pentru tratamentul infecţiei cu HIV şi ca urmare pentru reducerea riscului de transmitere verticală a HIV la nou născut, pentru a stabili siguranţa fătului, trebuie luat precum şi experienţa clinică la gravide. A fost studiată utilizarea lopinavir/ritonavir în timpul sarcinii la peste 3000 femei, inclusiv în timpul primului trimestru de sarcină la peste 1000 femei. egherea după punerea pe piaţă prin intermediul Registrului Antiretroviral al Gravidelor iniţiat în ianuarie 1989, la un număr de peste 1000 femei expuse la Kaletra în timpul primului trimestru de sarcină nu s a observat risc crescut de apariţie a defectelor la naştere după expunere. Prevalenţa defectelor la naştere după expunerea la lopinavir în orice trimestru este comparabilă cu prevalenţa observată la populaţia generală. Nu s a observat nicio caracteristică a defectelor la naştere sugestivă logie comună. Studiile efectuate la animale au indicat o toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Pe baza datelor menţionate, este puţin probabil un risc malformativ la om. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, lopinavir se poate Alăptare În studiile la şobolan s a arătat că lopinavirul se excretă în lapte. Nu se cunoaşte dacă acest medicament se excretă în laptele uman. Ca regulă generală, se recomandă ca femeile evidență cu HIV să nu alăp Studiile efectuate la animale nu au evidenţiat niciun efect asupra fertilităţii. Nu sunt disponibile date privind efectul lopinavir/ritonavir asupra fertilităţii la om. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Pacienţii trebuie atenţionaţi că a fost raportată greaţă în timpul tratamentului cu Kaletra (vezi pct. 4.8). Reacţii adverse Rezumatul profilului de siguranţă Siguranţa a fost studiată la peste 2600 pacienţi în studii clinice de fază II a administrat o doză de 800/200 mg (6 capsule sau 4 comprimate) o dată pe zi. În ceea ce priveşte inhibitorii nucleozidici de revers transcriptază (INRT), î asociere cu efavirenz sau nevirapină. Cele mai frecvente reacţii adverse raportate în legătură cu diaree, greaţă, vărsături, hipertrigliceridemie şi hipercolesterolemie. Diareea, greaţa şi vărsăturile pot să apară la începutul tratamentului, în timp ce hipertrigliceridemia şi hipercolesterolemia pot să apară mai târziu, pe parcursul tratamentului. În studiile clinice de fază II IV, reacţiile adverse legate de u dus la retragerea prematură din studiu a 7% dintre subiecţi. Este important de reţinut că s au raportat cazuri de pancreatită la pacienţii trataţi cu cazuri rare de creşteri ale intervalului PR (vezi pct. 4.4). . Prezentarea sub formă de tabel a reacţiilor adverse Reacţii adverse raportate în studii clinice şi în cadrul experienţei după punerea pe piaţă, la adulţi şi Următoarele evenimente au fost identificate ca fiind reacţii adverse. Categoria de frecvenţă include toate evenimentele raportate, de intensitate moderată până la severă, indiferent de evaluarea cauzalităţii individuale. Reacţiile adverse sunt clasificate pe aparate, organe şi sisteme. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi<1/10) şi mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100) ≥1/10 000 și < ) şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile) Reacţii adverse în studii clinice şi după punerea pe piaţă la pacienţi adulţi Aparate, organe și sisteme Frecvența Reacția adversă Infecţii şi infestări Infecţii ale căilor respiratorii superioare Tulburări hematologice şi Tulburări ale sistemului Hipersensibilitate, inclusiv urticarie şi Infecţii ale căilor respiratorii inferioare, infecţii celulită, foliculită şi furuncul Mai puţin reconstrucție imună Tulburări endocrine Mai puţin Tulburări metabolice şi de nutriţie Modificări ale glicemiei, inclusiv diabet hipercolesterolemie, scădere ponderală, scădere a apetitului alimentar Mai puţin Creştere ponderală, creştere a apetitului Tulburăr Mai puţin Coşmaruri, scădere a libidoului Tulburări ale sistemului Cefalee (inclusiv migrenă), neuropatie (inclusiv neuropatie periferică), ameţeli, Mai puţin Tulburări oculare Mai puţin Tulburări de vedere Tulburări acustice şi Mai puţin Tulburări cardiace Mai puţin Ateroscleroză manifestată prin infarct Tulburări vasculare bloc atrioventricular, insuficienţă tricuspidiană Hipertensiune arterială Mai puţin Tromboză venoasă profundă Tulburări gastro Diaree, greaţă Pancreatită , vărsături, boală de reflux gastroesofagian, gastroenterită şi colită, dureri abdominale (regiunea superioară şi inferioară), distensie abdominală, dispepsie, hemoroizi, flatulenţă Mai puţin gastric şi duodenal, duodenită, gastrită şi intestinală inclusiv ulcer Tulburări hepatobiliare rectoragie, stomatită şi ulceraţii bucale, incontinenţă fecală, constipaţie, xerostomie Hepatită inclusiv creşteri ale AST, ALT şi Mai puţin teatoză hepatică, hepatomegalie, colangită, hiperbilirubinemie Tulburări cutanate şi ale ţesutului subcutanat rupţie cutanată tranzitorie inclusiv erupţie cutanată maculopapulară, dermatită/erupţie cutanată inclusiv eczemă şi dermatită seboreică, transpiraţii nocturne, prurit Mai puţin Alopecie, capilarită, vasculită Tulburări musculo şi ale ţesutului conjuncti musculară şi osoasă inclusiv artralgie şi dorsalgie, tulburări musculare cum sunt slăbiciune musculară şi spasme musculare Mai puţin Rabdomioliză, osteonecroză Tulburări renale şi ale căilor Mai puţin Scădere a clearance ului creatininei, nefrită, Cu frecvenţă necunoscută Nefrolitiază Disfuncţie erectilă, tulburări ale menstruaţiei Tulburări ale aparatului genital şi sânului Tulburări generale şi Vezi pct. 4.4: pancreatită şi lipide c. Descrierea reacţiilor adverse menţionate a raportat sindrom Cushing la pacienţii care utilizează ritonavir concomitent cu fluticazonă administrat pe cale inhalatorie sau intranazală; de asemenea, acest sindrom poate să apară şi la alţi corticosteroizi metabolizaţi pe calea izoenzimei CYP3A a citocromului P450 3A, de exemplu onidă (vezi pct. 4.4 şi 4.5). parcursul tratamentului cu inhibitori de protează, în special în asociere cu inhibitori nucleozidici de revers transcriptază, s au raportat creşteri ale creatinfosfo inazei (CPK), mialgie, miozită şi, rar, rabdomioliză. tamentului antiretroviral, pot să crească greutatea şi valorile lipidelor sanguine şi ale La pacienţii infectaţi cu HIV cu deficienţă imună severă în momentul iniţierii terapiei antiretrovirale combinate (TARC), pot să apară reacţii inflamatorii până la infecţii oportuniste asimptomatice sau și hepatita autoimună cu toate acestea, timpul de apariţie raportat este variabil şi boala poate să apară la mai multe luni după iniţierea tratamentului au raportat cazuri de osteonecroză, în special la pacienţii cu factori de risc cunoscuţi, cu boală HIV avansată sau cu expunere de lungă durată la tratamentul antiretroviral combinat (TARC). Frecvenţa cu care apare această reacţie este necunoscută (vezi pct. 4.4). d. Copii şi adolescenţi 2 ani şi peste, profilul de siguranţă este similar cu cel observat la adulţi (vezi Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacți național de raportare, astfel cum este menţionat în ă ă Până în prezent, la om există experienţă limitată privind supradozajul acut cu Reacţiile adverse observate la câine au inclus salivaţie, vărsături şi diaree/scaune anormale. La şoarece, şobolan şi câine s emaciere, deshidratare şi tremor. nclus scăderea activităţii, ataxie, Nu există antidot specific pentru supradozajul cu constă în măsuri generale de susţinere care includ monitorizarea semnelor vitale şi observarea stării clinice a pacientului. Dacă este necesar, substanţa activă neabsorbită se elimină prin provocarea emezei sau prin lavaj gastric. De asemenea, pentru îndepărtarea substanţei active neabsorbite se poate utiliza administrarea de cărbune activat. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, este puţin probabil ca dializa să fie eficace pentru eliminarea semnificativă a substanţei PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE Proprietăţi farmacodinamice utică: antivirale de uz sistemic, antivirale pentru tratamentul infecţiilor cu combinaţii, codul ATC: Mecanism de acţiune Lopinavirul este responsabil de activitatea antivirală a 1 ş şi are Modificări ale electrocardiogramei un studiu randomizat încrucişat controlat activ (moxifloxacină 400 mg o dată pe zi) şi placebo la 39 adulţi sănătoşi, în ziua 3 a fost evaluat prin 10 măsurători, timp de peste 12 ore, intervalul QTcF. Valoarea maximă a diferenţei medii (limita superioară a intervalului de încredere 95%) a intervalului QTcF faţă de g 400/100 mg de două ori pe zi, respectiv 13,1 (15,8) în grupul la care s două ori pe zi. Prelungirea intervalului QRS de la 6 ms la 9,5 ms indusă de doza mare de lopinavir/ritonavir (800/200 mg de două ori pe zi) contribuie la prelungirea QT. La starea de echilibru, cele două regimuri au determinat în ziua 3 expuneri de aproximativ 1,5, respectiv, de 3 ori mai mari faţă de cele observate la lopinavir/ritonavir la dozele recomandate o dată pe zi sau de două ori pe zi. Niciun subiect nu a avut o prelungire a intervalului QTcF ≥60 ms faţă de valoarea iniţială sau o depăşire a intervalului QTcF cu relevanţă clinică, de 500 ms. În acelaşi studiu, în ziua 3, la subiecţii cărora li s asemenea o prelungire modestă a intervalului PR. Variaţia medie faţă de valoarea iniţială a intervalului lopinavir/ritonavir a fost observată de 12 ore după administrarea dozei. Intervalul maxim PR a fost de 286 ms şi nu s Activitate antivirală ctivitatea antivirală e laborator şi clinice a fost evaluată pe liniile celulare limfoblastice infectate acut, respectiv pe limfocitele din sângele periferic. În absenţa serului uman, valoarea medie CE a fost de 19 nM. În absenţa şi în prezenţa serului uman 50%, valoarea medie CE – a lopinavirului a fost de 6,5 nM faţă de câtev 17 nM, respectiv 102 nM. În absenţa serului Rezistenţă Selectarea rezistenţei in vitro 1 cu sensibilitate scăzută la lopinavir. 1 cu lopinavir în monoterapie şi cu lopinavir plus ritonavir, în proporţii corespunzătoare celor observate pentru intervalele de concentraţii plasmatice realizate de tratamentul cu genotipice şi fenotipice ale virusurilor selectate în urma acestor treceri seriate sugerează că prezenţa ritonavirului, în aceste raporturi de concentraţie, nu are o influenţă măsurabilă asupra selecţiei ale rezistenţei fenotipice încrucişate între lopinavir şi alţi inhibitori de protează sugerează că sensibilitatea scăzută la lopinavir se corelează strâns cu sensibilitate scăzută la ritonavir şi indinavir, dar nu şi cu sensibilitatea scăzută la amprenavir, saquinavir şi nelfinavir. Analiza rezistenţei la pacienţii netrataţi anterior cu ARV a analizat un număr limitat de tulpini virale, nu s rezistenţei la lopinavir la pacienţii netrataţi anterior cu ARV care nu au avut rezistenţă semnificativă la inhibitori de protează la iniţierea tratamentului. Vezi în continuare descrierea detaliată a studiilor Analiza rezistenţei la pacienţii trataţi anterior cu IP dii de Fază II şi unul de Fază III, selecţia rezistenţei la lopinavir la pacienţii cu lipsa răspunsului terapeutic anterior la inhibitorii de protează s longitudinale de la 19 subiecţi trataţi anterior cu inhibitori de protează care au prezentat supresie virală incompletă sau recădere ulterioară la răspunsul iniţial la Kaletra şi care a demonstrat rezistenţă crescută între faza iniţială şi recădere (definit ca apariţie a noi mutaţii sau schimbare de 2 ori a susceptibilităţii fenotipice la lopinavir). Creşterea rezistenţei a fost cel mai des întâlnită la pacienţii ale căror tulpini virale iniţiale au avut câteva mutaţii asociate inhibitorilor de protează, dar o scădere a susceptibilităţii la lopinavir în faza iniţială, mai mică de 40 ori. Mutaţiile V82A, I54V şi M46I au fost cel mai des întâlnite. Au fost observate de asemenea mutaţiile L33F, I50V şi V32I combinată cu I47V/A. 19 tulpini virale au demonstrat o creştere de 4,3 ori a CI iniţiale (de până la 43 ori, comparativ cu virusul sălbatic). Corelaţii genotipice ale sensibilităţii fenotipice reduse la lopinavir la virusurile selectate de alţi inhibitori de protează. Activitatea antivirală a lopinavirului a fost evaluată tulpini clinice obţinute de la pacienţi cu absenţa răspunsului terapeutic la unul sau mai mulţi inhibitori de protează. Următoarele mutaţii ale proteazei HIV au fost asociate cu sensibilitate redusă şi L90M. Valoarea mediană mutaţii la poziţiile de mai sus ale aminoacizilor, a fost de 0,8, 2,7, 13,5 şi 44,0 ori împotriva tipului sălbatic de HIV. Toate cele 16 virusuri care au avut modificări de peste 20 ori mai mari ale sensibilităţii, au prezentat mutaţii la poziţiile 10, 54, 63 plus 82 şi/sau 84. În plus, ele au 7 şi 8 de mutaţiile descrise mai sus, au fost observate mutaţiile V32I şi I47A ale tulpinilor de recădere cu ană de 3 mutaţii la poziţiile aminoacizilor 20, 24, 46, 53, 71 şi 90. În plus faţă reducerea susceptibilităţii la lopinavir la pacienţii care au primit tratament cu Kaletra şi au fost trataţi anterior cu inhibitori de protează şi au fost observate mutaţiile I47A şi L76V în tulpinile de recădere cu reducerea sensibilităţii la lopinavir la pacienţii cărora li s vind relevanţa apariţiei mutaţiilor specifice sau a tipului mutaţional se pot modifica în funcţie de datele suplimentare şi de aceea se recomandă consultarea sistemului curent de interpretare a rezultatelor testelor de evaluare a rezistenţei. antivirală a Kaletra la pacienţi care nu au răspuns la tratamentul cu inhibitori de protează La 56 pacienţi, care nu au răspuns la tratamentul cu diferiţi inhibitori de protează, a fost studiată semnificaţia clinică a sensibilităţii reduse la lopinavir , prin evaluarea răspunsului viral la tratamentul cu Kaletra, cu respectarea genotipului şi fenotipului viral iniţial. CE împotriva a 56 tulpini virale iniţiale au fost de 0,6 până la ălbatic de HIV. După 48 săptămâni de tratament cu Kaletra, efavirenz şi INRT, s ≤400 copii/ml ARN HIV în plasmă la 93% (25/27), 73% (11/15) şi 25% (2/8) dintre pacienţii care au prezentat o reducere a sensibilităţii la lopinavir <10 ori, între valoarea iniţială. În plus, răspunsul viral a fost observat la 91% (21/23), 71% (15/21) şi 33% (2/6) dintre pacienţii cu 0 7 şi 8 10 mutaţii ale proteazei HIV asociate cu reducerea sensibilităţii până la 40 ori şi >40 ori faţă de avir. Deoarece aceşti pacienţi nu au fost expuşi anterior la Kaletra sau la efavirenz, o parte din răspuns poate fi atribuită activităţii antivirale a efavirenzului, în special la pacienţii infectaţi cu un virus cu rezistenţă semnificativă la lopinavir. Studiul nu a inclus un grup de control cu pacienţi la care să nu se administreze Kaletra. Rezistenţă încrucişată Activitatea inhibitorilor de protează asupra tulpinilor care au dezvoltat rezistenţă crescută la lopinavir după tratamentul cu Kaletra la pacienţii trataţi anterior cu inhibitori de protează: În 3 studii de Fază II şi unul de Fază III cu Kaletra, efectuate la pacienţi trataţi anterior cu inhibitori de protează, prezenţa rezistenţei încrucişate la alţi inhibitori de protează a fost analizată la 18 tulpini de recădere care au demonstrat evoluţia rezistenţei la lopinavir. Valoarea mediană tulpini iniţiale şi de recădere a fost de 6,9 şi respectiv de 63 ori comparativ cu tipul sălbatic de virus. În , tulpinile de recădere fiecare a menţinut (dacă a fost rezistenţă încrucişată iniţială) şi dezvoltat rezistenţă încrucişată importantă la indinavir, saquinavir şi atazanavir. A fost notată o scădere redusă a activităţii amprenavirului, cu o creştere medi nă de la 3,7 la 8 ori pentru tulpinile virale iniţiale şi respectiv tulpinile de recădere. Tulpinile au menţinut susceptibilitatea la tipranavir cu o creştere a tulpinilor iniţiale şi de recădere, de 1,9 şi respectiv 1,8 ori, comparat ană sălbatic de virus. Pentru informaţii suplimentare privind utilizarea tipranavirului în tratamentul infecţiei cu HIV 1 rezistent la lopinavir, inclusiv indicatorii răspunsului genotipic, vă rugăm consultaţi ARN HIV şi numărul CD până la 360 săptămâni. Utilizare la adulţi Pacienţi fără tratament antiretroviral anterior pe o durată de 48 (750 mg de trei ori pe zi) plus stavudină şi lamivudină. Valoarea medie a numărului iniţial de (interval: între 2 şi 949 celule/mm ) şi ARN HIV iniţial din plasmă a fost 4,9 log copii/ml (interval: între 2,6 şi 6,8 log efectuat la 653 pacienţi netrataţi anterior cu (400/100 mg de două ori pe zi) comparativ cu nelfinavir Rezultate în săptămâna 48: Studiul M98 ARN HIV <50 copii/ml*† Creştere medie faţă de numărul iniţial de CD * analiza intenţiei de tratament conform căreia pacienţii cu valori lipsă sunt consideraţi eşecuri † p<0 O sută treisprezece pacienţi trataţi cu nelfinavir şi 74 pacienţi trataţi cu lopinavir/ritonavir au avut peste 400 copii/ml ARN HIV în timpul tratamentului pe perioada dintre săptămânile 24 şi 96. aceştia, tulpinile izolate de la 96 subiecţi trataţi cu nelfinavir şi 51 subiecţi trataţi cu lopinavir/ritonavir au putut fi amplificate pentru testele de rezistenţă Rezistenţa la nelfinavir, definită ca fiind prezenţa mutaţiilor D30N sau L90M ale proteazei, a fost observată la 41/96 (43%) din subiecţi. Rezistenţa la lopinavir, definită ca fiind prezenţa oricărei mutaţii primare sau active ale proteazei (vezi mai sus) a fost observată la 0/51 (0%) subiecţi. Lipsa rezistenţei la lopinavir a fost confirmată de analiza fenotipică. Kaletra 800/200 mg o dată pe zi în asociere cu tenofovir DF şi emtricitabină cu tratamentul cu Kaletra 400/100 mg de două ori pe zi în asociere cu tenofovir DF şi emtricitabină la 664 pacienţi netrataţi anterior cu antiretrovirale. Având în vedere interacţiunea farmacocinetică între Kaletra şi tenofovir, nţii au fost randomizaţi în proporţie de 1:1 şi au primit 800/200 mg Kaletra o dată pe zi (n=333) sau 400/100 mg Kaletra de două ori pe zi (n=331). Stratificarea ulterioară în cadrul fiecărui grup a fost de 1:1 (comprimate versus capsule moi). Pacienţilor ori comprimate ori capsule moi timp de 8 săptămâni, apoi tuturor pacienţilor li s comprimate o dată pe zi sau de două ori pe zi în perioada de studiu rămasă. Pacienţilor li s administrat emtricitabină 200 mg o dată pe zi şi tenofovir DF 300 mg o dată pe zi inferioritatea, aşa cum a fost definită prin protocol, a regimului de doză o dată pe zi, comparat cu regimul de doză de două ori pe zi, la săptămâna 48, a fost demonstrată valoarea inferioară a intervalului de siguranţă de 95% pentru diferenţa dintre proporţiile de subiecţi responderi (o dată pe zi minus de două ori pe zi) a exclus 12%. Vârsta medie a pacienţilor înrolaţi a până iniţială a numărului de celule CD ) şi valoarea iniţială a HIV u fost caucazieni şi 78% au fost bărbaţi. Valoarea medie până până Răspuns virologic la pacienţi înrolaţi în studiu în săptămâna 48 şi săptămâna 96 Săptămâna 48 Săptămâna 96 O dată pe De două Diferenţa O dată pe De două Diferenţa CN= Eşec observaţionale Creştere medie faţă numărul iniţial de săptămâni de tratament, la 25 pacienţi din grupul „O dată pe zi”şi la 26 pacienţi din grupul „De două ori pe zi” care nu au avut răspuns virologic complet, au fost disponibile rezultatele analizei genotipice ale tulpinilor virale. În studiu, în grupul „O dată pe zi”, la niciun pacient nu s observat rezistenţă la lopinavir, iar în grupul „De două ori pe zi”, la 1 pacient care a avut rezistenţă importantă la inhibitorii de protează la iniţierea tratamentului, s a observat în plus rezistenţă la De asemenea, răspunsul virologic susţinut la nucleozidici/nucleotidici de revers transcriptază) a fost observat în cadrul unui studiu de mică amploare de fază II (M97 720), efectuat timp de 360 săptămâni de tratament. În trataţi iniţial o sută de pacienţi (din care 51 pacienţi au primit 400/100 mg de două ori pe zi şi 49 pacienţi au primit fie 200/100 mg de două ori pe zi, fie 400/200 mg de două ori pe zi). Între săptămâna 48 şi 72, toţi pacienţii au fost incluşi în studiul deschis Kaletra şi au primit o doză de 400/100 mg de două ori pe zi. Treizeci şi nouă pacienţi (39%) au întrerupt studiul, incluzând cei 16 (16%) care au întrerupt studiul datorită evenimentelor adverse, dintre acestea, unul a condu Șaizeci și unul pacienţi au terminat studiul (35 pacienţi au primit doza recomandată de 400/100 mg de două ori pe zi Rezultate în săptămâna 360: Studiul M97 Creştere medie față de numărul iniţial de CD 360 săptămâni de tratament, analiza genotipică a tulpinilor virale a fost efectuată cu succes la 19 din cei 28 pacienţi cu peste 400 copii/ml ARN HIV confirmat şi nu a pus în evidenţă mutaţii primare sau active ale proteazei (aminoacizi în poziţiile 8, 30, 32, 46, 47, 48, 50, 82, 84 şi 90) sau rezistenţă fenotipică pentru inhibitorii de protează Pacienţi cu tratament antiretroviral anterior 802 a fost un studiu deschis, randomizat, care a comparat siguranţa, tolerabilitatea şi efectul antiretroviral ale lopinavir/ritonavir comprimate administrat o dată pe zi cu lopinavir/ritonavir mprimate administrat de două ori pe zi la 599 subiecţi cu încărcătură virală detectabilă în perioada tratamentului antiretroviral. Pacienţii nu au primit anterior tratament cu lopinavir/ritonavir. Au fost randomizaţi în raport 1:1 să primească fie lopinavir/ritonavir 800/200 mg o dată pe zi (n=300), fie lopinavir/ritonavir 400/100 mg de două ori pe zi (n=299). Pacienţilor li s a administrat cel puţin doi inhibitori de nucleozid/nucleotid transcriptază selectaţi de către investigatori. Pacienţii înrolaţi au anterior expuşi moderat la IP, mai mult de jumătate dintre pacienţi nu au primit niciodată anterior tratament cu IP şi aproximativ 80% dintre pacienţi au avut tulpini virale cu mai puţin de 3 mutaţii la IP. Vârsta medie a pacienţilor înrolaţi a fost caucazieni şi 66% au fost bărbaţi. Valoarea medie iniţială a numărului celulelor CD (interval: între 4 şi 952 celule/mm ) şi valoarea medie iniţială a ARN HIV copii/ml (interval: între 1,7 şi 6,6 log copii/ml). Aproximativ 85% dintre pacienţi au avut încărcătura virală <100 Răspuns virologic în săptămâna 48 la pacienţi înrolaţi în studiul 802 O dată pe zi două ori pe Diferenţa [95%IÎ] CN= Eşec Date observaţionale Creştere medie faţă de numărul iniţial de săptămâni de tratament, la 75 pacienţi din grupul „O dată pe zi”şi la 75 pacienţi din grupul „De două ori pe zi” care nu au avut răspuns virologic complet, au fost disponibile rezultatele ienţi din grupul „O dată pe zi” şi la 12/77 (16%) pacienţi din grupul „De două ori pe zi”, s au observat mutaţii primare ale proteazei în poziţiile 30, 32, 48, 50, 82, 84 copii, netrataţi anterior (44%) şi trataţi anterior (56%) cu antiretrovirale. Toţi pacienţii nu au fost trataţi anterior cu inhibitori non nucleozidici de revers transcriptază. Pacienţii au fost randomizaţi, fie folosit forma farmaceutică lichidă de Kaletra De asemenea, la pacienţii netrataţi anterior cu antiretrovirale s a administrat INRT. La pacienţii trataţi a administrat nevirapină plus cel mult doi inhibitori nucleozidici de revers transcriptază. Siguranţa, eficacitatea şi profilele farmacocinetice ale celor două regimuri terapeutice au fost evaluate după 3 săptămâni de tratament la fiecare subiect. Ulterior, toţi pacienţii au continuat 300/75 mg pe m². Vârsta medie a pacienţilor a fost de 5 ani (interval 6 luni până la 12 ani), 14 pacienţi mai mică de 2 ani şi 6 pacienţi având vârsta de un an sau mai puţin. Valoarea medie iniţială a numărului celulelor CD e T a fost de 838 celule/mm³ şi valoarea medie iniţială a ARN Rezultate în săptămâna 48: Studiu M98 Pacienţi netrataţi Pacienţi trataţi Creştere medie faţă de numărul iniţial de CD profilul farmacocinetic, eficacitatea și siguranța administrării de două ori pe zi comparativ cu administrarea o dată pe zi a dozei de lopinavir/ritonavir 100 mg/25 mg comprimate, în funcţie de greutate, ca parte componentă a tratamentului antiretroviral (TARC) la copii infectaţi HIV supresie a încărcăturii virale (n = 173). Copiii şi adolescenţii au fost eligibili atunci când au avut vârsta <18 ani, greutatea ≥15 kg, au primit <50 copii/ml timp de cel puțin 24 săptămâni și au putut înghiți comprimate. săptămâna la copii şi adolescenţi (n = 87), au fost în concordanță cu concluziile privind eficacitatea și siguranța , eficacitatea și siguranța lopinavir/ritonavir 100 mg/25 mg comprimate de două ori pe zi ente la adulți și la copii şi adolescenţi două ori pe zi. Procentul pacienților cu eșec virologic confirmat săptămâni de urmărire lopinavir/ritonavir comprimate o dată pe zi ( %), decât la pacienții cărora li s la pacienţii copii și adolescenți cărora de două ori pe zi ( singură administrare pe zi întărite de parametri farmacocinetici distinctivi care favorizează semnificativ tratamentul de două ori ), în principal ca urmare a scăderii aderenţei î de eficacitate care favorizează tratamentul de două ori pe zi sunt Proprietăţi farmacocinetice Proprietăţile farmacocinetic voluntari adulţi sănătoşi şi la pacienţi infectaţi cu HIV; nu s au observat diferenţe semnificative între cele două grupuri. Lopinavirul este metabolizat complet de CYP3A. Ritonavirul inhibă metabolizarea ntraţia plasmatică a acestuia. În timpul studiilor la pacienţii 400/100 mg de două ori zilnic a realizat o valoare medie a infectaţi cu HIV, administrarea concentraţiilor plasmatice la s realizate de ritonavir la pacienţii infectaţi cu HIV. Concentraţiile plasmatice ale ritonavirului au fost mai mici decât 7% din cele obţinute prin administrarea de ritonavir 600 mg de două ori pe zi. CE antivirală a lopinavirului a fost de aproximativ 10 ori mai mică decât cea a ritonavirului. Rezultă că activitatea antivirală a Kaletra se datorează lopinavirului. până la Absorbţie dministrarea repetată a dozelor de 400/100 mg de două ori pe zi timp de 2 săptămâni, fără restricţie de alimente, a realizat la aproximativ 4 ore după administrare, o valoare medie a concentraţiei plasmatice maxime plasmatică medie la starea de echilibru înaintea dozei de dimineaţă a fost de 8,1±5,7 μg/ml. ASC a lopinavirului în timpul intervalului de 12 ore între doze a fost în medie de 113,2±60,5 μg●h om, biodisponibilitatea absolută a lopinavirului în combinaţie cu ritonavirul nu a fost stabilită. μg/ml. Concentraţia Efectele alimentelor asupra absorbţiei după administrare orală Administrarea unei doze unice de 400/100 mg Kaletra comprimate cu o masă bogată în lipide (872 kcal, 56% provenite din grăsimi) comparativ cu administrarea în condiţii d asociat cu modificări semnificative ale C şi ale ASC administrate cu sau fără alimente. De asemenea, s a dovedit că medicamentul Kaletra comprimate are ă mai mică în toate condiţiile de alimentaţie comparativ cu Kaletra Distribuţie 99%. Lopinavirul se leagă atât de alfa a starea de echilibru, lopinavirul se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ ă (AGA) cât şi de albumină, cu o afinitate mai mare pentru AGA. La starea de echilibru, legarea lopinavirului de proteine rămâne constantă în intervalul concentraţiilor realizate de 400/100 mg atât pentru subiecţii sănătoşi cât şi pentru cei infectaţi cu HIV. de două ori pe zi şi este similară cu microzomi hepatici umani arată că lopinavirul este metabolizat în principal prin oxidare. Lopinavirul este metabolizat în proporţie mare de sistemul enzimatic al citocromul inhibând metabolizarea lopinavirului şi crescând astfel concentraţia plasmatică a acestuia. Un studiu C efectuat la om a arătat că 89% din radioactivitatea plasmatică după administrarea unei a datorat substanţei active. La om, s au identificat cel puţin 13 metaboliţi ai lopinavirului produşi prin oxidare. Perechile epimerice 4 oxo şi 4 hidroxi sunt metaboliţii majori cu activitate antivirală, dar reprezintă numai cantităţi foarte mici din radioactivitatea plasmatică totală. Ritonavirul a dovedit că induce enzime metabolice, determinând inducţia propriei sale metabolizări şi probabil a metabolizării lopinavirului. În timpul administrării repetate concentraţiile dinaintea dozei următoare de lopinavir scad treptat, realizând concentraţii stabile după aproximativ 10 până la 2 săptămâni. upă o doză de 400/100 mg C lopinavir /ritonavir, aproximativ 10,4±2,3% şi C poate fi regăsită în urină, Aproximativ 2,2% şi 19,8% din doza administrată se elimină prin urină, respectiv materii fecale sub formă de lopinavir nemodificat. După administrări repetate, mai puţin de 3% din doza de lopinavir se excretă nemodificată prin urină. Timpul efectiv de înjumătăţire plasmatică al lopinavirului (concentraţia maximă concentraţia dinaintea dozei următoare), pentru un interval dintre doze de 6 ore şi clearance ul aparent după administrare orală (CL/F) până la 7 l/oră. Doza o dată pe zi: a fost evaluată farmacocinetica Kaletra, doza administrată o dată pe zi, la pacienţii infectaţi cu HIV care nu au primit anterior tratament antiretroviral. S emtricitabină 200 mg şi tenofovir DF 300 mg ca parte a tratamentului administrat o dată pe zi. Doze repetate de Kaletra 800/200 mg o dată pe zi timp de 2 săptămâni fără restricţie de alimente (n=16) au avut ca rezultat la 6 ore după administrare, o medie±D concentraţiei plasmatice maxime (C ) a lopinavir de 14,8±3,5 μg/ml. Media valorilor minime a concentraţiei la starea de echilibru înainte de doza administrată dimineaţa a fost de 5,5±5,4 μg/ml. oze a fost în medie 206,5±89,7 μg●h Comparativ cu tratamentul de două ori pe zi, tratamentul o dată pe zi se asociază cu scăderea valorilor Grupe speciale de pacienţi și adolescenți Există date limitate de farmacocinetică la copiii cu vârsta mai mică de Kaletra soluţie orală de două ori pe zi şi de 230/57,5 mg/m de două ori pe zi a fost studiată la un total de 53 copii, cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 12 ani. ASC medie la starea de respectiv 3,4±2,1 μg/ml, după doza de Kaletra soluţie orală de 230/57,5 mg/m de două ori pe zi fără nevirapină (n=12) şi au fost de 85,8±36,9 μg•oră/ml, 10,0±3,3 μg/ml şi respectiv 3,6±3,5 μg/ml, după şi C au fost de 72,6±31,1 μg•oră/ml, 8,2±2,9 μg/ml şi de două ori pe zi cu nevirapină (n=12). de două ori pe zi fără nevirapină şi cel de 300/75 mg/m de două ori cu nevirapină au determinat concentraţii plasmatice de lopinavir asemănătoare cu cele obţinute la pacienţii adulţi cu un regim de 400/100 mg de două ori pe zi fără nevirapină. Sex, rasă şi vârstă nu a fost studiată la vârstnici. La pacienţii adulţi nu s diferenţă farmacocinetică legată de vârstă sau de sex. Nu s au identificat diferenţe farmacocinetice în funcţie de rasă. Sarcina şi postpartum ctate cu HIV care aveau mai puţin de 20 săptămâni de sarcină care primeau tratament antiretroviral combinat au primit inițial lopinavir/ritonavir 400 mg/100 mg (două comprimate a câte 200 mg/50 mg) de două ori pe zi până la vârsta gestaţională de 30 săptămâni. La vârsta gestaţională de 30 săptămâni, doza a fost crescută la 500/125 mg (două comprimate a câte 200 mg/50 mg şi un comprimat a 100 mg/25 mg) de două ori pe zi până ce gravidele aveau 2 săptămâni postpartum. Concentraţiile plasmatice ale lopinavir au fost măsurate în patru perioade a câte 12 ore î trimestru înainte de creșterea dozei (30 de săptămâni de sarcină), al treilea trimestru după creșterea dozei (32 săptămâni de sarcină) și la 8 săptămâni postpartum. Creșterea dozei nu a dus la o creștere semnificativă a concentrației de lopinavir în plasmă. 24 săptămâni de sarcină), al treilea sarcinii lopinavir/ritonavir 400/100 mg de două ori pe zi ca parte a tratamentului antiret combinat în timpul sarcinii înainte de concepţie. Pentru analiza farmacocinetică a nivelurilor totale și a nivelurilor libere ale concentrațiilor plasmatice de lopinavir, au fost colectate o serie de probe de sânge trimestrul 3, la naștere și 4 6 săptămâni postpartum (la femeile care au continuat tratamentul după ce au născut). și la intervale de timp pe parcursul a 12 de ore în trimestrul 2 și comprimate 400/100 mg de două ori pe zi, sunt prezentate în tabelul 6 (vezi pct. 4.2). μg• predoză μg/ml predoză Insuficienţă renală nu a fost studiată la pacienţii cu insuficienţă renală; cu toate acestea, deoarece ul renal al lopinavirului este neglijabil, la pacienţii cu insuficienţă renală nu se anticipează o scădere a clearance Insuficienţă hepatică Parametrii farmacocinetici în starea de echilibru pentru lopinavir la pacienţii infectaţi cu HIV cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată comparativ cu pacienţii infectaţi cu HIV cu funcţie hepatică normală în condiţiile administrării de doze multiple de lopinavir/ritonavir 400/100 mg de două ori pe a observat o creştere limitată a concentraţiei lopinavirului total cu aproximativ 30%, fără relevanţă clinică (vezi pct. 4.2). Date preclinice de siguranţă Studii de toxicitate după doze repetate efectuate la rozătoare şi câine au identificat organe ţintă majore cum sunt ficatul, rinichiul, tiroida, splina şi hematiile circulante. Modificările hepatice au indicat inflamaţie celulară cu degenerare focală. expunerea care determină aceste modificări era comparabilă sau sub expunerea clinică la om, dozele la animale au fost de peste 6 ori mai mari decât doza recomandată clinic. La şoarece a fost evidenţiată o degenerare tubulară renală uşoară la o ere de cel puţin două ori mai mare decât cea realizată terapeutic la om; rinichiul nu a fost afectat la şobolan şi câine. La şobolan scăderea tiroxinei plasmatice a determinat o creştere a eliberării TSH rezultând hipertrofie celulară foliculară la nivelul glandei tiroide. Aceste modificări au fost reversibile după întreruperea administrării substanţei active şi au lipsit la şoarece şi câine. La şobolan, dar nu şi la şoarece şi câine, s au observat anizocitoză Coombs negativă şi poikilocitoză. La şobolan, dar nu şi la a produs mărirea splinei cu histiocitoză. Colesterolul plasmatic a fost crescut la rozătoare, dar nu la câine, trigliceridele au fost crescute numai la şoarece. mare concentraţie de lopinavir şi de 15 ori concentraţiile plasmatice libere realizate la om în cazul dozei maxime terapeutice testată, corespunzător unei expuneri la lopinavir totale de 7 ori întârziere în repolarizarea fibrelor cardiace Purkinje canine. O concentraţie mai mică a ntrast, concentraţii plasmatice similare de lopinavir/ritonavir nu a distribuţia tisulară la şobolan, nu au evidenţiat o retenţie cardiacă semnificativă a substanţei active; ASC la 72 ore la nivelul inimii a fost de aproximativ 50% din ASC plasmatică. Prin urmare, anticipează ca valorile concentraţiilor de lopinavir la nivelul cordului să nu fie semnificativ mai mari decât concentraţiile plasmatice. au observat pe electrocardiogramă unde U proeminente, asociate cu un interval PR prelungit şi bradicardie. S a presupus că aceste efecte au fost determinate de tulburările electrolitice. Nu se cunoaşte relevanţa clinică a acestor date preclinice, cu toate acestea potenţialele efecte cardiace ale acestui medicament la om (vezi pct. 4.4 şi 4.8). La şobolan, la doze materne redusă a fătului, scăderea greutăţii fătului, frecvenţa crescută a malformaţiilor scheletice) şi toxicitatea în dezvoltarea postnatală (scăderea ratei de supravieţuire a puilor). Expunerea sistemică la lopinavir/ritonavir la doze toxice materne şi la doze toxice asupra dezvoltării a fost mai mică decât expunerea terapeutică la om. Studiile de carcinogenitate pe termen lung cu lopinavir/ritonavir la şoarece au dovedit un potenţial genotoxic, mitogen de inducere a tumorilor hepatice, în general considerat a avea o relevanţă mică Studiile de carcinogenitate la şobolan nu au evidenţiat efecte tumorigene. Lopinavir/ritonavirul şi mutaţiei reversibile bacteriene Ames, testul limfomului la şoarece, testul micronucleilor la şoarece şi PROPRIETĂTI FARMACEUTICE Lista excipienţilor Copovidonă Hipromeloză Hidroxipropilceluloză roșu Incompatibilităţi Precauţii speciale pentru păstrare A se păstra la temperaturi  Natura şi conţinutul ambalajului Flacoane din polietilenă de înaltă densitate, închise cu capace din propilenă. Fiecare flacon conţine Sunt disponibile două mărimi de ambalaj: conţine 360 comprimate filmate (3 flacoane a câte 120 comprimate Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Fără cerinţe speciale. DETINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data primei autorizări Data ultimei reînnoiri a reautorizări: 20 martie 2011 Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website ul Agenţiei Europene a COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ conţine lopinavir 100 mg combinat cu ritonavir 25 mg ca potenţator Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. ARMACEUTICĂ marcate cu „AC” Indicaţii terapeutice peste 2 ani, adolescenţilor şi adulţilor infectaţi cu virusul imunodeficienţei umane (HIV pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu HIV 1 trataţi anterior cu inhibitori de protează trebuie să aibă la bază testarea individuală a rezistenţei virale şi antecedentele privind tratamentele efectuate (vezi pct. 4.4 şi 5.1). Doze şi mod de administrare trebuie prescrisă de către medici cu experienţă în tratamentul infecţiei cu HIV. Comprimatele de Kaletra trebuie înghiţite întregi şi nu trebuie mestecate, sparte sau sfărâmate. dulţi şi adolescenţi oza standard recomandată de comprimate este 400/100 mg (două comprimate a 200/50 mg) de două ori pe zi, administrată cu sau fără alimente. În cazul în care administrarea o dată pe zi a dozei se consideră necesară pentru managementul pacientului, Kaletra comprimate se poate administr pacienţii adulţi în doză de 800/200 mg (patru comprimate a 200/100 mg) o dată pe zi cu sau fără alimente. Utilizarea dozei o dată pe zi, comparativ cu administrarea dozei standard de două ori pe zi, trebuie limitată numai la acei pacienţi adulţi la care virusul are foarte puţine mutaţii asociate inhibitorilor de protează (IP) (de exemplu 3 mutaţii la IP conform rezultatelor studiilor clinice, pentru descrierea completă a populaţiilor vezi pct. 5.1) şi trebuie să se ia în calcul riscul unei mai mici abilităţi a supresiei virale (vezi pct. 5.1) şi creşterii riscului de apariţie a diareei (vezi pct. 4.8). Pentru pacienţii cu tulburări de deglutiţie, este disponibilă soluţia orală. Pentru instrucţiuni privind dozele, consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Kaletra soluţie orală. (cu vârsta de 2 ani şi peste) oza de Kaletra comprimate (400/100 mg de două ori pe zi) recomandată pentru adulţi poate fi utilizată la copii cu greutate egală sau mai mare de 40 kg sau cu suprafaţă corporală (SC) . Pentru copiii cu greutate mai mică de 40 kg sau cu suprafaţă corporală (SC) între 0,5 şi 1,4 m care pot înghiţi comprimate, consultaţi tabelul următor cu dozele recomandate. Pentru copiii care nu pot înghiţi comprimate, vă rugăm citiţi Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Kaletra soluţie orală. adolescenţi (vezi pct.5.1). nu trebuie să se utilizeze o dată pe zi la copii şi Copiilor şi copiilor mici trebuie să li se testeze capacitatea de a înghiţi comprimate înainte de a li se prescrie Kaletra 100/25 mg comprimate. Dacă un copil nu poate înghiţi comprimatul de Kaletra, trebuie prescris Kaletra soluţie orală. Tabelul următor conţine recomandări privind dozajul în funcţie de greutate şi de SC pentru Recomandări privind dozajul la copii fără utilizarea concomitentă de efavirenz sau nevirapină* Suprafaţa corporală (m Număr de comprimate a mg/25 mg de două ori pe zi 15 până la 25 25 până la 35 ≥0,5 şi <0,9 ≥0,9 şi <1,4 ≥1,4 *recomandările privind dozajul în funcţie de greutate se bazează pe date entru a se asigura doza recomandată, comprimatele de Kaletra 200/50 Suprafaţa corporală se poate calcula folosind ecuaţia următoare:  (înălţimea (cm mai mică de u au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea Kaletra la copiii cu vârsta mai mică de 2 ani. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 5.2, dar nu se pot face recomandări privind doza. Tratament concomitent: efavirenz sau nevirapină Tabelul următor conţine recomandări privind dozajul la copii pentru Kaletra 100 mg/25 mg sau soluție orală în funcţie de suprafaţa corporală atunci când este utilizat concomitent cu nevirapină. Recomandări privind dozajul la copii în cazul utilizării concomitente cu efavirenz sau nevirapină Suprafaţa Corporală (m Număr de comprimate a 100 mg/25 mg volum de soluție orală de două ori ≥0,5 şi <0,8 ≥0,8 şi <1,2 ≥1,2 şi <1,4 ≥1,4 6,5 ml de soluție orală* *Consultați Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Kaletra soluție orală pentru recomandări privind doza entru a se asigura doza recomandată, comprimatele de Kaletra 200/50 Insuficienţă hepatică La pacienţii infectaţi cu HIV cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată, s expunerii la lopinavir cu aproximativ 30%, dar nu se anticipează să aibă semnificaţie clinică (vezi pct.5.2). Nu sunt disponibile date privind pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Kaletra nu trebuie administrat la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.3) observat o creştere a Insuficienţă renală ul renal al lopinavir şi ritonavir este neglijabil, la pacienţii cu insuficienţă renală, nu se anticipează creşterea concentraţiilor plasmatice ale acestora. Deoarece lopinavir şi ritonavir se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, este puţin probabil să fie eliminate semnificativ prin hemodializă sau dializă peritoneală. Sarcina şi postpartum • Nu este necesară ajustarea dozei de lopinavir/ritonavir în timpul sarcinii și postpartum. • Din cauza lipsei datelor farmacocinetice și clinice, administrarea o dată pe zi de lopinavir/ritonavir nu este recomandată pentru femeile gravide. Comprimatele de Kaletra se administrează pe cale orală şi trebuie înghiţite întregi şi nu trebuie mestecate, sparte sau sfărâmate. Kaletra comprimate poate fi luat cu sau fără alimente. Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi enumerați la pct. 6.1 Insuficienţă hepatică severă. conţine lopinavir şi ritonavir, care sunt inhibitori ai izoenzimei CYP3A a citocromului P450. nu trebuie administrat în asociere cu medicamente cu clearance în mare măsură dependent de CYP3A şi ale căror concentraţii plasmatice mari sunt asociate cu evenimente adverse grave şi/sau care pun viaţa în pericol. Aceste medicamente includ: Creştere a concentraţiei me Ranolazină Amiodaronă, dronedaronă Raţionament Creştere a concentraţiei plasmatice a hipotensiune arterială severă. Este contraindicată administrarea concomitentă cu alfuzosin (vezi pct. Creștere a concentrației ranolazinei care poate crește riscul apariției reacțiilor adverse grave și/ care pun viața în pericol (vezi pct Creştere a concentraţiei plasmatice a și a dronedaronei creşte reacţii adverse grave Creştere a concentraţiei plasmatice a acidului fusidic. Este contraindicată administrarea concomitentă cu acid fusidic în infecţiile dermatologice (vezi Creștere a concentrațiilor plasmatice de neratinib, care pot să crească posibilitatea apariției reacțiilor adverse grave și/sau care pot pune viața în Creștere a concentrației venetoclax. Creștere a riscului de apariție a sindromului de liză tumorală la inițierea dozei și în timpul perioadei Creștere a concentrației plasmatice a La pacienții cu insuficiență renală și/sau hepatică este posibil să apară reacții adverse grave și/sau care pun viața în pericol (vezi pct. 4.4 și Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale astemizolului şi creşte riscul de aritmii grave al acestor Colchicină Astemizol, terfenadină Lurasidonă Creștere a concentrației plasmatice a Pimozidă crește riscul apariției reacțiilor adverse grave și/sau un viața în pericol (vezi pct. 4.5). Creştere a concentraţiei plasmatice a pimozidei. Astfel, creşte riscul de tulburări grave hematologice sau de alte reacţii adverse grave ale acestui Quetiapină Creşteri ale concentraţiilor plasmatice comă. Este contraindicată administrarea concomitentă cu quetiapină (vezi pct. Dihidroergotamină, ergonovină, ergotamină, metilergonovină Creştere a concentraţiei derivaţilor de ergot care determină toxicitate acută, inclusiv vasospasm şi Cisapridă Creştere a concentraţiei plasmatice a cisapridei. Astfel, creşte riscul de Antivirale cu acțiune directă asupra Creștere a riscului de creștere a Medicamente care modifică concentrația lipidelor Lovastatină, simvastatină A reductază Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale lovastatinei şi simvastatinei; creşte riscul de miopatie, inclusiv rabdomioliză (vezi pct. 4.5). ă Creşteri ale concentraţiilor plasmatice Creşteri ale concentraţiilor plasmatice avanafilului (vezi pct. 4.4 şi 4.5) (HAP). Creştere a concentraţiei plasmatice a sildenafil. Astfel, creşte posibilitatea reacţiilor adverse asociate arterială şi sincopă). Vezi pct. 4.4 şi pct. 4.5 pentru administrarea concomitentă de sildenafil la pacienţii cu disfuncţie erectilă. Creştere a concentraţiei plasmatice a vardenafilului (vezi pct. 4.4 şi 4 Creşteri ale concentraţiilor plasmatice orală şi triazolam. Astfel, creşte riscul de sedare extremă şi de deprimare Pentru precauţii privind administrarea parenterală a midazolam, vezi pct. 4.5. administrare orală, triazolam Scădere a concentraţiei medicamentului lopinavir/ritonavir conţin plante Sunătoare Medicamente din plante care conţin sunătoare ( urmare a riscului de scădere a concentraţiei plasmatice şi a eficacităţii clinice a lopinavirului şi ritonavirului Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Pacienţi cu afecţiuni coexistente Insuficienţă hepatică u au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea Kaletra la pacienţii cu afecţiuni hepatice severe subiacente. este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). Pacienţii cu hepatită cronică B sau C care urmează tratament antiretroviral combinat prezintă risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse hepatice severe şi care pot pune viaţa în pericol. În cazul tratamentului antiviral concomitent pentru hepatita B sau C, vă rugăm să citiţi Rezumatul ca Pacienţii cu disfuncţii hepatice preexitente, inclusiv hepatită cronică, prezintă o frecvenţă crescută a tulburărilor funcţiei hepatice în timpul tratamentului antiretroviral combinat şi trebuie monitorizaţi conform recomandărilor standard de practică clinică. Dacă la aceşti pacienţi se observă agravarea afecţiunii hepatice, trebuie luată în considerare întreruperea temporară sau definitivă a tratamentului. La 7 zile de la iniţierea tratamentului cu a raportat creşterea transaminazelor cu sau fără creşterea bilirubinei atât la pacienţii mono infectaţi cu HIV 1 cât şi la persoanele la care s rofilaxia postexpunere. În unele cazuri, tulburările hepatice au fost grave. Trebuie efectuate teste de laborator corespunzătoare înainte de iniţierea tratamentului cu lopinavir/ritonavir şi trebuie efectuată o monitorizare atentă în timpul tratamentului. Insuficienţă renală ul renal al lopinavirului şi ritonavirului este neglijabil, nu se anticipează o creştere a concentraţiilor plasmatice la pacienţii cu insuficienţă renală. Deoarece lopinavirul şi ritonavirul se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, este puţin probabil să fie eliminate semnificativ prin hemodializă sau dializă peritoneală. a raportat creşterea sângerărilor, inclusiv hematoame cutanate spontane şi hemartroză, la pacienţii cu hemofilie tip A şi B trataţi cu inhibitori de protează. La unii pacienţi s La mai mult de jumătate din cazurile raportate, în cazul întreruperii prealabile a tratamentului cu inhibitori de protează, acesta a fost continuat sau a fost reluat chiar dacă mecanismul de acţiune nu a fost elucidat. Ca urmare, pacienţii cu hemofilie trebuie informaţi despre posibilitatea creşterii sângerărilor. a observat o relaţie de cauzalitate Pancreatită au raportat cazuri de pancreatită la pacienţii trataţi cu hipertrigliceridemie. În majoritatea acestor cazuri, pacienţii au prezentat în antecedente pancreatită şi/sau tratament concomitent cu alte medicamente care pot determina pancreatită. Creşterea semnificativă a trigliceridelor este un factor de risc pentru apariţia pancreatitei. Pacienţii infectaţi cu HIV în stadiu avansat pot prezenta riscul de creştere a trigliceridelor şi de apariţie a pancreatitei. ncreatita trebuie luată în considerare dacă apar simptome clinice (greaţă, vărsături, dureri abdominale) sau modificări ale valorilor testelor de laborator (cum sunt valori crescute ale lipazei sau amilazei plasmatice), care sugerează pancreatita. Pacienţii care prezintă aceste semne sau simptome trebuie examinaţi iar tratamentul cu pancreatită (vezi pct. 4.8). trebuie întrerupt dacă se confirmă diagnosticul de reconstrucție imună La pacienţii infectaţi cu HIV cu deficienţă imună severă în momentul iniţierii tratamentului antiretroviral combinat (TARC) poate să apară o reacţie inflamatorie la germenii patogeni oportunişti asimptomatici sau reziduali care poate determina afecţiuni clinice grave sau agravarea , astfel de reacţii s au observat în primele câteva săptămâni sau luni de la iniţierea TARC. Exemple semnificative sunt retinita cu citomegalovirus, infecţii generalizate şi/sau localizate cu micobacterii şi pneumonia cu evaluate şi trebuie instituit tratament atunci când este necesar. reconstrucției apară la mai multe luni după iniţierea tratamentului. și hepatita autoimună apariţie raportat este variabil şi boala poate să Osteonecroză Cu toate că etiologia este considerată a fi multifactorială (incluzând utilizarea de corticosteroizi, imunosupresia severă, indicele de masă corporală crescut), s cazuri de osteonecroză mai ales la pacienţii cu boală HIV avansată şi/sau expunere îndelungată la tratament combinat antiretroviral (TARC). Pacienţii trebuie îndrumaţi să ceară sfatul cazul în care prezintă artralgii, redoare articulară sau dificultate la mişcare. La unii subiecţi adulți sănătoşi, s a evidenţiat faptul că lopinavir/ritonavir poate determina prelungirea uşoară, asimptomatică, a intervalului PR. La pacienţii cărora li s a administrat lopinavir/ritonavir şi care aveau afecţiuni cardiace organice subiacente şi tulburări de conducere preexistente sau care utilizau medicamente despre care se cunoaşte că determină prelungirea intervalu pacienţi, Kaletra trebuie utilizat cu precauţie (vezi pct. 5.1). au raportat cazuri rare de bloc atrioventricular de grad 2 sau 3. La aceşti Greutatea şi parametrii metabolici roviral poate să apară o creştere a greutății și a valorilor lipidelor sanguine și ale glicemiei. Într o anumită măsură, astfel de modificări pot fi în legătură cu controlul bolii și cu stilul de viață. În unele cazuri, pentru creşterea lipidelor există dovezi că aceasta este un efect al tratamentului, în timp ce pentru creşterea în greutate nu există dovezi foarte clare ca fiind în legătură cu un anumit tratament. Pentru monitorizarea lipidelor sanguine şi a glicemiei, se face d tratamentul HIV disponibile. Tulburările metabolismului lipidic trebuie tratate prin măsuri clinice adecvate. Interacţiuni cu medicamente Kaletra conţine lopinavir şi ritonavir, care sunt medicamentelor metabolizate în principal de către CYP3A. Aceste creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale medicamentelor administrate concomitent, pot determina creşterea sau efectului lor terapeutic şi a reacţiilor adverse (vezi pct. 4.3 şi 4.5). să determine creşterea concentraţiilor plasmatice ale Inhibitorii puternici ai CYP3A4, aşa cum sunt inhibitorii de protează, pot să crească expunerea la bedaquilină ceea ce ar putea să crească riscul reacţiilor adverse ale bedaquilinei. Prin urmare, trebuie evitată utilizarea concomitentă a bedaquilinei cu lopinavir/ritonavir. Cu toate acestea, dacă beneficiul tratamentului depăşeşte riscul, administrarea concomitentă de bedaquilină trebuie să se facă cu precauţie. Se recomandă monitorizarea mai frecventă a electrocardiogramei şi 4.5 și consultaţi Rezumatul caracteri Administrarea concomitentă a delamanid cu un inhibitor puternic al CYP3A (așa cum este ritonavir) poate să crească uşor expunerea la metabolitul delamanidului, care a fost asociat QT. Prin urmare, în cazul în care se consideră necesară administrarea concomitentă a delamanid cu parcursul întregii perioade de tratament cu delamanid (vezi pct. 4.5 și consultaţi Rez ritonavir, se recomandă monitorizarea frecventă a ECG pe tot au raportat interacțiuni medicamentoase care au pus viața în pericol și au avut efect tratați concomitent cu colchicină și inhibitori puternici ai CYP3A așa cum este ritonavir. contraindicată administrarea concomitentă de colchicină la pacienţii cu insuficienţă renală și/ hepatică 4.3 și la pacienții Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu: acid fusidic în infecţiile osteo Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu atorvastatină. Dacă se consideră strict necesară utilizarea atorvastatinei, trebuie să se administreze cea mai mică doză posibilă de atorvastatină cu este necesară precauţie şi trebuie luată în monitorizarea atentă a reacţiilor adverse. concomitent cu rosuvastatină. Dacă este indicat i, dacă se utilizează CoA reductază, se recomandă utilizarea de pravastatină sau fluvastatină (vezi pct. 4.5). a pacienţii care utilizează Kaletra se recomandă precauţie deosebită atunci când li se prescrie sildenafil sau tadalafil pentru tratamentul disfuncţiei erectile. Se anticipează ca administrarea concomitentă de Kaletra cu aceste medicamente să determine creşterea substanţială a concentraţiilo plasmatice ale acestora care pot duce la apariţia reacţiilor adverse asociate cum sunt hipotensiune arterială, sincopă, tulburări de vedere şi priapism (vezi pct. 4.5). Este contraindicată utilizarea concomitentă de avanafil sau vardenafil cu lopinavir/ritonavir (vezi pct. 4.3). Este contraindicată utilizarea concomitentă de Kaletra şi sildenafil indicat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale Este necesară o atenţie deosebită când ente cunoscute că clorfeniramină, chinidină, eritromicină, claritromicină. adevăr, poate creşte concentraţiile plasmatice ale medicamentelor administrate concomitent şi acest lucru poate creşte frecvenţa reacţiilor adverse cardiace asociate. În studiile (vezi pct. 4.8 şi 5.3). Nu se recomandă administrarea concomitentă Kaletra cu rifampicină. Rifampicina în asociere cu Kaletra poate determina scăderi importante ale concentraţiilor plasmatice de lopinavir, care la rândul navirului. Expunerea adecvată la lopinavir/ritonavir poate fi atinsă atunci când se utilizează o doză mai mare de Kaletra, dar aceasta este asociată cu un risc crescut de apariţie a efectelor toxice hepatice şi gastrointestinale. De aceea, ncomitentă trebuie evitată, cu excepţia cazului în care este considerată că este absolut necesară (vezi pct. 4.5). Nu se recomandă utilizarea Kaletra concomitent cu fluticazonă sau alţi glucocorticoizi, cum ă și triamcinolon bolizaţi de către CYP3A4, cu excepţia cazului în care beneficiul potenţial al tratamentului depăşeşte riscul apariţiei efectelor sistemice determinate de corticosteroizi, incluzând sindrom Cushing şi supresia corticosuprarenalei (vezi pct. 4.5). racţiuni Kaletra nu vindecă infecţia cu HIV sau SIDA. Persoanele tratate cu Kaletra pot dezvolta în continuare infecţii sau alte afecţiuni asociate cu infecţia cu HIV şi cu SIDA. Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 conţine sodiu”. , adică practic „nu Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune conţine lopinavir şi ritonavir, care sunt inhibitori P450. Administrarea concomitentă de CYP3A, poate determina creşterea concentraţiilor plasmatice ale celorlalte medicamente, care poate creşte sau prelungi efectele terapeutice şi reacţiile adverse ale acestora CYP2C9, CYP2C19, CYP2E1, CYP2B6 sau CYP1A2 la concentraţii plasmatice relevante clinic (vezi şi medicamente metabolizate în principal de către nu inhibă CYP2D a demonstrat că , Kaletra îşi induce propria metabolizare şi creşte biotransformarea unor medicamente metabolizate de către izoenzimele citocromului P450 (inclusiv CYP2C şi CYP2C19) şi prin glucuronoconjugare. Aceasta poate determina concentraţii plasmatice scăzute şi reducerea potenţială a eficacităţii medicamentelor administrate concomitent. ită amplorii anticipate a interacţiunilor şi din cauza Toate studiile privind interacţiunile, atunci când nu s capsule care determină o expunere la lopinavir mai mică cu 20% decât Kaletra 200/50 mg Interacţiunile atât cunoscute cât şi cele teoretice cu alte medicamente antiretrovirale selectate şi cu antivirale sunt enumerate în tabelul următor. Nu se așteaptă ca datele din tabel să fie sau cuprinzătoare Tabel cu date privind interacţiuni cu alte medicamente Interacţiunile între Kaletra şi medicamente administrate conc următor (creştere este indicată “↑”, scădere este indicată “↓”, nemodificat “↔”). Cu excepţia cazului în care este menţionată specific doza, studiile enumerate în continuare s efectuat cu doza recomandată pentru lopinavir/ritonavir (de exemplu 400/100 mg de două ori pe zi). concomitent în funcţie de aria terapeutică Efecte asupra concentraţiei Recomandări clinice privind administrarea concomitentă interacţiunii amivudină ↔ Nu este necesară ajustarea Abacavir, zidovudină Abacavir, zidovudină: Pot să scadă concentraţiile plasmatice ca urmare a creşterii glucuronoconjugării de către Nu se cunoaşte semnificaţia clinică a scăderii concentraţiilor plasmatice de abacavir şi zidovudină , 300 mg o dată pe zi Efavirenz, 600 mg o dată pe zi Nevirapină, 200 mg de două ori ↑ 32% ↔ ↑ 51% Lopinavir: ↔ ↓ 20% ↓ 13% ↓ 42% ↓ 27% ↓ 19% ↓ Etravirină Etravirină: Nu este necesară ajustarea Concentraţiile plasmatice reacţiile adverse asociate administrării tenofovir, inclusiv tulburări renale. Consultați pct. 4.2 pentru recomandăr Kaletra sau luați în considerare o terapie alternativă. Kaletra nu trebuie să se administreze o dată pe zi atunci când se utilizează concomitent Consultați pct. 4.2 pentru recomandări privind doza de Kaletra sau luați în considerare o terapie alternativă. Kaletra nu trebuie să se administreze o dată pe zi atunci când se utilizează concomitent nevirapină. Nu este necesară ajustarea dozei de două ori pe zi) Rilpivirină de două ori pe zi ↓ ↓ ↓ ↔ ↓ ↔ Rilpivirină: ↑ ↑ ↑ ↔ ↓ ↔ Inhibitor de integrază (inhibiţia enzimelor CYP3A) ↑ 295% ↑ 97% Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir ↔ ↔ : ↓ 30% Lopinavir: ↔ Utilizarea concomitentă de rilpivirină determină o creştere a concentraţiilor nu este necesară ajustarea dozei. În timpul utilizării concomitente două ori pe zi, doza de maraviroc trebuie scăzută la 150 mg de două Nu este necesară ajustarea Administrarea concomitentă cu alţi inhibitori de protează HIV (IP) Conform recomandărilor actuale de tratament, în general nu se recomandă tratamentul dublu cu inhibitori de protează. (700/100 mg de două ori pe zi) Concentraţiile plasmatice de de două ori pe zi) două ori pe zi) de două ori pe zi) mg de două ori pe zi) ASC: ↓ 55% : ↓ 70% : ↓ 47% Administrarea concomitentă de mg, de două ori pe zi) cu soluție orală mg de două ori pe zi), la pacienţi trataţi anterior cu inhibitori de protează, determinat creşterea incidenţei intestinale cu o incidenţă mai mare şi creşterea trigliceridelor fără creşt eficacităţii virologice în cazul utilizării regimului combinat. Administrarea concomitentă a recomandată. Kaletra nu trebuie să se administreze o dată pe zi atunci când se utilizează concomitent Nu se recomandă administrarea concomitentă a acestor Omeprazol (40 mg o dată pe ↔ necesară ajustarea Ranitidină (150 mg doză unică) Lopinavir: ↔ Ranitidină: ↔ Nu este necesară ajustarea Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă să crească concentraţiile Administrarea concomitentă de Kaletra şi alfuzosin este contraindicată (vezi pct. 4.3) din cauza creşterii toxicităţii legată hipotensiune arterială Ranolazină Amiodaronă, Dronedaronă Digoxină Creşte riscul apariţiei reacţiilor sedare) datorită concentraţiilor inhibării CYP3A4 de către Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă să crească concentraţiile ranolazinei. Amiodaronă, Dronedaronă: Pot să crească concentrațiile plasmatice ca urmare a inhibării CYP3A4 de către Digoxină: Pot să crească concentraţiile plasmatice ca urmare a inhibării P de către . Creşterea concentraţiilor plasmatice ale timp, datorită apariţiei inducţiei Bepridil, lidocaină forma cu administrare sistemică şi quinidină Bepridil, lidocaină forma cu administrare sistemică, quinidină: Concentraţiile plasmatice pot să crească atunci când sunt Se recomandă monitorizare atentă a reacţiilor adverse (în special a deprimă dar, şi a sedării) atunci când fentanil se administrează Este contraindicată administrarea concomitentă cu ă Este contraindicată concomitentă de Kaletra și amiodaronă sau dronedaronă (vezi pct. 4.3) deoarece poate să crească riscul de apariție a aritmiilor sau a altor reacții adverse grave. Se impune precauţie şi se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice de digoxină, dacă este posibil, î cazul administrării digoxină. Este necesară prudenţă deosebită atunci când se prescrie Kaletra pacienţilor trataţi cu digoxină, deoarece aşteaptă să crească semnificativ centraţiile plasmatice ale digoxinei. Iniţierea tratamentului cu digoxină la pacienţi trataţi deja este posibil să determine creşteri mai mici decât se aşteaptă ale concentraţiilor plasmatice de digoxină. Se impune precauţie şi atunci se recomandă monitorizarea concentraţiei Claritromicină Claritromicină: Se anticipează creşteri moderate La pacienţii cu insuficienţă renală (ClCr <30 ml/min) trebuie luată în considerare urmare a inhibării CYP3A de către claritromicină (vezi pct. 4.4). Este necesară prudenţă atunci când se administrează concomitent claritromicină şi şi inhibitori ai kinazei Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării de către ă moderat până la puternic al CYP3A4 și acest lucru poate determina scăderea expunerii Concentrațiile serice ale pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către ă ori ASC: ↑ : ↑ Amploarea creșterii momentul administrării sân/ABCG2) și inhibării gp de către Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării și a P gp de către Kaletra la pacienţi insuficienţă hepatică sau renală Trebuie evitată administrarea concomitentă de abemaciclib și Kaletra. Dacă această administrare concomitentă este considerată inevitabilă, citiți pentru recomandări privind zați reacțiile adverse care sunt în legătură Scăderea expunerii pentru pierderea potențială a răspunsului virologic. În plus, administrarea concomitentă de apalutamidă și Kaletra poate cauza concentrațiilor crescute de apalutamidă. Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu apalutamidă. Este necesară prudență atunci când se administrează concomitent afatinib și Kaletra. Consultați Rezumatul recomandări privind ajustarea dozelor. Monitorizați reacțiile adverse care sunt în legătură cu Este necesară prudență atunci când se administrează concomitent ceritinib și Kaletra. Consultați Rezumatul recomandări privind ajustarea Monitorizați reacțiile adverse care sunt în legătură cu Monitorizare atentă a toleranţei kinazei, aşa cum sunt dasatinib şi nilotinib, incristină, vinblastină kinazei, aşa cum sunt dasatinib şi nilotinib, de asemenea, stină şi vinblastină: Risc de creştere a reacţiilor concentraţiilor plasmatice crescute ca urmare a inhibării CYP3A4 de către rațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către Creşterea expunerii la Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către Administrarea concomitentă de encorafenib și Kaletra poate crește expunerea la encorafenib, ceea ce poate crește riscul de Trebuie evitată administrarea ntă de encorafenib și Kaletra. Dacă se consideră că beneficiul depășește riscul și Kaletra trebuie utilizat, pacienții trebuie atent monitorizați din punct de vedere al siguranței Administrarea concomitentă de fostamatinib şi Kaletra poate creşte expunerea la metabolitul hipertensiune arterială sau ultaţi Rezumatul recomandări privind reducerea ă de ibrutinib și Kaletra poate să crească expunerea la ibrutinib, ceea ce poate să crească riscul apariției sindromului de liză tumorală. Trebuie evitată administrarea concomitentă de ibrutinib și care se consideră că beneficiul depășește riscul și trebuie să se monitorizează atent pacientul mg și se Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către ritonavir. Este contraindicată utilizarea concomitentă de neratinib și ății apariției reacțiilor adverse grave și/sau care pot pune viața în Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către rezultat creșterea riscului de apariție a sindromului de liză tumorală la inițierea dozei și în timpul perioadei de creștere a dozei (vezi pct. 4.3 și consultați La pacienții care au terminat perioada de creștere a dozei și cărora li se administrează o doză zilnică constantă de v cel puțin 75% atunci când se utilizează inhibitori puternici ai CYP3A (pentru instrucțiuni privind doza, consultați Pacienții trebuie să fie monitorizați a legătură cu toxicitatea Warfarină Warfarină: Concentraţiile plasmatice ale warfarinei pot fi influenţate în cazul administrării Se recomandă monitorizarea INR (raport internaţional inducţiei CYP2C9. ↑ 153% ↑ 55% Ca urmare a inhibării CYP3A şi P de către lopinavir/ritonavir Administrarea concomitentă de rivaroxaban şi Kaletra poate creşte expunerea la rivaroxaban, care poate creşte riscul de Nu se recomandă utilizarea de rivaroxaban la pacienţii care țiile serice pot să crească din cauza inhibării gp de către lopinavir/ritonavir. monitorizarea clinică și/sa luată în considerare, atunci când etexilat și edoxaban. Fenitoină Fenitoină: Concentraţiile plasmatice de fenitoină la starea de echilibru au scăzut ca urmare a inducţiei CYP2C9 şi CYP2C19 de către Concentraţiile plasmatice scad inducţiei CYP3A de către fenitoină. Carbamazepină şi fenobarbital Carbamazepină: Concentraţiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inducţiei CYP3A de către carbamazepină şi fenobarbital. Este necesară prudenţă când se administrează concomitent fenitoină cu Concentraţia fenitoinei trebuie monitorizată atunci când se administrează concomitent cu Trebuie avută în vedere creşterea dozei de Kaletra atunci când se administrează fenitoină. Nu există date clinice în ceea ce priveşte ajustarea dozei. Kaletra nu trebuie să se administreze o dată pe zi atunci când se utilizează concomitent fenitoină. Este necesară prudenţă atunci inistrează concomitent carbamazepină sau Concentraţiile plasmatice de carbamazepină şi fenobarbital Trebuie avută în vedere creşterea dozei de Kalet când se administrează concomitent cu carbamazepină sau fenobarbital. Nu există date clinice în ceea ce priveşte Kaletra nu trebuie să se administreze o dată pe zi atunci când se utilizează concomitent carbamazepină şi fenobarbita Lamotrigină şi valproat Lamotrigină: ASC: ↓ 50% : ↓ 46% ↓ glucuronoconjugării ↓ Antidepresive şi anxiolitice Trazodonă doză unică (Ritonavir, 200 mg de două ori Trazodonă: ↑ de 2,4 ori Ketoconazol şi itraconazol au observat reacţii adverse cum sunt greaţă, ameţeli, hipotensiune arterială şi sincopă în cazul administrării concomitente de trazodonă şi Concentrațiile serice pot să crească în urma inhibării CYP3A de către Concentraţiile plasmatice pot să scadă. Atunci când Kaletra şi acidul pacienţii trebuie atent monitorizaţi pentru un efect scăzut al AVP. La pacienţii care încep sau utilizează lamotrigină doză de întreţinere: oate fi necesar să se crească doza de lamotrigină dacă se adaugă Kaletra sau să se scadă dacă se întrerupe Kalet urmare, pentru a vedea dacă este necesară ajustarea dozei de lamotrigină, trebuie să se monitorizeze concentraţia plasmatică a lamotriginei, în special înainte şi timp de 2 săptămâni de la începerea sau cienţii care utilizează deja Kaletra şi încep tratamentul cu lamotrigină: u este necesară altă ajustare a dozei de lamotrigină în afară de creşterea dozei recomandată. Nu se cunoaşte dacă combinaţia determină o creştere similară a expunerii la trazodonă. Administrarea concomitentă trebuie făcută cu precauţie şi trebuie luată în mai mici de trazodonă. Nu se recomandă doze mari de ketoconazol şi itraconazol Administrarea concomitentă de ritonavir (100 mg de două ori pe zi), atât cât conţine şi Kaletra, trebuie evitată, cu excepţia pacient justifică utilizarea Colchicină doză unică Colchicină: ASC: ↑ 3 ori mg de două ori : ↑ 1,8 ori Ca urmare a inhibării gp şi/sau CYP3A4 de către Terfenadină Pot să crească concentrațiile serice ca urmare a inhibării CYP3A de către Administrarea concomitentă de Kaletra cu colchicină contraindicată la pacienții insuficienţă renală și/ hepatică din cauza creşterii potenţiale a reacțiilor adverse grave și/sau care pun viata în ă (inclusiv rabdomioliză) 4.3 și Se recomandă scăderea dozei sau întreruperea tratamentului cu colchicină la pacienții cu funcția renală sau hepatică normală dacă este Consultați informațiile privind prescrierea pentru colchicină. Este contraindicată concomitent cu astemizol și terfenadină deoarece poate să crească riscul de apariție a infecțioase Administrarea concomitentă de Concentraţiile pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. afecţiunile dermatologice este contraindicată din cauza creşterii riscului de reacţii utilizează pentru infecţiile administrarea concomitentă este inevitabilă, se recomandă monitorizarea clinică atentă a reacţiilor adverse musculare Bedaquilină (doză unică) Bedaquilină: ↑ ↔ de două ori pe zi, doze multiple) În timpul administrării pronunţat al expunerii la bedaquilina plasmatică CYP3A4 de către inhibării de două ori pe zi) ă ori ↑ ↑ Utilizarea concomitentă a evitată din cauza riscului de apariţie a evenimentelor adverse ale bedaquilinei. Dacă depăşeşte riscul, administrarea tentă de bedaquilină cu Kaletra trebuie să se facă cu precauţie. Se recomandă monitorizarea mai frecventă a electrocardiogramei şi (vezi pct. 4.4 și consultaţi ă DM 6705, dacă se consideră necesară administrarea concomitentă a delamanid cu Kaletra, se recomandă monitorizarea frecventă a ECG observat în timpul administrării pct. 4.4 şi consultaţi Rezumatul Rifabutină 150 mg o dată pe zi Rifabutină (substanţa activă şi metabolitul său activ Atunci când se utilizează în ↑ de 5,7 ori : ↑ de 3,5 ori recomandată de rifabutină este săptămână în zile stabilite (de Se impune monitorizarea atentă a reacţiilor adverse asociate şi uveită, din cauza unei creşteri rifabutină. La pacienţii la care săptămână nu este tolerată, se recomandă reducerea suplimentară a dozei de rifabutină la 150 săptămână în zile Trebuie avut în vedere faptul că mg administrată de două ori pe săptămână nu oferă o expunere optimă la rifabutină, determinând un risc de apariţie a rezistenţei la rifamicină şi eşec terapeutic. Nu este necesară Rifampicină au observat scăderi importante ale concentraţiilor urmare a inducţiei CYP3A de către rifampicină. Nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra cu rifampicină, deoarece poate determina scăderi importante ale concentraţiilor plasmatice de să reducă semnificativ efectul 300 mg) de două ori pe zi a această ajustare a dozei poate fi asociată cu o creştere a ALT/AST şi cu o creştere a tulburărilor gastrointestinale. Ca urmare, această administrare concomitentă trebuie evitată, cu excepţia cazului în care se consideră că este absolut necesar. Dacă a hotărât că această administrare concomitentă nu poate fi evitată, o doză mai mare 400 mg/400 mg de două ori pe zi poate fi administrată monitorizarea atentă a siguranţei şi a efectului terapeutic ale Kaletra trebuie crescută treptat numai după iniţierea tamentului cu rifampicină Este contraindicată administrarea concomitentă cu lurasidonă (vezi pct. Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra și pimozidă deoarece poate să crească riscul de apariție a tulburărilor reacții adverse grave Lurasidonă Pimozidă Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de lurasidonă. Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de pimozidă. Quetiapină Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de quetiapină. Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra şi quetiapină, deoarece poate creşte efectele toxice ale administrare orală: ↑ de 13 ori concomitent cu forma orală de Midazolam forma injectabilă: timp ce utilizarea concomitentă ↑ de 4 ori inhibării CYP3A de către adrenergic (cu durată lungă de acţiune) Se așteaptă creșterea oncentraţiil urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. injectabilă trebuie făcută cu prudenţă. Dacă se administrează midazolam forma injectabilă, această administrare trebuie făcută în secţia de terapie intensivă (ATI) sau secţii similare care asigură monitorizare clinică şi abordare medicală adecvată în caz de deprimare respiratorie şi/sau e prelungită. Trebuie avută midazolam în special dacă se utilizează mai mult de o singură doză. Utilizarea concomitentă poate determina creşterea riscului de reacţii adverse cardiovasculare palpitaţii şi tahicardie sinusală. re, nu se recomandă administrarea concomitentă de Felodipină, nifedipină şi nicarpidină Felodipină, nifedipină şi nicarpidină: Concentraţiile plasmatice pot să crească în urma inhibării CYP3A de către Se recomandă monitorizarea clinică atât a efectelor terapeutice cât şi a reacţiilor medicamente se administrează Dexametazonă Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inducţiei CYP3A de către dexametazonă. Se recomandă monitorizarea clinică a eficacităţii antivirale se administrează concomitent Propionat de fluticazonă, budosenidă, trimacinolon în Propionat de fluticazonă  injectabilă sau intranazală Concentraţiile plasmatice: ↑ Concentraţiile cortizolului: ↓ 86% se anticipează în cazul administrării pe cale inhalatorie a propionatului de fluticazonă. inclusiv sindrom Cushing şi nală la pacienţii care au utilizat concomitent ritonavir şi propionat de fluticazonă pe cale intranazală sau inhalatorie; acest lucru se constată şi în cazul altor corticosteroizi metabolizaţi de către izoenzima CYP3A a nidă și triamcinolon consecinţă, nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra cu aceşti corticosteroizi, decât dacă beneficiul potenţial al tratamentului depăşeşte riscul Trebuie luată în co scăderea dozei de corticosteroid şi monitorizarea atentă a efectelor locale şi sistemice, fie care nu este metabolizat de către beclometazonă). În plus, în cazul întreruperii administrării scăderea progresivă a dozelor să necesite o perioadă mai lungă de Medicamente pentru tratamentul disfuncţiei erectile, inhibitori de fosfodiesterază (PDE5) Este contraindicată utilizarea mg de două ori pe ASC: ↑ de 13 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. ASC: ↑ de 2 ori Ca urmare a inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. ASC: ↑ de 11 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. ASC: ↑ de 49 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către Dihidroergotamină, ergonovină, ergotamină, metilergonovină Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către Cisapridă Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către Este contraindicată administrarea concomitentă de pct. 4.3). Nu se recomandă administrarea concomitentă de În tratamentul disfuncţiei Este necesară atenţie deosebită sau tadalafil pacienţilor cărora li se administrează Kaletra şi monitorizarea atentă a hipotensiune arterială, sincopă, tulburări de vedere şi erecţie ită (vezi pct. 4.4). Atunci când se administrează de sildenafil nu trebuie să depăşească 25 mg în 48 ore, iar dozele de tadalafil nu trebuie să depăşească 10 mg la interval de Este contraindicată utilizarea concomitentă de vardenafil cu Este contraindicată administrarea concomitentă de deoarece poate să determine toxicitate acută determinată de ergot, inclusiv vasospasm și Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra cu cisapridă deoarece poate să crească riscul de apariție a aritmiilor grave Antivirale cu acțiune direcă asupra VHC (50/200 mg o dată pe zi) Este contraindicată administrarea concomitentă de Nu se recomandă administrarea concomitentă de glecaprevir/pibrentasvir și crescut de creștere a ALT asociată cu creșterea expunerii Nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra și ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ 20,70 (combinații de mecanisme Lopinavir: ↔ Concentrațiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării P, BCRP și către Concentrațiile sofosbuvir, velpatasvir și voxilaprevir pot să crească ca urmare a inhibării P, BCRP și OATP1B1/3 de către lopinavir/ritonavir. Cu toate acestea, numai creșterea considerată relevantă din punct de două ori pe zi) ↑ ↑ 4,7 ori ↑ Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu Sunătoare Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inhibării CYP3A de către preparatele din medicinale care conţin sunătoare. Ciclosporină, (rapamicină) şi tacrolimus Lovastatină şi simvastatină Ciclosporină, sirolimus (rapamicină), tacrolimus: Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către Lovastatină, simvastatină: Creştere marcată a concentraţiilor plasmatice ca urmare a inhibării CYP3A de către medicinale care conţin sunătoare nu trebuie asociate cu lopinavir şi ritonavir. Dacă un pacient utilizează deja sunătoare, administrarea acesteia trebuie întreruptă şi, dacă este posibil, se verifică încărcătura virală. Concentraţiile plasmatice de lopinavir şi ritonavir pot să crească după întreruperea administrării preparatelor conţinând sunătoare. Este să inductor poate persista cel puţin 2 săptămâni după oprirea tratamentului cu sunătoare (vezi administrarea Kaletra poate să înceapă în condiţii de siguranţă la 2 săptămâni după întreruperea administrării preparatelor conţinând sunătoare. Se recomandă monitorizarea cu frecvenţă mai mare a concentraţiilor terapeutice, până când concentraţiile plasmatice stabilizează. Deoarece concentraţiile CoA reductază pot rabdomioliză, asocierea acestor contraindicată (vezi pct. 4.3). Medicamente care modifică concentrația Lomitapidă Atorvastatină Rosuvastatină, 20 mg o dată pe expunerea la lomitapidă, ori. Se așteaptă creșterea concentrațiilor de lomitapidă ca urmare a inhibării CYP3A de către Atorvastatină: ASC: ↑ de 5,9 ori : ↑ de 4,7 ori Ca urmare a inhibării CYP3 de către Rosuvastatină: ASC: ↑ de 2 ori : ↑ de 5 ori Deşi rosuvastatina este metabolizată în proporţie mică creştere a concentraţiilor Mecanismul acestei interacţiuni e poate datora inhibării Utilizarea concomitentă a Kaletra cu lomitapidă este contraindicată (vezi informații lomitapidă) (vezi pct. 4.3). Nu se recomandă administrarea concomitentă cu atorvastatină. Dacă utilizarea atorvastatinei este absolut necesară, trebuie să se administreze cea mai mică doză posibilă cu monitorizare atentă a reacţiilor adverse (vezi Este necesară precauţie şi trebuie luată în considerare reducerea dozei de rosuvastatină administrează concomitent (vezi Fluvastatină sau pravastatină Fluvastatină, pravastatină: Nu se anticipează interacţiuni Dacă este indicat tratamentul cu reductază, se recomandă metabolizată de CYP450. Fluvastatina este parţial metabolizată de CYP2C9. Buprenorfină, 16 mg o dată pe Buprenorfină: ↔ Nu este necesară ajustarea Metadonă Metadonă: ↓ Se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice de metadonă. ↓ În cazul administrării contraceptive care conţin cu administrare orală sau sub formă de plasture), trebuie ontracepţie. Medicamente care ajută la renunţarea la fumat Bupropionă Bupropionă şi metabolitul său activ, hidroxibupropionă: ASC şi C ↓ ~50% inducţiei metabolizării atament de substituție a hormonilor tiroidieni Levotiroxină După punerea pe piață, s posibilă interacțiunie dintre medicamentele care conțin ritonavir și levotiroxină. Concentraţiile plasmatice ale lopinavir/ritonavir pot să scadă de către bosentan. ASC: ↑ 5 : ↑ 6 Iniţial, C a bosentan: ↑ de Ca urmare a inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. Concentrațiile serice pot să ă cyp3a și a p ă ă Dacă este absolut necesară administrarea concomitentă de cu bupropionă, aceasta trebuie făcută cu monitorizare clinică atentă în ceea ce priveşte eficacitatea bupropionei, fără depăşirea dozei recomandate, în La pacienții tratați cu levotiroxină, trebuie să se puțin în prima lună după începerea și/sau întreruperea Trebuie precauţie în care se administrează administrează concomitent cu săptămână de administrare concomitentă, trebuie controlată HIV şi pacienţii tr monitorizaţi atent pentru toxicitatea asociată ă ă de riociguat și kaletra (vezi pct. 4.4 și consultați rezumatul Pe baza profilelor metabolice cunoscute, nu se anticipează interacţiuni semnificative clinic între Kaletra şi dapsonă, trimetoprim/sulfametoxazol, azitromicină sau fluconazol. şi alăptare Sarcină Ca regulă generală, atunci când se decide utilizarea la gravide a medicamentelor antiretrovirale pentru tratamentul infecţiei cu HIV şi ca urmare pentru reducerea riscului de transmitere verticală a HIV la nou născut, pentru a stabili siguranţa fătului, trebuie luate în considerare studiile efectuate la animale precum şi experienţa clinică la gravide. A fost studiată utilizarea lopinavir/ritonavir primului trimestru de sarcină la peste 1000 femei. În supravegherea după punerea pe piaţă prin intermediul Registrului Antiretroviral al Gravidelor iniţiat în ianuarie 1989, la un număr de peste 1 sarcină nu s a observat risc crescut de apariţie a defectelor la naştere după expunere. Prevalenţa defectelor la naştere după expunerea la lopinavir în orice trimestru este comparabilă cu prevalenţa observată la populaţia generală. Nu s a observat nicio caracteristică a defectelor la naştere sugestivă pentru o etiologie comună. Studiile efectuate la animale au indicat o toxicitate asupra funcţiei de menţionate, este puţin probabil un risc malformativ la om. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, lopinavir se poate utiliza în timpul sarcinii. Alăptare În studiile la şobolan s a arătat că lopinavirul se excretă în lapte. Nu se cunoaşte dacă acest dicament se excretă în laptele uman. Ca regulă generală, se recomandă ca femeile evidență cu HIV să nu alăpteze, p Studiile efectuate la animale nu au evidenţiat niciun efect asupra fertilităţii. Nu privind efectul lopinavir/ritonavir asupra fertilităţii la om. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folo Pacienţii trebuie atenţionaţi că a fost raportată greaţă în timpul tratamentului cu Kaletra (vezi pct. 4.8). Reacţii adverse a. Rezumatul profilului de siguranţă Siguranţa a fost studiată la peste 2600 pacienţi în studii clinice de fază II a administrat o doză de 800/200 mg (6 capsule sau 4 comprimate) o dată pe zi. În ceea ce priveşte inhibitorii nucleozidici de revers transcriptază (INRT), î asociere cu efavirenz sau nevirapină. Cele mai frecvente reacţii adverse raportate în legătură cu diaree, greaţă, vărsături, hipertrigliceridemie şi hipercolesterolemie. Diareea, greaţa şi vărsăturile pot să apară la începutul tratamentului, în timp ce hipertrigliceridemia şi hipercolesterolemia pot să apară rziu, pe parcursul tratamentului. În studiile clinice de fază II IV, reacţiile adverse legate de tratament au dus la retragerea prematură din studiu a 7% dintre subiecţi. Este important de reţinut că s au raportat cazuri de pancreatită la pacienţii trataţ cazuri rare de creşteri ale intervalului PR (vezi pct. 4.4). b. Prezentarea sub formă de tabel a reacţiilor adverse Reacţii adverse raportate în studii clinice şi în cadrul experienţei după punerea pe piaţă, la adulţi şi Următoarele evenimente au fost identificate ca fiind reacţii adverse. Categoria de frecvenţă include ă până la severă, indiferent de evaluarea cauzalităţii individuale. Reacţiile adverse sunt clasificate pe aparate, organe şi sisteme. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii, următoarele categorii: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10) şi mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100) fi estimată din datele disponibile) ≥1/10 000 și <1/1000) şi cu frecvenţă necunoscută Reacţii adverse în studii clinice şi după punerea pe piaţă, la pacienţi adulţi Aparate, organe și sisteme Frecvența Reacția adversă Infecţii şi infestări Infecţii ale căilor respiratorii superioare Tulburări hematologice şi Tulburări ale sistemului Tulburări endocrine Tulburări metabolice şi de nutriţie Tulburări Tulburări ale Infecţii ale căilor respiratorii inferioare, infecţii celulită, foliculită şi furuncul urticarie şi reconstrucție imună Mai puţin Mai puţin Modificări ale glicemiei, inclusiv diabet hipercolesterolemie, scădere ponderală, scădere a apetitului alimentar Mai puţin Creştere ponderală, creştere a apetitului Mai puţin Coşmaruri, scădere a libidoului Cefalee (inclusiv migrenă), neuropatie (inclusiv neuropatie periferică), ameţeli, Mai puţin Tulburări oculare Mai puţin Tulburări de vedere Tulburări acustice şi vestibulare Mai puţin Tulburări cardiace Mai puţin Ateroscleroză manifestată prin infarct Tulburări vasculare bloc atrioventricular, insuficienţă tricuspidiană Hipertensiune arterială Mai puţin Tromboză venoasă profundă Tulburări gastro Diaree, greaţă Mai puţin Pancreatită , vărsături, boală de reflux gastroesofagian, gastroenterită şi colită, dureri abdominale (regiunea superioară şi inferioară), distensie abdominală, dispepsie, hemoroizi, flatulenţă Hemoragie gastrointestinală, inclusiv ulcer gastric şi duodenal, duodenită, gastrită şi rectoragie, stomatită şi ulceraţii bucale, incontinenţă fecală, constipaţie, xerostomie Hepatită inclusiv creşteri ale AST, ALT şi Mai puţin teatoză hepatică, hepatomegalie, langită, hiperbilirubinemie rupţie cutanată tranzitorie inclusiv erupţie cutanată maculopapulară, dermatită/erupţie cutanată, inclusiv eczemă şi dermatită seboreică, transpiraţii nocturne, prurit Mai puţin Alopecie, capilarită, vasculită Tulburări hepatobiliare Tulburări cutanate şi ale ţesutului subcutanat Tulburări musculo scheletice şi ale ţesutului conjunctiv musculară şi osoasă inclusiv şi dorsalgie, tulburări musculare cum sunt slăbiciune musculară şi spasme musculare Tulburări renale şi ale căilor Mai puţin Scădere a clearance ului creatininei, nefrită, Mai puţin Rabdomioliză, osteonecroză Cu frecvenţă necunoscută Nefrolitiază Tulburări ale aparatului genital şi sânului Tulburări generale şi la nivelul pancreatită şi lipide a reacţiilor adverse menţionate Disfuncţie erectilă, tulburări ale menstruaţiei a raportat sindrom Cushing la pacienţii care utilizează ritonavir concomitent cu propionat de fluticazonă administrat pe cale inhalatorie sau intranazală; de asemenea, acest sindrom poate să apară şi la alţi corticosteroizi metabolizaţi pe calea izoenzimei CYP3A a citocromului P450, de exemplu onidă (vezi pct. 4.4 şi 4.5). Pe parcursul tratamentului cu inhibitori de protează, în special în asociere cu inhibitori revers transcriptază, s au raportat creşteri ale creatin fosfochinazei (CPK), mialgie, miozită şi, rareori, rabdomioliză. În timpul tratamentului antiretroviral, pot să crească greutatea şi valorile lipidelor sanguine şi ale La pacienţii infectaţi cu HIV cu deficienţă imună severă în momentul iniţierii terapiei antiretrovirale combinate (TARC), pot să apară reacţii inflamatorii până la infecţii oportuniste asimptomatice sau și hepatita autoimună cu toate acestea, timpul de apariţie raportat este variabil şi boala poate să apară la mai multe luni după iniţierea tratamentului zuri de osteonecroză, în special la pacienţii cu factori de risc cunoscuţi, cu boală HIV avansată sau cu expunere de lungă durată la tratamentul antiretroviral combinat (TARC). Frecvenţa cu care apare această reacţie este necunoscută (vezi pct. 4.4). opii şi adolescenţi La copiii cu vârsta de 2 ani şi peste, profilul de siguranţă este similar cu cel observat la adulţi (vezi Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacți național de raportare, astfel cum este menţionat în ă ă Până în prezent, la om există experienţă limitată privind supradozajul acut cu Reacţiile adverse observate la câine au inclus salivaţie, vărsături şi diaree/scaune anormale. La şoarece, şobolan şi câine s emaciere, deshidratare şi tremor. te care au inclus scăderea activităţii, ataxie, Nu există antidot specific pentru supradozajul cu constă în măsuri generale de susţinere care includ monitorizarea semnelor vitale şi observarea stării clinice a pacientului. Dacă este necesar, substanţa activă neabsorbită se elimină prin provocarea emezei sau prin lavaj gastric. De asemenea, pentru îndepărtarea substanţei active neabsorbite se poate se leagă în proporţie mare de proteinele utiliza administrarea de cărb plasmatice, este puţin probabil ca dializa să fie eficace pentru eliminarea semnificativă a substanţei PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE Proprietăţi farmacodinamice farmacoterapeutică: antivirale de uz sistemic, antivirale pentru tratamentul infecţiilor cu HIV, combinaţii, codul ATC: Mecanism de acţiune Lopinavirul este responsabil de activitatea antivirală a 1 şi HIV şi are Modificări ale electrocardiogramei un studiu randomizat încrucişat controlat activ (moxifloxacină 400 mg o dată pe zi) şi placebo la 39 adulţi sănătoşi, în ziua 3 a fost evaluat prin 10 măsurători, timp de peste 12 ore, intervalul QTcF. Valoarea maximă a diferenţei medii (limita superioară a intervalului de încredere 95%) a intervalului aţă de grupul placebo a fost de 3,6 (6,3) în grupul la care s 400/100 mg de două ori pe zi, respectiv 13,1 (15,8) în grupul la care s două ori pe zi. Prelungirea intervalului QRS de la 6 ms la 9,5 ms indusă de doza mare de lopinavir/ritonavir (800/200 mg de două ori pe zi) contribuie la prelungirea QT. La starea de echilibru, cele două regimuri au determinat în ziua 3 expuneri de aproximativ 1,5, respectiv, de 3 ori mai mari faţă de cele observate la lopinavir/ritonavir la dozele recomandate o dată pe zi sau de două ori pe zi. Niciun subiect nu a avut o prelungire a intervalului QTcF ≥60 ms faţă de valoarea iniţială sau o depăşire a intervalului QTcF cu relevanţă clinică, de 500 ms. În acelaşi studiu, în ziua 3, la subiecţii cărora li s asemenea o prelungire modestă a intervalului PR. Variaţia medie faţă de valoarea iniţială a intervalului lopinavir/ritonavir a fost observată de erval de 12 ore după administrarea dozei. Intervalul maxim PR a fost de 286 ms şi nu s Activitate antivirală ctivitatea antivirală or HIV de laborator şi clinice a fost evaluată pe liniile celulare limfoblastice infectate acut, respectiv pe limfocitele din sângele periferic. În absenţa serului uman, valoarea medie CE ferite, a fost de 19 nM. În absenţa şi în prezenţa serului uman 50%, valoarea medie CE – a lopinavirului a fost de 6,5 nM faţă a fost de 17 nM, respectiv 102 nM. În absenţa serului Rezistenţă Selectarea rezistenţei in vitro 1 cu sensibilitate scăzută la lopinavir. 1 cu lopinavir în monoterapie şi cu lopinavir plus ritonavir, în proporţii corespunzătoare celor observate pentru intervalele de concentraţii plasmatice realizate de tratamentul cu fenotipice şi genotipice ale virusurilor selectate în urma acestor treceri seriate sugerează că prezenţa lui, în aceste raporturi de concentraţie, nu are o influenţă măsurabilă asupra selecţiei ale rezistenţei fenotipice încrucişate între lopinavir şi alţi inhibitori de protează sugerează că sensibilitatea scăzută la lopinavir se corelează strâns cu sensibilitate scăzută la ritonavir şi indinavir, dar nu şi cu sensibilitatea scăzută la amprenavir, saquinavir şi nelfinavir. Analiza rezistenţei la pacienţii netrataţi anterior cu ARV a analizat un număr limitat de tulpini virale, nu s rezistenţei la lopinavir la pacienţii netrataţi anterior cu ARV care nu au avut rezistenţă semnificativă la inhibitori de protează la iniţierea tratamentului. Vezi în continuare descrierea detaliată a studiilor Analiza rezistenţei la pacienţii trataţi anterior cu IP În 2 studii de Fază II şi unul de Fază III, selecţia rezistenţei la lopinavir la pacienţii cu lipsa răspunsului terapeutic anterior la inhibitorii de protează s longitudinale de la 19 subiecţi trataţi anterior cu inhibitori de protează care au prezentat supresie virală incompletă sau recădere ulterioară la răspunsul iniţial la Kaletra şi care a demonstrat rezistenţă crescută între faza iniţială şi recădere (definit ca apariţie a noi mutaţii sau schimbare de susceptibilităţii fenotipice la lopinavir). Creşterea rezistenţei a fost cel mai des întâlnită la pacienţii ale căror tulpini virale iniţiale au avut câteva mutaţii asociate inhibitorilor de protează, dar o scădere a susceptibilităţii la lopinavir în faza iniţială, mai mică de 40 ori. Mutaţiile V82A, I54V şi M46I au fost cel mai des întâlnite. Au fost observate de asemenea mutaţiile L33F, I50V şi V32I combinată cu I47V/A. 19 tulpini virale au demonstrat o creştere de 4,3 ori a CI lpinile iniţiale (de până la 43 ori, comparativ cu virusul sălbatic). Corelaţii genotipice ale sensibilităţii fenotipice reduse la lopinavir la virusurile selectate de alţi inhibitori de protează. Activitatea antivirală a lopinavirului a fost evaluată tulpini clinice obţinute de la pacienţi cu absenţa răspunsului terapeutic la unul sau mai mulţi inhibitori de protează. Următoarele mutaţii ale proteazei HIV au fost asociate cu sensibilitate redusă şi L90M. Valoarea mediană poziţiile de mai sus ale aminoacizilor, a fost de 0,8, 2,7, 13,5 şi 44,0 ori împotriva tipului sălbatic de HIV. Toate cele 16 virusuri care au avut modificări de peste 20 ori mai mari ale sensibilităţii, au prezentat mutaţii la poziţiile 10, 54, 63 plus 82 şi/sau 84. În plus, ele au 7 şi 8 10 mutaţii la ană de 3 mutaţii la poziţiile aminoacizilor 20, 24, 46, 53, 71 şi 90. În plus faţă de mutaţiile descrise mai sus, au fost observate mutaţiile V32I şi I47A ale tulpinilor de recădere cu reducerea susceptabilităţii la lopinavir la pacienţii care au primit tratament cu Kaletra şi au fost trataţi anterior cu inhibitori de protează şi au fost observate mutaţiile I47A şi L76V în tulpinile de recădere cu reducerea sensibilităţii la lopinavir la pacienţii cărora li s vind relevanţa apariţiei mutaţiilor specifice sau a tipului mutaţional se pot modifica în funcţie de datele suplimentare şi de aceea se recomandă consultarea sistemului curent de interpretare a rezultatelor testelor de evaluare a rezistenţei. antivirală a Kaletra la pacienţi care nu au răspuns la tratamentul cu inhibitori de protează La 56 pacienţi, care nu au răspuns la tratamentul cu diferiţi inhibitori de protează, a fost studiată , prin evaluarea răspunsului viral la semnificaţia clinică a sensibilităţii reduse la lopinavir tratamentul cu Kaletra, cu respectarea genotipului şi fenotipului viral iniţial. CE împotriva a 56 tulpini virale iniţiale au fost de 0,6 până la ălbatic de HIV. După 48 săptămâni de tratament cu Kaletra, efavirenz şi INRT, s ≤400 copii/ml ARN HIV în plasmă la 93% (25/27), 73% (11/15) şi 25% (2/8) dintre pacienţii care au prezentat o reducere a sensibilităţii la lopinavir <10 ori, între valoarea iniţială. În plus, răspunsul viral a fost observat la 91% (21/23), 71% (15/21) şi 33% (2/6) dintre pacienţii cu 0 7 şi 8 10 mutaţii ale proteazei HIV asociate cu reducerea sensibilităţii până la 40 ori şi >40 ori faţă de avir. Deoarece aceşti pacienţi nu au fost expuşi anterior la Kaletra sau la efavirenz, o parte din răspuns poate fi atribuită activităţii antivirale a efavirenzului, în special la pacienţii infectaţi cu un virus cu rezistenţă semnificativă la lopinavir. Studiul nu a inclus un grup de control cu pacienţi la care să nu se administreze Kaletra. Rezistenţă încrucişată Activitatea inhibitorilor de protează asupra tulpinilor care au dezvoltat rezistenţă crescută la lopinavir după tratamentul cu Kaletra la pacienţii trataţi anterior cu inhibitori de protează: În 3 studii de Fază II şi unul de Fază III cu Kaletra, efectuate la pacienţi trataţi anterior cu inhibitori de protează, prezenţa rezistenţei încrucişate la alţi inhibitori de protează a fost analizată la 18 tulpini de recădere care au demonstrat evoluţia rezistenţei la lopinavir. Valoarea mediană tulpini iniţiale şi de recădere a fost de 6,9 şi respectiv de 63 ori comparativ cu tipul sălbatic de virus. În , tulpinile de recădere fiecare a menţinut (dacă a fost rezistenţă încrucişată iniţială) şi dezvoltat rezistenţă încrucişată importantă la indinavir, saquinavir şi atazanavir. A fost notată o scădere redusă a activităţii amprenavirului, cu o creştere medi nă de la 3,7 la 8 ori pentru tulpinile virale iniţiale şi respectiv tulpinile de recădere. Tulpinile au menţinut susceptibilitatea la tipranavir cu o creştere a tulpinilor iniţiale şi de recădere, de 1,9 şi respectiv 1,8 ori, comparat ană sălbatic de virus. Pentru informaţii suplimentare privind utilizarea tipranavirului în tratamentul infecţiei cu HIV 1 rezistent la lopinavir, inclusiv indicatorii răspunsului genotipic, vă rugăm consultaţi ARN HIV şi numărul CD până la 360 săptămâni. pe o durată de 48 Utilizare la adulţi Pacienţi fără tratament antiretroviral anterior nelfinavir (750 mg de trei ori pe zi) plus stavudină şi lamivudină. Valoarea medie a numărului iniţial (interval: între 2 şi 949 celule/mm ) şi ARN HIV iniţial din plasmă a fost 4,9 copii/ml (interval: între 2,6 şi 6,8 log a efectuat la 653 pacienţi netrataţi anterior (400/100 mg de două Rezultate în săptămâna 48: Studiul M98 ARN HIV <50 copii/ml*† Creştere medie faţă de numărul iniţial de * analiza intenției de tratament conform căreia pacienţii cu valori lipsă sunt consideraţi eşecuri † p<0 O sută treisprezece pacienţi trataţi cu nelfinavir şi 74 pacienţi trataţi cu lopinavir/ritonavir au avut peste 400 copii/ml ARN HIV în timpul tratamentului pe perioada dintre săptămânile 24 şi 96. aceştia, tulpinile izolate de la 96 subiecţi trataţi cu nelfinavir şi 51 subiecţi trataţi cu lopinavir/ritonavir au putut fi amplificate pentru testele de rezistenţă Rezistenţa la nelfinavir, definită ca fiind prezenţa mutaţiilor D30N sau L90M ale proteazei, a fost observată la 41/96 (43%) din subiecţi. Rezistenţa la lopinavir, definită ca fiind prezenţa oricărei mutaţii primare sau active ale proteazei (vezi mai sus) a fost observată la 0/51 (0%) subiecţi. Lipsa rezistenţei la lopinavir a fost confirmată de analiza fenotipică. Kaletra 800/200 mg o dată pe zi în asociere cu tenofovir DF şi emtricitabină cu tratamentul cu Kaletra 400/100 mg de două ori pe zi în asociere cu tenofovir DF şi emtricitabină la 664 pacienţi netrataţi anterior cu antiretrovirale. Având în vedere interacţiunea farmacocinetică între Kaletra şi tenofovir, antiretrovirale (vezi pct. 4.5). Pacienţii au fost randomizaţi în proporţie de 1:1 şi au primit 800/200 mg Kaletra o dată pe zi (n=333) sau 400/100 mg Kaletra de două ori pe zi (n=331). Stratificarea ulterioară în cadrul fiecărui grup a fost de 1:1 (comprimate versus capsule moi). Pacienţilor li s ori comprimate ori capsule moi timp de 8 săptămâni, apoi tuturor pacienţilor li s comprimate o dată pe zi sau de două ori pe zi în perioada de studiu rămasă. Pacienţilor li s administrat emtricitabină 200 mg o dată pe zi şi tenofovir DF 300 mg o dată pe zi inferioritatea, aşa cum a fost definită prin protocol, a regimului de doză o dată pe zi, comparat cu regimul de doză de două ori pe zi, la săptămâna 48, a fost demonstrată oarea inferioară a intervalului de siguranţă de 95% pentru diferenţa dintre proporţiile de subiecţi responderi (o dată pe zi minus de două ori pe zi) a exclus 12%. Vârsta medie a pacienţilor înrolaţi a până iniţială a numărului de celule CD ) şi valoarea iniţială a HIV caucaziani şi 78% au fost bărbaţi. Valoarea medie până până Răspuns virologic la pacienţi înrolaţi în studiu în săptămâna 48 şi săptămâna 96 Săptămâna 48 Săptămâna 96 O dată pe De două Diferenţa O dată pe De două Diferenţa CN= Eşec observaţionale Creştere medie faţă de numărul iniţial de săptămâni de tratament, la 25 pacienţi din grupul „O dată pe zi”şi la 26 pacienţi din grupul „De două ori pe zi” care nu au avut răspuns virologic complet, au fost dispon rezultatele analizei genotipice a tulpinilor virale. În studiu, în grupul „O dată pe zi”, la niciun pacient a observat rezistenţă la lopinavir şi în grupul „De două ori pe zi”, la 1 pacient care a avut rezistenţă importantă la inhibitorii de protează la iniţierea tratamentului, s a observat în plus rezistenţă De asemenea, răspunsul vir logic susţinut la nucleozidici/nucleotidici de revers transcriptază) a fost observat în cadrul unui studiu de mică amploare de fază II (M97 720), efectuat timp de 360 săptămâni de tratament. În acest studiu au fost trataţi iniţial o sută de pacienţi (din care 51 pacienţi au primit 400/100 mg de două ori pe zi şi 49 pacienţi au primit fie 200/100 mg de două ori pe zi, fie 400/200 mg de două ori pe zi). Între săptămâna 48 şi 72, toţi pacienţii au fost incluşi în studiul deschis Kaletra şi au primit o doză de 400/100 mg de două ori pe zi. Treizeci şi nouă pacienţi (39%) au întrerupt studiul, incluzând cei 16 (16%) care au întrerupt studiul datorită evenimentelor adverse, dintre acestea, unul a condus la deces. Șaizeci și unul pacienţi au terminat studiul (35 pacienţi au primit doza recomandată de 400/100 mg de două ori pe Rezultate în săptămâna 360: Studiul M97 Creştere medie faţă de numărul iniţial de CD 360 săptămâni de tratament, analiza genotipică a tulpinilor virale a fost efectuată cu succes la 19 din 28 pacienţi cu peste 400 copii/ml ARN HIV confirmat şi nu a pus în evidenţă mutaţii (aminoacizi în poziţiile 8, 30, 32, 46, 47, 48, 50, 82, 84 şi 90) sau rezistenţă fenotipică pentru inhibitorii de protează Pacienţi cu tratament antiretroviral anterior randomizat, care a comparat siguranţa, tolerabilitatea şi efectul antiretroviral ale lopinavir/ritonavir comprimate administrat o dată pe zi cu lopinavir/ritonavir comprimate administrat de două ori pe zi la 599 subiecţi cu încărcătură virală detectabilă tratamentului antiretroviral. Pacienţii nu au primit anterior tratament cu lopinavir/ritonavir. Au fost randomizaţi în raport 1:1 să primească fie lopinavir/ritonavir 800/200 mg o dată pe zi (n=300), fie lopinavir/ritonavir 400/100 mg de două ori pe zi (n=299). Pacienţilor li s a administrat cel puţin doi inhibitori de nucleozid/nucleotid transcriptază selectaţi de către investigatori. Pacienţii înrolaţi au fost anterior expuşi moderat la IP, mai mult de jumătate dintre pacienţi nu au primit niciodată anterior tratament cu IP şi aproximativ 80% dintre pacienţi au avut tulpini virale cu mai puţin de 3 mutaţii la IP. Vârsta medie a pacienţilor înrolaţi a fost de 41 ani (interval: de la 21 la 73 ani); 51% au fost caucazieni şi 66% au fost bărbaţi. Valoarea medie iniţială a numărului celulelor CD (interval: între 4 şi 952 celule/mm ) şi valoarea medie iniţială a ARN HIV copii/ml (interval: între 1,7 şi 6,6 log copii/ml). Aproximativ 85% dintre pacienţi au avut încărcătura virală <100 Răspuns virologic în săptămâna 48 la pacienţi înrolaţi în studiul 802 O dată pe zi De două ori pe zi Diferenţa [95%IÎ] CN= Eşec Date observaţionale Creştere medie faţă de numărul iniţial de săptămâni de tratament, la 75 pacienţi din grupul „O dată pe zi”şi la 75 pacienţi din grupul „De două ori pe zi” care nu au avut răspuns virologic complet, au fost disponibile rezultatele analizei genotipice a tulpinilor virale. La 6/75 (8%) pacienţi din grupul „O dată pe zi” şi la 12/77 (16%) pacienţi din grupul „De două ori pe zi”, s au observat mutaţii primare ale proteazei (aminoacizi în poziţiile 30, 32, 48, 50, 82, 84 copii, netrataţi anterior (44%) şi trataţi anterior (56%) cu antiretrovirale. Toţi pacienţii nu au fost trataţi anterior cu inhibitori non nucleozidici de revers transcriptază. Pacienţii au fost randomizaţi, fie rma farmaceutică lichidă de Kaletra De asemenea, la pacienţii netrataţi anterior cu antiretrovirale s a administrat INRT. La pacienţii trataţi a administrat nevirapină plus cel mult doi inhibitori nucleozidici de revers transcriptază. Siguranţa, eficacitatea şi profilele farmacocinetice ale celor două regimuri terapeutice au fost evaluate după 3 săptămâni de tratament la fiecare subiect. Ulterior, toţi pacienţii au continuat cu doza d 300/75 mg pe m². Vârsta medie a pacienţilor a fost de 5 ani (interval 6 luni până la 12 ani), 14 pacienţi mai mică de 2 ani şi 6 pacienţi având vârsta de un an sau mai puţin. Valoarea medie iniţială a numărului celulelor CD de 838 celule/mm³ şi valoarea medie iniţială a ARN Rezultate în săptămâna 48: Studiu M98 Pacienţi netrataţi Pacienţi trataţi Creştere medie față de numărul iniţial de CD profilul farmacocinetic, eficacitatea și siguranța administrării de două ori pe zi comparativ cu administrarea o dată pe zi a dozei de lopinavir/ritonavir 100 mg/25 mg comprimate, în funcţie de greutate, ca parte componentă a tratamentului antiretroviral (TARC) la copii infectaţi HIV supresie a încărcăturii virale (n = 173). Copiii şi adolescenţii au fost eligibili atunci când au avut vârsta <18 ani, greutatea ≥15 kg, au primit <50 copii/ml timp de cel puțin 24 săptămâni și au putut înghiți săptămâna la copii şi adolescenţi (n = 87), au fost în concordanță cu concluziile privind eficacitatea și siguranța , eficacitatea și siguranța lopinavir/ritonavir 100 mg/25 mg comprimate de două ori pe zi la adulți și la copii şi adolescenţi două ori pe zi. Procentul pacienților cu eșec virologic confirmat > 50 copii/ml în Săptămâna urmărire la pacienţii copii și adolescenți cărora li s comprimate o dată pe zi ( %), decât la pacienții cărora li s de două ori pe zi ), în principal ca urmare a scăderii aderenţei î cu o singură administrare pe zi farmacocinetici distinctivi care favorizează semnificativ tratamentul de două ori pe zi ( e care favorizează tratamentul de două ori pe zi sunt întărite de Proprietăţi farmacocinetice Proprietăţile farmacocinetice ale lopinavirului administrat concomitent cu ritonavir au fost evaluate la voluntari adulţi sănătoşi şi la pacienţi infectaţi cu HIV; nu s au observat diferenţe semnificative între cele două grupuri. Lopinavirul este metabolizat complet de CYP3A. Ritonavirul inhibă metabolizarea lopinavirului, crescând astfel concentraţia plasmatică a acestuia. În timpul studiilor la pacienţii infectaţi cu HIV, administrarea 400/100 mg de două ori zilnic a realizat o valoare medie a centraţiilor plasmatice la starea de echilibru de lopinavir de 15 până la realizate de ritonavir la pacienţii infectaţi cu HIV. Concentraţiile plasmatice ale ritonavirului au fost mai mici decât 7% din cele obţinute prin administrarea de ritonavir 600 mg de două ori pe zi. CE antivirală a lopinavirului a fost de aproximativ 10 ori mai mică decât cea a ritonavirului. Rezultă că activitatea antivirală a Kaletra se datorează lopinavirului. Absorbţie dministrarea repetată a dozelor de 400/100 mg de două ori pe zi timp de 2 săptămâni, fără restricţie de alimente, a realizat la aproximativ 4 ore după administrare, o valoare medie a concentraţiei plasmatice maxime plasmatică medie la starea de echilibru înaintea dozei de dimineaţă a fost de 8,1±5,7 μg/ml. ASC a lopinavirului în timpul intervalului de 12 ore între doze a fost în medie de 113,2±60,5 μg•oră/ml. La μg/ml. Concentraţia ută a lopinavirului în combinaţie cu ritonavirul nu a fost stabilită. Efectele alimentelor asupra absorbţiei după administrare orală Administrarea unei doze unice de 400/100 mg Kaletra comprimate cu o masă bogată în lipide răsimi) comparativ cu administrarea în condiţii de repaus alimentar nu a asociat cu modificări semnificative ale C şi ale ASC administrate cu sau fără alimente. De asemenea, s a dovedit că medicamentul Kale o variabilitate farmacocinetică mai mică în toate condiţiile de alimentaţie comparativ cu Kaletra Distribuţie a starea de echilibru, lopinavirul se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 99%. Lopinavirul se leagă atât de alfa 1 glicoproteina acidă (AGA) cât şi de albumină, cu o afinitate mai mare pentru AGA. La starea de echilibru, legarea lopinavirului de proteine rămâne constantă în intervalul concentraţiilor realizate de 400/100 mg atât pentru subiecţii sănătoşi cât şi pentru cei infectaţi cu HIV. de două ori pe zi şi este similară cu microzomi hepatici umani arată că lopinavirul este metabolizat în principal prin abolizat în proporţie mare de sistemul enzimatic al citocromului P450 din inhibând metabolizarea lopinavirului şi crescând astfel concentraţia plasmatică a acestuia C efectuat la om a arătat că 89% din radioactivitatea plasmatică după administrarea unei a datorat substanţei active netransformate. La om, s cel puţin 13 metaboliţi ai lopinavirului produşi prin oxidare. Perechile epimerice 4 oxo şi 4 sunt metaboliţii majori cu activitate antivirală, dar reprezintă numai cantităţi foarte mici din radioactivitatea plasmatică totală. Ritonavirul a dovedit că induce enzime metabolice, determi inducţia propriei sale metabolizări şi probabil a metabolizării lopinavirului. În timpul administrării repetate concentraţiile dinaintea dozei următoare de lopinavir scad treptat, realizând concentraţii stabile după aproximativ 10 zile până la 2 săptă upă o doză de 400/100 mg C lopinavir /ritonavir, aproximativ 10,4±2,3% şi C poate fi regăsită în urină, respectiv în materiile fecale. Aproximativ 2,2% şi 19,8% din doza administrată se elimină prin urină, respectiv materii fecale sub formă de lopinavir nemodificat. După administrări repetate, mai puţin de 3% din doza de lopinavir se excretă nemodificată prin urină. Timpul efectiv de înjumătăţire plasmatică al lopinavirului (concentraţia maximă concentraţia dinaintea dozei următoare), pentru un interval dintre doze de 6 ore şi clearance ul aparent după administrare orală (CL/F) este de până la 7 l/oră. Doza o dată pe zi: a fost evaluată farmacocinetica Kaletra, doza administrată o dată pe zi, la pacienţii infectaţi cu HIV care nu au primit anterior tratament antiretroviral. S 800/200 mg în asociere cu emtricitabină 200 mg şi tenofovir DF 300 mg ca parte a tratamentului administrat o dată pe zi. Doze repetate de Kaletra 800/200 mg o dată pe zi timp de 2 săptămâni fără restricţii de alimente (n=16) au avut ca rezultat la 6 ore după administrare, o medie±DS a concentraţiei ) a lopinavir de 14,8±3,5 μg/ml. Media valorilor minime a concentraţiei la starea de echilibru înainte de doza administrată dimineaţa a fost de 5,5±5,4 μg/ml. ASC a lopinavir în timpul intervalului de 12 ore între doze a fost în medie 206,5±89,7 μg●h Comparativ cu tratamentul de două ori pe zi, tratamentul o dată pe zi se asociază cu scăderea valorilor Grupe speciale de pacienţi și adolescenți Există date limitate de farmacocinetică la copiii cu vârsta mai mică de fost studiată farmacocinetica dozelor de Kaletra 100/25 mg comprimate de două ori pe zi, în funcţie de greutate, fără utilizarea nevirapinei. ASC medie la starea de echilibru pentru lopinavir ± deviaţia şi C au fost 112,5 ± 37,1 μg•h/ml, 12,4 ± 3,5 μg/ml şi respectiv 5,71 ± 2,99 μg/ml. Dozele în funcţie de greutate de două ori pe zi fără nevirapină au determinat concentraţii plasmatice de lopinavir asemănătoare cu cele obţinute la pacienţii adulţi cu un regim de 400/100 mg de două ori pe zi fără nevirapină. Sex, rasă şi vârstă nu a fost studiată la vârstnici. La pacienţii adulţi nu s diferenţă farmacocinetică legată de vârstă sau de sex. Nu s funcţie de rasă. ţe farmacocinetice în Sarcina şi postpartum un studiu deschis privind farmacocinetica, 12 gravide infectate cu HIV care aveau mai puţin de 20 săptămâni de sarcină care primeau tratament antiretroviral combinat au primit inițial navir/ritonavir 400 mg/100 mg (două comprimate a câte 200 mg/50 mg) de două ori pe zi până la vârsta gestaţională de 30 săptămâni. La vârsta gestaţională de 30 săptămâni, doza a fost crescută la 500/125 mg (două comprimate a câte 200 mg/50 mg şi un comprimat a 100 mg/25 mg) de două ori pe zi până ce gravidele aveau 2 săptămâni postpartum. Concentraţiile plasmatice ale lopinavir au fost măsurate în patru perioade a câte 12 ore în al doilea trimestru (20 24 săptămâni de sarcină), al treilea de creșterea dozei (30 de săptămâni de sarcină), al treilea trimestru după creșterea dozei (32 săptămâni de sarcină) și la 8 săptămâni postpartum. Creșterea dozei nu a dus la o creștere semnificativă a concentrației de lopinavir în plasmă. sarcinii lopinavir/ritonavir 400/100 mg de două ori pe zi ca parte a tratamentului antiretroviral combinat în timpul sarcinii înainte de concepţie. Pentru analiza farmacocinetică a nivelurilor totale și a nivelurilor libere ale concentrațiilor plasmatice de lopinavir, au fost colectate o serie de probe de sânge înainte de administrare și la intervale de timp pe parcursul a 12 de ore în trimestrul 2 și trimestrul 3, la naștere și 4 6 săptămâni postpartum (la femeile care au continuat tratamentul după ce au născut). comprimate 400/100 mg de două ori pe zi, sunt prezentate în tab μg• predoză μg /ml predoză Insuficienţă renală nu a fost studiată la pacienţii cu insuficienţă renală; cu toate acestea, deoarece ul renal al lopinavirului este neglijabil, la pacienţii cu insuficienţă renală nu se anticipează o scădere a clearance Insuficienţă hepatică rii farmacocinetici în starea de echilibru pentru lopinavir la pacienţii infectaţi cu HIV cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată comparativ cu pacienţii infectaţi cu HIV cu funcţie hepatică normală în condiţiile administrării de doze multiple de lopinavir/ritonavir 400/100 mg de două ori pe a observat o creştere limitată a concentraţiei lopinavirului total cu aproximativ 30%, fără relevanţă clinică (vezi pct. 4.2). Date preclinice de siguranţă Studii de toxicitate după doze repetate efectuate la rozătoare şi câine au identificat organe ţintă majore cum sunt ficatul, rinichiul, tiroida, splina şi hematiile circulante. Modificările hepatice au indicat inflamaţie celulară cu degenerare focală. expunerea care determină aceste modificări era comparabilă sau sub expunerea clinică la om, dozele la animale au fost de peste 6 ori mai mari decât doza recomandată clinic. La şoarece a fost evidenţiată o degenerare tubulară renală uşoară la o expunere de cel puţin două ori mai mare decât cea realizată terapeutic la om; rinichiul nu a fost afectat la şobolan şi câine. La şobolan scăderea tiroxinei plasmatice a determinat o creştere a eliberării TSH rezultând hipertrofie celulară foliculară la nivelul glandei tiroide. Aceste modificări au fost după întreruperea administrării substanţei active şi au lipsit la şoarece şi câine. La şobolan, dar nu şi la şoarece şi câine, s au observat anizocitoză Coombs negativă şi poikilocitoză. La şobolan, dar nu şi la a produs mărirea splinei cu histiocitoză. Colesterolul plasmatic a fost crescut la rozătoare, dar nu la câine, trigliceridele au fost crescute numai la şoarece. entraţie de lopinavir testată, corespunzător unei expuneri la lopinavir totale de 7 ori şi de 15 ori concentraţiile plasmatice libere realizate la om în cazul dozei maxime terapeutice recomandate. În contrast, concentraţii plasmatice similare de întârziere în repolarizarea fibrelor cardiace Purkinje canine. O concentraţie mai mică a distribuţia tisulară la şobolan, nu au evidenţiat o retenţie cardiacă semnificativă a substanţei active; ASC la 72 ore la nivelul inimii a fost de aproximativ 50% din ASC plasmatică. Prin urmare, se anticipează ca valorile concentraţiilor de lopinavir la nivelul cordului să nu fie s decât concentraţiile plasmatice. au observat pe electrocardiogramă unde U proeminente, asociate cu un interval PR prelungit şi bradicardie. S a presupus că aceste efecte au fost determinate de tulburările electrolitice. Nu se cunoaşte relevanţa clinică a acestor date preclinice, cu toate acestea nu trebuie excluse potenţialele efecte cardiace ale acestui medicament la om (vezi pct. 4.4 şi 4.8). La şobolan, la doze materne toxice, s redusă a fătului, scăderea greutăţii fătului, frecvenţa crescută a malformaţiilor scheletice) şi toxicitatea în dezvoltarea postnatală (scăderea ratei de supravieţuire a puilor). Expunerea sistemică la a doze toxice materne şi la doze toxice asupra dezvoltării a fost mai mică decât expunerea terapeutică la om. Studiile de carcinogenitate pe termen lung cu lopinavir/ritonavir la şoarece au dovedit un potenţial or hepatice, în general considerat a avea o relevanţă mică Studiile de carcinogenitate la şobolan nu au evidenţiat efecte tumorigene. Lopinavir/ritonavirul şi mutaţiei reversibile bacteriene Ames, testul limfomului la şoarece, testul micronucleilor la şoarece şi PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE Lista excipienţilor Copovidonă roșu Incompatibilităţi Precauţii speciale pentru păstrare A se păstra la temperaturi sub  Natura şi conţinutul ambalajului Flacoane din polietilenă de înaltă densitate, închise cu capace din propilenă. Flacon care conţine Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Fără cerinţe speciale. DETINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data primei autorizări: 20 martie 2001 a reautorizări: 20 martie 2011 Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website ul Agenţiei Europene a FABRICANTUL (FABRICANŢII) RESPONSABIL(I) PENTRU CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND UTILIZAREA SIGURĂ ŞI FABRICANTUL (FABRICANŢII) RESPONSABIL(I) PENTRU ELIB Numele şi adresa fabricantului(ilor) responsabil(i) pentru eliberarea seriei Kaletra soluţie orală şi Kaletra 100 mg/25 mg comprimate filmate: Prospectul tipărit al medicamentului trebuie să menţioneze numele şi adresa fabricantului responsabil CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZ Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ • ranţa Cerinţele date de referinţă și frecvențe de transmitere la nivelul privind siguranţa menţionată la articolul şi orice actualizări ulterioare ale acesteia ă CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVINDUTILIZAREA SIGURĂ ŞI EFICACE A • Deținătorul autorizației de punere pe piață ( se angajează să efectueze activităţile şi intervenţii de farmacovigilenţă necesare detaliate în PMR aprobat şi prezentat în modulul 1.8.2 al utorizaţiei de punere pe piaţă şi orice actualizări ulterioare versiune actualizată a PMR trebuie depusă: la cererea Agenției Europene • • informații noi care pot duce la o schimbare semnificativă în atingerii unui obiectiv important (de farmacovigilență sau de reducere la minimum a riscului). ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR Soluţie orală Cutie care conţine 300 ml soluţie orală (5 flacoane DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Kaletra (80 mg+20 mg)/ml soluţie orală adulți, adolescenți și copii cu greutatea mai mare de 15 kg. ŢEI(LOR) ACTIVE Fiecare ml conţine: lopinavir 80 mg şi ritonavir 20 mg LISTA EXCIPIENŢILOR Include: alcool etilic, sirop de porumb cu conţinut mare de fructoză, pr FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL soluţie orală pentru dozare orală. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE Administrare orală A se utiliza seringa de 5 ml pentru dozare orală pentru prepararea unei doze. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E) CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ SERIA DE FABRICAŢIE CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE INFORMAŢII ÎN BRAILLE – Cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic – INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE Soluţie orală care conţine 0 ml soluţie orală DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Kaletra (80 mg+20 mg)/ml soluţie orală copii cu vârsta de 2 săptămâni sau mai mari și cu greutatea de până la 15 kg ŢEI(LOR) ACTIVE Fiecare ml conţine: lopinavir 80 mg şi ritonavir 20 mg LISTA EXCIPIENŢILOR Include: alcool etilic, sirop de porumb cu conţinut mare de fructoză, propilenglicol, glicerol, ulei de sub formă de FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL soluţie orală 60 ml) cu două seringi de pentru dozare orală. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE Administrare orală Pentru volume de până la 2 ml. A se utiliza seringa de 2 ml pentru dozare orală pentru prepararea unei doze. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E) CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra PRECAUŢII SPECIALE DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ SERIA DE FABRICAŢIE CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE INFORMAŢII ÎN BRAILLE – Cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic – INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL PRIMAR Soluţia orală tichetă de flacon DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Kaletra (80 mg+20 mg)/ml soluţie orală ŢEI(LOR) ACTIVE l conţine lopinavir 80 mg şi ritonavir 20 mg LISTA EXCIPIENŢILOR Include: alcool etilic (42% v/v, vezi prospect), sirop de porumb cu conţinut mare de fructoză, FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL soluţie orală MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE Administrare orală Este important să deschideţi aici Asigurați vă că aveți seringa corespunzătoare pentru doză. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E) CONDIȚII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra timpul utilizării: Dacă nu se păstrează la frigider, a se păstra la temperaturi sub 25°C; rămas neutilizat se aruncă după 42 zile (6 săptămâni). Se recomandă notarea pe cutie a datei scoaterii PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND EL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ SERIA DE FABRICAŢIE CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE INFORMAŢII ÎN BRAILLE – – INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŢEI(LOR) ACTIVE comprimat filmat conţine lopinavir 200 mg în combinaţie cu ritonavir 50 mg ca potenţator LISTA EXCIPIENŢILOR FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE Administrare orală ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E) CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra la temperaturi sub 25 PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ FABRICAŢIE CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE INFORMAŢII ÎN BRAILLE – conţine identificatorul unic – INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR – Cutie ambalaj multiplu care conţine 360 comprimate filmate (3 – DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Fiecare comprimat filmat conţi combinaţie cu ritonavir 50 mg ca potenţator ŢEI(LOR) ACTIVE LISTA EXCIPIENŢILOR FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE Administrare orală ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E) CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra la temperaturi sub 25 PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ SERIA DE FABRICAŢIE CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE INFORMAŢII ÎN BRAILLE – Cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic – INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL PRIMAR – tichetă flacon DENUMIREA COMERCIALĂ A ŢEI(LOR) ACTIVE comprimat filmat conţine lopinavir 200 mg în combinaţie cu ritonavir 50 mg ca potenţator LISTA EXCIPIENŢILOR FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE Administrare orală ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E) CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra la temperaturi sub 25 PRECAUŢII DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ SERIA DE FABRICAŢIE CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE INFORMAŢII ÎN – – INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Fiecare comprimat filmat conţine lopinavir 100 mg în combinaţie cu ritonavir 25 mg ca potenţator ŢEI(LOR) ACTIVE LISTA EXCIPIENŢILOR FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE Administrare orală ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E) CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra la temperaturi  PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ SERIA DE FABRICAŢIE CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE INFORMAŢII ÎN – Cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic – INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL PRIMAR DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŢEI(LOR) ACTIVE Fiecare comprimat filmat conţine lopinavir 100 mg în combinaţie cu ritonavir 25 mg ca potenţator LISTA EXCIPIENŢILOR FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE Administrare orală ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E) CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra la temperaturi sub 25 PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ SERIA DE FABRICAŢIE CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE INFORMAŢII ÎN BRAILLE – – Prospect: Informaţii pentru utilizator soluție orală Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament conţine informaţii importante pentru dumneavoastră dumneavoastră Păstraţi acest prospect. S ar putea să fie necesar să l recitiţi. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. est medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră dumneavoastră. Nu trebuie să l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi de boală ca dumneavoastră. Dacă manifestați orice reacţi adresați vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. reacți nemenționat Ce găsiți în acest prospect Ce este Kaletra şi pentru ce se utilizează Ce trebuie să ştiţi înainte ca dumneavoastră sau copilul dumneavoastră să utilizeze Kaletra Cum să luaţi Kaletra Reacţii adverse posibile Cum se păstrează Kaletra Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce este Kaletra şi pentru ce se utilizează • • • • • Medicul dumneavoastră Imunodeficienţei Umane (HIV). Kaletra realizează acest lucru prin încetinirea extinderii infecţiei în organismul dumneavoastră. Kaletra nu vindecă infecția pentru a vă ajuta în controlul infecţiei cu Virusul 14 zile și peste, adolescenţi şi adulţi infectaţi cu HIV, virusul care provoacă SIDA. Kaletra conţine substanţele active lopinavir şi ritonavir. Kaletra este un medicament antiretroviral. Aparţine unui grup de medicamente numit inhibitori de protează. dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră şi va stabili care medicamente sunt cele mai bune pentru dumneavoastră. Ce trebuie să ştiţi înainte ca dumneavoastră sau copilul dumneavoastră să utilizeze Nu luaţi Kaletra • dacă sunteţi alergic la lopinavir, ritonavir • dacă aveţi afecţiuni severe ale ficatului. Nu luaţi Kaletra concomitent cu oricare dintre următoarele medicamente: • astemizol sau terfenadină (utilizate în mod obişnuit pentru tratamentul simptomelor alergice – aceste medicamente pot fi disponibile fără prescripţie medicală); • • inistrare orală (se înghite), triazolam (utilizate pentru tratamentul anxietăţii şi/sau a dificultăţilor la adormire); pimozidă (utilizat pentru tratamentul schizofreniei); • • • • • • • • • • • • • • • • quetiapină (utilizat pentru tratamentul schizofreniei, tulburării bipolare şi tulburării majore lurasidonă (utilizat pentru tratamentul depresiei); ranolazină (utilizat pentru tratamentul durerii cronice în piept [angina pectorală]); cisapridă (utilizat pentru tratamentul anumitor tulburări la nivelul stomacului); ergotamină, dihidroergotamină, ergonovină, metilergonovină (utilizate în tratamentul durerilor amiodaronă, dronedaronă (utilizate în tratamentul tulburărilor de ritm cardiac); lovastatină, simvastatină (utilizate pentru scăderea colesterolului din sânge); omitapidă (utilizat pentru scăderea colesterolului din sânge); alfuzosin (utilizat la bărbaţi pentru tratamentul simptomelor determinate de creşterea volumului prostatei (hiperplazie benignă de prostată (HBP)); impetigo şi dermatita infectată . Acidul fusidic utilizat în tratamentul de lungă durată al infecţiilor oaselor şi articulaţiilor trebuie să fie utilizat sub supravegherea medicului (vezi pct. ecţiilor pielii determinate de împreună cu colchicină (medicament pentru tratamentul gutei) – dacă aveți probleme ale rinichilor și/sau ale împreună cu a avanafil sau vardenafil (utilizat pentru tratamentul disfuncţiilor erectile); sildenafil utilizat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale pulmonare (tensiune arterială cută în artera pulmonară). În cazul în care sildenafil este utilizat pentru tratamentul tulburărilor de erecţie, acesta poate fi luat numai cu acordul medicului (vezi punctul împreună cu preparate care conţin sunătoare Pentru informaţii privind alte medicamente care necesită grijă deosebită, citiţi lista medicamentelor ‘ împreună cu lte medicamente’. Dacă luaţi oricare dintre aceste medicamente întrebaţi medicul dumneavoastră dacă este necesară fie schimbarea tratamentului pe care îl luaţi pentru celelalte afecţiuni, fie schimbarea tratamentului Atenţionări şi precauţii nainte să luaţi Kaletra iscutați cu medicul dumneavoastră Informaţii importante • Persoanele tratate cu Kaletra pot să dezvolte în continuare infecţii sau alte afecţiuni asociate cu infecţia cu HIV şi SIDA. De aceea, este important să rămâneţi su dumneavoastră în timpul tratamentului cu Kaletra. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi/aţi avut sau copilul dumneavoastră are/a avut • • • de tip A şi B deoarece Kaletra poate creşte riscul de sângerare. afecţiuni ale ficatului deoarece pacienţii cu istoric de boli ale ficatului, inclusiv hepatită B sau C, au un risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse hepatice severe şi potenţial a raportat creşterea zahărului în sânge la pacienţii trataţi cu Kaletra. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveți sau copilul dumneavoastră are • • • • • • • • Greaţă, vărsături, dureri abdominale, dificultăţi la respiraţie şi slăbiciune severă a musculaturii picioarelor şi braţelor deoarece aceste simptome indică creşterea valorilor acidului lactic în Sete, urinare frecventă, vedere înceţoşată sau scădere în greutate deoarece acestea pot indica creşterea valorilor zahărului în sânge. Greaţă, vărsături, dureri abdominale precum şi creşterea trigliceridelor (grăsimi în sânge) sunt considerate factori de risc pentru pancreatită (inflamaţia pancreasului) şi aceste simptome pot sugera această boală. La unii pacienţi cu infecţie HIV avansată şi cu istoric de infecţii oportuniste, pot să apară semne şi simptome de inflamaţie ale unei infecţii anterioare la scurt timp după începerea tratamentului HIV. Se crede că aceste simptome sunt cauzate de îmbunătăţirea răspunsului imunitar al organismului, ajutând organismul să lupte împotriva infecţiilor care au fost prezente fără După ce începeți să luați medicamente pentru tratamentul infecției cu HIV, în afară de infecțiile oportuniste, pot să apară de asemenea boli autoimune (o afecțiune care apare atunci când sistemul imunitar atacă ţesutul sănătos al corpului). Tulburări autoimune pot să apară după mai multe luni de la începerea tratamentului. Dacă observați orice simptome de infecție sau alte simptome, cum ar fi slăbiciune musculară, slăbiciune care începe la mâini și picioare și se deplasează în sus spre trunchi, palpitații, tremurături sau hiperactivitate, vă rugăm să spuneţi imediat medicului dumneavoastră pentru ca acesta să vă stabilească tratamentul necesar. Rigiditate articulară, dureri permanente şi durere (în special ale şoldului, genunchiului şi umărului) şi dificultăţi în mişcare deoarece unii pacienţi care utilizează aceste medicamente pot dezvolta o boală a oaselor numită osteonecroză (distrugerea ţesutului osos cauzată de pierderea vascularizaţiei la nivelul osului). Durata tratamentului antiretroviral asociat, ut corticosteroizilor, consumul de alcool etilic, imunosupresia severă (reducerea funcţiei sistemului imun), indice mare al masei corporale, printre altele, pot fi câţiva dintre numeroşii factori de risc de apariţie a acestei afecţiuni. , sensibilitate sau slăbiciune, în special în asociere cu utilizarea acestor medicamente. În cazuri rare aceste tulburări musculare pot fi grave. Simptome de ameţeală, stare de confuzie, leşin sau senzaţie de bătăi cardiace anormale. Kaletra modificări ale ritmului şi a activităţii electrice ale inimii dumneavoastră. Aceste modificări pot fi observate pe ECG (electrocardiogramă). împreună cu Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră luaţi, aţi luat recent sau aţi putea lua orice alte medicamente • • ntibiotice (de exemplu rifabutină, rifampicină, claritromicină); ă nilotinib, de asemenea vincristină şi vinblastină); majoritatea inhibitorilor tirozin kinazei precum dasatinib şi (de exemplu trazodonă, bupropionă); edicamente antiepileptice (de exemplu carbamazepină, fenitoină, fenobarbital, lamotrigină şi și warfarină împreună cu dacă aveți probleme cu rinichii și/sau cu ficatul vezi și ‘Nu luați colchicină). Nu trebuie să luați ’ medicament pentru tratamentul tuberculozei (bedaquilină, adulți (de exemplu și edicamente pentru tratamentul tulburărilor de erecţie (de exemplu sildenafil şi tadalafil); în tratamentul infecției cronice cu virusul hepatitei C (VHC) la • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • cid fusidic utilizat pentru tratamentul de lungă durată al infecţiilor oaselor şi articulaţiilor (de exemplu osteomielită); edicamente pentru inimă incluzând: igoxină locante ale canalelor de calciu (de exemplu felodipină, nifedipină, nicardipină); edicamente utilizate pentru corectarea tulburărilor de ritm cardiac (de exemplu bepridil, lidocaină cu administrare sistemică, chinidină); ntagonişti CCR5 HIV (de exemplu maraviroc); nhibitori de integrază HIV izate pentru tratarea numărului mic de trombocite (de exemplu, fostamatinib); levotiroxină (utilizat pentru tratamentul problemelor tiroidei); edicamente utilizate pentru scăderea colesterolului din sânge (de exemplu atorvastatină, lovastatină, rosuvastatină sau simvastatină); edicamente utilizate pentru tratamentul astmului bronşic şi al altor afecţiuni ale plămânilor cum este boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) (de exemplu salmeterol); crescută în artera pulmonară) (de exemplu bosentan, edicamente care afectează sistemul imunitar (de exemplu ciclosporină, sirolimus (rapamicină), unii arteriale pulmonare (tensiune arterială izate pentru a vă ajuta să vă lăsaţi de fumat (de exemplu bupropionă) edicamente asemănătoare morfinei (de exemplu metadonă); ontraceptive orale sau utilizarea contraceptivelor sub formă de plasture pentru a preveni sarcina nhibitori de protează (de exemplu fosamprenavir, ritonavir, tipranavir); orticosteroizi (de exemplu budesonid, dexametazonă, propionat de fluticazonă, edicamente care determină o reacţie cu alcoolul etilic (de exemplu disulfiram). Pentru informaţii privind medicamentele pe care nu trebuie să le luaţi concomitent cu Kaletra, citiţi ‘Nu luaţi Kaletra concomitent cu oricare dintre următoarele medicamente’ Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră luaţi, aţi luat recent sau este posibil să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Medicamente pentru tulburări de erecţie (avanafil, vardenafil, sildenafil, tadalafil • • • • Nu luaţi Kaletra dacă utilizaţi în prezent avanafil sau vardenafil. Nu trebuie să luaţi Kaletra concomitent cu sildenafil utilizat pentru tratamentul hipertensiunii tensiune arterială crescută în artera pulmonară Nu luaţi Kaletra Dacă luaţi sildenafil sau tadalafil concomitent cu Kaletra, puteţi prezenta risc de reacţii adverse cum sunt tensiune arterială mică, leşin, tulburări de vedere şi erecţie prelungită cu durata de peste 4 ore. Dacă erecţia durează mai mult de 4 ore, trebuie să primiţi pentru a evita lezarea definitivă a penisului. Medicul dumneavoastră poate să vă explice aceste Dacă luaţi un contraceptiv oral sau utilizaţi un plastu trebuie să utilizaţi o metodă de contracepţie suplimentară sau diferită (de exemplu poate să reducă eficacitatea contraceptivelor orale şi a celor sub formă de plasture. şi alăptarea • • • • Spuneţi medicului dumneavoastră dacă intenționați să aveţi un copil, sunteţi gravidă credeţi că aţi putea fi gravidă. Dacă alăptați sau intenționați să alăptați, trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră cât mai Dacă sunteți gravidă sau alăptați, discutați cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte să luați acest medicament deoarece acesta conține propilenglicol și alcool etilic. Se recomandă ca femeile care sunt în evidență cu HIV să nu alăpteze deoarece există posibilitatea ca sugarul să se infecteze cu HIV prin laptele matern. și Nu au fost studiate în mod specific efectele posibile ale Kaletra asupra capacităţii de a conduce je. Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje dacă apare orice reacţie adversă (de exemplu greaţă) care vă afectează capacitatea de a efectua aceste activităţi în siguranţă. Dacă este cazul, adresaţi vă medicului dumneavoastră. Kaletra conţine alcool e Cantitatea de alcool etilic din acest medicament poate să vă afecteze capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje și poate să vă afecteze judecata și timpii de reacție. Informaţii importante cu privire la unele componente ale Kaletra conţine alcool etilic 42% v/v şi propilen glicol 15%w/v. Fiecare 1 ml de Kaletra soluţie orală conţine 356,3 mg de alcool etilic şi 152,7 mg de propilenglicol. Alcoolul etilic şi propilenglicolul sunt potenţial dăunători pentru cei cu boli de ficat, cerebrale sau boli cerebrale, ca şi pentru gravide şi copii. Pot modifica sau creşte efectul altor Concentrația de alcool etilic în sângele dumneavoastră estimată la doza (dozele) recomandată/e pentru Aceasta este similară cu cea întâlnită la un adult care a – băut 4 Alte medicamente pot să conțină de asemenea alcool etilic și alc și băuturi. Efectele sumate pot să ducă la creșterea concentrației alcoolului etilic în sânge și astfel să crească reacțiile adverse ale alcoolului etilic. Acest medicament conţine până la 0,8 g fructoză pe doză, atunci când se administrează în dozele recomandate. Nu se recomandă în intoleranţa ereditară la fructoză. Datorită posibilităţii ca intoleranţa la fructoză să nu fie cunoscută, acest medicament trebuie administrat la copii şi sugari după discuţia cu Kaletra conţine glicerol, care este dăunător în doze mari. Poate determina dureri de cap, tulburări digestive şi diaree. Kaletra conţine ulei de ricin polioxil 40 hidrogenat. Acesta poate determina la doze mari greaţă, vărsături, colici şi diaree severă. Nu trebuie administrat în caz de obstrucţie intestinală. Kaletra conţine acesulfam de potasiu, care poate fi dăunător pacienţilor care urmează o dietă cu restricţie de potasiu. Creşterea potasiului în sânge poate determina tulburări digestive şi diaree. Kaletra conţine zaharină sodică, clorură de sodiu şi citrat de sodiu, care pot fi dăunătoare pacienţilor care urmează o dietă cu restricţie de sodiu. Kaletra conține sodiu Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 sodiu”. ml, adică practic „nu conţine Cum să luaţi Kaletra se recomandă pentru utilizarea la adulţi şi copii cu vârsta de zile și peste infectaţi cu HIV. Aveţi grijă la doza pentru copii. Doza pentru copiii cu greutatea sub 40 kg trebuie să fie mai mică de ml de două ori pe zi. În cazul în care dumneavoastră sau copilul dumneavoastră puteți înghiți comprimate, Kaletra es disponibil de asemenea sub formă de comprimate filmate care conțin 200 mg lopinavir și 50 mg ritonavir și de comprimate filmate care conțin 100 mg lopinavir și 25 mg ritonavir. Întotdeauna luaţi exact aşa cum v stră. iscutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur cum trebuie să luaţi medicamentul dumneavoastră. Cât şi când trebuie să luaţi Kaletra? şi mai mari și cu greutatea de până la 15 kg Medicul dumneavoastră stabileşte doza exactă în funcţie de înălţimea şi greutatea copilului. Este important ca toate dozele de Kaletra soluţie orală să fie luate împreună cu alimentele. Utilizați seringa de pentru administrare orală disponibilă pentru a măsura doza. Medicul dumneavoastră stabileşte doza exactă în funcţie de înălţimea şi greutatea copilului. Este important ca toate dozele de Kaletra soluţie orală să fie luate împreună cu alimentele. ți seringa de pentru administrare orală disponibilă pentru a măsura doza. • • • • • • Utilizarea la adulți • • • oza uzuală este de 5 ml soluţie orală de două ori pe zi, adică la intervale de dumneavoastră vă va spune care este doza de Kaletra care trebuie administrată. Este important ca toate dozele de Kaletra soluţie orală să fie luate împreună cu alimentele. Utilizați seringa de pentru administrare orală disponibilă pentru a măsura doza Cum se măsoară doza corectă • • Dacă doza este de până la 2 – utilizați seringa pentru administrare orală de Dacă doza este între 2 ml și 5 utilizați seringa pentru administrare orală de Verificați cu farmacistul că aveți seringa cu dimensiunea corectă. Dacă nu sunteți sigur cum să utilizați seringa pentru administrare orală, întrebați medicul dumneavoastră, farmacistul sau asistenta. Ei vă vor spune cum să folosiți corect seringa. e de prima utilizare a seringii dozatoare, spălați pistonul și seringa cu apă caldă și lichid de spălare. Clătiți cu apă curată și lăsați să se usuce la aer. Nu agitați flaconul – de corect puteți să măsurați doza. ța cât Deschideţi capacul prin apăsarea lui cu palma şi răsucirea în sens opus acelor de ceasornic, sau în direcţia săgeţii . Discutaţi cu farmacistul dacă aveţi dificultăţi în Utilizarea seringii pentru dozare orală de 2 ml pentru doze de până la 2 ml Manșon ‘ml’ Seringa are două părți principale, un ‘piston’ și un ‘cilindru’. În această poză, pistonul a fost scos, astfel puteți Împingeți pistonul în cilindru până la capăt. Puneți vârful seringii în Trageți pistonul până cantitatea corectă a dozei. Puteți vedea marcajul ‘ml’ superioară a manșonului Întoarceți seringa astfel încât vârful să fie îndreptat în sus, atingeți ușor seringa și împingeți pistonul pentru a îndepărta bulele de aer. ă ce ați îndepărtat bulele de aer, uitați vă la marcajul pentru doză. • Dacă marcajul ‘ml’ de pe manșon arată mai mult decât doza prescrisă, împingeți pistonul până la doza prescrisă. • Dacă marcajul ‘ml’ de pe mașon arată mai puțin decât doza prescrisă, trageți mai multă soluție până la doza prescrisă. Puneți seringa pentru dozare în gura copilului dumneavoastră spre obraz și împingeți ușor pistonul în jos pentru a elibera Înlocuiți capacul flaconului după fiecare doză. seringii pentru dozare orală de 5 ml pentru doze mai mari de 2 ml Seringa are două părți principale, un ‘piston’ și un ‘cilindru’. această poză, pistonul a fost scos, astfel puteți Împingeți pistonul în cilindru până la capăt. Puneți vârful seringii în lichid. Trageți pistonul până când inelul ridicat arată doza corectă în ‘ml’ marcată pe cilindru. Întoarceți seringa astfel încât vârful să fie îndreptat în sus, atingeți ușor seringa și împingeți pistonul pentru a îndepărta bulele de aer. După ce ați îndepărtat bulele de aer, uitați vă la marcajul pentru doză. • Dacă marcajul în ‘ml’ de arată mai mult decât doza prescrisă, împingeți pistonul până la doza prescrisă. • Dacă marcajul în ‘ml’ de pe inelul arată ‘ml’ mai puțin decât doza prescrisă, trageți mai multă soluție până la doza prescrisă. Puneți seringa pentru dozare în gura copilului dumneavoastră spre obraz și împingeți ușor pistonul în jos pentru a elibera medicamentul. Înlocuiți capacul flaconului după fiecare doză. După fiecare doză de Kaletra, separaţi pistonul de seringă. Spălaţi pistonul şi seringa cu apă caldă cât se poate de repede; le puteţi scufunda pe ambele în apă cu săpun timp de 15 minute. Clătiţi seringa şi pistonul cu apă curată. Puneţi pistonul în seringă, apoi trageţi şi evacuaţi apa de câteva ori pentru a o clăti. Lăsaţi seringa să se usuce complet înainte de a o refolosi pentru dozare. şi Nu utilizați seringa pentru dozare disponibilă cu Kaletra soluție orală pentru administrarea altui medicament pe care dumneavoastră îl luați sau copilul dumneavoastră îl ia. Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră luaţi mai mult Kaletra decât trebuie • • Dacă v aţi dat seama că aţi luat mai mult decât trebuie Kaletra, adresaţi vă imediat medicului dumneavoastră. Dacă nu puteţi lua legătura cu medicul dumneavoastră, adresaţi vă unităţii de primiri urgenţe a Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră uitaţi să luaţi Kaletra Dacă observați că ați omis o doză în decurs de 6 ore de la doza obișnuită, luați doza omisă cât mai curând posibil și apoi continuați tratamentul după schema de administrare obișnuită stabilită de către medicul dumneavoastră. Dacă observați că ați omis o doză la mai mult de 6 ore de la doza obișnuită, nu luați doza uitată. Luați doza următoare după schema de administrare obișnuită. Nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră cetați să utilizați • • • • • • Nu întrerupeţi tratamentul şi nu modificaţi doza zilnică de Kaletra fără a discuta mai întâi cu medicul dumneavoastră. trebuie administrat întotdeauna de două ori pe zi, în fiecare zi pentru a permite controlul infecţiei cu HIV, indiferent de cât de bine vă simţiţi. Kaletra, aşa cum vi s asigură cea mai bună şansă de a întârzia ţei la medicament. În cazul în care o reacţie adversă vă împiedică să luaţi Kaletra aşa cum v spuneţi imediat medicului dumneavoastră. Trebuie să aveţi întotdeauna Kaletra la îndemână, pentru a nu rămâne fără medicament. În timpul călătoriilor sau când aveţi nevoie de spitalizare, asiguraţi vă că aveţi suficient Kaletra, cel puţin până când puteţi procura din nou medicamentul. Continuaţi să luaţi medicamentul până când medicul dumneavoastră vă recomandă altfel. Reacţii adverse posi Ca toate medicamentele, Kaletra poate provoca reacţii adverse, cu toate că acestea nu apar la toate persoanele. Poate fi dificil să deosebiţi reacţiile adverse provocate de Kaletra de cele ale altor ate de complicaţii ale infecţiei cu HIV. În timpul tratamentului infecţiei cu HIV pot să crească greutatea şi valorile grăsimilor şi ale glucozei o anumită măsură, este legat de restabilirea stării de sănătate şi a stilului de viaţă şi uneori, creşterea valorilor grăsimilor din sânge este legată de medicamentele pentru HIV în sine. Medicul dumneavoastră vă va evalua în legătură cu aceste modificări. Următoarele reacții adverse au fost raportate de către pacienţii care au luat Trebuie să spuneţi imediat medicului dumneavoastră despre aceste simptome sau oricare altele. Dacă simptomele persistă sau se agravează, solicitaţi asistenţă medicală. • • • • • pot să persoană reaţă; nfecţii ale căilor respiratorii superioare. pot să până la 1 persoană din nflamaţie a pancreasului; ărsături, mărire a abdomenului, durere în partea inferioară şi superioară a abdomenului, eliminare de gaze, indigestie, scădere a poftei de mâncare, reflux din stomac în esofag care Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți greață, vărsați sau aveți dureri abdominale deoarece acestea pot fi sugestive pentru apariția pancreatitei (inflam ție a • mflare sau inflamaţie a stomacului, intestinului subţire şi a colonului; • • • • • • • • • • • • • • • reştere a concentraţiilor colesterolului în sânge, creştere a concentraţiilor trigliceridelor (un tip de grăsime) în sânge, tensiune arterială crescută; cădere a capacităţii organismului de a controla concentraţia zahărului în sânge, inclusiv diabet zaharat, scădere în greutate; umăr scăzut de globule roşii în sânge, număr scăzut de globule albe în sânge, celule care sunt utilizate de obicei în lupta împotriva infecţiilor; rupţie trecătoare pe piele, eczemă, acumulări de cruste cutanate grase; meţeli, anxietate, dificultăţi la adormire; enzaţie de oboseală, slăbiciune şi lipsa energiei, durere de cap, inclusiv migrenă; nflamaţie a ficatului, inclusiv creştere a enzimelor hepatice; eacţii alergice incluzând urticarie şi inflamaţie a gurii; nfecţii ale căilor respiratorii inferioare; ărirea g mpotenţă, sângerare menstruală abundentă sau prelungită sau lipsa menstruaţiei; ulburări ale muşchilor cum sunt slăbiciune musculară şi spasme musculare, durere articulară, durere musculară şi de spate ranspiraţii nocturne, mâncărimi, erupţie trecătoare pe piele inclusiv pustule pe piele, infecţii ale pielii, inflamaţii ale porilor pielii sau părului, acumulare de lichide în celule sau ţesuturi. până la 1 persoană din Mai puțin frecvente pot să • • • • • ierdere sau modificare a simţului gustului; ăderea părului; ormare de plăci la nivelul peretelui interior al arterelor care pot să determine infarct miocardic dumneavoastră numită bloc atrioventricular; • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • nflamaţie a vaselor de sânge şi a capilarelor; nflamaţie a căilor biliare; remurături necontrolate ale corpului; onstipaţie; nflamaţia venelor profunde asociată unui cheag de scăciune a gurii; de a vă controla intestinele; nflamaţie a primei porţiuni a intestinului subţire imediat după stomac, leziuni sau ulcer la nivelul tractului digestiv, sângerări din tractul intestinal sau rect; rezenţa de globule roşii în urină; epozite de grăsime în ficat, ficat mărit; ipsa funcţionării testiculelor; ebutul unor simptome determinate de o infecţie inaparentă în organismul dumneavoastră reconstrucție a imunităţii); reştere a poftei de mâncare; alori anormal de crescute ale bilirubinei (un pigment produs prin distrugerea globulelor roşii cădere a dorinţei sexuale; nflamaţie a rinichilor; istrugerea ţesutului osos cauzată de aportul scăzut de sânge la nivelul zonei; eziuni sau ulceraţii la nivelul cavităţii bucale, inflamaţie a stomacului şi intestinelor; nsuficienţă renală; (mioglobină) în f gomote în ureche sau în ambele urechi, cum sunt zumzet, ţiuit sau şuierătură; • • • • • • remurături; nchidere incompletă a unei valve (valva tricuspidă a inimii); ertij (senzaţie de învârtire); ulburări la nivelul ochiului, tulburări de vedere; eştere în greutate. pot să afecteze până la 1 persoană din 1 erupţii şi pustule severe sau care pun viaţa în pericol pe piele (sindrom Stevens Johnson şi Cu frecvență necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile • Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistu Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestați orice reacţi adresați vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. reacţi nemenţionat uteţi raporta reacţiile adverse d menționat în Raportând reacţiile adverse, puteţi sistemului național de raportare, așa cum este informaţii siguranţa acestui medicament. Cum se păstrează Kaletra • • • u lăsați acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. Nu utilizaţi Kaletra după data de expirare înscrisă pe cutie. Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi că soluţia este decolorată sau conţine particule. Cum trebuie să păstrez Kaletra şi cât timp • • • A se păstra la frigider (2°C În timpul utilizării: dacă nu păstraţi la frigider, ţineţi flaconul la temperaturi sub 25°C; aruncaţi aţi folosit timp de 42 zile (6 săptămâni). Se recomandă notarea pe Este important să păstraţi Kaletra în flaconul în care l aţi primit și înlocuiți capacul flaconului după fiecare doză. Nu transferaţi în alt recipient. Cum trebuie să elimin Kaletra neutilizat? Nu aruncaţi nici un medicament Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi le mai utilizaţi Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conţine Kaletra Substanţele active sunt lopinavir şi ritonavir. Fiecare mililitru de Kaletra soluţie orală conţine 80 mg lopinavir şi 20 mg ritonavir. Alcool etilic, sirop de porumb cu conţinut crescut de fructoză, propilenglicol, apă purificată, glicerol, povidonă, aromă Magnasweet 110 (combinaţie de glicirizinat monoamonium şi glicerol), aromă de vanilie (conţinând acid p hidroxibenzaldehid, acid vanilic, vanilină, heliotropină etil vanilină), ulei de ricin polioxilat 40 hidrogenat, aromă artificială Cotton Candy (conţinând etil maltol, etil vanilină, acetoin, dihidrocumarin, propilen glicol), acesulfam de potasiu, zaharină sodică, clorură de sodiu, ulei de mentă, citrat de sodiu, acid citric, Cum arată Kaletra şi conţinutul ambalajului Kaletra soluţie orală este ambalată în flacoane multidoză, de culoarea chihlimbarului, a 60 ml. Fiecare mililitru Kaletra conţine 80 mg lopinavir şi 20 mg ritonavir. Sunt disponibile două mărimi de ambalaj: • 120 ml (2 flacoane x 60 ml). Ambalajul cu 2 flacoane conține de asemenea două seringi de 2 gradații de 0,1 • Pentru volume de până la 2 ml. Pentru volume mai mari este disponibil un ambalaj alternativ 300 ml (5 flacoane x 60 ml). Ambalajul cu 5 flacoane conține de asemenea cinci seringi de 5 cu gradații de 0,1 Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Pentru orice informaţii deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a България АбВи ЕООД Тел.: +359 2 90 30 430 Česká republika Ελλάδα ΦΑΡΜΑΚΕΥΤΙΚΗ Α.Ε. Τηλ: +30 214 4165 555 Κύπρος Τηλ: +357 22 34 74 40 AbbVie Biofarmacevtska družba d.o.o. Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site ul Agenţiei Europene sau vă rugăm să contactați reprezentanța locală a deținătorului autorizației de punere pe piață. Prospect: Informaţii pentru utilizator Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament deoarece acesta conţine informaţii importante pentru dumneavoastră dumneavoastră Păstraţi acest prospect. S ar putea să fie necesar să Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră dumneavoastră. Nu trebuie să l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi citiţi. ă ca dumneavoastră. Dacă manifestați orice reacţi adresați vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. reacţi nemenţionat Ce găsiți în acest prospect Ce este Kaletra şi pentru ce se utilizează Ce trebuie să ştiţi înainte ca dumneavoastră sau copilul dumneavoastră să utilizeze Cum să luaţi Kaletra Reacţii adverse posibile Cum se păstrează Kaletra Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce este Kaletra şi pentru ce se utilizează • • • • • Medicul dumneavoastră v Imunodeficienţei Umane (HIV). Kaletra realizează acest lucru prin încetinirea extinderii infecţiei în organismul dumneavoastră. Kaletra nu vindecă infecția cu HIV sau SIDA. pentru a vă ajuta în controlul infecţiei cu Virusul cu vârsta de cel puţin 2 ani, adolescenţi şi adulţi infectaţi cu HIV, virusul care provoacă SIDA. Kaletra conţine substanţele active lopinavir şi ritonavir. Kaletra este un medicament antiretroviral. Aparţine unui grup de medicamente numit inhibitori de protează. dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră şi va stabili care medicamente sunt cele mai bune pentru dumneavoastră. Ce trebuie să ştiţi înainte ca dumneavoastră sau copilul dumneavoastră să utilizeze Nu luaţi Kaletra • dacă sunteţi alergic la lopinavir, ritonavir • dacă aveţi afecţiuni hepatice Nu luaţi Kaletra concomitent cu oricare dintre următoarele medicamente: • astemizol sau terfenadină (utilizate în mod obişnuit pentru tratamentul simptomelor alergice – aceste medicamente pot fi disponibile fără prescripţie medicală); • • • a de administrare orală (se înghite), triazolam (utilizate pentru tratamentul anxietăţii şi/sau a dificultăţilor la adormire); pimozidă (utilizat pentru tratamentul schizofreniei); quetiapină (utilizat pentru tratamentul schizofreniei, tulburării bipolare şi tulburării majore • • • • • • • • • • • • • • • lurasidonă (utilizat pentru tratamentul depresiei); ranolazină (utilizat pentru tratamentul durerii cronice în piept [angină pectorală]); cisapridă (utilizat pentru tratamentul anumitor tulburări la nivelul stomacului); gotamină, dihidroergotamină, ergonovină, metilergonovină (utilizate în tratamentul durerilor amiodaronă, dronedaronă (utilizate în tratamentul tulburărilor de ritm cardiac); lovastatină, simvastatină (utilizate pentru scăderea colesterolului din s lomitapidă (utilizat pentru scăderea colesterolului din sânge alfuzosin (utilizat la bărbaţi pentru tratamentul simptomelor determinate de creşterea volumului prostatei (hiperplazie benignă de prostată (HBP)); impetigo şi dermatita infectată . Acidul fusidic utilizat în tratamentul de lungă durată al infecţiilor oaselor şi articulaţiilor trebuie să fie utilizat sub supravegherea medicului (vezi pct. ntul infecţiilor pielii determinate de împreună cu colchicină (medicament pentru tratamentul gutei) – dacă aveți probleme ale rinichilor și/sau ale împreună cu avanafil sau vardenafil (utilizat pentru tratamentul tulburărilor de erecţie); crescută în artera pulmonară). În cazul în care sildenafil este utilizat pentru tratamentul tulburărilor de erecţie, acesta poate fi luat numai cu acordul medicului (vezi punctul împreună cu preparate care conţin sunătoare ( lă Pentru informaţii privind alte medicamente care necesită grijă deosebită, citiţi lista medicamentelor de la punctul ‘ împreună cu ’ Dacă luaţi oricare dintre aceste medicamente întrebaţi medicul dumneavoastră dacă este necesară fie schimbarea tratamentului pe care îl luaţi pentru celelalte afecţiuni, fie schimbarea tratamentului Atenţionări şi precauţii Înainte să utilizaţi Kaletra, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul. Informaţii importante • Persoanele tratate cu Kaletra pot să dezvolte în continuare infecţii sau alte afecţiuni asociate cu infecţia cu HIV şi SIDA. De aceea, este important să rămâneţi sub supravegherea medicului dumneavoastră în timpul tratamentului cu Kaletra. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi/aţi avut sau copilul dumneavoastră are/a avut • • • de tip A şi B deoarece Kaletra poate creşte riscul de sângerare. afecţiuni ale ficatului deoarece pacienţii cu istoric de boli ale ficatului, inclusiv hepatită B sau C, au un risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse hepatice severe şi potenţial a raportat creşterea zahărului în sânge la pacienţii trataţi cu Kaletra. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveți sau copilul dumneavoastră are • • • • • • • • Greaţă, vărsături, dureri abdominale, dificultăţi la respiraţie şi slăbiciune severă a musculaturii picioarelor şi braţelor deoarece aceste simptome indică creşterea valorilor acidului lactic în Sete, urinare frecventă, vedere înceţoşată sau scădere în greutate deoarece acestea pot indica creşterea valorilor zahărului în sânge. Greaţă, vărsături, dureri abdominale precum şi creşterea trigliceridelor (grăsimi în sânge) sunt considerate factori de risc pentru pancreatită (inflamaţia pancreasului) şi aceste simptome pot sugera această boală. La unii pacienţi cu infecţie HIV avansată şi cu istoric de infecţii oportuniste, pot să apară semne şi simptome de inflamaţie a unei infecţii anterioare la scurt timp după începerea tratamentului HIV. Se crede că aceste simptome sunt cauzate de îmbunătăţirea răspunsului imunitar al organismului, ajutând organismul să lupte împotriva infecţiilor care au fost prezente fără După ce începeți să luați medicamente pentru tratamentul infecției cu HIV, în afară de infecțiile oportuniste, pot să apară de asemenea boli autoimune (o afecțiune care apare atunci când sistemul imunitar atacă ţesutul sănătos al corpului). Tulburări autoimune pot să apară după mai multe luni de la începerea tratamentului. Dacă observați orice simptome de infecție sau alte simptome, cum ar fi slăbiciune musculară, slăbiciune care începe la mâini și picioare și se deplasează în sus spre trunchi, palpitații, tremurături sau hiperactivitate, vă rugăm să spuneţi imediat medicului dumneavoastră pentru ca acesta să vă stabilească tratamentul necesar. Rigiditate articulară, dureri permanente şi durere (în special ale şoldului, genunchiului şi umărului) şi dificultăţi în mişcare deoarece unii pacienţi care utilizează aceste medicamente pot dezvolta o boală a oaselor numită osteonecroză (distrugerea ţesutului osos cauzată de pierderea vascularizaţiei la nivelul osului). Durata tratamentului antiretr corticosteroizilor, consumul de alcool etilic, imunosupresia severă (reducerea funcţiei sistemului imun), indice mare al masei corporale, printre altele, pot fi câţiva dintre numeroşii factori de risc de apariţie a acestei afecţi , sensibilitate sau slăbiciune, în special în asociere cu utilizarea acestor ceste tulburări musculare pot fi grave. Simptome de ameţeală, stare de confuzie, leşin sau senzaţie de bătăi cardiace anormale. K poate cauza modificări ale ritmului şi a activităţii electrice ale inimii dumneavoastră. Aceste modificări pot fi observate pe ECG (electrocardiogramă). împreună cu Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă umneavoastră dumneavoastră luaţi, aţi luat recent sau aţi putea lua orice alte medicamente • • ntibiotice (de exemplu rifabutină, rifampicină, claritromicină); apalutamidă, nilotinib, de asemenea vincristină şi vinblastină); majoritatea inhibitorilor tirozin kinazei precum dasatinib şi ive (de exemplu trazodonă, bupropionă); edicamente antiepileptice (de exemplu carbamazepină, fenitoină, fenobarbital, lamotrigină şi și warfarină colchicină). Nu trebuie să luați Kaletra împreună cu colchicina dacă aveți probleme cu rinichii și/sau cu ficatul (vezi de asemenea ‘ luați Kaletra’ medicament pentru tratamentul tuberculozei (bedaquilină, delamanid); utilizate în tratamentul infecției cronice cu virusul hepatitei C (VHC) la adulți (de exemplu simeprevir şi edicamente pentru tratamentul tulburărilor de erecţie (de exemplu sildenafil şi • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • cid fusidic utilizat pentru tratamentul de lungă durată al infecţiilor oaselor şi articulaţiilor (de exemplu osteomielită); edicamente pentru inimă incluzând: igoxină locante ale canalelor de calciu (de exemplu felodipină, nifedipină, nicardipină); edicamente utilizate pentru corectarea tulburărilor de ritm cardiac (de exemplu bepridil, lidocaină cu administrare sistemică, chinidină); ntagonişti CCR5 HIV (de exemplu maraviroc); nhibitori de integrază HIV mente utilizate pentru tratarea numărului mic de trombocite ( levotiroxină edicamente utilizate pentru scăderea colesterolului din sânge (de exemplu atorvastatină, lovastatină, rosuvastatină sau simvastatină); edicamente utilizate pentru tratamentul astmului bronşic şi al altor afecţiuni ale plămânilor cum este boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) (de exemplu salmeterol); crescută în artera pulmonară) (de exemplu bosentan, edicamente care afectează sistemul imunitar (de exemplu ciclosporină, sirolimus, rapamicină, unii arteriale pulmonare (tensiune arterială zate pentru a vă ajuta să vă lăsaţi de fumat (de exemplu bupropionă); edicamente asemănătoare morfinei (de exemplu metadonă); nucleozidici de revers transcriptază (INNRT) (de exemplu efavirenz, nevirapină); ontraceptive orale sau utilizarea contraceptivelor sub formă de plasture pentru a preveni sarcina nhibitori de protează (de exemplu fosamprenavir, ritonavir, tipranavir); orticosteroizi (de exemplu budesonid, dexametazonă, propionat de fluticazonă, etinilestradiol, Pentru informaţii privind medicamentele pe care nu trebuie să le luaţi concomitent c citiţi ‘Nu luaţi Kaletra concomitent cu oricare dintre următoarele medicamente’. Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră luaţi, aţi luat recent sau este posibil să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Medicamente pentru tulburări de erecţie (avanafil, vardenafil, sildenafil, tadalafil) • • • • Nu luaţi Kaletra dacă utilizaţi în prezent avanafil sau vardenafil. ebuie să luaţi Kaletra concomitent cu sildenafil utilizat pentru tratamentul hipertensiunii tensiune arterială crescută în artera pulmonară Nu luaţi Kaletra Dacă luaţi sildenafil sau tadalafil concomitent cu Kaletra, puteți prezenta risc de reacţii adverse cum sunt tensiune arterială mică, leşin, tulburări de vedere şi erecţie prelungită cu durata de peste 4 ore. Dacă erecţia durează mai mult de 4 ore, trebuie să primiţi pentru a evita lezarea definitivă a penisului. Medicul dumneavoastră poate să vă explice aceste Dacă luaţi un contraceptiv oral sau utilizaţi un plasture contraceptiv pentru prevenirea sarcinii, trebuie să utilizaţi o metodă de contracepţie suplimentară sau diferită (de exemplu poate să reducă eficacitatea contraceptivelor orale şi a celor sub formă de plasture. Sarcina şi alăptarea • • • Spuneţi medicului dumneavoastră dacă intenţionaţi să aveţi un copil, sunteţi gravidă credeţi că aţi putea fi gravidă. Dacă alăptați sau intenționați să alăptați, trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră cât mai Se recomandă ca femeile care sunt în evidență cu HIV să nu alăpteze deoarece există posibilitatea ca sugarul să se infecteze cu HIV prin laptele matern. și Nu au fost studiate în mod specific efectele posibile ale Kaletra asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje dacă apare orice reacţie adversă (de exemplu greaţă) care vă afectează capacitatea de a efectua aceste activităţi în siguranţă. Dacă este cazul, adresaţi vă medicului dumneavoastră. Kaletra conține sodiu Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 conţine sodiu”. Cum să luaţi Kaletra , adică practic „nu Este important să înghiţiţi comprimatele de Kaletra întregi, fără să le mestecaţi, spargeți sau sfărâmaţi. Întotdeauna luaţi medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur cum trebuie să luaţi medicamentul dumneavoastră. exact aşa cum v a spus medicul dumneavoastră. iscutaţi cu Cât şi când trebuie să luaţi Kaletra? Utilizarea la adulţi • La adult doza uzuală este de 400 mg de două ori pe zi, adică la intervale de 12 ore, în HIV. Pacienţii adulţi care nu au utilizat anterior alte medicamente antiretrovirale pot să ia de asemenea Kaletra comprimate o dată pe zi în doză de mg. Medicul dumneavoastră vă va spune care este numărul de comprimate sau ul de soluție orală care trebuie administrat. Pacienţii adulţi care au luat anterior alte medicamente antiretrovirale pot lua Kaletra comprimate o dată pe zi în doză de 800 dacă medicul decide că este cazul. Nu trebuie să se utilizeze Kaletra o dată pe zi concomitent cu efavirenz, nevirapină, carbamazepină, fenobarbital şi fenitoină. poate fi luat cu sau fără alimente. Pentru copii, medicul dumneavoastră stabileşte doza exactă (numărul de comprimate olumul de soluție orală) în funcţie de înălţimea şi greutatea copilului. poate fi luat cu sau fără alimente. • • • • Există, de asemenea, Kaletra sub formă de comprimate filmate 100 mg/25 mg. Este disponibil Kaletra soluţie orală pentru pacienţii care nu pot înghiţi comprimate. Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră luaţi mai mult Kaletra decât trebuie • • Dacă v aţi dat seama că aţi luat mai mult decât trebuie din Kaletra, adresaţi vă imediat medicului dumneavoastră. Dacă nu puteţi lua legătura cu medicul dumneavoastră, adresaţi vă unităţii de primiri urgenţe a Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră uitaţi să luaţi Kaletra Dacă luați Kaletra de două ori pe zi − că observați că ați omis o doză în decurs de 6 ore de la doza obișnuită, luați doza omisă cât mai curând posibil și apoi continuați tratamentul după schema de administrare obișnuită stabilită de către medicul dumneavoastră. − ă observați că ați omis o doză la mai mult de 6 ore de la doza obișnuită, nu luați doza uitată. Luați doza următoare după schema de administrare obișnuită. Nu luați o doză dublă pentru a uitată. Dacă luați Kaletra o dată pe zi − ă observați că ați omis o doză în decurs de 12 ore de la doza obișnuită, luați doza omisă cât mai curând posibil și apoi continuați tratamentul după schema de administrare obișnuită stabilită de către medicul dumneavoastră. − Dacă observați că ați omis o doză la mai mult de 12 ore de la doza obișnuită, nu luați doza uitată. Luați doza următoare după schema de administrare obișnuită. Nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră încetați să ți • • • • • • Nu întrerupeţi tratamentul şi nu modificaţi doza zilnică de Kaletra fără a discuta mai întâi cu medicul dumneavoastră. rmite controlul infecţiei cu HIV, indiferent de cât de bine vă simţiţi. Kaletra, aşa cum vi s a recomandat, asigură cea mai bună şansă de a întârzia dezvoltarea rezistenţei la medicament. În cazul în care o reacţie adversă vă împiedică să luaţi Kaletra aşa cum v spuneţi imediat medicului dumneavoastră. Trebuie să aveţi întotdeauna Kaletra la îndemână, pentru a nu rămâne fără medicament. În timpul călătoriilor sau când aveţi nevoie de spitalizare, asiguraţi vă că aveţi suficien cel puţin până când puteţi procura din nou medicamentul. Continuaţi să luaţi medicamentul până când medicul dumneavoastră vă recomandă altfel. Reacţii adverse posibile Ca toate medicamentele, Kaletra poate provoca reacţii adverse, cu toate că acestea nu apar la toate persoanele. Poate fi dificil să deosebiţi reacţiile adverse provocate de Kaletra de cele ale altor medicamente luate concomitent sau de cele determinate de complicaţii ale infecţiei cu HIV. În timpul tratamentului infecţiei cu HIV pot să crească greutatea şi valorile grăsimilor şi ale glucozei o anumită măsură, este legat de restabilirea stării de sănătate şi a stilului de viaţă şi uneori, creşterea valorilor grăsimilor din sânge este legată de me sine. Medicul dumneavoastră vă va evalua în legătură cu aceste modificări. Următoarele reacții adverse au fost raportate de către pacienţii care au luat acest medicament. Trebuie să spuneţi imediat medicului dumneavoastră despre aceste simptome sau oricare altele. Dacă simptomele persistă sau se agravează, solicitaţi asistenţă medicală. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • pot să persoană reaţă; nfecţii ale căilor respiratorii superioare. pot să până la 1 persoană din nflamaţie a pancreasului; ărsături, mărire a abdomenului, durere în partea inferioară şi superioară a abdomenului, eliminare de gaze, indigestie, scădere a poftei de mâncare, reflux din stomac în esofag care Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți greață, vărsați sau aveți dureri abdominale deoarece acestea pot fi sugestive pentru apariția pancreatitei (inflam ție a mflare sau inflamaţie a stomacului, intestinului subţire şi a colonului; reştere a concentraţiilor colesterolului în sânge, creştere a concentraţiilor trigliceridelor (un tip de grăsime) în sânge, tensiune arterială crescută; cădere a capacităţii organismului de a controla concentraţia zahărului în sânge, inclusiv diabetul zaharat, scădere în greutate; umăr scăzut de globule roşii în sânge, număr scăzut de globule albe în sânge, celule care sunt utilizate de obicei în lupta împotriva infecţiilor; rupţie trecătoare pe piele, eczemă, acumulări de cruste cutanate grase; meţeli, anxietate, dificultăţi la adormire; enzaţie de oboseală, slăbiciune şi lipsa energiei, durere de cap, inclusiv migrenă; nflamaţie a ficatului, inclusiv creştere a enzimelor hepatice; eacţii alergice incluzând urticarie şi inflamaţie a gurii; nfecţii ale căilor respiratorii inferioare; ărirea mpotenţă, sângerare menstruală abundentă sau prelungită sau lipsa menstruaţiei; ulburări ale muşchilor cum sunt slăbiciune musculară şi spasme musculare, durere articulară, durere musculară şi de spate; ranspiraţii nocturne, mâncărimi, erupţie trecătoare pe piele inclusiv pustule pe piele, infecţii ale pielii, inflamaţii ale porilor pielii sau părului, acumulare de lichide în celule sau ţesuturi. până la persoană din Mai puțin frecvente pot să • • • • • ierdere sau modificare a simţului gustului; ăderea părului; ormare de plăci la nivelul peretelui interior al arterelor care pot să determine infarct miocardic dumneavoastră numită bloc atrioventricular; • • • • • • • • • nflamaţie a vaselor de sânge şi a capilarelor; nflamaţie a căilor biliare; remurături necontrolate ale corpului; onstipaţie; nflamaţie a venelor profunde asociată unui cheag de scăciune a gurii; ncapacitatea de a vă controla intestinele; nflamaţie a primei porţiuni a intestinului subţire imediat după stomac, leziuni sau ulcer la nivelul tractului digestiv, sângerări din tractul intestinal sau rect; rezenţa de globule roşii în urină; • • • • • • • • • • • • • • • • • • epozite de grăsime în ficat, ficat mărit; ipsa funcţionării testiculelor; ebutul unor simptome determinate de o infecţie inaparentă în organismul dumneavoastră reconstrucție reştere a poftei de mâncare; alori anormal de crescute ale bilirubinei (un pigment produs prin distrugerea globulelor roşii imunităţii); cădere a dorinţei sexuale; nflamaţie a rinichilor; istrugerea ţesutului osos cauzată de aportul scăzut de sânge la nivelul zonei; eziuni sau ulceraţii la nivelul cavităţii bucale, inflamaţie a stomacului şi intestinelor; nsuficienţă renală; (mioglobină) în gomote în ureche sau în ambele urechi, cum sunt zumzet, ţiuit sau şuierătură; remurături; nchidere incompletă a unei valve (valva tricuspidă a inimii dumneavoastră); ertij (senzaţie de învârtire); ulburări la nivelul ochiului, tulbură reştere în greutate. pot să afecteze până la 1 persoană din 1 erupţii şi pustule severe sau care pun viaţa în pericol pe piele (sindrom Stevens Johnson şi • Cu frecvență necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile • Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului. Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestați orice reacţi reacţi raporta reacţiile adverse direct prin menţionat în adresați vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. emenţionat uteţi Raportând reacţiile adverse, puteţi sistemului național de raportare, așa cum este informaţii siguranţa acestui medicament. Cum se păstrează Kaletra • • • • u lăsați vederea şi îndemâna copiilor. Nu utilizaţi Kaletra după data de expirare înscrisă pe cutie. A se păstra la temperaturi sub Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi orice decolorare.  Cum trebuie să elimin Kaletra neutilizat? ţi Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi le mai utilizaţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conţine Kaletra Substanţele active sunt lopinavir şi ritonavir. comprimat de Kaletra conţine 200 mg lopinavir şi 50 mg ritonavir. opovidonă, laurat de sorbitan, siliciu coloidal anhidru, stearil fumarat de sodiu. Învelişul comprimatului ipromeloză, dioxid de titan, macrogol 400 (propilenglicol 400), hidroxipropil celuloză, talc, s oxid roșu de fer (E172) Cum arată Kaletra şi conţinutul ambalajului roșii „ ” Comprimatele filmate Kaletra sunt disponibile în ambalaje care conţin plastic cu 120 comprimate) şi ambalaje multiple care conţin 3 flacoane din plastic fiecare conţinând Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a eţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă: България АбВи ЕООД Тел.: +359 2 90 30 430 Česká Ελλάδα ΦΑΡΜΑΚΕΥΤΙΚΗ Α.Ε. Τηλ: +30 214 4165 555 Κύπρος Τηλ: +357 22 34 74 40 AbbVie Biofarmacevtska družba d.o.o. Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site ul Agenţiei Europene variantă vă rugăm să contactați reprezentanța ă a deținătorului autorizației de punere variantă tipărită cu litere mari pe piață. Prospect: Informaţii pentru utilizator Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament deoarece acesta conţine informaţii importante pentru dumneavoastră dumneavoastră • • • Păstraţi acest prospect. S ar putea să fie necesar să l recitiţi. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră dumneavoastră Nu trebuie să l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi ală ca dumneavoastră. • Dacă manifestați orice reacţi adresați vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. reacţi menţionat Ce găsiți în acest prospect Ce este Kaletra şi pentru ce se utilizează Ce trebuie să ştiţi înainte ca dumneavoastră sau copilul dumneavoastră să utilizeze Cum să luaţi Kaletra Reacţii adverse Cum se păstrează Kaletra Conţinutul ambalajului şi informaţii Ce este Kaletra şi pentru ce se utilizează • • • • • Medicul dumneavoastră v Imunodeficienţei Umane (HIV). Kaletra realizează acest lucru prin încetinirea extinderii infecţiei în organismul dumneavoastră. Kaletra nu vindecă infecția cu HIV sau SIDA. pentru a vă ajuta în controlul infecţiei cu Virusul cu vârsta de cel puţin 2 ani, adolescenţi şi adulţi infectaţi cu HIV, virusul care provoacă SIDA. Kaletra conţine substanţele active lopinavir şi ritonavir. Kaletra este un medicament antiretroviral. Aparţine unui grup de medicamente numit inhibitori de protează. dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră şi va stabili care medicamente sunt cele mai bune pentru dumneavoastră. Ce trebuie să ştiţi înainte ca dumneavoastră sau copilul dumneavoastră să utilizeze Nu luaţi Kaletra • dacă sunteţi alergic la lopinavir, ritonavir • dacă aveţi afecţiuni severe al Nu luaţi Kaletra concomitent cu oricare dintre următoarele medicamente: • astemizol sau terfenadină (utilizate în mod obişnuit pentru tratamentul simptomelor alergice – aceste medicamente pot fi disponibile fără prescripţie medicală); • • • forma de administrare orală (se înghite), triazolam (utilizate pentru tratamentul anxietăţii şi/sau a tulburărilor de somn); pimozidă (utilizat pentru tratamentul schizofreniei); quetiapină (utilizat pentru tratamentul schizofreniei, tulburării bipolare şi tulburării majore • • • • • • • • • • • • • • • lurasidonă (utilizat pentru tratamentul depresiei); ranolazină (utilizat pentru tratamentul durerii cronice în piept [angină pectorală]); cisapridă (utilizat pentru tratamentul anumitor tulburări la nivelul stomacului); otamină, dihidroergotamină, ergonovină, metilergonovină (utilizate în tratamentul durerilor amiodaronă, dronedaronă (utilizate în tratamentul tulburărilor de ritm cardiac); lovastatină, simvastatină (utilizate pentru scăderea colesterolului din sâ lomitapidă (utilizat pentru scăderea colesterolului din sânge); alfuzosin (utilizat la bărbaţi pentru tratamentul simptomelor determinate de creşterea volumului prostatei (hiperplazie benignă de prostată (HBP)); acid fusidic (utilizat pentru tratamentul infecţiilor pielii determinate de şi dermatita infectată . Acidul fusidic utilizat în tratamentul de lungă durată al infecţiilor oaselor şi articulaţiilor trebuie să fie utilizat sub supravegherea medicului (vezi pct. Kaletra împreună cu alte medicamente colchicină (medicament pentru tratamentul gutei) – dacă aveți probleme ale rinichilor și/sau ale Kaletra împreună cu alte medicamente l sau vardenafil (utilizat pentru tratamentul tulburărilor de erecţie); sildenafil utilizat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale pulmonare (tensiune arterială crescută în artera pulmonară). În cazul în care sildenafil este utilizat pentru tratamentu tulburărilor de erecţie, acesta poate fi luat numai cu acordul medicului (vezi punctul împreună cu alte medicamente și preparate care conţin sunătoare Pentru informaţii privind alte medicamente care necesită grijă deosebită, citiţi lista medicamentelor de la punctul ‘ împreună cu e medicamente’ Dacă luaţi oricare dintre aceste medicamente întrebaţi medicul dumneavoastră dacă este necesară fie schimbarea tratamentului pe care îl luaţi pentru celelalte afecţiuni, fie schimbarea tratamentului Atenţionări şi precauţii nainte să utilizaţi Kaletra iscutaţi cu medicul dumneavoastră Informaţii importante • Persoanele tratate cu Kaletra pot să dezvolte în continuare infecţii sau alte afecţiuni asociate cu infecţia cu HIV şi SIDA. De aceea, este important să rămâneţi sub supravegherea medicului dumneavoastră în timpul tratamentului cu Kaletra. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi/aţi avut sau copilul dumneavoastră are/a avut • • • de tip A şi B deoarece Kaletra poate creşte riscul de sângerare. afecţiuni ale ficatului deoarece pacienţii cu istoric de boli ale ficatului, inclusiv hepatită B sau C, au un risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse hepatice severe şi potenţial a raportat creşterea zahărului în sânge la pacienţii trataţi cu Kaletra. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveți sau copilul dumneavoastră are • • • • • • • • Greaţă, vărsături, dureri abdominale, dificultăţi la respiraţie şi slăbiciune severă a musculaturii picioarelor şi braţelor deoarece aceste simptome indică creşterea valorilor acidului lactic în Sete, urinare frecventă, vedere înceţoşată sau scădere în greutate deoarece acestea pot indica creşterea valorilor zahărului în sânge. Greaţă, vărsături, dureri abdominale precum şi creşterea trigliceridelor (grăsimi în sânge) sunt considerate factori de risc pentru pancreatită (inflamaţia pancreasului) şi aceste simptome pot sugera această boală. La unii pacienţi cu infecţie HIV avansată şi cu istoric de infecţii oportuniste, pot să apară semne şi simptome de inflamaţie ale unei infecţii anterioare la scurt timp după începerea tratamentului HIV. Se crede că aceste simptome sunt cauzate de îmbunătăţirea răspunsului imunitar al organismului, ajutând organismul să lupte împotriva infecţiilor care au fost prezente fără După ce începeți să luați medicamente pentru tratamentul infecției cu HIV, în afară de infecțiile oportuniste, pot să apară de asemenea boli autoimune (o afecțiune care apare atunci când sistemul imunitar atacă ţesutul sănătos al corpului). Tulburări autoimune pot să apară după mai a tratamentului. Dacă observați orice simptome de infecție sau alte simptome, cum ar fi slăbiciune musculară, slăbiciune care începe la mâini și picioare și se deplasează în sus spre trunchi, palpitații, tremurături sau hiperactivitate, vă rugăm să spuneţi imediat medicului dumneavoastră pentru ca acesta să vă stabilească tratamentul necesar. Rigiditate articulară, dureri permanente şi durere (în special ale şoldului, genunchiului şi umărului) şi dificultăţi în mişcare deoarece unii pacienţi care utilizează aceste medicamente pot dezvolta o boală a oaselor numită osteonecroză (distrugerea ţesutului osos cauzată de pierderea vascularizaţiei la nivelul osului). Durata tratamentului antiretroviral asociat, utilizarea imun), indice mare al masei corporale, printre altele, pot fi câţiva din numeroşii factori de risc de apariţie a acestei afecţiuni. ic, imunosupresia severă (reducerea funcţiei sistemului , sensibilitate sau slăbiciune, în special în medicamente. În cazuri rare aceste tulburări musculare pot fi grave. Simptome de ameţeală, stare de confuzie, leşin sau senzaţie de bătăi cardiace anormale. Kaletra poate cauza modificări ale ritmului şi a activităţii electrice ale inimii dumneavoastră. Aceste modificări pot fi observate pe ECG (electrocardiogramă). împreună cu Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră luaţi, aţi luat recent sau aţi putea lua orice alte medicamente • • ntibiotice (de exemplu rifabutină, rifampicină, claritromicină); apalutamidă, nilotinib, de asemenea vincristină şi vinblastină); ntidepresive (de exemplu trazodonă, bupropionă); or tirozin kinazei precum dasatinib şi și warfarină exemplu carbamazepină, fenitoină, fenobarbital, lamotrigină şi edicament pentru tratamentul gutei (de exemplu colchicină) Nu trebuie să luați Kaletra împreună cu colchicina dacă aveți probleme cu rinichii și/sau cu ficatul (vezi și ‘Nu luați ’ de mai sus) medicament pentru tratamentul tuberculozei (bedaquilină, delamanid); edicamente antivirale utilizate în tratamentul infecției cronice cu virusul hepatitei C (VHC) la lți simeprevir şi edicamente pentru tratamentul tulburărilor de erecţie (de exemplu sildenafil şi tadalafil); • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • cid fusidic utilizat pentru tratamentul de lungă durată al infecţiilor oaselor şi articulaţiilor (de exemplu osteomielită); edicamente pentru inimă incluzând: igoxină locanţi ale canalelor de calciu (de exemplu felodipină, nifedipină, nicardipină); edicamente utilizate pentru corectarea tulburărilor de ritm cardiac (d lidocaină cu administrare sistemică, chinidină); ntagonişti CCR5 HIV (de exemplu maraviroc); nhibitori de integrază HIV medicamente utilizate pentru tratarea numărului mic de trombocite (de exemplu, levotiroxină (utilizat pentru tratamentul problemelor tiroidei); edicamente utilizate pentru scăderea colesterolului din sânge (de exemplu atorvastatină, lovastatină, rosuvastatină sau simvastatină); cum este boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) (de exemplu salmeterol); edicamente utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale pulmonare (tensiune arterială astmului bronşic şi al altor afecţiuni ale plămânilor crescută în artera pulmonară edicamente care afectează sistemul imunitar (de exemplu ciclosporină, sirolimus (rapamicină), edicamente utilizate pentru a vă ajuta să vă lăsaţi de fumat (de exemplu bupropionă); edicamente asemănătoare morfinei (de exemplu metadonă); nucleozidici de revers transcriptază (INNRT) (de exemplu efavirenz, nevirapină) ivelor sub formă de plasture pentru a preveni sarcina nhibitori de protează (de exemplu de exemplu budesonid, dexametazonă, propionat de fluticazonă, etinilestradiol, Pentru informaţii privind medicamentele pe care nu trebuie să le luaţi concomitent cu Kaletra, citiţi ‘Nu luaţi Kaletra concomitent cu oricare dintre următoarele medicamente’. Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră luaţi, aţi luat recent sau este posibil să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără cripţie medicală. Medicamente pentru tulburările de erecţie (avanafil, vardenafil, sildenafil, tadalafil) • • • • Nu luaţi Kaletra dacă utilizaţi în prezent avanafil sau vardenafil. Nu trebuie să luaţi Kaletra concomitent cu sildenafil utilizat pentru tratamentul hipertensiunii tensiune arterială crescută în artera pulmonară Nu luaţi Kaletra Dacă luaţi sildenafil sau tadalafil concomitent cu Kaletra, puteți prezenta risc de reacţii adverse cum sunt tensiune arterială mică, leşin, tulburări de vedere şi erecţie prelungită cu durata de peste 4 ore. Dacă erecţia durează mai mult de 4 ore, trebuie să primiţi pentru a evita lezarea definitivă a penisului. Medicul dumneavoastră poate să vă explice aceste Dacă luaţi un contraceptiv oral sau utilizaţi un plasture contraceptiv pentru prevenirea sarcinii, trebuie să utilizaţi o metodă de contracepţie suplimentară sau diferită (de exemplu poate să reducă eficacitatea contraceptivelor orale şi a celor sub formă de plasture. Sarcina şi alăptarea • • • Spuneţi dumneavoastră dacă intenţionaţi să aveţi un copil, sunteţi gravidă credeţi că aţi putea fi gravidă. Dacă alăptați sau intenționați să alăptați, trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră cât mai Se recomandă ca femeile care sunt în evidență cu HIV să nu alăpteze deoarece există posibilitatea ca sugarul să se infecteze cu HIV prin laptele matern. și Nu au fost studiate în mod specific efectele posibile ale Kaletra asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje dacă apare orice reacţie adversă (de exemplu greaţă) care vă afectează capacitatea de a efectua aceste activităţi în siguranţă. Dacă este cazul adresaţi vă medicului dumneavoastră. Kaletra conține sodiu Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 conţine sodiu”. Cum să luaţi Kaletra , adică practic „nu Este important să înghiţiţi comprimatele de Kaletra întregi, fără să le mestecaţi, spargeți sau sfărâmaţi Întotdeauna luaţi medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur cum trebuie să luaţi medicamentul dumneavoastră. exact aşa cum v a spus medicul dumneavoastră. iscutaţi cu Cât şi când trebuie să luaţi Kal Utilizarea la adulţi • La adult doza uzuală este de 400 mg de două ori pe zi, adică la intervale de 12 ore, în HIV. Pacienţii adulţi care nu au utilizat anterior alte medicamente antiretrovirale pot să ia de asemenea Kaletra comprimate o dată pe zi în doză de mg. Medicul dumneavoastră vă va spune care este numărul de comprimate sau volumul de soluție orală care trebuie administrat. Pacienţii adulţi care au luat anterior alte ale pot lua Kaletra comprimate o dată pe zi în doză de 800 dacă medicul decide că este cazul. Nu trebuie să se utilizeze Kaletra o dată pe zi concomitent cu efavirenz, nevirapină, carbamazepină, fenobarbital şi fenitoină e fi luat cu sau fără alimente. opii cu vârsta de 2 ani şi peste Pentru copii, medicul dumneavoastră stabileşte doza exactă (numărul de comprimate volumul de soluție orală) în funcţie de înălţimea şi greutatea copilului. poate fi luat cu sau fără alimente. • • • • Există, de asemenea, Kaletra sub formă de comprimate filmate 200 mg/ soluţie orală pentru pacienţii care nu pot înghiţi comprimate. Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră luaţi mai mult Kaletra decât trebuie • • Dacă v aţi dat seama că aţi luat mai mult decât trebuie din Kaletra, adresaţi vă imediat medicului dumneavoastră. Dacă nu puteţi lua legătura cu medical dumneavoastră, adresaţi vă unităţii de primiri urgenţe a Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră uitaţi să luaţi Kaletra Dacă luați Kaletra de două ori pe zi − Dacă observați că ați omis o doză în decurs de 6 ore de la doza obișnuită, luați doza omisă cât mai curând posibil și apoi continuați tratamentul după schema de administrare obișnuită stabilită de către medicul dumneavoastră. − Dacă observați că ați omis o doză la mai mult de 6 ore de la doza obișnuită, nu luați doza uitată. Luați doza următoare după schema de administrare obișnuită. Nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Dacă luați Kaletra o dată pe zi − Dacă observați că ați omis o doză în decurs de 12 ore de la doza obișnuită, luați doza omisă cât mai curând posibil și apoi continuați tratamentul după schema de administrare obișnuită stabilită de către medicul dumneavoastră. − Dacă observați că ați omis o doză la mai mult de 12 ore de la doza obișnuită, nu luați doza uitată. Luați doza următoare după schema de administrare obișnuită. Nu luați o doză dublă u a compensa doza uitată. Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră încetați să utilizați • • • • • • Nu întrerupeţi tratamentul şi nu modificaţi doza zilnică de Kaletra fără a discuta mai întâi cu medicul dumneavoastră. trebuie administrat întotdeauna în fiecare zi pentru a permite controlul infecţiei cu HIV, indiferent de cât de bine vă simţiţi. Kaletra, aşa cum vi s a recomandat, asigură cea mai bună şansă de a întârzia dezvoltarea rezistenţei la medicament. cazul în care o reacţie adversă vă împiedică să luaţi Kaletra aşa cum v spuneţi imediat medicului dumneavoastră. Trebuie să aveţi întotdeauna Kaletra la îndemână, pentru a nu rămâne fără medicament. În timpul călătoriilor sau când aveţi nevoie de spitalizare, asiguraţi vă că aveţi suficient Kaletra, cel puţin până când puteţi procura din nou medicamentul. Continuaţi să luaţi medicamentul până când medicul dumneavoastră vă recomandă altfel. Reacţii adverse posibile mentele, Kaletra poate provoca reacţii adverse, cu toate că acestea nu apar la toate persoanele. Poate fi dificil să deosebiţi reacţiile adverse provocate de Kaletra de cele ale altor medicamente luate concomitent sau de cele determinate de complicaţii ale infecţiei cu HIV. În timpul tratamentului infecţiei cu HIV pot să crească greutatea şi valorile grăsimilor şi ale glucozei o anumită măsură, este legat de restabilirea stării de sănătate şi a stilului de viaţă şi uneori, creşterea valorilor grăsimilor din sânge este legată de medicamentele pentru HIV în sine. Medicul dumneavoastră vă va evalua în legătură cu aceste modificări. Următoarele reacții adverse au fost raportate de către pacienţii care au luat acest medicament. Trebuie să spuneţi imediat medicului dumneavoastră despre aceste simptome sau oricare altele. Dacă simptomele persistă sau se agravează, solicitaţi asistenţă medicală. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • pot să persoană reaţă; nfecţii ale căilor respiratorii superioare. pot să până la 1 persoană din nflamaţie a pancreasului; vărsături, mărire a abdomenului, durere în partea inferioară şi superioară a abdomenului, eliminare de gaze, indigestie, scădere a poftei de mâncare, reflux din stomac în esofag care Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți greață, vărsați sau aveți dureri abdominale deoarece acestea pot fi sugestive pentru apariția pancreatitei (inflam ție a mflare sau inflamaţie a stomacului, intestinului subţire şi a colonului; reştere a concentraţiilor colesterolului în sânge, creştere a concentraţiilor trigliceridelor (un tip de grăsime) în sânge, tensiune arterială crescută; cădere a capacităţii organismului de a controla concentraţia zahărului în sânge, inclusiv diabet zaharat, scădere în greutate; umăr scăzut de globule roşii în sânge, număr scăzut de globule albe în sânge, celule care sunt utilizate de obicei în lupta împotriva infecţiilor; rupţie trecătoare pe piele, eczemă, acumulări de cruste cutanate grase; meţeli, anxietate, dificultăţi la adormire; enzaţie de oboseală, slăbiciune şi lipsa energiei, durere de cap, inclusiv migrenă; nflamaţie a ficatului, inclusiv creştere a enzimelor hepatice; eacţii alergice incluzând urticarie şi inflamaţie a gurii; nfecţii ale căilor respiratorii inferioare; ărirea mpotenţă, sângerare menstruală abundentă sau prelungită sau lipsa menstruaţiei; ulburări ale muşchilor cum sunt slăbiciune musculară şi spasme musculare, durere articulară, durere musculară şi de spate; ranspiraţii nocturne, mâncărimi, erupţie trecătoare pe piele inclusiv pustule pe piele, infecţii ale pielii, inflamaţii ale porilor pielii sau părului, acumulare de lichide în celule sau ţesuturi. până la 1 persoană din Mai puțin frecvente pot să • • • • • ierdere sau modificare a simţului gustului; ădere a părului; ormare de plăci la nivelul peretelui interior al arterelor care pot să determine infarct miocardic dumneavoastră numită bloc atrioventricular; • • • • • • • • • nflamaţie a vaselor de sânge şi a capilarelor; nflamaţie a căilor biliare; remurături necontrolate ale corpului; onstipaţie; nflamaţie a venelor profunde asociată unui c scăciune a gurii; ncapacitatea de a vă controla intestinele; nflamaţie a primei porţiuni a intestinului subţire imediat după stomac, leziuni sau ulcer la nivelul tractului digestiv, sângerări din tractul intestinal sau rect; rezenţa de globule roşii în urină; • • • • • • • • • • • • • • • • • • epozite de grăsime în ficat, ficat mărit; ipsa funcţionării testiculelor; ebutul unor simptome determinate de o infecţie inaparentă în organismul dumneavoastră cție a imunităţii); reştere a poftei de mâncare; alori anormal de crescute ale bilirubinei (un pigment produs prin distrugerea globulelor roşii cădere dorinţei sexuale; nflamaţie a rinichilor; istrugerea ţesutului osos cauzată de aportul scăzut de sânge la nivelul zonei; eziuni sau ulceraţii la nivelul cavităţii bucale, inflamaţie a stomacului şi intestinelor; nsuficienţă renală; (mioglobină) în gomote în ureche sau în ambele urechi, cum sunt zumzet, ţiuit sau şuierătură; remurături; nchidere incompletă a unei valve (valva tricuspidă a inimii); ertij (senzaţie de învârtire); ulburări la nivelul ochiului, tulburări de vedere; reştere în greutate. pot să afecteze până la 1 persoană din 1 erupţii şi pustule severe sau care pun viaţa în pericol pe piele (sindrom Stevens Johnson şi • Cu frecvență necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele di • Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului. Raportarea reacţiilor adverse Dacă festați orice reacţi reacţi raporta reacţiile adverse direct prin menţionat în adresați vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. nemenţionat uteţi Raportând reacţiile adverse, puteţi sistemului național de raportare, așa cum este informaţii siguranţa acestui medicament. Cum se păstrează Kaletra • • • • u lăsați acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. Nu utilizaţi Kaletra după data de expirare înscrisă pe cutie. A se păstra la temperaturi sub 25 Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi orice decolorare. Cum trebuie să elimin Kaletra neutilizat? Nu aruncaţi m Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi le mai utilizaţi. Aceste măsuri vor ajuta la pro Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conţine Kaletra Substanţele active sunt lopinavir şi ritonavir. Fiecare comprimat de Kaletra conţine 100 mg lopinavir şi 25 mg ritonavir. Siliciu coloidal anhidru, copovidonă, Învelişul comprimatului Cum arată Kaletra şi conţinutul ambalajului roșu „ ” Kaletra 100 mg/25 mg comprimate filmate este disponibil în flacoane din plastic care conţin 60 Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a eţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă: България АбВи ЕООД Тел.: +359 2 90 30 430 Česká republika Ελλάδα ΦΑΡΜΑΚΕΥΤΙΚΗ Α.Ε. Τηλ: +30 214 4165 555 Κύπρος Τηλ: +357 22 34 74 40 AbbVie Biofarmacevtska družba d.o.o. Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site ul Agenţiei Europene , sau vă rugăm să contactați reprezentanța locală a deținătorului autorizației de punere pe piață.