1
ANEXA I
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

2
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg pulbere pentru soluţie injectabilă
2.COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare flacon conţine etanercept 25mg.
Etanercept este o proteină de fuziune formată prin cuplarea receptorului uman p75 al factorului de 
necroză tumorală cu un fragment Fc, obţinută prin tehnologie de recombinare ADN în cadrul unui 
sistem de exprimare pe celule mamifere, de ovar de hamster chinezesc (OHC).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3.FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă (pulbere pentru injecţie).
Pulberea este de culoare albă.
4.DATE CLINICE
4.1Indicaţii terapeutice
Poliartrita reumatoidă
În asociere cu metotrexatul, Enbrel este indicat pentru tratamentul poliartritei reumatoide active aflate 
în stadii moderate până la severe, la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul cu medicamente 
antireumatice modificatoare ale evoluţiei bolii, inclusiv metotrexatul (cu excepţia cazurilor în care 
acesta este contraindicat) a fost inadecvat.
Enbrel poate fi administrat ca monoterapie în cazurile de intoleranţă la metotrexat sauîn situaţiile în 
care nu este indicată continuarea tratamentului cu metotrexat.
De asemenea, Enbrel este indicat în tratamentul cazurilor de poliartrită reumatoidă severă, activă şi 
progresivă la pacienţii adulţi care nu au fost trataţi anterior cu metotrexat.
Singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel şi-a demonstrat capacitatea de a reduce rata de 
progresie a procesului distructiv articular, determinată prin metode radiologice, şi de a îmbunătăţi 
funcţia fizică.
Artrita juvenilă idiopatică
Tratamentul poliartritei (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartritei extinse la copii şi 
adolescenţi cu vârste începând cu2 ani care au prezentat un răspuns necorespunzător la tratamentul cu 
metotrexat sau intoleranţă la acest tratament. 
Tratamentul artritei psoriazice la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat un răspuns 
necorespunzător la tratamentul cu metotrexat sau intoleranţă la acest tratament.
Tratamentul artritei asociate cu entezită la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat 
un răspuns necorespunzător la tratamentul convențional sau intoleranţă la acest tratament.

3
Artrita psoriazică
Tratamentul artritei psoriazice active şi progresive la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul 
anterior cu medicamente antireumatice modificatoare ale evoluţiei bolii a fost inadecvat. Enbrel şi-a 
demonstrat capacitatea de a îmbunătăţi funcţia fizică la pacienţii cu artrită psoriazică şi de a reduce 
rata de progresie a procesului distructiv la nivelul articulaţiilor periferice, determinată prin radiografii 
efectuate la pacienţii cu subtipuri poliarticulare simetrice ale acestei afecţiuni.
Spondilartrita axială
Spondilita anchilozantă (SA)
Tratamentul pacienţilor adulţi cu spondilită anchilozantă activăseveră care au prezentat un răspuns 
inadecvat la tratamentele convenţionale.
Spondilartrita axială fără semne radiologice
Tratamentul pacienţilor adulţi cu spondilartrită axială severă fără semne radiologice, cu semne 
obiective de inflamaţie, indicate devalorile crescute ale proteinei C reactive (PCR) şi/sau dovezi prin 
rezonanţă magnetică nucleară (RMN), care au avut un răspuns inadecvat la medicamente 
antiinflamatorii nesteroidiene (AINS).
Psoriazisul în plăci
Tratamentul pacienţilor adulţi cu psoriazis în plăci în forme moderate până la severe care au prezentat 
fie rezistenţă, fie contraindicaţii, fie intoleranţă la alte tratamente sistemice incluzând ciclosporina, 
metotrexatul sau psoralenul şi radiaţiile ultraviolete A (PUVA) (vezi pct. 5.1).
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi
Tratamentul psoriazisului în plăci cronic sever la copii şi adolescenţi cu vârste începând cu6 ani, care 
este inadecvat controlat prin alte tratamente sistemice sau fototerapie, sau în cazurile în care pacienţii 
sunt intoleranţi la aceste tratamente.
4.2Doze şi mod de administrare
Iniţierea şi supravegherea tratamentului cu Enbrel vor fi făcute de medici specialişti cu experienţă în 
diagnosticarea şi tratarea poliartritei reumatoide, artritei juvenile idiopatice, artritei psoriazice, 
spondilitei anchilozante, spondilartritei axiale fără semne radiologice, psoriazisului în plăci sau formei 
de psoriazis în plăci la copii şi adolescenţi. Pacienţilor cărora li se administrează Enbrel trebuie să li se 
furnizeze Cardul pacientului.
Enbrel este disponibil în concentraţii de 10, 25 şi 50mg.
Doze
Poliartrita reumatoidă
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână. În mod alternativ, 
administrarea a 50mg o dată pe săptămână s-a dovedit a fi sigură şi eficace (vezi pct. 5.1).
Artrita psoriazică, spondilita anchilozantă şi spondilartrita axială fără semne radiologice
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg 
administrată o dată pe săptămână. 
Pentru toate indicaţiile de mai sus, datele disponibile sugerează că răspunsul clinic este obţinut, de 
regulă, în cursul a 12 săptămâni de tratament. Continuarea tratamentului trebuie reevaluată atent în 
cazul pacienţilor care nu răspund la tratament în timpul acestei perioade.

4
Psoriazisul în plăci
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg 
administrată o dată pe săptămână. În mod alternativ, poate fi utilizată o doză de 50mg, administrată de 
două ori pe săptămână, timp de maximum 12săptămâni, urmată, dacă este necesar, de o doză de 
25 mg administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg administrată o dată pe săptămână. 
Tratamentul cu Enbrel trebuie continuat până la remisia bolii, timp de maximum 24de săptămâni. 
Tratamentul continuu, timp de peste 24de săptămâni, poate fi adecvat pentru unii pacienţi adulţi (vezi 
pct. 5.1). Tratamentul va fi întrerupt la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns după 12săptămâni de 
tratament. În cazul în care se indică reluarea tratamentului cu Enbrel, trebuie să fie respectate aceleaşi 
îndrumări privind durata tratamentului. Se va administra o doză de 25mg, de două ori pe săptămână 
sau de 50mg, o dată pe săptămână.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţa renală şi hepatică
Ajustarea dozei nu este necesară.
Vârstnici
Ajustarea dozei nu este necesară. Dozele şi modul de administrare sunt aceleaşi ca şi în cazul adulţilor 
cu vârste cuprinse între 18 şi 64de ani.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Enbrel la copii cu vârsta mai mică de 2 ani nu au fost stabilite. Nu sunt 
disponibiledate.
Artrita juvenilă idiopatică
Doza recomandată este de 0,4mg/kg (până la un maxim de 25mg per doză), administrată de două ori 
pe săptămână sub formă de injecţie subcutanată, cu un interval de 3-4 zile între doze sau 0,8 mg/kg 
(până la un maxim de 50 mg pe doză) administrată o dată pe săptămână. Întreruperea tratamentului 
trebuie luată în considerare la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns după 4 luni.
Flaconul cu concentraţia de 10 mg poate fi mai potrivit  pentru administrarea la copiii cu AJI cu 
greutatea sub 25 de kg.
Nu au fost efectuate studii clinice la copii cu vârsta între 2 şi 3 ani. Cu toate acestea, datele limitate 
privind siguranţa dintr-un registru de pacienţi sugerează că profilul de siguranţă la copii cu vârsta 
cuprinsă între 2 şi 3 ani este similar cu cel observat la adulţi şi copii cu vârsta de 4 ani și peste, când li 
s-a administrat săptămânal o doză de 0,8mg/kg, subcutanat (vezi pct. 5.1).
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copiii cu vârsta sub 2 ani în indicaţia artrită juvenilă 
idiopatică.
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi (la pacienţi cu vârste de 6 ani și peste)
Doza recomandată este de 0,8mg/kg (până la un maxim de 50mg per doză), o dată pe săptămână timp 
de cel mult 24de săptămâni. Tratamentul trebuie întrerupt în cazul pacienţilor care nu prezintă nici un
răspuns după 12săptămâni.
În cazul în care se indică reluarea tratamentului cu Enbrel, trebuie să fie respectate îndrumările de mai 
sus privind durata tratamentului. Doza trebuie să fie de 0,8mg/kg (până la doza maximă de 50mg), o 
dată pe săptămână.
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copiii cu vârsta sub 6 ani în indicaţia psoriazis în 
plăci.
Mod de administrare
Enbrel se administrează prin injectare subcutanată. Enbrel pulbere pentru soluţie trebuie reconstituit 

5
înainte de administrare cu 1 ml solvent (vezi pct. 6.6).
La punctul 7 al prospectului, „Instrucţiunide utilizare”, sunt date instrucţiuni detaliate privind 
prepararea şi administrarea conţinutului reconstituit al flaconului de Enbrel.
Instrucțiuni detaliate privindvariații neintenționate în modul de administrare sau în intervalul de 
administrare, inclusiv dozele omise, sunt furnizate la punctul 3 al prospectului.
4.3Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Sepsis sau risc de sepsis.
Nu trebuie să fie iniţiat un tratament cu Enbrel la pacienţii cu infecţii active, inclusiv infecţiile cronice 
sau localizate.
4.4Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pentru a avea sub control trasabilitateamedicamentelor biologice, numeleși numărul lotului 
medicamentului administrat trebuie înregistrate (sau declarate) în mod clar în dosarul pacientului.
Infecţii
Înaintea, în timpul şi după tratamentul cu Enbrel, pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării 
infecţiilor, luându-se în considerare faptul că timpul mediu de înjumătăţire prin eliminare al 
etanerceptului este de aproximativ 70 ore (cu variaţii între 7 şi 300 ore).
În cazul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave, stări de sepsis, tuberculoză şi infecţii 
oportuniste, incluzând infecţii fungice invazive, listerioză şi legioneloză (vezi pct. 4.8). Aceste infecţii 
au fost provocate de bacterii, micobacterii, fungi, virusuri şi paraziţi (incluzând protozoare). În unele 
cazuri, nu au fost identificate anumite infecţii fungice şi alte infecţii oportuniste, ceea ce a condus la 
întârzierea administrării tratamentului adecvat şi uneori la deces. Când se evaluează pacienţii pentru 
riscul de apariţie a infecţiilor, trebuie luat în considerare riscul acestora pentru infecţii oportuniste 
relevante (de exemplu, expunere la micoze endemice).
Pacienţii care dezvoltă o nouă infecţie în timpul tratamentului cu Enbrel trebuie monitorizaţi 
îndeaproape. În cazul în care pacientul dezvoltă o infecţie gravă, administrarea Enbrel trebuie să fie 
oprită.Siguranţa şi eficacitatea Enbrel la pacienţii cu infecţii cronice nu au fost evaluate. Medicii 
trebuie să adopte o atitudine precaută atunci când iau în considerare utilizarea Enbrel la pacienţii cu 
istoric de infecţii recurente sau cronice, sau care prezintă stări de fond ce îi pot predispune la infecţii, 
cum sunt diabetul zaharat în stadiu avansat sau insuficient controlat.
Tuberculoză
La pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel s-au raportatcazuri de tuberculoză activă, incluzând 
tuberculoză miliară şi tuberculoză cu localizări extra-pulmonare.
Înaintea începerii tratamentului cu Enbrel, toţi pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării atât a 
tuberculozei active cât şi a celei inactive(„latente”). Această evaluare trebuie să includă o anamneză 
medicală detaliată cu privire la antecedente personale de tuberculoză sau posibile contacte anterioare 
cu pacienţi cu tuberculoză şi la tratamente imunosupresoare precedente şi/sau curente. La toţi pacienţii 
trebuie efectuate teste de screening adecvate, cum sunt testul cutanat la tuberculină şi radiografia 
toracică (se pot aplica recomandările locale). Se recomandă ca efectuarea acestor teste să fie 
înregistrată în Cardul pacientului.Se aminteşte medicilor care prescriu Enbrel despre riscul 
rezultatelor fals negative ale testelor cutanate la tuberculină, în special la pacienţii care au afecţiuni 
grave sau sunt imunocompromişi.

6
Tratamentul cu Enbrel nu trebuie iniţiat dacă este diagnosticată tuberculoza activă. Dacă este 
diagnosticată tuberculoza inactivă (latentă), trebuie iniţiat tratamentul tuberculozei latente, prin 
administrarea terapiei antituberculoase, înaintea începerii tratamentului cu Enbrel şi în conformitate cu 
recomandările locale. În acest caz trebuie evaluat foarte atent raportul beneficiu/risc al terapiei cu 
Enbrel.
Toţi pacienţii trebuie sfătuiţi să se adreseze medicului dacă apar semne sau simptome sugestive de 
tuberculoză (de exemplu: tuse persistentă, caşexie sau scădere ponderală, subfebrilitate) în timpul sau 
după tratamentul cu Enbrel.
Reactivarea hepatitei B
S-au raportat cazuri de reactivare a hepatitei B la pacienţii infectaţi anterior cu virusul hepatitic B 
(VHB) şi cărora li s-au administrat simultan antagonişti de TNF, inclusiv Enbrel. Acestea includ 
raportări ale reactivării hepatitei B la pacienţii care au fost depistaţi anti-HBc pozitivi, dar HBsAg 
negativi. Pacienţii trebuie testaţi pentru depistarea infecţiei VHB înaintea iniţierii tratamentului cu 
Enbrel. Pacienţilor care au fost depistaţi pozitivi pentru infecţia cu VHB li se recomandă să se 
adreseze unui medic cu experienţă în tratamentul hepatitei B. Se impune prudenţă când se
administrează Enbrel la pacienţi infectaţi anterior cu VHB. Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi în 
vederea depistării semnelor şi simptomelor de infecţie activă cu VHB, pe durata tratamentului şi timp 
de câteva săptămâni după încetarea acestuia. Nu sunt disponibile date adecvate provenite de la 
pacienţii infectaţi cu VHB şi trataţi cu terapie antivirală în asociere cu terapie cu antagonişti de TNF. 
La pacienţii care dezvoltă infecţie VHB, administrarea Enbrel trebuie oprită şi trebuie iniţiată terapia 
antivirală eficientă, cu tratament de susţinere adecvat.
Agravarea hepatitei C
Au existat raportări privind agravarea hepatitei C la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. Enbrel 
trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu antecedente de hepatită C.
Tratamentul asociat cu anakinra
Administrarea concomitentă a Enbrel şi anakinra a fost asociată cu un risc crescut de infecţii grave şi 
de neutropenie, în comparaţie cu tratamentul numai cu Enbrel. Această asociere terapeutică nu a 
prezentat un beneficiu clinic sporit. Prin urmare, utilizarea asociată a Enbrel şi anakinra nu este 
recomandată (vezi pct. 4.5 şi 4.8).
Tratamentul asociat cu abatacept
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrel a dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu a demonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.5).
Reacţii alergice
Reacţiile alergice asociate administrării Enbrel au fost raportate în mod frecvent. Reacţiile alergice au 
inclus edem angioneurotic şi urticarie; au existat cazuri de reacţii grave. În cazul apariţiei unei reacţii 
alergicegravesau anafilactice, administrarea Enbrel trebuie întreruptă imediat, cu iniţierea unui 
tratament adecvat.
Imunosupresie
Există posibilitatea ca antagoniştii de TNF, inclusiv Enbrel, să afecteze mecanismele de apărare ale 
gazdei împotriva infecţiilor şi malignităţilor, întrucât TNF mediază reacţia inflamatorie şi modulează 
răspunsurile imune celulare. În cadrul unui studiu pe 49de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, 
trataţi cu Enbrel, nu a apărut niciun indiciu de diminuare a hipersensibilităţii întârziate, de diminuare a 
valorilor de imunoglobulină sau de modificare a numerelor populaţiilor de celule efectoare. 

7
Doi pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică au dezvoltat o infecţie cu varicelă însoţită de semne şi 
simptome de meningită aseptică, care s-a remis fără sechele. În cazul pacienţilor care au suferit o 
expunere semnificativă la virusul varicelei trebuie să se întrerupă temporar tratamentul cu Enbrel şi 
trebuie avut în vedere tratamentul profilactic cu imunoglobulină specifică virusului varicelo-zosterian. 
La pacienţii cu imunosupresie nu s-au evaluat siguranţa şi eficacitatea tratamentului cu Enbrel.
Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative
Malignităţi solide şi hematopoietice (cu excepţia cancerelor cutanate)
În perioada ulterioară punerii pe piaţă au fost raportate diverse malignităţi (incluzând carcinoame ale 
sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.8).
În secţiunile controlate ale studiilor clinice efectuate asupra antagoniştilor de TNF au fost observate 
mai multe cazuri de limfom în rândul pacienţilor cărora li s-a administrat antagonist de TNF decât în 
rândul pacienţilor din grupul de control. Cu toate acestea, apariţia acestor cazuri a fost rară, iar 
perioada de urmărire a fost mai scurtă în cazul pacienţilor cărora li s-a administrat placebo decât în 
cazul pacienţilor cărora li s-a administrat tratament cu antagonist de TNF. În condiţii ulterioare punerii 
pe piaţă, au fost raportate cazuri de leucemie la pacienţii trataţi cu antagonişti de TNF. În cazul 
pacienţilor cu artrită reumatoidă care prezintă o formă prelungită, cu un nivel înalt de activitate al bolii 
inflamatorii, există un risc fundamental crescut de apariţie a limfoamelor şi leucemiei, ceea ce 
complică evaluarea riscului.
Pe baza cunoştinţelor actuale, nu poate fi exclus riscul dezvoltării de limfoame, leucemie sau alte 
malignităţi hematopoietice sau solide la pacienţii trataţi cu un antagonist de TNF. Trebuie adoptată o 
atitudine precaută atunci când se are în vedere instituirea tratamentului cu antagonişti de TNF la 
pacienţii cu afecţiuni maligne în antecedente sau continuarea acestui tratament la pacienţii care 
dezvoltă o afecţiune malignă.
În condiţii ulterioare punerii pe piaţă, au fost raportate afecţiuni maligne, unele letale, la copii, 
adolescenţi şi adulţi tineri (cu vârste sub 22ani) trataţi cu antagonişti de TNF (iniţierea tratamentului 
la vârste ≤ 18 ani), inclusiv Enbrel. Aproximativ jumătate din cazuri au fost limfoame. Celelalte cazuri 
au fost reprezentate de diverse afecţiuni maligne şi au inclus afecţiuni maligne rare, asociate de obicei 
cu imunosupresia. Nu poate fi exclus un anume risc de dezvoltare a afecţiunilor maligne la copiii şi 
adolescenţii trataţi cu antagonişti de TNF.
Cancere cutanate
Melanomul şi cancerul cutanat, altul decât melanomul (non-melanoma skin cancer, NMSC) s-au 
raportat la pacienţi cărora li s-au administrat antagonişti de TNF, incluzând Enbrel. Cu o frecvenţă 
foarte mică, după punerea pe piaţă s-au raportat cazuri de carcinom cu celule Merkel la pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel. Se recomandă examinarea periodică a pielii la toţi pacienţii, în special 
la cei care prezintă factoride risc pentru cancerul cutanat.
Asociind rezultatele studiilor clinice controlate s-au observat mai multe cazuri de NMSC la pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, în special la pacienţii 
cu psoriazis.
Vaccinări
Vaccinurile vii nu trebuie administrate concomitent cu Enbrel. Nu sunt disponibile date privind 
transmiterea secundară a infecţiei prin vaccinuri vii la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. În 
cadrul unui studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cu artrită 
psoriazică, 184de pacienţi au primit, de asemenea, şi un vaccin multivalent pneumococic 
polizaharidic, în săptămâna 4. În cadrul acestui studiu, majoritatea pacienţilor cu artrită psoriazică 
cărora li s-a administrat Enbrel au fost capabili să producă un răspuns imunitar eficace, prin 
intermediul celulelor B, la vaccinul polizaharidic pneumococic, dar titrurile în agregat au fost mai 

8
scăzute în mod moderat, un număr mic de pacienţi prezentând creşteri ale titrurilor de două ori 
comparativ cu pacienţii cărora nu li s-a administrat Enbrel. Nu este cunoscută semnificaţia clinică a 
acestei constatări.
Formarea de autoanticorpi
Tratamentul cu Enbrel poate conduce la formarea de anticorpi autoimuni (vezi pct. 4.8).
Reacţii hematologice
În cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel au fost raportate cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare 
de anemie aplastică, dintre care unele cu sfârşit letal. Se recomandă o atitudine precaută în cazul 
pacienţilortrataţi cu Enbrel care prezintă antecedente de discrazie sanguină. Toţi pacienţii şi 
părinţii/aparţinătorii legali trebuie să fie avertizaţi asupra faptului că, în cazul în care pacientul 
dezvoltă semne şi simptome care sugerează o discrazie sanguină sau o infecţie (de exemplu febră 
persistentă, dureri în gât, echimoze, sângerări, paloare) în timpul tratamentului cu Enbrel, trebuie să 
solicite imediat asistenţă medicală. Acestor pacienţi trebuie să li se facă investigaţii de urgenţă, 
incluzând numărătoareacompletă a elementelor figurate sanguine; în cazul în care discrazia sanguină 
se confirmă, tratamentul cu Enbrel trebuie oprit.
Tulburări neurologice
Au existat raportări rare de tulburări ale SNC prin demielinizare, la pacienţii trataţi cu Enbrel (vezipct. 
4.8). În plus, au existat raportări rare de polineuropatii demielinizante periferice (incluzând sindromul 
Guillain-Barré, polineuropatia cronică inflamatorie demielinizantă, polineuropatia demielinizantă şi 
neuropatia motorie multifocală). Deşi nu aufost efectuate studii clinice pentru evaluarea tratamentului 
cu Enbrel la pacienţii cu scleroză multiplă, studiile clinice efectuate cu alţi antagonişti de TNF la 
pacienţi cu scleroză multiplă au indicat creşteri ale activităţii bolii. În cazul prescrierii Enbrel la 
pacienţii cu boală demielinizantă pre-existentă sau recentă, precum şi la pacienţii consideraţi ca 
prezentând un risc crescut de a dezvolta o boală demielinizantă, se recomandă o evaluare atentă a 
raportului risc/beneficiu, care să includă o evaluare neurologică.
Tratamentul asociat
În cadrul unui studiu clinic controlat cu durata de doi ani la pacienţi cu poliartrită reumatoidă, 
asocierea terapeutică de Enbrel şi metotrexat nu a furnizat rezultate neaşteptate privind siguranţa, iar 
profilul de siguranţă al Enbrel atunci când este administrat în asociere cu metotrexatul s-a dovedit 
similar cu profilele raportate în studiile care au utilizat Enbrel şi metotrexat în monoterapie. Sunt în 
desfăşurare studii pe termen lung, cu scopul de a evalua siguranţa utilizării acestei asocieri. Nu a fost 
stabilită siguranţa pe termen lung a utilizării Enbrel în asociere cu alte medicamente antireumatice 
modificatoare ale evoluţiei bolii (MARMB).
Nu a fost studiată utilizarea Enbrel în asociere cu alte tratamente sistemice sau cu fototerapie pentru 
tratamentul psoriazisului.
Insuficienţa renală şi hepatică
Pe baza datelor farmacocinetice (vezi pct. 5.2), nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii cu 
insuficienţă renală sau hepatică; experienţa clinică privind aceşti pacienţi este limitată.
Insuficienţa cardiacă congestivă
Medicii trebuie să adopte o atitudine precaută în cazul utilizării Enbrel la pacienţii cu insuficienţă 
cardiacă congestivă (ICC). Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de agravare a ICC 
la pacienţi care utilizau Enbrel, cu sau fără prezenţa unor factori precipitanţi identificabili. De 
asemenea, au existat raportări rare (<0,1%) de apariție a ICC, inclusiv ICC la pacienţii fără boală 
cardiovasculară pre-existentă cunoscută. Unii dintre aceşti pacienți aveau vârsta sub 50de ani. Două 

9
studii clinice de mari dimensiuni, care evaluau utilizarea Enbrel în cadrul tratamentului ICC, au fost 
încheiate precoce datorită lipsei de eficacitate. Deşi nu au o valoare concluzivă, datele furnizate de 
unul din aceste studii sugerează o posibilă tendinţă către agravarea ICC la pacienţii cărora li s-a 
administrat tratament cu Enbrel.
Hepatita alcoolică
Într-un studiu de fază II, randomizat, controlat cu placebo, efectuat la 48 pacienţi spitalizaţi cărora li  
s-a administrat Enbrel sau placebo pentru tratamentul hepatitei alcoolice de intensitate moderată până 
la severă, Enbrel nu a fost eficace şi rata mortalităţii la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel a fost 
semnificativ mai mare după 6 luni. Prin urmare, Enbrel nu trebuie utilizat la pacienţi pentru 
tratamentul hepatitei alcoolice. Medicii trebuie să adopte o atitudine precaută când utilizează Enbrel la 
pacienţi care au, de asemenea, hepatită alcoolică de intensitate moderată până la severă.
Granulomatoza Wegener
Un studiu controlat cu placebo, în care 89de pacienţi adulţi au fost trataţi cu Enbrel în plus faţă de 
tratamentul standard (incluzând ciclofosfamidă sau metotrexat, şi glucocorticoizi), cu o durată 
mediană de 25de luni, nu a indicat Enbrel ca fiind un tratament eficace pentru granulomatoza 
Wegener. Incidenţa afecţiunilor maligne non-cutanate, de diferite tipuri, a fost semnificativ mai mare 
la pacienţii trataţi cu Enbrel decât la cei din grupul de control. Enbrel nu este recomandat ca tratament 
al granulomatozei Wegener.
Hipoglicemia la pacienţii trataţi pentru diabet
Au fost raportate cazuri de hipoglicemie în urma iniţierii tratamentului cu Enbrel la pacienţii care 
primeau medicaţie anti-diabetică, necesitândo reducere a medicaţiei anti-diabetice la unii din aceşti 
pacienţi.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
În studiile de fază 3 referitoare la poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, 
nu au fost observate diferenţe globale în ceea ce priveşte evenimentele adverse, evenimentele adverse 
grave şi infecţiile grave survenite la pacienţii cu vârsta de 65 de ani sau mai mare care au primit 
Enbrel, comparativ cu pacienţii mai tineri. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în 
cazul tratării vârstnicilor şi trebuie acordată o atenţie deosebită în ceea ce priveşte apariţia infecţiilor.
Copii şi adolescenţi
Vaccinări
În măsura posibilului, în cazul copiilor şi adolescenţilor se recomandă actualizarea tuturor 
imunizărilor, în conformitate cu schemele de imunizare aflate în vigoare, înainte de iniţierea 
tratamentului cu Enbrel (vezi Vaccinări, mai sus).
4.5Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Tratamentul asociat cu anakinra
S-a constatat că pacienţii adulţi trataţi cu Enbrel şi anakinra au prezentat o incidenţă mai mare a 
infecţiilor grave, în comparaţie cu pacienţii trataţi fie cu Enbrel, fie cu anakinra, în monoterapie (date 
istorice). 
În plus, în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cărora li s-a administrat 
metotrexat ca tratament de fond, pacienţii trataţi cu Enbrel şi anakinra au prezentat o incidenţă mai 
mare a infecţiilor grave (7%) şi a neutropeniei, în comparaţie cu pacienţii cărora li s-a administrat 

10
Enbrel (vezi pct. 4.4 şi 4.8). Asocierea terapeutică dintre Enbrel şi anakinra nu a prezentat un beneficiu 
clinic crescut şi, prin urmare, nu este recomandată.
Tratamentul asociat cu abatacept
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrel a dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu a demonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.4).
Tratamentul asociat cu sulfasalazină
În cadrul unui studiu clinic la pacienţi adulţi cărora li s-au administrat doze stabilite de sulfasalazină, 
la care s-a asociat tratamentul cu Enbrel, pacienţii din grupul care a primit asocierea terapeutică au 
prezentat o scădere semnificativă din punct de vedere statistic a numărului mediu de leucocite, în 
comparaţie cu grupurile tratate numai cu Enbrel sau numai cu sulfasalazină. Semnificaţia clinică a 
acestei interacţiuni nu este cunoscută. Medicii trebuie să dea dovadă de precauţie atunci când iau în 
considerare terapia asociată cu sulfasalazină.
Non-interacţiuni
În cadrul studiilor clinice nu au fost observate interacţiuni în cazul administrării Enbrel împreună cu 
glucocorticoizi, salicilaţi (cu excepţia sulfasalazinei), antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), 
analgezice sau metotrexat. Pentru indicaţii privind vaccinarea, vezi pct. 4.4.
În cadrul studiilor cu metotrexat, digoxină sau warfarină, nu s-au observat interacţiuni farmacocinetice 
semnificative din punct de vedere clinic, între medicamente.
4.6Fertilitatea, sarcinaşi alăptarea
Femei aflate la vârsta fertilă
Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să aibă în vedere utilizarea de măsuri de contracepţie adecvate 
pentru a evita sarcina în timpul tratamentului cu Enbrel şi în următoarele trei săptămâni după 
întreruperea tratamentului.
Sarcina
Studiile de toxicitate asupra procesului de dezvoltare, efectuate la şobolani şi iepuri, nu au evidenţiat 
niciun efect dăunător asupra fetusului sau şobolanului nou-născut, datorat etanerceptului. Efectele 
etanercept asupra rezultatelor sarcinii au fost investigate în două studii observaţionale de cohortă.       
O rată mai mare de apariţie a defectelor congenitale majore s-a observat în cadrul unui studiu 
observaţional care a comparat sarcinile expuse la etanercept (n=370) în timpul primului trimestru cu 
sarcinile neexpuse la etanercept sau la alţi inhibitori de TNF (n=164) (raportul cotelor ajustat 2,4, 
IÎ 95%: 1,0-5,5). Tipurile de defecte congenitale majore au fost similare cu cele raportate cel mai 
frecvent la populaţia generală şi nu s-a identificat niciun tipar particular al anomaliilor. Nu s-a 
observat nicio modificare a ratei avorturilor spontane, a copiilor născuţi morţi sau a malformaţiilor 
minore. Într-un alt studiu observaţional, un registru multi-naţional, care a comparat riscul apariției de 
efecte nefavorabile ale sarcinii la femeile expuse la etanercept în timpul primelor 90de zile de sarcină 
(n=425) cu cele expuse la medicamente non-biologice (n=3497) a evidențiat că nu a existat un risc 
crescut deapariție a defectelor congenitale majore (raportul cotelor [RC] neajustat = 1,22, IÎ 95%: 
0,79-1,90, RC ajustat = 0,96, IÎ 95%: 0,58-1,60 după ajustarea pentru ţară, boală maternă, paritate, 
vârstă maternă şi fumat la începutul sarcinii). De asemenea, acest studiu nu a arătat creșterea riscului 
de apariție a defectelor congenitale minore, naşteri premature, copii născuţi morţi sau de infecţii în 
primul an de viaţă pentru sugarii născuţi de femei expuse la etanercept pe parcursul sarcinii.Enbrel 
trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este necesar din punct de vedere clinic.

11
Etanercept traversează placenta şi a fost detectat în serul sugarilor născuţi din paciente tratate cu 
Enbrel în timpul sarcinii. Impactul clinic al acestui fapt nu este cunoscut; totuşi, sugarii pot prezenta 
un risc crescut de infecţii. În general, nu este recomandată administrarea vaccinurilor cu virusuri vii la 
sugari timp de 16 săptămâni după ultima doză de Enbrel administrată mamei.
Alăptarea
La femelele de şobolan care alăptau, după administrare subcutanată, etanercept a fost excretat în lapte 
şi a fost detectat în serul puilor alăptaţi.Informațiile limitate din literaturade specialitatepublicată 
indică faptul că etanercept a fost detectat în concentrații scăzute în laptele uman. Etanercept ar putea fi 
luat în considerare pentru utilizare în timpul alăptării, ținând cont atât debeneficiul alăptării pentru 
copil, cât și de beneficiul tratamentului pentru femeie.
Deși este de așteptat ca expunerea sistemică a sugarului alăptat să fie scăzută, deoarece etanercept este 
în mare măsură metabolizatîn tractul gastrointestinal, sunt disponibile date limitate cu privire lagradul 
de expunere sistemică a sugarului alăptat. Prin urmare, administrarea vaccinurilor viiatenuate(de 
exemplu, vaccinul BCG) la un sugar alăptat, în timp ce mama urmează tratament cuetanercept, poate 
fi avută în vedere la 16 săptămâni după întreruperea alăptării (sau mai devreme, în cazul în care
concentrațiile serice de etanercept la sugar sunt nedetectabile).
Fertilitatea
Nu sunt disponibile date preclinice privind toxicitatea peri- şi postnatală a etanerceptului, precum şi 
efectele acestuia asupra fertilităţii şi performanţei reproductive generale.
4.7Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Enbrel nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau
de a folosi utilaje.
4.8Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Cele mai frecvent raportate reacţii adverse sunt reacţiile la locul de injectare (cum ar fi durerea, 
tumefierea, pruritul, eritemul şi sângerările la locul injectării), infecţii (cum ar fi infecţii ale tractului 
respirator superior, bronşită, infecţii ale vezicii urinare şi infecţii cutanate), cefalee, reacţii alergice, 
apariţia autoanticorpilor, pruritul şi febra.
De asemenea, au fost raportate reacţii adverse severe în timpul tratamentului cu Enbrel. Antagoniştii 
TNF, cum este Enbrel, afectează sistemul imunitar, iar utilizarea lor poate afecta mecanismele de 
apărare ale organismului împotriva infecţiei şi a cancerului. Infecţiile severe afectează mai puţin de 1 
din 100 pacienţi trataţi cu Enbrel. Au fost raportate inclusiv infecţii fatale sau care pot pune viaţa în 
pericol şi septicemie. De asemenea, în timpul utilizării Enbrel au fost raportate diferite malignităţi, 
printre care cancerul de sân, de plămân, cutanat şi ganglionar (limfom).
Reacţii adverse severe hematologice, neurologice şi autoimmune au fost, de asemenea, raportate. 
Acestea includ şi cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare de anemie aplastică. Reacţii de 
demielinizare la nivelul sistemului nervos central sau periferic au fost raportate rar şi, respectiv, foarte 
rar în timpul tratamentului cu Enbrel. Au fost raportate cazuri rare de lupus, de afecţiuni asociate cu 
lupusul şi de vasculită.
Lista în format tabelar a reacţiilor adverse
Lista de reacţii adverse prezentată mai jos se bazează pe experienţa acumulată în cadrul studiilor 
clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piaţă.

12
În cadrul grupării pe organe, aparate şi sisteme, reacţiile adverse sunt prezentate conform criteriului 
frecvenţelor de apariţie (numărul de pacienţi la care se aşteaptă să apară respectiva reacţie adversă), 
utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥ 1/100 şi <1/10); mai puţin 
frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100); rare (≥ 1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă 
necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
Infecţii şi 
infestări
Infecţie 
(incluzând 
infecţie a 
tractului 
respirator 
superior, 
bronşită, 
cistită, 
infecţie 
cutanată)*
Infecţii grave 
(incluzând 
pneumonie, 
celulită, artrită 
bacteriană, 
sepsis şi 
infecţie 
parazitară)*
Tuberculoză, 
infecţii 
oportuniste 
(incluzând 
infecţii invazive 
fungice, 
protozoarice, 
bacteriene, 
micobacteriene 
atipice, virale şi 
Legionella)*
Reactivarea 
hepatitei B, 
listeria
Tumori 
benigne, 
maligne şi 
nespecificate 
(incluzând 
chisturi şi 
polipi)
Cancere de 
piele non-
melanom* 
(vezi pct. 4.4)
Melanom malign 
(vezi pct. 4.4), 
limfom, leucemie
Carcinom cu 
celule Merkel 
(vezi pct. 4.4),
Sarcom 
Kaposi
Tulburări 
hematologice 
şi limfatice
Trombocitope
nie, 
anemie, 
leucopenie, 
neutropenie
Pancitopenie*Anemie 
aplastică*
Histiocitoză 
hemofagocitar
ă (sindrom de 
activare 
macrofagică)*
Tulburări ale 
sistemului 
imunitar
Reacţii 
alergice (vezi 
Afecţiuni 
cutanate şi ale 
ţesutului 
subcutanat), 
formarea de 
autoanticorpi 
*
Vasculită 
(incluzând 
vasculită cu 
anticorpi 
citoplasmatici 
antineutrofilici 
pozitivi)
Reacţii alergice
grave/anafilactice 
(incluzând edem 
angioneurotic, 
bronhospasm), 
sarcoidoză
Agravarea 
simptomelor 
de 
dermatomiozit
ă
Tulburări ale 
sistemului 
nervos
CefaleeReacţii de 
demielinizare ale 
SNC care 
sugerează 
scleroza multiplă 
sau stări de 
demielinizare 
locală cum sunt 
nevrita optică şi 
mielita transversă 
(vezi pct. 4.4), 
evenimente 
demielinizante 
periferice, 
inclusiv 
sindromul 
Guillain-Barré, 

13
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
polineuropatie 
cronică 
inflamatorie 
demielinizantă, 
polineuropatie 
demielinizantă şi 
neuropatie 
motorie 
multifocală (vezi 
pct. 4.4), 
convulsie
Tulburări 
oculare
Uveită, sclerită
Tulburări 
cardiace
Agravarea 
insuficienţei 
cardiace 
congestive 
(vezi pct. 4.4)
Insuficienţă 
cardiacă 
congestivă nou 
instalată (vezi 
pct. 4.4)
Tulburări 
respiratorii, 
toracice şi 
mediastinale
Boli pulmonare 
interstiţiale 
(inclusiv 
pneumonită şi 
fibroză 
pulmonară)*
Tulburări 
gastro-
intestinale
Boală 
inflamatorie 
intestinală
Tulburări 
hepatobiliare
Valori 
crescute ale 
enzimelor 
hepatice*
Hepatită 
autoimună*
Afecţiuni 
cutanate şi ale 
ţesutului 
subcutanat
Prurit, erupţii 
cutanate
Edem 
angioneurotic, 
psoriazis 
(incluzând 
psoriazisul 
incipient sau 
agravat şi cel 
pustular, în 
principal 
palmar şi 
plantar), 
urticarie, 
erupţii 
cutanate 
psoriaziforme
Sindrom Stevens-
Johnson, 
vasculită cutanată 
(incluzând 
vasculită de 
hipersensibilitate)
, eritem poliform, 
reacții lichenoide
Necroliză 
epidermic
ă toxică
Tulburări 
musculo-
scheletice şi 
ale ţesutului 
conjunctiv
Lupus eritematos 
cutanat, lupus 
eritematos 
cutanat subacut, 
sindrom lupoid

14
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
Tulburări 
renale şi ale 
căilor urinare
Glomerulonefrită
Tulburări 
generale şi la 
nivelul locului 
de 
administrare
Reacţii la 
locul de 
injectare 
(incluzând 
sângerare, 
echimoze, 
eritem, 
prurit, 
durere, 
tumefiere)
*
Pirexie
* Vezi Descrierea reacţiilor adverse selectate, mai jos.
Descrierea reacţiilor adverse selectate
Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative
Au fost observate o sută douăzeci şi nouă (129) de noi malignităţi de diferite tipuri, la 4114pacienţi cu 
poliartrită reumatoidă trataţi în cadrul studiilor clinice efectuate cu Enbrel pentru un timp aproximativ 
de până la 6ani, inclusiv 231de pacienţi trataţi cu Enbrel în asociere cu metotrexat în cadrul studiului 
de 2 ani controlat faţă de medicaţie activă. Ratele şi incidenţele de apariţie în cadrul acestor studii 
clinice au fost similare cu cele anticipate pentru populaţia studiată. Un număr total de 2 malignităţi a 
fost raportat în cadrul studiilor clinice cu durata aproximativă de 2ani, care au inclus 240de pacienţi 
cu artrită psoriazică trataţi cu Enbrel. În cadrul studiilor clinice efectuate pe o perioadă mai mare de 
2 ani, la 351de pacienţi cu spondilită anchilozantă, au fost raportate 6 malignităţi la pacienţii trataţi cu 
Enbrel. La un grup de 2711 pacienţi cu psoriazis în plăci trataţi cu Enbrel în cadrul studiilor dublu-orb 
şi deschise cu durata de până la 2,5 ani au fost raportate 30 malignităţi şi 43 cancere cutanate, altele 
decât melanomul.
La un grup de 7416 pacienţi trataţi cu Enbrel, incluşi în studii privind poliartrita reumatoidă, artrita 
psoriazică, spondilita anchilozantă şi psoriazisul, au fost raportate 18 limfoame.
În perioada ulterioară punerii pe piaţă au fost raportate, de asemenea, diverse malignităţi (incluzând 
carcinoame ale sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.4).
Reacţii la locul de injectare
Pacienţii cu boli reumatice trataţi cu Enbrel au prezentat oincidenţă semnificativ mai mare a reacţiilor 
apărute la locul de injectare, comparativ cu cei cărora li s-a administrat placebo (36% faţă de 9%). 
Reacţiile la locul de injectare au apărut, de obicei, în prima lună. Durata lor medie aproximativă a fost 
de 3 până la 5 zile. În grupurile de tratament cu Enbrel, în majoritatea cazurilor de reacţii la locul de 
injectare nu a fost administrat niciun tratament, iar pentru majoritatea pacienţilor care au primit totuşi 
un tratament acesta a constat în preparate topice, cum sunt corticosteroizii, sau în antihistaminice 
orale. În plus, unii pacienţi au dezvoltat o revenire a reacţiilor la locul de injectare caracterizată         
printr-o reacţie a pielii la locul ultimei injecţii, împreună cu apariţia simultană de reacţii la locurile de 
injectare folosite anterior. Aceste reacţii au fost, în general, tranzitorii, şi nu au revenit pe durata 
tratamentului.
În cadrul studiilor clinice controlate, la pacienţi cu psoriazis în plăci, aproximativ 13,6% dintre 
pacienţii trataţi cu Enbrel au dezvoltat reacţii la locul de injectare, faţă de 3,4% dintre pacienţii cărora 
li s-a administrat placebo, pe durata primelor 12săptămâni de tratament.

15
Infecţii grave
În studiile controlate cu placebo nu a fost observată nicio creştere a incidenţei infecţiilor grave (letale, 
care ameninţă supravieţuirea sau care necesită spitalizare sau tratament antibiotic pe cale 
intravenoasă). Infecţiile grave au apărut la 6,3% din pacienţii cu poliartrită reumatoidă trataţi cu 
Enbrel timp de cel mult 48de luni. Acestea au inclus abcese (cu diferite localizări), bacteriemie, 
bronşită, bursită, celulită, colecistită, diaree, diverticulită, endocardită (suspectată), gastroenterită, 
hepatită B, herpes zoster, ulcer de gambă, infecţii bucale, osteomielită, otită, peritonită, pneumonie, 
pielonefrită, sepsis, artrită septică, sinuzită, infecţii cutanate, ulcere cutanate, infecţii ale tractului 
urinar, vasculită şi infectarea plăgilor. În cadrul studiului de 2 ani controlat faţă de medicaţie activă, în 
care pacienţii au fost trataţi fie cu Enbrel în monoterapie, fie cu metotrexat în monoterapie, fie cu 
Enbrel în asociere cu metotrexat, ratele de apariţie a infecţiilor grave au fost similare la toate grupurile 
de tratament. Totuşi, nu poate fi exclusă perspectiva ca asocierea dintre Enbrel şi metotrexat să fie 
asociată cu o creştere a ratei infecţiilor.
Nu au fost constatate diferenţe în ceea ce priveşte ratele de apariţie a infecţiilor între pacienţii trataţi cu 
Enbrel şi cei cărora li s-a administrat placebo pentru psoriazis în plăci în cadrul studiilor placebo-
controlate cu durata de până la 24de săptămâni. Infecţiile grave apărute la pacienţii trataţi cu Enbrel 
au inclus celulită, gastroenterită, pneumonie, colecistită, osteomielită, gastrită, apendicită, fasciită 
streptococică, miozită, şoc septic, diverticulităşi abcese. În cadrul studiilor efectuate în regim dublu-
orb şi în regim deschis la pacienţi cu artrită psoriazică, un pacient a raportat o infecţie gravă 
(pneumonie).
În cursul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave şi letale; agenţii patogeni raportaţi au inclus 
bacterii, micobacterii (inclusiv agentul cauzator al tuberculozei), virusuri şi fungi. Unele din aceste 
infecţii au intervenit în primele câteva săptămâni după iniţierea tratamentului cu Enbrel, la pacienţii 
care prezentau patologii subiacente (de exemplu: diabet zaharat, insuficienţă cardiacă congestivă, 
antecedente de infecţii active sau cronice), în plus faţă de poliartrita reumatoidă (vezi pct. 4.4). 
Tratamentul cu Enbrel ar putea creşte rata mortalităţii la pacienţii cu stare de sepsis instalată.
Infecţiile oportuniste au fost raportate în asociere cu Enbrel, incluzând infecţii invazive fungice, 
parazitare (incluzând protozoarice), virale (incluzând herpes zoster), bacteriene(incluzând Listeriaşi 
Legionella) şi infecţii micobacteriene atipice. Într-un set comun de date provenite din studiile clinice, 
frecvenţa generală a infecţiilor oportuniste a fost de 0,09% pentru 15402 subiecţi cărora li s-a 
administrat Enbrel. Rata de expunere ajustată a fost de 0,06evenimente pentru 100pacienţi-ani. În 
experienţa după punerea medicamentului pe piaţă, aproximativ jumătate dintre toate raportările de caz 
privind infecţiile oportuniste la nivel mondial au fost infecţii fungice invazive. Cel mai frecvent 
raportate infecţii fungice invazive au inclusCandida,Pneumocystis,Aspergillusşi Histoplasma. 
Infecţiile fungice invazive au reprezentat mai mult de jumătate din cazurile letale la pacienţii care au 
prezentat infecţii oportuniste. Majoritatea raportărilor cu evoluţie letală au fost la pacienţi cu 
pneumonie cu Pneumocystis, infecţii fungice sistemice nespecificate şi aspergiloză (vezi pct. 4.4).
Autoanticorpi
La pacienţii adulţi au fost efectuate teste ale mostrelor de ser în scopul detectării autoanticorpilor, în 
momente diferite. Dintre pacienţii cu poliartrită reumatoidă evaluaţi pentru prezenţa anticorpilor 
antinucleari (AAN), procentul de pacienţi care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru AAN 
(1:40) a fost mai mare în rândul pacienţilor trataţi cu Enbrel (11%) decât în rândul pacienţilor trataţi 
cu placebo (5%). Procentul pacienţilor care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru 
anticorpii anti-ADN dublu catenar a fost, de asemenea, mai mare, atât la dozarea radioimunologică 
(15% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de 4% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo), cât 
şi la testul cu Crithidia luciliae(3% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de niciunul dintre pacienţii 
cărora li s-a administrat placebo). Proporţia pacienţilor trataţi cu Enbrel care au dezvoltat anticorpi 
anti-cardiolipină a fost la fel de mare ca şi în cazul pacienţilor trataţi cu placebo. Impactul pe termen 
lung al tratamentului cu Enbrel asupra evoluţiei bolilor autoimune nu este cunoscut. 

16
Au fost raportate cazuri rare de pacienţi, incluzând pacienţi cu factor reumatoid pozitiv, care au 
dezvoltat alţi autoanticorpi în asociaţie cu un sindrom lupoid sau cu erupţii compatibile, din punct de 
vedere al aspectului clinic şi rezultatelor biopsiei, cu lupusul cutanat subacut sau cu lupusul discoid.
Pancitopenia şi anemia aplastică
Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de pancitopenie şi anemie aplastică, dintre 
care unele au avut sfârşit letal (vezi pct. 4.4).
Bolile pulmonare interstiţiale
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) bolii pulmonare interstiţiale la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,06% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) bolii 
pulmonare interstiţiale a fost de 0,47% (mai puţin frecvent). Au existat raportări ulterioare punerii pe 
piaţă de cazuri de boli pulmonare interstiţiale (inclusiv pneumonită şi fibroză pulmonară), dintre care 
unele au avut sfârşit letal.
Tratamentul asociat cu anakinra
În cadrul studiilor în care pacienţilor adulţi li s-a administrat tratament concomitent cu Enbrel şi 
anakinra, s-a observat o rată de apariţie a infecţiilor grave mai mare decât în cazul pacienţilor cărora li 
s-a administrat numai Enbrel, iar 2% dintre pacienţi (3/139) au dezvoltat neutropenie (numărul absolut
al neutrofilelor  1000/mm
3
). Aflat în condiţii de neutropenie, un pacient a dezvoltat celulită, care s-a 
rezolvat prin spitalizare (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Valori crescute ale enzimelor hepatice
În fazele dublu orb ale studiilor clinice controlate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) reacțiilor adverse constând în valori crescute ale enzimelor hepatice la pacienţi 
cărora li s-a administrat etanercept fără metotrexat ca medicaţie concomitentă a fost de 0,54% (mai 
puţin frecvent). În fazele dublu orb ale studiilor clinice controlate care permiteau tratamentul 
concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) reacțiilor adverse constând în 
valori crescute ale enzimelor hepatice a fost de 4,18% (frecvent).
Hepatita autoimună
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) hepatitei autoimune la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,02% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) hepatitei 
autoimune a fost de 0,24% (mai puţin frecvent).
Copii şi adolescenţi
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În general, evenimentele adverse apărute la pacienţii copii cu artrită juvenilă idiopatică au fost 
similare, din punct de vedere al frecvenţei de apariţie şi tipului de reacţie, cu cele observate la pacienţii 
adulţi. Diferenţele faţă de pacienţii adulţi, împreună cu alte aspecte particulare, sunt discutate în 
paragrafele de mai jos.
Tipurile de infecţii observate în cadrul studiilor clinice la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică, cu 
vârste cuprinse între 2 şi 18 ani, au fost, în general, uşoare până la moderate şi concordante cu cele 
observate în mod obişnuit la populaţia de pacienţi copii din ambulator. Evenimentele adverse grave 
raportate au inclus varicela însoţită de semne şi simptome de meningită aseptică, care s-a remis fără 
sechele (vezi şi pct. 4.4), apendicită, gastroenterită, depresie/tulburări de personalitate, ulcer cutanat, 
esofagită/gastrită, şoc septic cu streptococ de grup A, diabet zaharat de tip I precum şi infecţii ale 
ţesuturilor moi şi infecţii ale plăgilor post-operatorii.
În cadrul unui studiu la copii cu artrită juvenilă idiopatică, cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani, 43 din 
cei 69 (62%) de copii au suferit o infecţie pe durata tratamentului cu Enbrel, în 3 luni de studiu (prima 

17
parte, în regim deschis), iar frecvenţa şi gravitatea infecţiilor a fost similară la cei 58de pacienţi care 
au încheiat cele 12luni de extensie a studiului, cu tratament în regim deschis. Tipurile şi proporţia 
evenimentelor adverse întâlnite la pacienţii cu artrită juvenilă idiopatică au fost similare cu cele 
observate în cadrul studiilor cu Enbrel la pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, majoritatea fiind 
uşoare. Au fost raportate câteva reacţii adverse, mai frecvent în rândul celor69 de pacienţi cu artrită 
juvenilă idiopatică cărora li s-a administrat tratament cu Enbrel timp de 3 luni, decât în rândul celor 
349 de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă. Acestea includ cefalee (19% dintre pacienţi,                    
1,7 evenimente per pacient-an), greaţă (9%, 1,0 evenimente per pacient-an), durere abdominală (19%, 
0,74 evenimente per pacient-an) şi vărsături (13%, 0,74 evenimente per pacient-an).
În cadrul studiilor clinice privind artrita juvenilă idiopatică s-au raportat patru cazuri de sindrom de 
activare macrofagică.
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
În cadrul unui studiu cu durata de 48de săptămâni, la 211copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 
4 şi 17 ani, cu psoriazis în plăci, reacţiile adverse raportate au fost similare cu cele observate în studiile 
anterioare la adulţi cu psoriazis în plăci.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentuluieste importantă. Acest lucru 
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din 
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului 
naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.
4.9Supradozaj
În cadrul studiilor clinice la pacienţi cu poliartrită reumatoidă nu s-a impus necesitatea limitării 
dozajului din cauza toxicităţii. Cel mai înalt nivel de dozare evaluat a fost reprezentat de o încărcare 
intravenoasă de 32mg/m
2
urmată de doze subcutanate de 16mg/m
2
, administrate de două ori pe 
săptămână. Un pacient cu poliartrită reumatoidă şi-a auto-administrat din greşeală o doză subcutanată 
de 62mg de Enbrel, de două ori pe săptămână timp de 3 săptămâni, fără să înregistreze reacţii adverse. 
Nu există antidot cunoscut pentru Enbrel.
5.PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: imunosupresoare, inhibitori ai factorului de necroză tumorală alfa (TNF-α), 
codul ATC:L04AB01
Factorul de necroză tumorală (TNF) reprezintă o citokină dominantă în cadrul procesului inflamator al 
poliartritei reumatoide.Valorile crescute de TNF se regăsesc, de asemenea, în membrana sinovială şi 
în plăcile psoriazice ale pacienţilor cu artrită psoriazică, precum şi în serul şi în ţesutul sinovial al 
pacienţilor cu spondilită anchilozantă. În cazul psoriazisului în plăci, infiltrarea cu celule inflamatorii 
incluzând celulele T conduce la o creştere a valorilor TNF în leziunile psoriazice, comparativ cu 
valorile existente în pielea neafectată. Etanerceptul este un inhibitor competitiv al legării TNF pe 
receptorii săi de pe suprafaţa celulelor, inhibând în acest fel activitatea biologică a TNF. TNF şi 
limfotoxina sunt citokine pro-inflamatorii care se leagă pe două tipuri distincte de receptori de pe 
suprafaţa celulară: receptorul factorului de necroză tumorală de 55-kilodaltoni (p55) şi cel de 75-
kilodaltoni (p75) (TNFR). Ambele tipuri de receptori există în mod natural, atât în forma legată de 
membrană, cât şi în forma solubilă. Se consideră că tipul solubil de TNFR reglează activitatea 
biologică a TNF.
TNF şi limfotoxina se găsesc în principal sub formă de homotrimeri, activitatea lor biologică fiind 
dependentă de legarea încrucişată cu TNFR de pe suprafaţa celulară. Receptorii dimerici solubili 

18
precum etanerceptul posedă o afinitate pentru TNF mai mare decât a receptorilor monomerici şi 
reprezintă inhibitori competitivi ai legării TNF pe receptorii săi celulari cu un grad de potenţă 
semnificativ mai mare. În plus, utilizarea unui fragment Fc imunoglobulinic ca element de fuziune în 
construcţia unui receptor dimeric este de natură să confere un timp de înjumătăţire serică mai lung.
Mecanism de acţiune
O mare parte din patologia articulară care intervine în poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă, 
precum şi din patologia cutanată care intervine în psoriazisul în plăci, este mediată de molecule pro-
inflamatorii, ce fac parte dintr-o reţea cinetică controlată de TNF. Se consideră că mecanismul de 
acţiune al etanerceptului constă în inhibarea competitivă a legării TNF la TNFR de pe suprafaţa 
celulelor, inhibând astfel răspunsurile celulare mediate de TNF şi conducând la inactivitatea biologică 
a TNF. Etanerceptul poate, de asemenea, modula răspunsurile biologice controlate de alte molecule 
aflate mai jos în cascada funcţională (de exemplu citokine, molecule de adeziune sau proteinaze), a 
căror acţiune este indusă sau reglată de TNF.
Eficacitate şi siguranţă clinică
Această secţiune prezintă date obţinute în cadrul a patru studii randomizate şi controlate, efectuate la 
pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, un studiu la pacienţi adulţi cu artrită psoriazică, un studiu la 
pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă, douăstudii la pacienţi adulţi cu spondilartrită axială fără 
semne radiologice, patru studii la pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci, trei studii asupra artritei juvenile 
idiopatice şi un studiu la pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci.
Pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo. 
Studiul a evaluat 234de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă la care s-a înregistrat un eşec 
terapeutic cu cel puţin unul dar nu mai mult de patru medicamente antireumatice modificatoare ale 
evoluţiei bolii (MARMB). Au fost administratedoze s.c. de 10mg sau 25mg de Enbrel sau placebo, 
de două ori pe săptămână timp de 6 luni consecutive. Rezultatele acestui studiu controlat au fost 
exprimate în procente de ameliorare a poliartritei reumatoide, utilizând criteriile de răspuns ale 
American College of Rheumatology (ACR).
Răspunsurile ACR 20 şi 50 au fost mai mari în cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel, la 3 şi la 6 luni, 
comparativ cu pacienţii cărora li s-a administrat placebo (ACR 20: Enbrel 62% şi 59%, placebo 23% şi 
11% respectiv la 3şi 6 luni; ACR 50: Enbrel 41% şi 40%, placebo 8% şi 5% respectiv la 3 şi 6 luni; 
p<0,01 Enbrel faţă de placebo în toate momentele de referinţă, atât pentru răspunsul ACR 20 cât şi 
pentru ACR 50).
Aproximativ 15% dintre pacienţii cărora li s-a administratEnbrel au obţinut un răspuns ACR 70 la 3 şi 
6 luni, faţă de mai puţin de 5% dintre pacienţii din grupul la care s-a administrat placebo. În rândul 
pacienţilor cărora li s-a administrat Enbrel, răspunsurile clinice au apărut, în general, în decurs de 1 
până la 2 săptămâni de la iniţierea tratamentului, ele fiind obţinute aproape întotdeauna în decurs de         
3 luni. A fost observată o relaţie doză-răspuns; rezultatele obţinute cu doza de 10mg au fost 
intermediare între cele obţinute cu placebo şi cele obţinute cu doza de 25mg. Enbrel a obţinut 
rezultate semnificativ mai bune decât placebo la toate componentele criteriilor ACR, precum şi la alte 
măsurători ale activităţii poliartritei reumatoide care nu sunt incluse în criteriile de răspuns ACR, 
precum redoarea matinală. La fiecare 3luni, pe durata studiului, a fost completat un chestionar de 
evaluare a sănătăţii HAQ (Health Assessment Questionnaire), care a inclus aspecte privind 
invaliditatea, vitalitatea, sănătatea mentală, starea generală de sănătateşi subdomeniile stării de 
sănătate asociate cu poliartrita. Toate subdomeniile HAQ au înregistrat rezultate îmbunătăţite la 
pacienţii trataţi cu Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, la 3 şi 6luni.
După întreruperea tratamentului cu Enbrel, simptomele poliartritei au revenit, în general, în decurs de 
o lună. Conform rezultatelor studiilor deschise, reintroducerea tratamentului cu Enbrel după o 
întrerupere de cel mult 24de luni a condus la obţinerea unor răspunsuri de aceeaşi amploareca cele 
înregistrate la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere. În cadrul extensiilor de studii 

19
clinice, efectuate în regim deschis, au fost observate răspunsuri stabile şi durabile timp de până la 
10 ani la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere.
Compararea eficacităţii Enbrel cu cea a metotrexatului a reprezentat obiectivul final principal al unui 
studiu randomizat, controlat faţă de medicaţie activă, cu evaluări radiografice în regim orb, la 632de 
pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă (durată <3 ani), care nu au primit anterior tratament cu 
metotrexat. Au fost administrate doze subcutanate (s.c.) de 10mg sau 25mg de Enbrel, de două ori pe 
săptămână timp de cel mult 24de luni. Dozele de metotrexat au fost crescute de la 7,5mg pe 
săptămână până la un maximum de 20mg pe săptămână în primele 8săptămâni ale studiului, apoi au 
fost menţinute timp de cel mult 24de luni. În cazul dozei de 25mg de Enbrel, îmbunătăţirile clinice, 
inclusiv începutul acţiunii în decurs de 2săptămâni, au fost similare cu cele constatate în studiile 
clinice anterioare, ele fiind menţinute pe întreaga durată până la 24de luni. La momentul iniţial 
pacienţii prezentau un grad moderat de invaliditate, tradus prin scoruri ale HAQ de 1,4 până la 1,5. 
Tratamentul cu doza de 25mg de Enbrel a condus la îmbunătăţiri substanţiale la 12luni, când 
aproximativ 44% dintre pacienţi au obţinut un scor HAQ normal (mai mic de 0,5). Acest beneficiu s-a 
menţinut în cel de-al doilea an de studiu.
În acest studiu, distrucţia structurală articulară a fost evaluată prin metode radiografice şi exprimată 
sub forma modificărilor scorului total Sharp (TSS) şi componentelor sale, scorului de eroziune şi 
scorului de îngustare a spaţiului articular (JSN). Interpretarea radiografiilor mâinilor/zonelor carpiene 
şi picioarelor a fost făcută la momentul iniţial şi după 6, 12 şi 24de luni. Doza de 10mg Enbrel a avut 
un efect mai scăzut, în mod consistent, asupra distrucţiei structurale decât cea de 25mg. Doza de 
25 mg Enbrel a fost semnificativ superioară metotrexatului din punctul de vedere al scorurilor de 
eroziune, atât la 12, cât şi la 24de luni. Diferenţele apărute în TSS şi JSN între metotrexat şi doza de 
25 mg Enbrel nu au fost semnificative din punct de vedere statistic. Rezultatele sunt prezentate în 
figura de mai jos.
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat la pacienţii cu PR cu vechime 
<3ani
M
o
d
i
f
i
c
ă
r
i
 
f
a
ţ
ă
 
d
e
 
m
o
m
e
n
t
u
l
 
i
n
i
ţ
i
a
l
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
MTX
Enbrel 25 mg
12 luni24 luni
TSS  Eroziuni
JSN
TSSEroziuniJSN
1,3
0,8
0,9
0,4*   0,4 0,4
2,2
1,2
1,3
0,6*
0,9
0,6
*p < 0,05
Într-un alt studiu randomizat, dublu-orb, controlat faţă de medicaţie activă, au fost comparate 
eficacitatea clinică, siguranţa de utilizare şi evoluţia PR înregistrată prin mijloace radiologice la 
pacienţii trataţi numai cu Enbrel (25mg de două ori pe săptămână), numai cu metotrexat (7,5 până la 
20 mg pe săptămână, valoarea mediană a dozei fiind de 20mg) şi cu o asociere de tratamente cu 
Enbrel şi metotrexat instituite în mod concomitent, la 682de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă 
activă cu vechime de 6 luni până la 20de ani (valoarea mediană de 5ani), care au prezentat un răspuns 

20
nesatisfăcător la cel puţin un medicament antireumatic modificator al evoluţiei bolii (MARMB), altul 
decât metotrexatul.
Pacienţii din grupul tratat cu Enbrel în asociere cu metotrexat au prezentat răspunsuri ACR20, ACR 
50, ACR 70 şi îmbunătăţiri ale scorurilor SAB şi HAQ semnificativ mai mari, atât la 24de săptămâni 
cât şi la 52de săptămâni, faţă de pacienţii din ambele grupuri de monoterapie (rezultatele sunt 
prezentate în tabelul de mai jos). Avantaje semnificative furnizate de terapia asociată cu Enbrel şi 
metotrexat, faţă de monoterapia cu Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 
24 de luni.
Rezultatele privind eficacitatea clinică după 12luni: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat vs. 
Enbrel în asociere cu Metotrexat la pacienţi cu PR cu vechime între 6luni şi 20deani
Obiectiv finalMetotrexat
(n = 228)
Enbrel
(n = 223)
Enbrel +
Metotrexat
(n = 231)
Răspunsuri ACR
a
ACR 20
58,8%65,5%
74,5% 
†,
ACR 50
36,4%43,0%
63,2% 
†,
ACR 70
16,7%22,0%
39,8% 
†,
SAB
Scorul la momentul iniţial
b
5,55,75,5
Scorul în săptămâna 52
b
3,03,0
2,3
†,
Remisie
c
14%18%
37%
†,
HAQ
La momentul iniţial1,71,71,8
În săptămâna 521,11,0
0,8
†,
a: Pacienţii care nu au încheiat o perioadă de 12luni de participare la studiu au fost consideraţi 
ca non-respondenţi.
b: Valori medii ale SAB.
c: Remisia este definită ca o valoare a SAB <1,6.
Compararea valorilor p, luate două câte două: †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat 
vs. metotrexat şi = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel.
Progresia radiografică la 12luni a fost semnificativ mai mică în grupul tratat cu Enbrel decât în grupul 
tratat cu metotrexat, în timp ce asocierea terapeutică a celor două a fost semnificativ superioară 
fiecăreia dintre cele două monoterapii în ceea ce priveşte încetinirea progresiei radiografice (vezi 
figura de mai jos).

21
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs.Metotrexat vs. Enbrel în asociere cu Metotrexat 
la pacienţi cu PR cu vechime între 6luni şi 20deani (rezultatele la 12luni)
Compararea valorilor p, luate două câte două: *= p < 0,05 la compararea Enbrel 
vs. metotrexat, †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. metotrexat şi 
 = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel.
Avantaje semnificative furnizate deterapia asociată cu Enbrel şi metotrexat, faţă de monoterapia cu 
Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 24de luni. În mod similar, avantaje 
semnificative furnizate de monoterapia cu Enbrel faţă de monoterapia cu metotrexat au fostobservate, 
de asemenea, după 24de luni.
În cadrul unei analize în care toţi pacienţii care au abandonat studiul, indiferent de motiv, au fost 
consideraţi ca înregistrând o agravare a bolii, procentul de pacienţi la care nu s-a constatat o agravare a 
bolii (modificarea TSS ≤ 0,5) la 24de luni a fost mai mare în grupul tratat cu Enbrel în asociere cu 
metotrexat decât în grupurile tratate cu Enbrel sau cu metotrexat în monoterapie (62%, 50%, respectiv 
36%; p<0,05). Diferenţa dintre grupul tratat cu Enbrel în monoterapie şi grupul tratat cu metotrexat în 
monoterapie a fost, de asemenea, semnificativă (p<0,05). În rândul pacienţilor care au încheiat 
perioada completă, de 24de luni de tratament, în cadrul studiului, proporţia celor care nu au înregistrat 
o agravare a fost de 78%, 70%, respectiv de 61%.
Siguranţa şi eficacitatea dozei de 50mg de Enbrel (două injecţii s.c. de câte 25mg), administrată o 
dată pe săptămână, au fost evaluate în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la 420de 
pacienţi cu PR activă. În acest studiu, la 53de pacienţi s-a administrat placebo, 214 pacienţi au fost 
trataţi cu Enbrel în doză de 50mg o dată pe săptămână şi 153de pacienţi au fost trataţi cu Enbrel în 
doză de 25mg de două ori pe săptămână. Profilelede siguranţă şi eficacitate ale cele două regimuri de 
tratament cu Enbrel au fost comparabile, în săptămâna 8, din punct de vedere al efectelor şi cel al 
semnelor şi simptomelor PR; datele obţinute în săptămâna 16 nu au indicat o situaţie de 
comparabilitate (non-inferioritate) între cele două regimuri terapeutice.
Pacienţi adulţi cu artrită psoriazică
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la 
205 pacienţi cu artrită psoriazică. Pacienţii aveau vârste cuprinse între 18 şi 70de ani şi sufereau de 
artrită psoriazică activă ( 3 articulaţii tumefiate şi  3 articulaţii sensibile), în cel puţin una din 
următoarele forme: (1)interesare distală interfalangiană (DIF); (2)artrită poliarticulară (absenţa 
TSS
EroziuniJSN

22
nodulilor reumatoizi şi prezenţa psoriazisului); (3)artrită mutilantă; (4)artrită psoriazică asimetrică; 
sau (5) anchiloză spondiliformă. Pacienţii prezentau, de asemenea, psoriazis în plăci, cu o leziune-ţintă 
minimă de  2 cm în diametru. Pacienţii au fost trataţi anterior cu AINS (86%), MARMB (80%), şi 
corticosteroizi (24%). Pacienţii aflaţi pe tratament cu metotrexat (administrat în mod stabil timp de 
 2 luni) şi-au putut continua tratamentul cu o doză stabilă de  25 mg pe săptămână de metotrexat. 
Au fost administrate doze de 25mg de Enbrel (pe baza studiilor de stabilire a dozelor la pacienţii cu 
poliartrită reumatoidă) sau placebo, subcutanat, de două ori pe săptămână timp de 6 luni. La sfârşitul 
studiului dublu-orb, pacienţii au putut intra într-un studiu deschis, de extensie pe termen lung, pentru o 
durată totală de până la 2ani.
Răspunsurile clinice au fost exprimate sub formă de procente din pacienţii care au obţinut răspunsurile 
ACR 20, 50, şi 70, precum şi procente de îmbunătăţire în ceea ce priveşte criteriile de răspuns în artrita 
psoriazică (CRAP). Rezultatele sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos.
Răspunsurile pacienţilor cu artrită psoriazică în cadrul unui 
studiu controlat cu placebo
Procentaj de pacienţi
PlaceboEnbrel
a
  Răspuns în artrita psoriazicăn = 104n = 101
  ACR 20
    Luna 31559
b
     Luna 61350
b
  ACR 50
     Luna 3438
b
     Luna 6437
b
  ACR 70
     Luna 3011
b
     Luna 619
c
  CRAP
     Luna 33172
b
     Luna 62370
b
a: 25mg Enbrel s.c., de două ori pe săptămână
b: p < 0,001, Enbrel vs. placebo
c: p < 0,01, Enbrel vs. Placebo
În rândul pacienţilor cu artrită psoriazică aflaţi pe tratament cu Enbrel răspunsurile clinice au fost 
evidente la momentul primei vizite (4 săptămâni) şi s-au menţinut pe durata celor 6 luni de tratament. 
Enbrel s-a dovedit superior faţă de placebo, în mod semnificativ, la toate criteriile de măsurare a 
activităţii bolii (p < 0,001), iar răspunsurile obţinute cu sau fără tratament concomitent cu metotrexat 
au fost similare. Calitatea vieţii la pacienţii cu artrită psoriazică a fost evaluată la fiecare moment de 
referinţă, utilizând indicele de invaliditate al HAQ. Indicele de invaliditate a fost semnificativ 
îmbunătăţit, în toate momentele de referinţă, la pacienţii trataţi cu Enbrel în comparaţie cu cei cărora li 
s-a administrat placebo (p< 0,001).
Modificările radiografice au fost evaluate în studiul privind artrita psoriazică. S-au efectuat radiografii 
ale mâinilorşi zonelor carpiene la momentul iniţial şi după 6, 12 şi 24de luni. Scorul total Sharp 
(TSS) după 12luni este prezentat în tabelul de mai jos. Într-o analiză în care s-a considerat că toţi 
pacienţii care au abandonat studiul, indiferent de motiv, au prezentat progresii, procentul pacienţilor 
fără progresie (modificarea TSS ≤ 0,5) după 12luni a fost mai mare în grupul la care s-a administrat 
Enbrel comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo (73%, respectiv 47%; p≤ 0,001). Efectul 
Enbrel asupraprogresiei radiografice a fost menţinut la pacienţii care au continuat tratamentul în 
timpul celui de-al doilea an. S-a observat încetinirea distrugerii articulare periferice la pacienţii cu 
implicare poliarticulară simetrică.

23
MODIFICAREA MEDIE ANUALĂ (ES) DE LA VALOAREA INIŢIALĂ ÎN SCORUL 
TOTAL SHARP
PlaceboEtanercept
Timp(n = 104)(n = 101)
Luna 121,00 (0,29)-0,03 (0,09)
a
ES = eroare standard.
a. p = 0,0001.  
Tratamentul cu Enbrel a produs o îmbunătăţire a funcţiei fizice în timpul perioadeiîn regim dublu-orb 
şi acest efect benefic s-a menţinut în timpul expunerii pe termen lung, de până la 2ani.
Există dovezi insuficiente privind eficacitatea Enbrel la pacienţii cu artropatii de tipul spondilitei 
anchilozante şi artritei psoriazice mutilante, datorită numărului mic de pacienţi studiaţi.
Nu s-au efectuat studii la pacienţi cu artrită psoriazică la regimul terapeutic cu doze de 50mg, o dată 
pe săptămână. Dovezile privind eficacitatea regimului terapeutic cu o singură doză pe săptămână la 
această populaţie de pacienţi se bazează pe datele furnizate de studiile la pacienţii cu spondilită 
anchilozantă.
Pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă
Eficacitatea Enbrel în tratarea spondilitei anchilozante a fost evaluată în cadrul a 3 studii randomizate 
în regim dublu-orb, care au comparat doza de 25mg de Enbrel, administrată de două ori săptămână, cu 
placebo. Numărul total de pacienţi înrolaţi a fost de 401, dintre care 203 au fost trataţi cu Enbrel. Cel 
mai mare dintre aceste studii clinice (n= 277) a înrolat pacienţi cu vârste cuprinse între 18 şi 70de ani, 
care aveau spondilită anchilozantă activă, definită pe scala vizuală analogică (SVA) prin scoruri  30 
pentru media duratei şi intensităţii redorii matinale, plus scoruri SVA  30 pentru celpuţin 2 din 
următorii 3 parametri: evaluarea globală a pacientului; media valorilor SVA pentru durerea nocturnă 
de spate şi durerea totală de spate; media a 10 puncte ale indicelui funcţional Bath pentru spondilita 
anchilozantă (BASFI). Pacienţii care primeau tratament cu MARMB, AINS sau corticosteroizi şi-au 
putut continua aceste tratamente, în doze stabile. Pacienţii cu anchiloză completă a coloanei vertebrale 
nu au fost incluşi în studiu. Au fost administrate doze de 25mg de Enbrel (pe baza studiilor de 
stabilire a dozelor la pacienţii cu poliartrită reumatoidă) sau placebo, subcutanat, de două ori pe 
săptămână timp de 6 luni, la 138de pacienţi.
Măsura principală a eficacităţii (ASAS 20) a fost o îmbunătăţire de 20% la cel puţin 3 din cele 
4 domenii de evaluare în spondilita anchilozantă (ASAS) (evaluarea globală a pacientului, durerea de 
spate, BASFI şi inflamaţia), împreună cu absenţa deteriorării pe domeniul rămas. Răspunsurile ASAS 
50 şi 70 au utilizat aceleaşi criterii, cu o îmbunătăţire de 50%, respectiv 70%.
În comparaţie cu placebo, tratamentul cu Enbrel a condus la îmbunătăţiri semnificative ale ASAS 20, 
ASAS 50 şi ASAS 70, începând de la 2 săptămâni după iniţierea tratamentului.

24
Răspunsurile pacienţilor cu spondilită anchilozantă în 
cadrul unui studiu controlat cu placebo
Procentaj de pacienţi
  Răspuns în spondilita 
anchilozantă
Placebo
N = 139
Enbrel
N = 138
  ASAS 20 
2 săptămâni2246
a
3 luni2760
a
6 luni2358
a
  ASAS 50 
2 săptămâni724
a
3 luni1345
a
6 luni1042
a
  ASAS 70:
2 săptămâni212
b
3 luni729
b
6 luni528
b
a: p<0,001, Enbrel vs. Placebo
b: p = 0,002, Enbrel vs. Placebo
În rândul pacienţilor cu spondilită anchilozantă aflaţi pe tratament cu Enbrel, răspunsurile clinice au 
fost evidente la momentul primei vizite (2săptămâni) şi s-au menţinut pe durata celor 6 luni de 
tratament. Răspunsurile au fost similare în cazul pacienţilor care au primit şi al celor care nu au primit, 
în momentul iniţial, tratamente asociate.
Rezultate similare au fost obţinute în urma a 2studii clinice mai mici, asupra spondilitei anchilozante.
Într-un al patrulea studiu a fost evaluată siguranţa şi eficacitatea dozei de 50mg de Enbrel (două 
injecţii s.c. de câte 25mg) administrată o dată pe săptămână, în comparaţie cu doza de 25mg de 
Enbrel administrată de două ori pe săptămână în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la 
356 de pacienţi cu spondilită anchilozantă. Profilele de siguranţă şi eficacitate ale regimurilor de 
tratament cu 50mg o dată pe săptămână şi 25mg de două ori pe săptămână au fost similare.
Pacienţi adulţi cu spondilartrită axială fără semne radiologice
Studiul 1
Eficacitatea Enbrel în tratarea pacienţilor cu spondilartrită axială fără semne radiologice (nr-AxSpa) a 
fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, timp de 12 săptămâni, în regim dublu-orb, controlat cu 
placebo. Studiul a evaluat 215pacienţi adulţi (populaţie în intenţie de tratament modificată) cu         
nr-AxSpa activă (cu vârsta între 18 şi 49 de ani), definiţi ca pacienţii care îndeplinesc criteriile de 
clasificare ASAS de spondilartrită axială, dar nu şi criteriile modificate New York pentru SA. De 
asemenea, a fost necesar ca pacienţii să prezinte un răspuns inadecvat sau o intoleranţă la două sau mai 
multe AINS. În perioada de regim dublu-orb a studiului, pacienţilor li s-a administrat săptămânal 
Enbrel 50 mg sau placebo, timp de 12 săptămâni. Măsura principală a eficacităţii (ASAS 40) a fost o 
îmbunătăţire cu 40% a cel puţin trei din cele patrudomeniide evaluare ASAS, împreună cu absenţa 
deteriorării pentru domeniul rămas. Perioada de regim dublu-orb a fost urmată de o perioadă de studiu 
deschis, în decursul căreia tuturor pacienţilor li s-a administrat săptămânal Enbrel 50 mg, timp de încă 
92 de săptămâni. Au fost realizate evaluări RMN ale articulaţiei sacroiliace şi ale coloanei vertebrale 
pentru a evalua inflamaţia în momentul iniţial şi în săptămânile 12 şi 104.
În comparaţie cu placebo, tratamentul cu Enbrel a condus la îmbunătăţiri semnificative statistic ale 
ASAS 40, ASAS 20 şi ASAS 5/6. O îmbunătăţire semnificativă a fost observată, de asemenea, în 
cazul remisiei parţiale ASAS şi BASDAI 50. Rezultatele din săptămâna 12 sunt prezentate în tabelul 
de mai jos.

25
Eficacitatea răspunsului în cadrul studiului nr-AxSpa controlat cu placebo: Procentaj de 
pacienţi care au atins obiectivele finale
Răspunsurile clinice în perioada dublu-
oarbă a studiului, în săptămâna 12 
Placebo
N=106 până la 109*
Enbrel
N=103 până la 105*
ASAS** 4015,732,4
b
ASAS 2036,152,4
c
ASAS 5/610,433,0
a
Remisie parţială ASAS11,924,8
c
BASDAI***5023,943,8
b
*Unii pacienţi nu au oferit informaţii complete pentru fiecare obiectiv final
**ASAS=Evaluări recomandate de Societatea Internaţională de Spondilartrită
***Indicele Bath de activitate a bolii în spondilita anchilozantă (Bath Ankylosing Spondylitis 
Disease Activity Index)
a: p<0,001, b:<0,01, respectiv c:<0,05, între Enbrel şi placebo
În săptămâna 12, s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă statistic ascorului SPARCC 
(Spondyloarthritis Research Consortium of Canada) pentru articulaţia sacroiliacă (ASI), măsurat prin 
RMN la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel. Modificarea medie ajustată faţă de momentul iniţial 
a fost 3,8 în cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel (n=95) versus 0,8 în cazul pacienţilor trataţi cu placebo 
(n=105) (p<0,001).În săptămâna 104, modificarea medie ajustată faţă de momentul iniţial în scorul 
SPARCC măsurat prin RMN pentru toţi subiecţii trataţi cu Enbrel a fost 4,64 pentru ASI (n=153) şi 
1,40 pentru coloana vertebrală (n=154).
Enbrel a demonstrat o îmbunătăţire mai mare, semnificativă statistic, de la momentul iniţial până în 
săptămâna 12, în comparaţie cu placebo, la majoritatea evaluărilor legate de calitatea vieţii în ceea ce 
priveşte starea de sănătate şi funcţia fizică, inclusiv în scorurile BASFI (Bath Ankylosing Spondylitis 
Functional Index – Indicele funcţional în spondilita anchilozantă Bath), EuroQol 5D Overall Health 
State Score (Scorul global al stării de sănătateEuroQol 5D) şi SF-36 Physical Component Score 
(Scorul componentei fizice SF-36).
Răspunsurile clinice la pacienţii din studiul nr-AxSpa cărora li s-a administrat Enbrel au fost evidente 
în momentul primei vizite (la 2săptămâni) şi s-au menţinut pe parcursul celor 2 ani de tratament. 
Îmbunătăţirile în ceea ce priveşte calitatea vieții asociată stării de sănătate, respectiv funcţia fizică s-au 
menţinut, de asemenea, pe parcursul celor 2ani de tratament. Datele obţinute pe parcursul celor 2ani 
nu au furnizat rezultate noi privind siguranţa. În săptămâna 104, 8 subiecţi au progresat până la un scor 
de grad 2 bilateral la radiografia coloanei vertebrale conform gradului radiologic modificat New York, 
indicativ pentru spondilartropatia axială.
Studiul 2
Acest studiu multicentric, în regim deschis, de fază 4, cu 3 perioade de studiu, a evaluat oprireaşi 
reluareatratamentului cu Enbrel la pacienţi cu nr-AxSpa activă, care au obţinut un răspuns adecvat 
(boală inactivă, definită ca Scorul de activitate a bolii spondilită anchilozantă (ASDAS), incluzând
proteina C reactivă (CRP), mai mic de 1,3) după 24de săptămâni de tratament.
209 pacienţi adulţi cu nr-AxSpa activă (cu vârsta între 18 şi 49 de ani), definiţi ca acei pacienţi care au 
îndeplinit criteriile de clasificare ale Societăţii Internaţionale de Evaluare a Spondiloartritei (ASAS) 
pentru spondiloartrita axială (dar nu îndeplinesc criteriile New York modificate pentru SA), având
rezultate pozitive la RMN(inflamaţie activă evidenţiată prin RMN, înalt sugestivă pentru sacroiliita 
asociată cu SpA)şi/sau hsCRP pozitivă (definită ca proteina C reactivă de mare sensibilitate [hsCRP] 
>3 mg/l) şi simptome active definite prin ASDAS CRP mai mare sau egal cu 2,1 la vizita de screening, 
au primit în regim deschis Enbrel 50mg săptămânal, plus terapie de fond stabilă cu AINS, în doza 
antiinflamatorie optimă tolerată, timp de 24de săptămâni în Perioada 1. A fost necesar, de asemenea, 
ca pacienţiisă prezinteun răspuns inadecvat sau intoleranţă la două sau mai multe AINS. În 
săptămâna24, 119 pacienţi (57%) au atins statusul de boală inactivă şi au intrat în Perioada 2, de 40 de 
săptămâni a fazei de oprirea tratamentuluiîn care subiecţii au întrerupt tratamentul cu etanercept, dar
au menţinut terapia de fond cu AINS. Măsura primară pentru eficienţăa fost apariţia unui puseu 
evolutiv deboală (definit ca ASDAS, incluzând viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH), mai mare 

26
sau egal cu 2,1) în interval de 40de săptămâni după oprireatratamentului cu Enbrel. Pacienţii care au 
avut puseu evolutiv de boală, au reluat tratamentulcu Enbrel 50mg săptămânal, timp de 12săptămâni 
(Perioada 3).
În Perioada 2, proporţia de pacienţi care au prezentat ≥1 puseu evolutiv de boală, a crescut de la 22% 
(25/112) în săptămâna 4 la 67% (77/115) în săptămâna 40. În total, 75% (86/115)dintre pacienţi au 
prezentatun puseu evolutiv de boală,în orice moment de timp, în intervalul celor 40de săptămâni care 
au urmat opririitratamentului cu Enbrel. 
Obiectivul secundarprioritaral Studiului 2 a fostsă estimeze timpulpână la un nou puseu evolutiv de 
boalădupă oprirea tratamentului cu Enbrel şi în plus, să compare timpulpână la un nou puseu evolutiv
la pacienţii din Studiul 1 careau îndeplinit criteriilede includereîn Studiul2, faza de oprirea 
tratamentului şi au continuat tratamentul cu Enbrel.
Timpul median până la puseul evolutiv de boalădupă oprireatratamentului cu Enbrel a fost de 16 
săptămâni (IÎ 95%: 13-24 săptămâni).Mai puţin de 25% dintre pacienţii din Studiul1, la care nu s-a
oprittratamentul, au prezentatun puseu evolutiv de boalăpe parcursul celor 40 de săptămâni 
echivalente ca în Perioada 2 a Studiului 2.Timpul până la puseul evolutiv de boală a fost în mod 
semnificativ statistic mai scurt la subiecţii care au întrerupt tratamentul cu Enbrel (Studiul 2) 
comparativ cu subiecţii care au primit tratament continuu cu etanercept (Studiul 1), p<0,0001.
Din cei 87de pacienţi care au intrat în Perioada 3 şi au reluattratamentul cu Enbrel 50mg săptămânal,
timp de 12săptămâni, 62% (54/87) au obţinut din nou răspuns clinic de boală inactivă, iar 50% dintre 
aceştiaau atinsacest răspunsîn interval de 5săptămâni (IÎ 95%: 4-8 săptămâni).
Pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci
Recomandările de utilizare terapeutică ale Enbrel la pacienţi sunt date la pct. 4.1. Acei pacienţi din 
populaţia-ţintă care „au înregistrat un eşec de tratament” sunt definiţi printr-un răspuns insuficient 
(PASI<50 sau PGA mai puţin decât bine) sau prin agravarea bolii sub tratament, în condiţiile în care 
au primit un tratament în doză adecvată pentru un timp suficient de lung pentru a permite evaluarea 
răspunsului cu cel puţin unul dintre cele trei tratamente sistemice majore, după disponibilităţi.
Nu a fost evaluată eficacitatea Enbrel faţă de alte tratamente sistemice la pacienţii cu psoriazis în stadii 
moderate până la grave (responsivi la alte tratamente sistemice) în cadrul unor studii care să compare 
direct Enbrel cu alte tratamente sistemice. În schimb, a fost evaluată siguranţa şi eficacitatea Enbrel în 
cadrul a patru studii randomizate, în regim dublu-orb, controlate cu placebo. Obiectivul final principal 
de eficacitate în toate cele patru studii a constat în proporţia de pacienţi din fiecare grup de tratament 
care au obţinut PASI 75 (adică o îmbunătăţire de cel puţin 75% a Psoriasis Area and Severity Index -
aria cutanată afectată de psoriazis şi indicele de severitate - faţă de momentul iniţial), după 
12 săptămâni.
Primul studiu a fost un studiu de fază 2 la pacienţi cu psoriazis în plăci activ dar stabil din punct de 
vedere clinic, care interesa  10% din suprafaţa corporală şi care aveau vârste  18 ani. O sută 
doisprezece (112) pacienţi au fost randomizaţi pentru a primi o doză de 25mg de Enbrel (n=57) sau 
placebo (n=55), de două ori pe săptămână timp de 24de săptămâni.
Cel de-al doilea studiu a evaluat 652de pacienţi cu psoriazis în plăci utilizând aceleaşi criterii de 
includere ca şi primul studiu, dar cu adăugarea, la selecţie, a criteriului unei zone minime interesate de 
psoriazis şi a unui index de severitate (PASI) de 10. Enbrel a fost administrat în doze de 25mg o dată 
pe săptămână, 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg de două ori pe săptămână, timp de 6 luni 
consecutive. Pe timpul primelor 12săptămâni ale perioadei de tratament dublu-orb, pacienţilor li s-a 
administrat placebo sau una din cele trei doze de Enbrel de mai sus. După 12săptămâni de tratament, 
pacienţii din grupul tratat cu placebo auînceput tratamentul, în regim orb, cu Enbrel (25mg de două 
ori pe săptămână); pacienţii din grupurile cu tratament activ şi-au continuat tratamentul până în 
săptămâna24, la doza care le-a fost atribuită iniţial prin randomizare.

27
Cel de-al treilea studiu a evaluat 583de pacienţi, având aceleaşi criterii de includere ca şi cel de-al 
doilea studiu. Pacienţii incluşi în acest studiu au primit o doză de 25mg sau 50mg de Enbrel sau 
placebo, de două ori pe săptămână timp de 12săptămâni, apoi toţi pacienţiiau primit un tratament în 
regim deschis cu 25mg de Enbrel, de două ori pe săptămână, pentru încă 12săptămâni.
Cel de-al patrulea studiu a evaluat 142de pacienţi, având criterii de includere similare cu studiile al 
doilea şi al treilea. Pacienţilor incluşi în acest studiu li s-a administrat o doză de 50mg de Enbrel sau 
placebo, o dată pe săptămână timp de 12săptămâni, apoi tuturor pacienţilor li s-a administrat un 
tratament în regim deschis cu 50mg de Enbrel, o dată pe săptămână, pentru încă 12 săptămâni.
În primul studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie semnificativ mai mare de pacienţi 
cu un răspuns PASI 75 în săptămâna 12 (30%) faţă de grupul tratat cu placebo (2%) (p<0,0001). După 
24 de săptămâni, 56% dintre pacienţii din grupul tratat cu Enbrel au obţinut PASI 75, faţă de 5% 
pacienţii din grupul tratat cu placebo. Rezultatele principale obţinute în cel de-al doilea, al treilea şi al 
patrulea studiu sunt prezentate mai jos.
Răspunsurile pacienţilor cu psoriazis în studiile 2, 3 şi 4
Răspun
s(%)
---------------------Studiul 2-------------
-----
--------------Studiul 3----
-------
----------------Studiul 4-----
--------
Placeb
o
----------Enbrel---------
Placeb
o
--------Enbrel---
----
Placeb
o
-------Enbrel----
--
25 mg de 2 
ori pe săpt.
50 mg de 2 
ori pe săpt.
25 m
g de 2 
ori pe 
săpt.
50 m
g de 2 
ori pe 
săpt.
50 m
g 
1 dată 
pe 
săpt.
50 m
g 
1 dată 
pe 
săpt.
n = 166
săpt. 
12
n = 
162
săpt
. 12
n = 
162
săpt
. 24
a
n = 
164
săpt
. 12
n = 
164
săpt
. 24
a
n = 193
săpt. 
12
n = 
196
săpt. 
12
n = 
196
săpt. 
12
n = 46
săpt. 
12
n = 96
săpt. 
12
n = 90
săpt. 
24
a
PASI 501458*7074*77964*77*969*83
PASI 75434*4449*59334*49*238*71
DSGA
b
, 
fără 
leziuni 
aparent
e sau 
aproape 
fără 
leziuni 
aparent
e534*3949*55439*57*439*64
*p  0,0001 comparativ cu placebo
a.  Nu au fost făcute comparaţii statistice cu placebo în săptămâna 24 în studiile 2 şi 4 
deoarece grupul tratat iniţial cu placebo a primit Enbrel 25mg, de două ori pe 
săptămână, sau 50mg, o dată pe săptămână, din săptămâna 13 până în săptămâna24.
b.  „Dermatologist Static Global Assessment”. Fără leziuni aparente sau aproape fără 
leziuni aparente, definit printr-un scor de 0 sau 1 pe o scală de la 0 la 5.
În rândul pacienţilor cu psoriazis în plăci aflaţi pe tratament cu Enbrel, răspunsurile clinice 
semnificative în comparaţie cu placebo au fost evidente la momentul primei vizite (2 săptămâni) şi           
s-au menţinut pe durata celor 24de săptămâni de tratament.
În cadrul celui de-al doilea studiu s-a prevăzut şi o perioadă de întrerupere a medicaţiei, în care 
pacienţii care au obţinut îmbunătăţiri ale PASI de cel puţin 50% în săptămâna24 au întrerupt 
administrarea tratamentului. De asemenea, pacienţii care nu se mai aflau sub tratament au fost 

28
monitorizaţi pentru apariţia episoadelor de rebound (PASI 150% faţă de momentul iniţial) şi pentru 
stabilirea intervalului de timp până la recidivă (definită ca pierderea a cel puţin jumătate din 
îmbunătăţirea obţinută între momentul iniţial şi săptămâna 24). În timpulperioadei de întrerupere a 
medicaţiei, simptomele de psoriazis au revenit treptat, cu o valoare mediană a timpului până la 
recidiva bolii de 3luni. Nu au fost înregistrate fenomene de rebound şi nici evenimente adverse grave 
legate de psoriazis. Dovezileadunate tind să indice ca benefică reluarea tratamentului cu Enbrel la 
pacienţii care au răspuns iniţial la tratament.
În cel de-al treilea studiu, majoritatea pacienţilor (77%), care au fost iniţial atribuiţi prin randomizare 
pentru doza de 50mg de Enbrel de două ori pe săptămână, şi la care, în săptămâna 12, s-a operat o 
micşorare a dozei la 25mg de două ori pe săptămână, au menţinut un răspuns PASI 75 până în 
săptămâna36. La pacienţii care au primit doza de 25mg de două ori pe săptămână pe întreagadurată a 
studiului, răspunsul PASI 75 a continuat să se îmbunătăţească între săptămânile 12 şi 36.
În cel de-al patrulea studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie mai mare de pacienţi 
cu PASI 75 în săptămâna 12 (38%), comparativ cu grupul tratat cu placebo (2%) (p<0,0001). Pentru 
pacienţii cărora li s-au administrat 50mg o dată pe săptămână pe parcursul studiului, eficacitatea 
răspunsurilor a continuat să se îmbunătăţească, o proporţie de 71% ajungând la PASI 75 în săptămâna 
24.
În studiile deschise pe termen lung (până la 34luni) în care Enbrel a fost administrat fără întrerupere, 
răspunsurile clinice au fost constante şi siguranţa a fost comparabilă cu studiile pe termen scurt.
O analiză a datelor studiilor clinice nu a evidenţiat caracteristici ale bolii subiacente care ar putea 
permite medicilor clinicieni să selecteze cea mai adecvată opţiune de dozaj (intermitent sau continuu). 
Prin urmare, alegerea tratamentului intermitent sau continuu trebuie să aibă la bază decizia medicului 
şi necesităţile individuale ale pacientului.
Anticorpi împotriva Enbrel
În serul câtorva subiecţi trataţi cu etanercept au fost detectaţi anticorpi la etanercept. Toţi aceşti 
anticorpi au fost non-neutralizanţi, iar prezenţa lor a fost în general tranzitorie. Nu pare să existe nicio 
corelaţie între dezvoltarea de anticorpi şi răspunsul clinic sau evenimentele adverse.
La subiecţii trataţi cu doze aprobate de etanercept în studii clinice cu durata de până la 12luni, 
frecvenţele de apariţie cumulate ale anticorpilor anti-etanercept au fost de aproximativ 6% la subiecţii 
cu poliartrită reumatoidă, 7,5% la subiecţii cu artrită psoriazică, 2% la subiecţii cu spondilită 
anchilozantă, 7% la subiecţii cu psoriazis, 9,7% dintre subiecţii copii şi adolescenţi cu psoriazis şi 
4,8% la subiecţii cu artrită juvenilă idiopatică.
Proporţia subiecţilor care au dezvoltat anticorpi la etanercept în studiile cu durată mai lungă (de până 
la 3,5 ani) creşte în timp, conform aşteptărilor. Cu toate acestea, datorită naturii lor tranzitorii, 
incidenţa anticorpilor detectaţi la fiecare punct de evaluare a fost, în mod tipic, mai mică de 7% la 
subiecţii cu poliartrită reumatoidă şi subiecţii cu psoriazis.
Într-un studiu de lungă durată privind psoriazisul, în care pacienţilor li s-au administrat 50mg de două 
ori pe săptămână, timp de 96 de săptămâni, incidenţa anticorpilor constatată la fiecare punct de 
evaluare a fost de până la aproximativ 9%.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
Siguranţa şi eficacitatea Enbrel au fost evaluate în cadrul unui studiu efectuat în două părţi, la 69 de 
copii cu artrită juvenilă idiopatică forma poliarticulară, care prezentau diverse subtipuri clinice de 
instalare a artritei juvenile idiopatice (poliartrită, pauciartrită, instalare sistemică). Au fost înrolaţi 
pacienţi cu vârste cuprinse între 4 şi 17ani, cu artrită juvenilă idiopatică forma poliarticulară în stadiu 
moderat până la sever, refractari la tratamentul cu metotrexat sau care prezentau intoleranţă faţă de 
acesta; pacienţilor le-a fost menţinut tratamentul de fond cu un singur medicament antiinflamator 

29
nesteroidian în doză stabilă şi/sau prednison (<0,2 mg/kg şi zi sau 10mg maximum). În prima parte 
toţi pacienţii au primit 0,4mg/kg (maximum 25mg per doză) de Enbrel pe cale subcutanată, de două 
ori pe săptămână. În cea de-a doua parte, pacienţii care au prezentat un răspuns clinic în ziua 90 au fost 
randomizaţi pentru a continua tratamentul cu Enbrel sau a primi placebo timp de patru luni, şi au fost 
evaluaţi pentru detectarea episoadelor de recurenţă. Răspunsurile au fost măsurate prin utilizarea ACR 
Pedi 30, definit ca  30% îmbunătăţire în cel puţin trei din şase şi  30% agravare în nu mai mult de 
unul din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ, acestea incluzând numărul articulaţiilor active, 
limitarea mişcării, evaluările globale efectuate de medic şi pacient/părinte, evaluarea funcţională şi 
viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Recurenţele de boală au fost definite ca  30% agravare în 
trei din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi  30% îmbunătăţire în cel mult unul din cele şase 
criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi minimum două articulaţii active.
În prima parte a studiului, 51 din 69 (74%)de pacienţi au prezentat un răspuns clinic şi au fost incluşi 
în partea a doua a studiului. În cea de-a doua parte a studiului, 6 din 25 (24%)de pacienţi care au 
rămas pe tratamentul cu Enbrel au înregistrat o recurenţă a bolii, în comparaţie cu 20 din 26 (77%) de 
pacienţicărora li s-a administrat placebo (p=0,007). De la începerea celei de-a doua părţi a studiului, 
valoarea mediană a intervalului de timp până la recurenţa bolii a fost de  116 zile pentru pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel şi de 28de zile pentru pacienţii cărora li s-a administrat placebo. În 
rândul pacienţilor care au prezentat un răspuns clinic după 90 de zile şi au fost incluşi în partea a doua 
a studiului, unii dintre cei cărora li s-a administrat Enbrel au continuat să înregistreze ameliorăridin 
luna a 3-a până în luna a 7-a, în timp ce aceia cărora li s-a administrat placebo nu au înregistrat 
ameliorări.
Într-un studiu de extensie, deschis, pentru evaluarea siguranţei, 58 pacienţi copii şi adolescenţi din 
studiul de mai sus (de la vârsta de4 ani la momentul înrolării în studiu) au continuat să utilizeze 
Enbrel pe o perioadă de până la 10 ani. Proporţia evenimentelor adverse grave şi a infecţiilor grave nu 
a crescut cu expunerea pe termen lung.  
Siguranţa pe termen lung a tratamentului cu Enbrel în monoterapie (n=103), Enbrel plus metotrexat 
(n=294) sau metotrexat în monoterapie (n=197) a fost evaluată timp de până la 3ani, într-un registru 
cu 594 copii cu vârsta între 2 şi 18ani cu artrită juvenilă idiopatică, dintre care 39 aveau vârstaîntre 2 
şi 3 ani. În general, infecţiile au fost mai frecvent raportate la pacienţii trataţi cu etanercept comparativ 
cu metotrexat în monoterapie (3,8 faţă de2%), iar infecţiile asociate cu utilizarea etanercept au fost de 
natură mai severă.
Într-un alt studiu deschis, cu un singur grup(n=127), 60 pacienţi cu oligoartrită extinsă(OE)
(15 pacienţi cu vârsta între 2 şi 4 ani, 23 pacienţi cu vârsta între 5 şi 11 ani şi 22 pacienţi cu vârsta 
între 12 şi 17 ani),38 pacienţi cu artrită asociatăcu entezită (cu vârsta între 12 şi 17 ani) şi 29 pacienţi 
cu artrită psoriazică (cu vârsta între 12 şi 17ani) au fost trataţi cu Enbrel, în doză de 0,8 mg/kg (până 
la maximum 50 mg pe doză), administrat săptămânal, timp de 12săptămâni. În fiecare din subtipurile 
AJI, majoritatea pacienţilor au îndeplinit criteriile ACR Pedi 30 şi au demonstrat îmbunătăţire clinică 
în criteriile finale secundare cum sunt numărul articulaţiilor dureroase şi evaluarea globală efectuată de 
medic. Profilul de siguranţă a fost consistent cu cel observat în alte studii pentru AJI.
Din cei127 pacienţi din studiul principal, 109 au participat la studiul de extensie în regim deschis şi au 
fost monitorizaţipentru o perioadă suplimentară de 8 ani, pentruun total de până la 10ani. La sfârşitul 
studiului de extensie, 84/109 (77%) pacienţi au terminat studiul; 27 (25%) luau Enbrelîn mod activ, la 
7 (6%) s-a oprittratamentul datorită boliiscăzute/inactive; 5 (5%) au reînceput Enbrel după o retragere 
anterioară de la tratament; şi 45 (41%) au oprit Enbrel (dar au rămas în observaţie); 25/109 (23%) 
pacienţi au întrerupt permanentstudiul. Ameliorările stării clinice obţinute în studiul principal au fost,
în general, menţinute pentru toate criteriile finale de eficienţăîn timpul întregii perioade de 
monitorizare. Pacienții în tratament cu Enbrel au putut să fie incluşiîntr-o perioadă opțională de 
retragere din tratatament- reluare a tratamentului, o singură dată în timpul studiului de extensie, pe 
baza aprecierii făcute de investigator asupra răspunsului clinic. 30pacienţi au intrat în perioada de 
retragere. La 17 pacienţi a fost raportat un puseu evolutiv de boală (definit ca înrăutăţire ≥ 30% la cel 
puţin3 din cele6 componente ale ACR Pedi cu ameliorare≥ 30% la nu mai mult de1 dintre cele6 
componente rămase şi un minimde 2 articulaţii active); timpul median până lapuseul evolutiv de 

30
boală după retragereaEnbrel a fost de190 zile. La 13 pacienţi s-a reluat tratamentul şi timpul median 
de la retragere până la reluare a fost estimat la 274zile. Din cauzanumărului mic de înregistrări de 
date, aceste rezultate trebuie interpretate cu precauţie.
Profilul de siguranţă a fost concordantcu cel observatîn studiul principal.
Nu s-au efectuat studii la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică în scopul evaluării efectelor 
tratamentului neîntrerupt cu Enbrel la pacienţii care nu au prezentat un răspuns la 3 luni de la iniţierea 
tratamentului cu Enbrel. Suplimentar, nu au fost efectuate studii pentru evaluarea efectelor reducerii 
dozei recomandate de Enbrel după utilizarea sa pe termen lung la pacienţi cu AJI.
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la 
211 pacienţi copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani, cu psoriazis în plăci în formă 
moderată sau severă (definită printr-un scor sPGA ≥ 3, cu o implicare ≥ 10% din SC şi cu PASI ≥12). 
Pacienţii eligibili primiseră în trecut cure de fototerapie sau de tratament sistemic, ori erau inadecvat 
controlaţi prin tratament topic.
Pacienţilor li s-a administrat Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) sau placebo o dată pe săptămână timp 
de 12săptămâni. În săptămâna 12, numărul pacienţilor care au înregistrat răspunsuri pozitive din punct 
de vedere al eficacităţii (de exemplu, PASI 75) a fost mai mare în cazul celor care au fost randomizaţi 
pentru a li se administra Enbrel decât în cazul celor care au fost randomizaţi pentru a li se administra 
placebo.
Rezultatele la 12săptămâni la copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Enbrel
0,8mg/kg o dată pe 
săptămână
(N = 106)
Placebo
(N = 105)
PASI 75, n (%)60 (57%)
a
12 (11%)
PASI 50, n (%)79 (75%)
a
24 (23%)
sPGA „fără leziuni aparente” sau „cu 
leziuni aparente minime”, n (%)
56 (53%)
a
14 (13%)
Abreviere: sPGA-static Physician Global Assessment
a.p < 0,0001 comparativ cu placebo
După perioada de 12săptămâni de tratament în regim dublu-orb, tuturor pacienţilor li s-a administrat  
Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) o dată pe săptămână timp de încă 24de săptămâni. Răspunsurile 
observate în timpul perioadei de studiu în regim deschis au fost similare cu cele observate în perioada 
de studiu în regim dublu-orb.
În cursul unei perioade de oprire randomizată a tratamentului, au suferit o recădere a bolii (pierderea 
răspunsului PASI 75) un număr semnificativ mai mare dintre pacienţii care au fost re-randomizaţi 
pentru a li se administra placebo decât dintre cei care au fost re-randomizaţi pentru a li se administra 
Enbrel. Prin continuarea tratamentului, răspunsurile au fost menţinute timp de 48de săptămâni.
Eficienţa şi siguranţa pe termen lung aadministrării Enbrel 0,8mg/kg (până la 50mg) o dată pe 
săptămână a fost evaluată într-un studiu de extensie,deschis, la 181 subiecţi copii şi adolescenţi cu 
psoriazis în plăci, până la 2 ani după cele 48 de săptămâni ale studiului discutat mai sus. Experienţa pe 
termen lung cu Enbrel a fost, în general, comparabilă cu studiul original de 48 de săptămâni şi nu  a 
demonstrat niciun rezultat nou privind siguranţa.
5.2Proprietăţi farmacocinetice
Valorile serice ale etanerceptului au fost determinate cu ajutorul testelor cu imunosorbenţi şi enzime 
(ELISA), care pot detecta produşii de degradare reactivi la ELISA, precum şi compusul de origine.

31
Absorbţie
Etanerceptul este absorbit lent de la locul injectării subcutanate, atingând o concentraţie maximă după 
aproximativ 48de ore după administrarea unei doze unice. Biodisponibilitatea absolută este de 76%. 
Este de aşteptat ca, în condiţiile administrării a două doze săptămânale, concentraţiile stabile să fie de 
aproximativ două ori mai mari decât cele observate în urma dozelor unice. După o injecţie subcutanată 
unică de 25mg de Enbrel, valoarea medie a concentraţieiserice maxime observate la voluntarii 
sănătoşi a fost de 1,65  0,66 g/ml, cu o valoare a ariei de sub curbă de 235  96,6 ghr/ml.
La starea de echilibru, la pacienţii cu PR trataţi, profilele concentraţiei plasmatice medii au fost C
max
de 2,4mg/l vs. 2,6 mg/l, C
min
de 1,2mg/l vs. 1,4mg/l, şi ASC parţială de 297mgh/l vs. 316mgh/l 
pentru 50mg Enbrel administrat o dată pe săptămână (n=21) vs. 25mg Enbrel administrat de două ori 
pe săptămână (n=16), respectiv. În cadrul unui studiu deschis, cu dozăunică, încrucişat, cu 
administrarea a două tratamente, efectuat la voluntari sănătoşi, administrarea unei singure injecţii de 
50 mg/ml cu etanercept s-a dovedit a fi bioechivalentă cu administrarea a două injecţii simultane de 
25 mg/ml.
În cadrul unei analize farmacocinetice populaţionale la pacienţi cu spondilită anchilozantă, valorile 
ASC ale etanerceptului la starea de echilibru au fost de 466 μgh/ml şi 474 μgh/ml pentru 50mg 
Enbrel administrat o dată pe săptămână (n = 154) şi, respectiv, 25mg administrat de două ori pe 
săptămână (n = 148).
Distribuţie
Graficul concentraţiei în funcţie de timp, în cazul etanerceptului, are forma unei curbe biexponenţiale. 
Volumul de distribuţie central pentru etanercept este de 7,6l, iar volumul de distribuţie lastarea de 
echilibru este de 10,4l.
Eliminare 
Epurarea etanerceptului din organism este lentă. Timpul de înjumătăţire este lung, de aproximativ 
70 de ore. Clearance-ul este de aproximativ 0,066l/h la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, o valoare 
puţin mai mică decât cea de 0,11l/h observată la voluntarii sănătoşi. În plus, datele farmacocinetice 
ale Enbrel la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, la cei cu spondilită anchilozantă şi la cei cu psoriazis 
în plăci sunt similare.
Nu există nicio diferenţă farmacocinetică evidentă între sexe.
Linearitate
Proporţionalitatea cu dozele nu a fost evaluată în mod special, dar nu există o saturare evidentă a 
clearance-ului în intervalul de doze.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Cu toate că la pacienţii şi voluntarii la care s-a administrat etanercept marcat radioactiv a fost 
constatată eliminarea de material radioactiv prin urină, nu au fost observate concentraţii crescute de 
etanercept la pacienţii cu insuficienţă renală acută. Prezenţa insuficienţei renale nu solicită o 
modificare a dozelor.
Insuficienţă hepatică
Nu au fost observate concentraţii crescute de etanercept la pacienţii cu insuficienţă hepatică acută. 
Prezenţa insuficienţei hepatice nu solicită o modificare a dozelor.

32
Vârstnici
Rolul jucat de vârsta înaintată a fost studiat în cadrul analizei farmacocinetice populaţionale privind 
concentraţiile serice ale etanerceptului. Estimările de clearance şi volum la pacienţii cu vârste cuprinse 
între 65 şi 87de ani au fost similare cu celedin cazul pacienţilor cu vârste mai mici de 65de ani.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În cadrul unui studiu privind tratamentul cu Enbrel al artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară, 
69 de pacienţi (cu vârste cuprinse între4 şi 17ani) au primit 0,4mg Enbrel/kg, de două ori pe 
săptămână timp de trei luni. Profilele concentraţiei serice au fost similare cu cele observate la pacienţii 
adulţi cu poliartrită reumatoidă. Copiii cu vârstele celemai mici (4 ani) au prezentat o valoare redusă a 
clearance-ului (valoarea clearance-ului a crescut prin normalizarea în funcţie de greutate), faţă de 
copiii cu vârste mai mari (12 ani) şi de adulţi. Simularea dozării sugerează faptul că, în timp ce copiii
de vârste mai mari (10-17 ani) vor prezenta concentraţii serice apropiate de cele de la adulţi, copiii de 
vârste mai mici vor prezenta concentraţii semnificativ mai mici.
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Pacienţilor copii şi adolescenţi cu psoriazis (cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani) li s-au administrat 
0,8 mg/kg (până la doza maximă de 50mg pe săptămână) etanercept o dată pe săptămână timp de până 
la 48de săptămâni. La starea de echilibru, valorile medii ale concentraţiilor serice au variat între 1,6 şi 
2,1 mcg/ml în săptămânile 12, 24 şi 48.Aceste valori medii ale concentraţiilor la pacienţii copii şi 
adolescenţi cu psoriazis au fost similare cu valorile concentraţiilor observate la pacienţii cu artrită 
idiopatică juvenilă (tratată cu 0,4mg/kg etanercept de două ori pe săptămână, până la doza maximă de 
50 mg pe săptămână).Aceste valori medii ale concentraţiilor au fost similare cu cele constatate la 
pacienţii adulţi cu psoriazis în plăci, trataţi cu 25mg etanercept de două oripe săptămână.
5.3Date preclinice de siguranţă
În cadrul studiilor de toxicitate cu Enbrel nu au fost evidenţiate limitări ale dozajului impuse de 
toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă. Conform unui set de studii in vitroşi in vivo, Enbrel este 
considerat non-genotoxic. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate şi evaluări standard ale 
fertilităţii şi toxicităţii post-natale cu Enbrel, datorită dezvoltării de anticorpi neutralizanţi la rozătoare.
Enbrel nu a determinat mortalitate sau semnenotabile de toxicitate la şoareci sau şobolani în urma 
unei doze unice subcutanate de 2000mg/kg sau a unei doze unice intravenoase de 1000mg/kg. Enbrel 
nu a provocat limitări ale dozajului impuse de toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă la maimuţele 
cynomolgus, ca urmare a administrării subcutanate, de două ori pe săptămână, timp de 4 sau 26 de 
săptămâni consecutive, la o doză (15mg/kg) care a generat obţinerea unor concentraţii serice 
determinate prin ASC de 27 de ori mai mare decât cea obţinutăla om prin administrarea dozei 
recomandate de 25mg.
6.PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1Lista excipienţilor
Pulbere
Manitol (E421)
Zahăr
Trometamol
6.2Incompatibilităţi
În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

33
6.3Perioada de valabilitate
4 ani.
Stabilitatea chimică şi fizică pe durata utilizării a fost demonstrată pentru un interval de 6 ore după 
reconstituire, la temperaturi de până la 25C. Din punct de vedere microbiologic, medicamentul 
reconstituit trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, perioadele şi condiţiile de păstrare 
înainte de utilizare reprezintă responsabilitatea utilizatorului şi nu trebuie să depăşească, în mod 
normal, 6ore la temperaturi de până la 25C, cu excepţia cazului în care reconstituirea a fost făcută în 
condiţii aseptice controlate şi validate.
6.4Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
Enbrel poate fi păstrat la temperaturi de până la maximum 25C pentru o singură perioadă de până la 
patru săptămâni; după care, el nu trebuie păstrat din nou la frigider. Dacă nu este utilizat în decurs de 
patru săptămâni de la scoaterea din frigider, Enbrel trebuie eliminat.
Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentelor reconstituite, vezi pct. 6.3.
6.5Natura şi conţinutul ambalajului
Flacon din sticlă transparentă (2 ml, sticlă de tip I) cu dopuri din cauciuc, sigilii din aluminiu şi capace 
detaşabile din plastic. Cutiile conţin 4flacoane de Enbrel şi 8tampoane cu alcool medicinal.
6.6Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Instrucţiuni privind utilizarea şi manipularea
Enbrel este reconstituit, înainte de utilizare, cu 1ml de apă pentru preparate injectabile, apoi 
administrat prin injectare subcutanată. Enbrel nu conţine conservanţi antibacterieni, de aceea soluţiile 
preparate cu apă pentru preparate injectabile trebuie administrate cât mai curând posibil şi în decurs de 
6 ore după reconstituire. Soluţia trebuie să fie limpede şi incoloră până la de culoare galben deschis
sau maro deschis, fără elemente solide, flocoane sau particule. Este posibil ca în flacon să rămână o 
anumită cantitate despumă albă – acest lucru este normal. Nu utilizaţi Enbrel dacă întreaga cantitate 
de pulbere din flacon nu se dizolvă în decurs de 10 minute. În această situaţie, reluaţi operaţiunea cu 
un alt flacon.
La punctul 7 al prospectului, „Instrucţiunide utilizare”, sunt date instrucţiuni detaliate privind 
prepararea şi administrarea conţinutului reconstituit al flaconului de Enbrel.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările 
locale.
7.DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
8.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/002

34
9.DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: 3 februarie 2000
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 26 noiembrie 2009
10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente https://www.ema.europa.eu.

35
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă
2.COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare flacon conţine etanercept 25mg.
Etanercept este o proteină de fuziune formată prin cuplarea receptorului uman p75 al factorului de 
necroză tumorală cu un fragment Fc, obţinută prin tehnologie de recombinare ADN în cadrul unui 
sistem de exprimare pe celule mamifere, de ovar de hamster chinezesc (OHC).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3.FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă (pulbere pentru injecţie).
Pulberea este de culoare albă. Solventul este un lichid limpede, incolor.
4.DATE CLINICE
4.1Indicaţii terapeutice
Poliartrita reumatoidă
În asociere cu metotrexatul, Enbrel este indicat pentru tratamentul poliartritei reumatoideactiveaflate 
în stadii moderate până la severe, la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul cu medicamente 
antireumatice modificatoare ale evoluţiei bolii, inclusiv metotrexatul (cu excepţia cazurilor în care 
acesta este contraindicat) a fost inadecvat.
Enbrel poate fi administrat ca monoterapie în cazurile de intoleranţă la metotrexat sau în situaţiile în 
care nu este indicată continuareatratamentului cu metotrexat.
De asemenea, Enbrel este indicat în tratamentul cazurilor de poliartrită reumatoidă severă, activă şi 
progresivă la pacienţii adulţi care nu au fost trataţi anterior cu metotrexat.
Singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel şi-a demonstrat capacitatea de a reduce rata de 
progresie a procesului distructiv articular, determinată prin metode radiologice, şi de a îmbunătăţi 
funcţia fizică.
Artrita juvenilă idiopatică
Tratamentul poliartritei (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartritei extinse la copii şi 
adolescenţi cu vârste începând cu2 ani care au prezentat un răspuns necorespunzător la tratamentul cu 
metotrexat sau intoleranţă la acest tratament. 
Tratamentul artritei psoriazice la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat un răspuns 
necorespunzător la tratamentul cu metotrexat sau intoleranţă la acest tratament.
Tratamentul artritei asociate cu entezită la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat 
un răspuns necorespunzător la tratamentul convențional sau intoleranţă la acest tratament.

36
Artrita psoriazică
Tratamentul artritei psoriazice active şi progresive la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul 
anterior cu medicamente antireumatice modificatoare ale evoluţiei bolii a fost inadecvat. Enbrel şi-a 
demonstrat capacitatea de a îmbunătăţi funcţia fizică la pacienţii cu artrită psoriazică şi de a reduce 
rata de progresie a procesului distructiv la nivelul articulaţiilor periferice, determinată prin radiografii 
efectuate la pacienţii cu subtipuri poliarticulare simetrice ale acestei afecţiuni.
Spondilartrita axială
Spondilita anchilozantă (SA)
Tratamentul pacienţilor adulţi cu spondilită anchilozantă activă severă care au prezentat un răspuns 
inadecvat la tratamentele convenţionale.
Spondilartrita axială fără semne radiologice
Tratamentul pacienţilor adulţi cu spondilartrită axială severă fără semne radiologice, cu semne 
obiective de inflamaţie, indicate de valorile crescute ale proteinei C reactive (PCR) şi/sau dovezi prin 
rezonanţă magnetică nucleară (RMN), care au avut un răspuns inadecvat la medicamente 
antiinflamatorii nesteroidiene (AINS).
Psoriazisul în plăci
Tratamentulpacienţilor adulţi cu psoriazis în plăci în forme moderate până la severe care au prezentat 
fie rezistenţă, fie contraindicaţii, fie intoleranţă la alte tratamente sistemice incluzând ciclosporina, 
metotrexatul sau psoralenul şi radiaţiile ultraviolete A (PUVA) (vezi pct. 5.1).
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi
Tratamentul psoriazisului în plăci cronic sever la copii şi adolescenţi cu vârste începând cu6 ani, care 
este inadecvat controlat prin alte tratamente sistemice sau fototerapie, sau în cazurile în care pacienţii 
sunt intoleranţi la aceste tratamente.
4.2Doze şi mod de administrare
Iniţierea şi supravegherea tratamentului cu Enbrel vor fi făcute de medici specialişti cu experienţă în 
diagnosticarea şi tratarea poliartritei reumatoide, artritei juvenile idiopatice, artritei psoriazice, 
spondilitei anchilozante, spondilartritei axiale fără semne radiologice, psoriazisului în plăci sau formei 
de psoriazis în plăci la copii şi adolescenţi. Pacienţilor cărora li se administrează Enbrel trebuie să lise 
furnizeze Cardul pacientului.
Enbrel este disponibil în concentraţii de 10, 25 şi 50mg.
Doze
Poliartrita reumatoidă
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână. În mod alternativ, 
administrarea a 50mg o dată pe săptămână s-a dovedit a fi sigură şi eficace (vezi pct. 5.1).
Artrita psoriazică, spondilita anchilozantă şi spondilartrita axială fără semne radiologice
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg 
administrată o dată pe săptămână.
Pentru toate indicaţiile de mai sus, datele disponibile sugerează că răspunsul clinic este obţinut, de 
regulă, în cursul a 12 săptămâni de tratament. Continuarea tratamentului trebuie reevaluată atent în 
cazul pacienţilor care nu răspund la tratament în timpul acestei perioade.

37
Psoriazisul în plăci
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg 
administrată o dată pe săptămână. În mod alternativ, poate fi utilizată o doză de 50mg, administrată de 
două ori pe săptămână, timp de maximum 12săptămâni, urmată, dacă este necesar, de o doză de 
25 mg administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg administrată o dată pe săptămână. 
Tratamentul cu Enbrel trebuie continuat până la remisia bolii, timp de maximum 24de săptămâni. 
Tratamentul continuu, timp de peste 24de săptămâni, poate fi adecvat pentru unii pacienţi adulţi (vezi 
pct. 5.1). Tratamentul va fi întrerupt la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns după 12săptămâni de 
tratament. În cazul în care se indică reluarea tratamentului cu Enbrel, trebuie să fie respectate aceleaşi 
îndrumări privind durata tratamentului. Se va administra o doză de 25mg, de două ori pe săptămână 
sau de 50mg, o dată pe săptămână.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţa renală şi hepatică
Ajustarea dozei nu este necesară.
Vârstnici
Ajustarea dozei nu este necesară. Dozele şi modul de administrare sunt aceleaşi ca şi în cazul adulţilor 
cu vârste cuprinse între 18 şi 64de ani.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Enbrel la copii cu vârsta mai mică de 2ani nu au fost stabilite. Nu sunt 
disponibiledate.
Artrita juvenilă idiopatică
Doza recomandată este de 0,4mg/kg (până la un maxim de 25mg per doză), administrată de două ori 
pe săptămână sub formă de injecţie subcutanată, cu un interval de 3-4 zile între doze sau 0,8 mg/kg 
(până la un maxim de 50 mg pe doză) administrată o dată pe săptămână. Întreruperea tratamentului 
trebuie luată în considerare la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns după 4luni.
Flaconul cu concentraţia de 10 mg poate fi mai potrivit pentru administrarea la copiii cu AJI cu 
greutatea sub 25 de kg.
Nu au fost efectuate studii clinice la copii cu vârsta între 2 şi 3 ani. Cu toate acestea, datele limitate 
privind siguranţa dintr-un registru de pacienţi sugerează că profilul de siguranţă la copii cu vârsta 
cuprinsă între 2 şi 3 ani este similar cu cel observat la adulţi şi copii cu vârsta de 4 aniși peste, când li 
s-a administrat săptămânal o doză de 0,8mg/kg, subcutanat (vezi pct. 5.1).
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copiii cu vârsta sub 2 ani în indicaţia artrită juvenilă 
idiopatică.
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi (la pacienţi cu vârste de 6 ani și peste)
Doza recomandată este de 0,8mg/kg (până la un maxim de 50mg per doză), o dată pe săptămână timp 
de cel mult 24de săptămâni. Tratamentul trebuie întrerupt în cazul pacienţilor care nu prezintă nici un 
răspuns după 12săptămâni.
În cazul în care se indică reluarea tratamentului cu Enbrel, trebuie să fie respectate îndrumările de mai 
sus privind durata tratamentului. Doza trebuie să fie de 0,8mg/kg (până la doza maximă de 50mg), o 
dată pe săptămână.
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copiii cu vârsta sub 6ani în indicaţia psoriazis în 
plăci.
Mod de administrare
Enbrel se administrează prin injectare subcutanată. Enbrel pulbere pentru soluţie trebuie reconstituit 

38
înainte de administrare cu 1 ml solvent (vezi pct. 6.6).
La punctul 7 al prospectului, „Instrucţiunide utilizare”, sunt date instrucţiuni detaliate privind 
prepararea şi administrarea conţinutului reconstituit al flaconului de Enbrel.
Instrucțiuni detaliate privindvariații neintenționate în modul de administrare sau în intervalul de 
administrare, inclusiv dozele omise, sunt furnizate la punctul3 al prospectului.
4.3Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Sepsis sau risc de sepsis.
Nu trebuie să fie iniţiat un tratament cu Enbrel la pacienţii cu infecţii active, inclusiv infecţiile cronice 
sau localizate.
4.4Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pentru a avea sub control trasabilitateamedicamentelor biologice, numele și numărul lotului
medicamentului administrattrebuie înregistrate (sau declarate) în mod clar în dosarul pacientului.
Infecţii
Înaintea, în timpul şi după tratamentul cu Enbrel, pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării 
infecţiilor, luându-se în considerare faptul că timpul mediu de înjumătăţire prin eliminare al 
etanerceptului este de aproximativ 70 ore (cu variaţii între 7 şi 300 ore).
În cazul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave, stări de sepsis, tuberculoză şi infecţii 
oportuniste, incluzând infecţii fungice invazive, listerioză şi legioneloză (vezi pct. 4.8). Aceste infecţii 
au fost provocate de bacterii, micobacterii, fungi, virusuri şi paraziţi (incluzând protozoare). În unele 
cazuri, nu au fost identificate anumite infecţii fungice şi alte infecţii oportuniste, ceea ce a condus la 
întârzierea administrării tratamentului adecvat şi uneori la deces. Când se evaluează pacienţii pentru 
riscul de apariţie a infecţiilor, trebuie luat în considerare riscul acestora pentru infecţii oportuniste 
relevante (de exemplu, expunere la micoze endemice).
Pacienţii care dezvoltă o nouă infecţie în timpul tratamentului cu Enbrel trebuie monitorizaţi 
îndeaproape. În cazul în care pacientul dezvoltă o infecţie gravă, administrarea Enbrel trebuie să fie 
oprită.Siguranţa şi eficacitatea Enbrel la pacienţii cu infecţii cronice nu au fost evaluate. Medicii 
trebuie să adopte o atitudine precaută atunci când iau în considerare utilizarea Enbrel la pacienţii cu 
istoric de infecţii recurente sau cronice, sau care prezintă stări de fondce îi pot predispune la infecţii, 
cum sunt diabetul zaharat în stadiu avansat sau insuficient controlat.
Tuberculoză
La pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel s-au raportat cazuri de tuberculoză activă, incluzând 
tuberculoză miliară şi tuberculoză cu localizări extra-pulmonare.
Înaintea începerii tratamentului cu Enbrel, toţi pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării atât a 
tuberculozei active cât şi a celei inactive („latente”). Această evaluare trebuie să includă o anamneză 
medicală detaliată cu privire la antecedente personale de tuberculoză sau posibile contacte anterioare 
cu pacienţi cu tuberculoză şi la tratamente imunosupresoare precedente şi/sau curente. La toţi pacienţii 
trebuie efectuate teste de screening adecvate, cum sunt testul cutanat la tuberculină şi radiografia 
toracică (se pot aplica recomandările locale). Se recomandă ca efectuarea acestor teste să fie 
înregistrată în Cardul pacientului.Se aminteşte medicilor care prescriu Enbrel despre riscul 
rezultatelor fals negative ale testelor cutanate la tuberculină, în special la pacienţii care au afecţiuni 
grave sau sunt imunocompromişi.

39
Tratamentul cu Enbrel nu trebuie iniţiat dacă este diagnosticată tuberculoza activă. Dacă este 
diagnosticată tuberculoza inactivă (latentă), trebuie iniţiat tratamentul tuberculozei latente, prin 
administrarea terapiei antituberculoase, înaintea începerii tratamentului cu Enbrel şi în conformitate cu 
recomandările locale. În acest caz trebuie evaluat foarte atent raportul beneficiu/risc al terapiei cu 
Enbrel.
Toţi pacienţii trebuie sfătuiţi să se adreseze medicului dacă apar semne sau simptome sugestive de 
tuberculoză (de exemplu: tuse persistentă, caşexie sau scădere ponderală, subfebrilitate) în timpul sau 
după tratamentul cu Enbrel.
Reactivarea hepatitei B
S-au raportat cazuri de reactivare a hepatitei B la pacienţii infectaţi anterior cu virusul hepatitic B 
(VHB) şi cărora li s-au administrat simultan antagonişti de TNF, inclusiv Enbrel. Acestea includ 
raportări ale reactivării hepatitei B la pacienţii care au fost depistaţi anti-HBc pozitivi, dar HBsAg 
negativi. Pacienţii trebuie testaţi pentru depistarea infecţiei VHB înaintea iniţierii tratamentului cu 
Enbrel.Pacienţilor care au fost depistaţi pozitivi pentru infecţia cu VHB li se recomandă să se 
adreseze unui medic  cu experienţă în tratamentul hepatitei B. Se impune prudenţă când se 
administrează Enbrel la pacienţi infectaţi anterior cu VHB. Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi în 
vederea depistării semnelor şi simptomelor de infecţie activă cu VHB, pe durata tratamentului şi timp 
de câteva săptămâni după încetarea acestuia. Nu sunt disponibile date adecvate provenite de la 
pacienţii infectaţi cu VHB şi trataţi cu terapie antivirală în asociere cu terapie cu antagonişti de TNF. 
La pacienţii care dezvoltă infecţia cu VHB, administrarea Enbrel trebuie oprită şi trebuie iniţiată 
terapia antivirală eficientă, cu tratament de susţinere adecvat.
Agravarea hepatiteiC
Au existat raportări privind agravarea hepatitei C la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. Enbrel 
trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu antecedente de hepatită C.
Tratamentul asociat cu anakinra
Administrarea concomitentă a Enbrel şi anakinra a fost asociată cu un risc crescut de infecţii grave şi 
de neutropenie, în comparaţie cu tratamentul numai cu Enbrel. Această asociere terapeutică nu a 
prezentat un beneficiu clinic sporit. Prin urmare, utilizarea asociată a Enbrel şi anakinra nu este 
recomandată (vezi pct. 4.5 şi 4.8).
Tratamentul asociat cu abatacept
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrel a dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu a demonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.5).
Reacţii alergice
Reacţiile alergice asociate administrării Enbrel au fost raportate în mod frecvent. Reacţiile alergice au 
inclus edem angioneurotic şi urticarie; au existat cazuri de reacţii grave. În cazul apariţiei unei reacţii 
alergice grave sau anafilactice, administrarea Enbrel trebuie întreruptă imediat, cu iniţierea unui 
tratament adecvat.
Capacul de protecție din cauciuc (închiderea) pentruvârful seringii cu solvent, conține latex (cauciuc 
natural uscat) care poate provoca reacții de hipersensibilitate atunci când este manipulat de către
persoane cu hipersensibilitate cunoscută sau posibilă la latex, precum și în cazul administrăriiEnbrel 
la astfel depersoane.

40
Imunosupresie
Există posibilitatea ca antagoniştiide TNF, inclusiv Enbrel, să afecteze mecanismele de apărare ale 
gazdei împotriva infecţiilor şi malignităţilor, întrucât TNF mediază reacţia inflamatorie şi modulează 
răspunsurile imune celulare. În cadrul unui studiu pe 49de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, 
trataţi cu Enbrel, nu a apărut niciun indiciu de diminuare a hipersensibilităţii întârziate, de diminuare a 
valorilor de imunoglobulină sau de modificare a numerelor populaţiilor de celule efectoare.
Doi pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică au dezvoltat o infecţie cu varicelă însoţită de semne şi 
simptome de meningită aseptică, care s-a remis fără sechele. În cazul pacienţilor care au suferit o 
expunere semnificativă la virusul varicelei trebuie să se întrerupă temporar tratamentul cu Enbrel şi 
trebuie avut în vedere tratamentul profilactic cu imunoglobulină specifică virusului varicelo-zosterian.
La pacienţii cu imunosupresie nu s-au evaluat siguranţa şi eficacitatea tratamentului cu Enbrel.
Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative
Malignităţi solide şi hematopoietice (cu excepţia cancerelor cutanate)
În perioada ulterioară punerii pe piaţă au fost raportate diverse malignităţi (incluzând carcinoame ale 
sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.8).
În secţiunile controlate ale studiilor clinice efectuate asupra antagoniştilor de TNF au fost observate 
mai multe cazuri de limfom în rândul pacienţilor cărora li s-a administrat antagonist de TNF decât în 
rândul pacienţilor din grupul de control. Cu toate acestea, apariţia acestor cazuri a fost rară, iar 
perioada de urmărire a fost mai scurtă în cazul pacienţilor cărora li s-a administrat placebo decât în 
cazul pacienţilor cărora li s-a administrat tratament cu antagonist de TNF. În condiţii ulterioare punerii 
pe piaţă, au fost raportate cazuri de leucemie la pacienţii trataţi cu antagonişti de TNF. În cazul 
pacienţilor cu artrită reumatoidă care prezintă o formă prelungită, cu un nivel înalt de activitate al bolii 
inflamatorii, există un risc fundamental crescut de apariţie a limfoamelor şi leucemiei, ceea ce 
complică evaluarea riscului.
Pe baza cunoştinţelor actuale, nu poate fi exclus riscul dezvoltării de limfoame, leucemie sau alte 
malignităţi hematopoietice sau solide la pacienţii trataţi cu un antagonist de TNF. Trebuie adoptată o 
atitudine precaută atunci când se are în vedere instituirea tratamentului cu antagonişti de TNF la 
pacienţii cu afecţiuni maligne în antecedente sau continuarea acestui tratament la pacienţii care 
dezvoltă o afecţiune malignă.
În condiţii ulterioare punerii pe piaţă, au fost raportate afecţiuni maligne, unele letale, la copii, 
adolescenţi şi adulţi tineri (cu vârste sub 22ani) trataţi cu antagonişti de TNF (iniţierea tratamentului 
la vârste ≤ 18 ani), inclusiv Enbrel. Aproximativ jumătate din cazuri au fost limfoame. Celelalte cazuri 
au fost reprezentate de diverse afecţiuni maligne şi au inclus afecţiuni maligne rare, asociate de obicei 
cu imunosupresia. Nu poate fi exclus un anume risc de dezvoltare a afecţiunilor maligne la copiii şi 
adolescenţii trataţi cu antagonişti de TNF.
Cancere cutanate
Melanomul şi cancerul cutanat, altul decât melanomul (non-melanoma skin cancer, NMSC)s-au 
raportat la pacienţi cărora li s-au administrat antagonişti de TNF, incluzând Enbrel. Cu o frecvenţă 
foarte mică, după punerea pe piaţă s-au raportat cazuri de carcinom cu celule Merkel la pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel. Se recomandă examinarea periodică a pielii la toţi pacienţii, în special 
la cei care prezintă factori de risc pentru cancerul cutanat.
Asociind rezultatele studiilor clinice controlate s-au observat mai multe cazuri de NMSC la pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, în special la pacienţii 
cu psoriazis.

41
Vaccinări
Vaccinurile vii nu trebuie administrate concomitent cu Enbrel. Nu sunt disponibile date privind 
transmiterea secundară a infecţiei prin vaccinuri vii la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. În 
cadrul unui studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cu artrită 
psoriazică, 184de pacienţi au primit, de asemenea, şi un vaccin multivalent pneumococic 
polizaharidic, în săptămâna 4. În cadrul acestui studiu, majoritatea pacienţilor cu artrită psoriazică 
cărora li s-a administrat Enbrel au fost capabili să producă un răspuns imunitar eficace, prin 
intermediul celulelor B, la vaccinul polizaharidic pneumococic, dar titrurile înagregat au fost mai 
scăzute în mod moderat, un număr mic de pacienţi prezentând creşteri ale titrurilor de două ori 
comparativ cu pacienţii cărora nu li s-a administrat Enbrel. Nu este cunoscută semnificaţia clinică a 
acestei constatări.
Formarea de autoanticorpi
Tratamentul cu Enbrel poate conduce la formarea de anticorpi autoimuni (vezi pct. 4.8).
Reacţii hematologice
În cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel au fost raportate cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare 
de anemie aplastică, dintrecare unele cu sfârşit letal. Se recomandă o atitudine precaută în cazul 
pacienţilor trataţi cu Enbrel care prezintă antecedente de discrazie sanguină. Toţi pacienţii şi 
părinţii/aparţinătorii legali trebuie să fie avertizaţi asupra faptului că, în cazul în care pacientul 
dezvoltă semne şi simptome care sugerează o discrazie sanguină sau o infecţie (de exemplu febră 
persistentă, dureri în gât, echimoze, sângerări, paloare) în timpul tratamentului cu Enbrel, trebuie să 
solicite imediat asistenţă medicală. Acestor pacienţi trebuie să li se facă investigaţii de urgenţă, 
incluzând numărătoarea completă a elementelor figurate sanguine; în cazul în care discrazia sanguină 
se confirmă, tratamentul cu Enbrel trebuie oprit.
Tulburări neurologice
Au existat raportări rare de tulburări ale SNC prin demielinizare, la pacienţii trataţi cu Enbrel (vezi pct. 
4.8). În plus, au existat raportări rare de polineuropatii demielinizante periferice (incluzând sindromul 
Guillain-Barré, polineuropatia cronică inflamatorie demielinizantă, polineuropatia demielinizantă şi 
neuropatia motorie multifocală). Deşi nu au fost efectuate studii clinice pentru evaluarea tratamentului 
cu Enbrel la pacienţii cu scleroză multiplă, studiile clinice efectuate cu alţi antagoniştide TNF la 
pacienţi cu scleroză multiplă au indicat creşteri ale activităţii bolii. În cazul prescrierii Enbrel la 
pacienţii cu boală demielinizantă pre-existentă sau recentă, precum şi la pacienţii consideraţi ca 
prezentând un risc crescut de a dezvolta oboală demielinizantă, se recomandă o evaluare atentă a 
raportului risc/beneficiu, care să includă o evaluare neurologică.
Tratamentul asociat
În cadrul unui studiu clinic controlat cu durata de doi ani la pacienţi cu poliartrită reumatoidă, 
asocierea terapeutică de Enbrel şi metotrexat nu a furnizat rezultate neaşteptate privind siguranţa, iar 
profilul de siguranţă al Enbrel atunci când este administrat în asociere cu metotrexatul s-a dovedit 
similar cu profilele raportate în studiile care au utilizat Enbrel şi metotrexat în monoterapie. Sunt în 
desfăşurare studii pe termen lung, cu scopul de a evalua siguranţa utilizării acestei asocieri. Nu a fost 
stabilită siguranţa pe termen lung a utilizării Enbrel în asociere cu alte medicamente antireumatice 
modificatoare ale evoluţiei bolii (MARMB).
Nu a fost studiată utilizarea Enbrel în asociere cu alte tratamente sistemice sau cu fototerapie pentru 
tratamentul psoriazisului.

42
Insuficienţa renală şi hepatică
Pe baza datelor farmacocinetice (vezi pct. 5.2), nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii cu 
insuficienţă renală sau hepatică; experienţa clinică privind aceşti pacienţi este limitată.
Insuficienţa cardiacă congestivă
Medicii trebuie să adopte o atitudine precaută în cazul utilizării Enbrel la pacienţii cu insuficienţă 
cardiacă congestivă (ICC). Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de agravare a ICC 
la pacienţi care utilizau Enbrel, cu sau fără prezenţa unor factori precipitanţi identificabili. De 
asemenea, au existat raportărirare (<0,1%) de apariție a ICC, inclusiv ICC la pacienţii fără boală 
cardiovasculară pre-existentă cunoscută. Unii dintre aceşti pacienți aveau vârsta sub 50de ani. Două 
studii clinice de mari dimensiuni, care evaluau utilizarea Enbrel în cadrul tratamentului ICC, au fost 
încheiate precoce datorită lipsei de eficacitate. Deşi nu au o valoare concluzivă, datele furnizate de 
unul din aceste studii sugerează o posibilă tendinţă către agravarea ICC la pacienţii cărora li s-a 
administrat tratament cu Enbrel.
Hepatita alcoolică
Într-un studiu de fază II, randomizat, controlat cu placebo, efectuat la 48 pacienţi spitalizaţi cărora li  
s-a administrat Enbrel sau placebo pentru tratamentul hepatitei alcoolice de intensitate moderată până 
la severă, Enbrel nu a fost eficace şi rata mortalităţii la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel a fost 
semnificativ mai mare după 6 luni. Prin urmare, Enbrel nu trebuie utilizat la pacienţi pentru 
tratamentul hepatitei alcoolice. Medicii trebuie să adopte o atitudine precaută când utilizează Enbrel la 
pacienţi care au, de asemenea, hepatită alcoolică de intensitate moderată până la severă.
Granulomatoza Wegener
Un studiu controlat cu placebo, în care 89de pacienţi adulţi au fost trataţi cu Enbrel în plus faţă de 
tratamentul standard (incluzând ciclofosfamidă sau metotrexat, şi glucocorticoizi), cu o durată 
mediană de 25de luni, nu a indicat Enbrel ca fiind un tratament eficace pentru granulomatoza 
Wegener. Incidenţa afecţiunilor maligne non-cutanate, de diferite tipuri, a fost semnificativ mai mare 
la pacienţii trataţi cu Enbrel decât la cei din grupul de control. Enbrel nu este recomandat ca tratament 
al granulomatozei Wegener.
Hipoglicemia la pacienţii trataţi pentru diabet
Au fost raportate cazuri de hipoglicemie în urma iniţierii tratamentului cu Enbrel la pacienţii care 
primeau medicaţie anti-diabetică, necesitând o reducere a medicaţiei anti-diabetice la unii din aceşti 
pacienţi.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
În studiile de fază 3 referitoare la poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, 
nu au fost observate diferenţe globale în ceea ce priveşte evenimentele adverse, evenimentele adverse 
grave şi infecţiile grave survenite la pacienţii cu vârsta de 65 de ani sau mai mare care au primit 
Enbrel, comparativ cu pacienţii mai tineri. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în 
cazul tratării vârstnicilor şi trebuie acordată o atenţie deosebită în ceea ce priveşte apariţia infecţiilor.
Copii şi adolescenţi
Vaccinări
În măsura posibilului, în cazul copiilor şi adolescenţilor se recomandă actualizarea tuturor 
imunizărilor, în conformitate cu schemele de imunizare aflate în vigoare, înainte de iniţierea 
tratamentului cu Enbrel (vezi Vaccinări, mai sus).

43
4.5Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Tratamentul asociat cu anakinra
S-a constatat că pacienţii adulţi trataţi cu Enbrel şi anakinra au prezentat o incidenţă mai mare a 
infecţiilor grave, în comparaţie cu pacienţii trataţi fie cu Enbrel, fie cu anakinra, în monoterapie (date 
istorice).
În plus, în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cărora li s-a administrat 
metotrexat ca tratament de fond, pacienţii trataţi cu Enbrel şi anakinra au prezentat oincidenţă mai 
mare a infecţiilor grave (7%) şi a neutropeniei, în comparaţie cu pacienţii cărora li s-a administrat 
Enbrel (vezi pct. 4.4 şi 4.8). Asocierea terapeutică dintre Enbrel şi anakinra nu a prezentat un beneficiu 
clinic crescut şi, prin urmare, nu este recomandată.
Tratamentul asociat cu abatacept
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrel a dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu a demonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.4).
Tratamentul asociat cu sulfasalazină
În cadrul unui studiu clinic la pacienţi adulţi cărora li s-au administrat doze stabilite de sulfasalazină, 
la care s-a asociat tratamentul cu Enbrel, pacienţii din grupul care a primit asocierea terapeutică au 
prezentat o scădere semnificativă din punct de vedere statistic a numărului mediu de leucocite, în 
comparaţie cu grupurile tratate numai cu Enbrel sau numai cu sulfasalazină. Semnificaţia clinică a 
acestei interacţiuni nu este cunoscută. Medicii trebuie să dea dovadă de precauţie atunci când iau în 
considerare terapia asociată cu sulfasalazină.
Non-interacţiuni
În cadrul studiilor clinice nu au fost observate interacţiuni în cazul administrării Enbrel împreună cu 
glucocorticoizi, salicilaţi (cu excepţia sulfasalazinei), antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), 
analgezice sau metotrexat. Pentru indicaţii privind vaccinarea, vezi pct. 4.4.
În cadrul studiilor cu metotrexat, digoxină sau warfarină, nu s-au observat interacţiuni farmacocinetice 
semnificative din punct de vedere clinic, între medicamente.
4.6Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Femei aflate la vârsta fertilă
Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să aibă în vedere utilizarea de măsuri de contracepţie adecvate
pentru a evita sarcina în timpul tratamentului cu Enbrel şi în următoarele trei săptămâni după 
întreruperea tratamentului.
Sarcina
Studiile de toxicitate asupra procesului de dezvoltare, efectuate la şobolani şi iepuri, nu au evidenţiat 
niciun efect dăunător asupra fetusului sau şobolanului nou-născut, datorat etanerceptului. Efectele 
etanercept asupra rezultatelor sarcinii au fost investigate în două studii observaţionale de cohortă.       
O rată mai mare de apariţie a defectelor congenitale majore s-a observat în cadrul unui studiu 
observaţional care a comparat sarcinile expuse la etanercept (n=370) în timpul primului trimestru cu 
sarcinile neexpuse la etanercept sau la alţi inhibitori de TNF (n=164) (raportul cotelor ajustat 2,4, 
IÎ 95%: 1,0-5,5). Tipurile de defecte congenitale majore au fost similare cu cele raportate cel mai 
frecvent la populaţia generală şi nu s-a identificat niciun tipar particular al anomaliilor. Nu s-a 
observat nicio modificare a ratei avorturilor spontane, a copiilor născuţi morţi sau a malformaţiilor 

44
minore. Într-un alt studiu observaţional, un registru multi-naţional, care a comparat riscul apariției de 
efecte nefavorabileale sarcinii la femeile expuse la etanercept în timpul primelor 90de zile de sarcină 
(n=425) cu cele expuse la medicamente non-biologice (n=3497) a evidențiat că nu a existat un risc 
crescut de apariție a defectelor congenitale majore (raportul cotelor [RC] neajustat = 1,22, IÎ 95%: 
0,79-1,90, RC ajustat = 0,96, IÎ 95%: 0,58-1,60 după ajustarea pentru ţară, boală maternă, paritate, 
vârstă maternă şi fumat la începutul sarcinii). De asemenea, acest studiu nu a arătat creșterea riscului 
de apariție a defectelor congenitale minore, naşteri premature, copii născuţi morţi sau de infecţii în 
primul an de viaţă pentru sugarii născuţi de femei expuse la etanercept pe parcursul sarcinii. Enbrel 
trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este necesar din punct de vedere clinic.
Etanercept traversează placenta şi a fost detectat în serul sugarilor născuţi din paciente tratate cu 
Enbrel în timpul sarcinii. Impactul clinic al acestui fapt nu este cunoscut; totuşi, sugarii potprezenta 
un risc crescut de infecţii. În general, nu este recomandată administrarea vaccinurilor cu virusuri vii la 
sugari timp de 16 săptămâni după ultima doză de Enbrel administrată mamei.
Alăptarea
La femelele de şobolan care alăptau, după administrare subcutanată, etanercept a fost excretat în lapte 
şi a fost detectat în serul puilor alăptaţi.pInformațiile limitate din literaturade specialitatepublicată 
indică faptul că etanercept a fost detectat în concentrații scăzute în laptele uman. Etanerceptar putea fi 
luat în considerare pentru utilizare în timpul alăptării, ținând cont atât debeneficiul alăptării pentru 
copil, cât și de beneficiul tratamentului pentru femeie.
Deși este de așteptat ca expunerea sistemică a sugarului alăptat să fie scăzută, deoarece etanercept este 
în mare măsură metabolizatîn tractul gastrointestinal, sunt disponibile date limitate cu privire la gradul 
de expunere sistemică a sugarului alăptat.Prin urmare, administrarea vaccinurilor viiatenuate(de 
exemplu, vaccinul BCG) la un sugar alăptat, în timp ce mama urmează tratament cuetanercept, poate 
fi avută în vedere la 16 săptămâni după întreruperea alăptării (sau mai devreme, în cazul în care
concentrațiile serice de etanercept la sugar sunt nedetectabile).
Fertilitatea
Nu sunt disponibile date preclinice privind toxicitatea peri- şi postnatală a etanerceptului, precum şi 
efectele acestuia asupra fertilităţii şi performanţei reproductive generale.
4.7Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Enbrel nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau
de a folosi utilaje.
4.8Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Cele mai frecvent raportate reacţii adverse sunt reacţiile la locul de injectare (cum ar fi durerea, 
tumefierea, pruritul, eritemul şi sângerările la locul injectării), infecţii (cum ar fi infecţii ale tractului 
respirator superior, bronşită, infecţii ale vezicii urinare şi infecţii cutanate), cefalee, reacţii alergice, 
apariţia autoanticorpilor, pruritul şi febra.
De asemenea, au fost raportate reacţii adverse severe în timpul tratamentului cu Enbrel. Antagoniştii 
TNF, cum este Enbrel, afectează sistemul imunitar, iar utilizarea lor poate afecta mecanismele de 
apărare ale organismului împotriva infecţiei şi a cancerului. Infecţiile severe afectează mai puţin de 1 
din 100 pacienţi trataţi cu Enbrel. Au fost raportate inclusiv infecţii fatale sau care pot pune viaţa în 
pericol şi septicemie. De asemenea, în timpul utilizării Enbrel au fost raportate diferite malignităţi, 
printre care cancerul de sân, de plămân, cutanat şi ganglionar (limfom).

45
Reacţii adverse severe hematologice, neurologice şi autoimmune au fost, de asemenea, raportate. 
Acestea includ şi cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare de anemie aplastică. Reacţii de 
demielinizare la nivelul sistemului nervos central sau periferic au fost raportate rar şi, respectiv, foarte 
rar în timpul tratamentului cu Enbrel. Au fost raportate cazuri rare de lupus, de afecţiuni asociate cu 
lupus şi de vasculită.
Lista în format tabelar a reacţiilor adverse
Lista de reacţii adverse prezentată mai jos se bazează pe experienţa acumulată în cadrul studiilor 
clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piaţă.
În cadrul grupării pe organe, aparate şi sisteme, reacţiile adverse sunt prezentate conform criteriului 
frecvenţelor de apariţie (numărul de pacienţi la care se aşteaptă să apară respectiva reacţie adversă), 
utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥ 1/100 şi <1/10); mai puţin 
frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100); rare (≥ 1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă 
necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte rare
< 1/10000
Cu 
frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
Infecţii şi 
infestări
Infecţie 
(incluzând 
infecţie a 
tractului 
respirator 
superior, 
bronşită, 
cistită, 
infecţie 
cutanată)*
Infecţii grave 
(incluzând 
pneumonie, 
celulită, artrită 
bacteriană, 
sepsis şi infecţie 
parazitară)*
Tuberculoză, 
infecţii 
oportuniste 
(incluzând 
infecţii 
invazive 
fungice, 
protozoarice, 
bacteriene, 
micobacterien
e atipice, 
virale şi 
Legionella)*
Reactivarea 
hepatitei B, 
listeria
Tumori 
benigne, 
maligne şi 
nespecificate 
(incluzând 
chisturi şi 
polipi)
Cancere de piele 
non-melanom* 
(vezi pct. 4.4)
Melanom 
malign (vezi 
pct. 4.4), 
limfom, 
leucemie
Carcinom cu 
celule 
Merkel (vezi 
pct. 4.4), 
Sarcom 
Kaposi
Tulburări 
hematologice 
şi limfatice
Trombocitopeni
e, anemie, 
leucopenie, 
neutropenie
Pancitopenie*Anemie 
aplastică*
Histiocitoză 
hemofagocit
ară (sindrom 
de activare 
macrofagică)
*
Tulburări ale 
sistemului 
imunitar
Reacţii 
alergice (vezi 
Afecţiuni 
cutanate şi ale 
ţesutului 
subcutanat), 
formarea de 
autoanticorpi 
*
Vasculită 
(incluzând 
vasculită cu 
anticorpi 
citoplasmatici 
antineutrofilici 
pozitivi)
Reacţii 
alergice
grave/anafilac
tice (incluzând 
edem 
angioneurotic, 
bronhospasm), 
sarcoidoză
Agravarea 
simptomelor 
de 
dermatomioz
ită
Tulburări ale CefaleeReacţii de 

46
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte rare
< 1/10000
Cu 
frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
sistemului 
nervos
demielinizare 
ale SNC care 
sugerează 
scleroza 
multiplă sau 
stări de 
demielinizare 
locală cum 
sunt nevrita 
optică şi 
mielita 
transversă 
(vezi pct. 4.4), 
evenimente 
demielinizante 
periferice, 
inclusiv 
sindromul 
Guillain-
Barré, 
polineuropatie 
cronică 
inflamatorie 
demielinizantă
, 
polineuropatie 
demielinizantă 
şi neuropatie 
motorie 
multifocală 
(vezi pct. 4.4), 
convulsie
Tulburări 
oculare
Uveită, sclerită
Tulburări 
cardiace
Agravarea 
insuficienţei 
cardiace 
congestive (vezi 
pct. 4.4)
Insuficienţă
cardiacă 
congestivă 
nou instalată 
(vezi pct. 4.4)
Tulburări 
respiratorii, 
toracice şi 
mediastinale
Boli 
pulmonare 
interstiţiale 
(inclusiv 
pneumonită şi 
fibroză 
pulmonară)*
Tulburări 
gastro-
intestinale
Boală 
inflamatorie 
intestinală
Tulburări 
hepatobiliare
Valori crescute 
ale enzimelor 
hepatice*
Hepatită 
autoimună*
Afecţiuni 
cutanate şi ale 
Prurit, erupţii 
cutanate
Edem 
angioneurotic, 
Sindrom 
Stevens-
Necroliză 
epidermică 

47
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte rare
< 1/10000
Cu 
frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
ţesutului 
subcutanat
psoriazis 
(incluzând 
psoriazisul 
incipient sau 
agravat şi cel 
pustular, în
principal palmar 
şi plantar), 
urticarie, erupţii 
cutanate 
psoriaziforme
Johnson, 
vasculită 
cutanată 
(incluzând 
vasculită de 
hipersensibilit
ate), eritem 
poliform, 
reacții 
lichenoide
toxică
Tulburări 
musculo-
scheleticeşi 
ale ţesutului 
conjunctiv
Lupus 
eritematos 
cutanat, lupus 
eritematos 
cutanat 
subacut, 
sindrom 
lupoid
Tulburări 
renale şi ale 
căilor urinare
Glomerulonef
rită
Tulburări 
generale şi la 
nivelul locului 
de 
administrare
Reacţii la 
locul de 
injectare 
(incluzând 
sângerare, 
echimoze, 
eritem, 
prurit, 
durere, 
tumefiere)
*
Pirexie
* Vezi Descrierea reacţiilor adverse selectate, mai jos.
Descrierea reacţiilor adverse selectate
Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative
Au fost observate o sută douăzeci şi nouă (129) de noi malignităţi de diferite tipuri, la 4114pacienţi cu 
poliartrită reumatoidă trataţi în cadrul studiilor clinice efectuate cu Enbrel pentru un timp aproximativ 
de până la 6ani, inclusiv 231de pacienţi trataţi cu Enbrel în asociere cu metotrexat în cadrul studiului 
de 2 ani controlat faţă de medicaţie activă. Ratele şi incidenţele de apariţie în cadrul acestor studii 
clinice au fost similare cu cele anticipate pentru populaţia studiată. Un număr total de 2 malignităţi a 
fost raportat în cadrul studiilor clinice cu durata aproximativă de 2ani, care au inclus 240de pacienţi 
cu artrită psoriazică trataţi cu Enbrel. În cadrul studiilor clinice efectuate pe o perioadă mai mare de 
2 ani, la 351de pacienţi cu spondilită anchilozantă, au fost raportate 6 malignităţi la pacienţii trataţi cu 
Enbrel. La un grup de 2711 pacienţi cu psoriazis în plăci trataţi cu Enbrel în cadrul studiilor dublu-orb 
şi deschise cu durata de până la 2,5 ani au fost raportate 30 malignităţi şi43 cancere cutanate, altele 
decât melanomul.
La un grup de 7416 pacienţi trataţi cu Enbrel, incluşi în studii privind poliartrita reumatoidă, artrita 
psoriazică, spondilita anchilozantă şi psoriazisul, au fost raportate 18 limfoame.

48
În perioada ulterioară punerii pe piaţă au fost raportate, de asemenea, diverse malignităţi (incluzând 
carcinoame ale sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.4).
Reacţii la locul de injectare
Pacienţii cu boli reumatice trataţi cu Enbrel au prezentat o incidenţă semnificativ mai mare a reacţiilor 
apărute la locul de injectare, comparativ cu cei cărora li s-a administrat placebo (36% faţă de 9%). 
Reacţiile la locul de injectare au apărut, de obicei, în prima lună. Durata lor medie aproximativă a fost 
de 3 până la 5 zile. În grupurile de tratament cu Enbrel, în majoritatea cazurilor de reacţii la locul de 
injectare nu a fost administrat niciun tratament, iar pentru majoritatea pacienţilor care au primit totuşi 
un tratament acesta a constat în preparate topice, cum sunt corticosteroizii, sau în antihistaminice 
orale. În plus, unii pacienţi au dezvoltat o revenire a reacţiilor la locul de injectare caracterizată        
printr-o reacţie a pielii la locul ultimei injecţii, împreună cu apariţia simultană de reacţii la locurile de 
injectare folosite anterior. Aceste reacţii au fost, în general, tranzitorii, şi nu au revenit pe durata 
tratamentului.
În cadrul studiilor clinice controlate, la pacienţi cu psoriazis în plăci, aproximativ 13,6% dintre 
pacienţii trataţicu Enbrel au dezvoltat reacţii la locul de injectare, faţă de 3,4% dintre pacienţii cărora 
li s-a administrat placebo, pe durata primelor 12săptămâni de tratament.
Infecţii grave
În studiile controlate cu placebo nu a fost observată nicio creştere a incidenţei infecţiilor grave (letale, 
care ameninţă supravieţuirea sau care necesită spitalizare sau tratament antibiotic pe cale 
intravenoasă). Infecţiile grave au apărut la 6,3% din pacienţii cu poliartrită reumatoidă trataţi cu 
Enbrel timp de cel mult 48 de luni. Acestea au inclus abcese (cu diferite localizări), bacteriemie, 
bronşită, bursită, celulită, colecistită, diaree, diverticulită, endocardită (suspectată), gastroenterită, 
hepatită B, herpes zoster, ulcer de gambă, infecţii bucale, osteomielită, otită, peritonită, pneumonie, 
pielonefrită, sepsis, artrită septică, sinuzită, infecţii cutanate, ulcere cutanate, infecţii ale tractului 
urinar, vasculită şi infectarea plăgilor. În cadrul studiului de 2 ani controlat faţă de medicaţie activă, în 
care pacienţii au fost trataţi fie cu Enbrel în monoterapie, fie cu metotrexat în monoterapie, fie cu 
Enbrel în asociere cu metotrexat, ratele de apariţie a infecţiilor grave au fost similare la toate grupurile 
de tratament. Totuşi, nu poate fi exclusă perspectivaca asocierea dintre Enbrel şi metotrexat să fie 
asociată cu o creştere a ratei infecţiilor.
Nu au fost constatate diferenţe în ceea ce priveşte ratele de apariţie a infecţiilor între pacienţii trataţi cu 
Enbrel şi cei cărora li s-a administrat placebo pentru psoriazis în plăci în cadrul studiilor placebo-
controlate cu durata de până la 24de săptămâni. Infecţiile grave apărute la pacienţii trataţi cu Enbrel 
au inclus celulită, gastroenterită, pneumonie, colecistită, osteomielită, gastrită, apendicită, fasciită 
streptococică, miozită, şoc septic, diverticulităşi abcese. În cadrul studiilor efectuate în regim dublu-
orb şi în regim deschis la pacienţi cu artrită psoriazică, un pacient a raportat o infecţie gravă 
(pneumonie).
În cursul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave şi letale; agenţii patogeni raportaţi au inclus 
bacterii, micobacterii (inclusiv agentul cauzator al tuberculozei), virusuri şi fungi. Unele din aceste 
infecţii au intervenit în primele câteva săptămâni după iniţierea tratamentului cu Enbrel, la pacienţii 
care prezentau patologii subiacente (de exemplu: diabet zaharat, insuficienţă cardiacă congestivă, 
antecedente de infecţii active sau cronice), în plus faţă de poliartrita reumatoidă (vezi pct. 4.4). 
Tratamentul cu Enbrel ar putea creşte rata mortalităţii la pacienţii cu stare de sepsis instalată.
Infecţiile oportuniste au fost raportate în asociere cu Enbrel, incluzând infecţii invazive fungice, 
parazitare (incluzând protozoarice), virale (incluzând herpes zoster), bacteriene (incluzând Listeriaşi 
Legionella) şi infecţii micobacteriene atipice. Într-un set comun de date provenite din studiile clinice, 
frecvenţa generală a infecţiilor oportuniste a fost de 0,09% pentru 15402 subiecţi cărora li s-a 
administrat Enbrel. Rata de expunere ajustată a fost de 0,06evenimente pentru 100pacienţi-ani. În 
experienţa după punerea medicamentului pe piaţă, aproximativ jumătate dintre toate raportările de caz 
privind infecţiile oportuniste la nivel mondial au fost infecţii fungice invazive. Cel mai frecvent 
raportate infecţii fungice invazive au inclus Candida,Pneumocystis,Aspergillusşi Histoplasma. 
Infecţiile fungice invazive au reprezentat mai mult de jumătate din cazurile letale la pacienţii care au 

49
prezentat infecţii oportuniste. Majoritatea raportărilor cu evoluţie letală au fost la pacienţi cu 
pneumonie cu Pneumocystis, infecţii fungice sistemice nespecificate şi aspergiloză (vezi pct. 4.4).
Autoanticorpi
La pacienţii adulţi au fost efectuate teste ale mostrelor de ser în scopul detectării autoanticorpilor, în 
momente diferite. Dintre pacienţii cu poliartrită reumatoidă evaluaţi pentru prezenţa anticorpilor 
antinucleari (AAN), procentul de pacienţi care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru AAN 
(1:40) a fost mai mare în rândul pacienţilor trataţi cu Enbrel (11%) decât în rândul pacienţilor trataţi 
cu placebo (5%). Procentul pacienţilor care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru 
anticorpii anti-ADN dublu catenar a fost, de asemenea, mai mare, atât la dozarea radioimunologică 
(15% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de 4% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo), cât 
şi la testul cu Crithidia luciliae(3% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de niciunul dintre pacienţii 
cărora li s-a administratplacebo). Proporţia pacienţilor trataţi cu Enbrel care au dezvoltat anticorpi 
anti-cardiolipină a fost la fel de mare ca şi în cazul pacienţilor trataţi cu placebo. Impactul pe termen 
lung al tratamentului cu Enbrel asupra evoluţiei bolilor autoimune nu este cunoscut.
Au fost raportate cazuri rare de pacienţi, incluzând pacienţi cu factor reumatoid pozitiv, care au 
dezvoltat alţi autoanticorpi în asociaţie cu un sindrom lupoid sau cu erupţii compatibile, din punct de 
vedere al aspectului clinic şi rezultatelor biopsiei, cu lupusul cutanat subacut sau cu lupusul discoid.
Pancitopenia şi anemia aplastică
Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de pancitopenie şi anemie aplastică, dintre 
care unele au avut sfârşit letal (vezi pct. 4.4).
Bolile pulmonare interstiţiale
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) bolii pulmonare interstiţiale la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,06% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) bolii 
pulmonare interstiţiale a fost de 0,47% (mai puţin frecvent). Au existat raportări ulterioare punerii pe 
piaţă de cazuri de boli pulmonare interstiţiale (inclusiv pneumonită şi fibroză pulmonară), dintre care 
unele au avut sfârşit letal.
Tratamentul asociat cu anakinra
În cadrul studiilor în care pacienţilor adulţi li s-a administrat tratament concomitent cu Enbrel şi 
anakinra, s-a observat o rată de apariţie a infecţiilor grave mai mare decât în cazul pacienţilor cărora li 
s-a administrat numai Enbrel, iar 2% dintre pacienţi (3/139) au dezvoltat neutropenie (numărul absolut 
al neutrofilelor  1000/mm
3
). Aflat în condiţii de neutropenie, un pacient a dezvoltat celulită, care s-a 
rezolvat prin spitalizare (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Valori crescute ale enzimelor hepatice
În fazele dublu orb ale studiilor clinice controlate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) reacțiilor adverse constând în valori crescute ale enzimelor hepatice la pacienţi 
cărora li s-a administrat etanercept fără metotrexatca medicaţie concomitentă a fost de 0,54% (mai 
puţin frecvent). În fazele dublu orb ale studiilor clinice controlate care permiteau tratamentul 
concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) reacțiilor adverse constând în 
valoricrescute ale enzimelor hepatice a fost de 4,18% (frecvent).
Hepatita autoimună
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) hepatitei autoimune la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,02% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) hepatitei 
autoimune a fost de 0,24% (maipuţin frecvent).

50
Copii şi adolescenţi
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În general, evenimentele adverse apărute la pacienţii copii cu artrită juvenilă idiopatică au fost 
similare, din punct de vedere al frecvenţei de apariţie şi tipului de reacţie, cu cele observate la pacienţii 
adulţi. Diferenţele faţă de pacienţii adulţi, împreună cu alte aspecte particulare, sunt discutate în 
paragrafele de mai jos.
Tipurile de infecţii observate în cadrul studiilor clinice la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică, cu 
vârste cuprinse între 2 şi 18ani, au fost, în general, uşoare până la moderate şi concordante cu cele 
observate în mod obişnuit la populaţia de pacienţi copii din ambulator. Evenimentele adverse grave 
raportate au inclus varicela însoţită de semne şi simptome de meningită aseptică, care s-a remis fără 
sechele (vezi şi pct. 4.4), apendicită, gastroenterită, depresie/tulburări de personalitate, ulcer cutanat, 
esofagită/gastrită, şoc septic cu streptococ de grup A, diabet zaharat de tip I precum şi infecţii ale 
ţesuturilor moi şi infecţii ale plăgilor post-operatorii.
În cadrul unui studiu la copii cu artrită juvenilă idiopatică, cu vârste cuprinse între 4 şi 17ani, 43 din 
cei 69 (62%) de copii au suferit oinfecţie pe durata tratamentului cu Enbrel, în 3luni de studiu (prima 
parte, în regim deschis), iar frecvenţa şi gravitatea infecţiilor a fost similară la cei 58de pacienţi care 
au încheiat cele 12luni de extensie a studiului, cu tratament în regim deschis. Tipurile şi proporţia 
evenimentelor adverse întâlnite la pacienţii cu artrită juvenilă idiopatică au fost similare cu cele 
observate în cadrul studiilor cu Enbrel la pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, majoritatea fiind 
uşoare. Au fost raportate câteva reacţii adverse, mai frecvent în rândul celor 69de pacienţi cu artrită 
juvenilă idiopatică cărora li s-a administrat tratament cu Enbrel timp de 3 luni, decât în rândul celor 
349 de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă. Acestea includ cefalee (19% dintre pacienţi,                    
1,7 evenimente per pacient-an), greaţă (9%, 1,0 evenimente per pacient-an), durere abdominală (19%, 
0,74 evenimente per pacient-an) şi vărsături (13%, 0,74 evenimente per pacient-an).
În cadrul studiilor cliniceprivind artrita juvenilă idiopatică s-au raportat patru cazuri de sindrom de 
activare macrofagică.
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
În cadrul unui studiu cu durata de 48de săptămâni, la 211copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 
4 şi 17 ani, cu psoriazis în plăci, reacţiile adverse raportate au fost similare cu cele observate în studiile 
anterioare la adulţi cu psoriazis în plăci.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentuluieste importantă. Acest lucru 
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din 
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului 
naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.
4.9Supradozaj
În cadrul studiilor clinice la pacienţi cu poliartrită reumatoidă nu s-a impus necesitatea limitării 
dozajului din cauza toxicităţii. Cel mai înalt nivel de dozare evaluat a fost reprezentat de o încărcare 
intravenoasă de 32mg/m
2
urmată de doze subcutanate de 16mg/m
2
, administrate de două ori pe 
săptămână. Un pacient cu poliartrită reumatoidă şi-a auto-administrat din greşeală o doză subcutanată 
de 62mg de Enbrel, de două ori pe săptămână timp de 3săptămâni, fără să înregistreze reacţii adverse. 
Nu există antidot cunoscut pentru Enbrel.

51
5.PROPRIETĂŢIFARMACOLOGICE
5.1Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: imunosupresoare, inhibitori ai factorului de necroză tumorală alfa (TNF-α), 
codul ATC: L04AB01
Factorul de necroză tumorală (TNF) reprezintă o citokină dominantă în cadrul procesului inflamator al 
poliartritei reumatoide. Valorile crescute de TNF se regăsesc, de asemenea, în membrana sinovială şi 
în plăcile psoriazice ale pacienţilor cu artrită psoriazică, precum şi în serul şi în ţesutul sinovial al 
pacienţilor cu spondilită anchilozantă. În cazul psoriazisului în plăci, infiltrarea cu celule inflamatorii 
incluzând celulele T conduce la o creştere a valorilor TNF în leziunile psoriazice, comparativ cu 
valorile existente în pielea neafectată. Etanerceptul este un inhibitor competitiv al legării TNF pe 
receptorii săi de pe suprafaţa celulelor, inhibând în acest fel activitatea biologică a TNF. TNF şi 
limfotoxina sunt citokine pro-inflamatorii care se leagă pe două tipuri distincte de receptori de pe 
suprafaţa celulară: receptorul factorului de necroză tumorală de 55-kilodaltoni (p55) şi cel de                 
75-kilodaltoni (p75) (TNFR). Ambele tipuri de receptori există în mod natural, atât în forma legată de 
membrană, cât şi în forma solubilă. Se consideră că tipul solubil de TNFR reglează activitatea 
biologică a TNF.
TNF şi limfotoxina se găsesc în principal sub formă de homotrimeri, activitatea lor biologică fiind 
dependentă de legarea încrucişată cu TNFR de pe suprafaţa celulară. Receptorii dimerici solubili 
precum etanerceptul posedă o afinitate pentru TNF mai mare decât a receptorilor monomerici şi 
reprezintă inhibitori competitivi ai legării TNF pe receptorii săi celulari cu un grad de potenţă 
semnificativ mai mare. În plus, utilizarea unui fragment Fc imunoglobulinic ca elementde fuziune în 
construcţia unui receptor dimeric este de natură să confere un timp de înjumătăţire serică mai lung.
Mecanism de acţiune
O mare parte din patologia articulară care intervine în poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă, 
precum şi din patologia cutanată care intervine în psoriazisul în plăci, este mediată de molecule pro-
inflamatorii, ce fac parte dintr-o reţea cinetică controlată de TNF. Se consideră că mecanismul de 
acţiune al etanerceptului constă în inhibarea competitivă a legării TNF la TNFR de pe suprafaţa 
celulelor, inhibând astfel răspunsurile celulare mediate de TNF şi conducând la inactivitatea biologică 
a TNF. Etanerceptul poate, de asemenea, modula răspunsurile biologice controlate de alte molecule 
aflate mai jos în cascada funcţională (de exemplu citokine, molecule de adeziune sau proteinaze), a 
căror acţiune este indusă sau reglată de TNF.
Eficacitate şi siguranţă clinică
Această secţiune prezintă date obţinute în cadrul a patru studii randomizate şi controlate, efectuate la 
pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, un studiu la pacienţi adulţi cu artrită psoriazică, un studiu la 
pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă,douăstudii la pacienţi adulţi cu spondilartrită axială fără 
semne radiologice, patru studii la pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci, trei studii asupra artritei juvenile 
idiopatice şi un studiu la pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci. 
Pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo. 
Studiul a evaluat 234de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă la care s-a înregistrat un eşec 
terapeutic cu cel puţin unul dar nu mai mult de patru medicamente antireumatice modificatoare ale 
evoluţiei bolii (MARMB). Au fost administrate doze s.c. de 10mg sau 25mg de Enbrel sau placebo, 
de două ori pe săptămână timp de 6 luni consecutive. Rezultatele acestui studiu controlat au fost 
exprimate în procente de ameliorare a poliartritei reumatoide, utilizând criteriile de răspuns ale 
American College of Rheumatology (ACR).
Răspunsurile ACR 20 şi 50 au fost mai mari în cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel, la 3 şi la 6 luni, 
comparativ cu pacienţii cărora li s-a administrat placebo (ACR 20: Enbrel 62% şi 59%, placebo 23% şi 

52
11% respectiv la 3 şi 6 luni; ACR 50: Enbrel 41% şi 40%, placebo 8% şi 5% respectiv la 3 şi 6 luni; 
p < 0,01 Enbrel faţă de placebo în toate momentele de referinţă, atât pentru răspunsul ACR 20 cât şi 
pentru ACR 50).
Aproximativ 15% dintre pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel au obţinut un răspuns ACR 70 la 3 şi 
6 luni, faţă de mai puţin de 5% dintre pacienţii din grupul la care s-a administrat placebo. În rândul 
pacienţilor cărora li s-a administrat Enbrel, răspunsurile clinice au apărut, în general, în decurs de 1 
până la 2 săptămâni de la iniţierea tratamentului, ele fiind obţinute aproape întotdeauna în decurs de 
3 luni. A fost observată o relaţie doză-răspuns; rezultatele obţinute cu doza de 10mg au fost 
intermediare între cele obţinute cu placebo şi cele obţinute cu doza de 25mg. Enbrel a obţinut 
rezultate semnificativ mai bune decât placebo la toate componentele criteriilor ACR, precum şi la alte 
măsurători ale activităţii poliartritei reumatoide care nu sunt incluse în criteriile de răspuns ACR, 
precum redoarea matinală. La fiecare 3luni, pe durata studiului, a fost completat un chestionar de 
evaluare a sănătăţii HAQ (HealthAssessment Questionnaire), care a inclus aspecte privind 
invaliditatea, vitalitatea, sănătatea mentală, starea generală de sănătate şi subdomeniile stării de 
sănătate asociate cu poliartrita. Toate subdomeniile HAQ au înregistrat rezultate îmbunătăţite la
pacienţii trataţi cu Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, la 3 şi 6 luni.
După întreruperea tratamentului cu Enbrel, simptomele poliartritei au revenit, în general, în decurs de 
o lună. Conform rezultatelor studiilor deschise, reintroducerea tratamentului cu Enbrel după o 
întrerupere de cel mult 24de luni a condus la obţinerea unor răspunsuri de aceeaşi amploare ca cele 
înregistrate la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere. În cadrul extensiilor de studii 
clinice, efectuate în regim deschis, au fost observate răspunsuri stabile şi durabile timp de până la 
10 ani la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere.
Compararea eficacităţii Enbrel cu cea a metotrexatului a reprezentat obiectivul final principal al unui 
al treilea studiu randomizat, controlat faţă de medicaţie activă, cu evaluări radiografice în regim orb, la 
632 de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă (durată <3 ani), care nu au primit anterior 
tratament cu metotrexat. Au fost administrate doze subcutanate (s.c.) de 10mg sau 25mg de Enbrel, 
de două ori pe săptămână timp de cel mult 24de luni. Dozele de metotrexat au fost crescute de la 
7,5 mg pe săptămână până la un maximum de 20mg pe săptămână în primele 8săptămâni ale 
studiului, apoi au fost menţinute timp de cel mult 24de luni. În cazul dozei de 25mg de Enbrel, 
îmbunătăţirile clinice, inclusiv începutul acţiunii în decurs de 2săptămâni, au fost similare cu cele 
constatate în studiile clinice anterioare, ele fiind menţinute pe întreaga durată până la 24de luni. La 
momentul iniţial pacienţii prezentau un grad moderat de invaliditate, tradus prin scoruri ale HAQ de 
1,4 până la 1,5. Tratamentul cu doza de 25mg de Enbrel a condus la îmbunătăţiri substanţiale la 
12 luni, când aproximativ 44% dintre pacienţi au obţinut un scor HAQ normal (mai mic de 0,5). Acest 
beneficiu s-a menţinut în cel de-al doilea an de studiu.
În acest studiu, distrucţia structurală articulară a fost evaluată prin metode radiografice şi exprimată 
sub forma modificărilor scorului total Sharp (TSS) şi componentelor sale, scorului de eroziune şi 
scorului de îngustare a spaţiului articular (JSN). Interpretarea radiografiilor mâinilor/zonelor carpiene 
şi picioarelor a fost făcută la momentul iniţial şi după 6, 12 şi 24de luni. Doza de 10mg Enbrel a avut 
un efect mai scăzut, în mod consistent, asupra distrucţiei structurale decât cea de 25mg. Doza de 
25 mg Enbrel a fost semnificativ superioară metotrexatului din punctul de vedere al scorurilor de 
eroziune, atât la 12, cât şi la 24de luni. Diferenţele apărute în TSS şi JSN între metotrexat şi doza de 
25 mg Enbrel nu au fost semnificative din punct de vedere statistic. Rezultatele sunt prezentate în 
figura de mai jos.

53
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat la pacienţii cu PR cu vechime 
<3ani
M
o
d
i
f
i
c
ă
r
i
 
f
a
ţ
ă
 
d
e
 
m
o
m
e
n
t
u
l
 
i
n
i
ţ
i
a
l
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
MTX
Enbrel 25 mg
12 luni24 luni
TSS  Eroziuni
JSN
TSSEroziuniJSN
1,3
0,8
0,9
0,4*   0,4 0,4
2,2
1,2
1,3
0,6*
0,9
0,6
*p < 0,05
Într-un alt studiu randomizat, dublu-orb, controlat faţă de medicaţie activă, au fost comparate 
eficacitatea clinică, siguranţa de utilizare şi evoluţia PR înregistrată prin mijloace radiologice la 
pacienţii trataţi numai cu Enbrel (25mg de două ori pe săptămână), numai cu metotrexat (7,5 până la 
20 mg pe săptămână, valoarea mediană a dozei fiind de 20mg) şi cu o asociere de tratamente cu 
Enbrel şi metotrexat instituiteîn mod concomitent, la 682de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă 
activă cu vechime de 6 luni până la 20de ani (valoarea mediană de 5ani), care au prezentat un răspuns 
nesatisfăcător la cel puţin un medicament antireumatic modificator al evoluţieibolii (MARMB), altul 
decât metotrexatul.
Pacienţii din grupul tratat cu Enbrel în asociere cu metotrexat au prezentat răspunsuri ACR20, ACR 
50, ACR 70 şi îmbunătăţiri ale scorurilor SAB şi HAQ semnificativ mai mari, atât la 24de săptămâni 
cât şi la 52de săptămâni, faţă de pacienţii din ambele grupuri de monoterapie (rezultatele sunt 
prezentate în tabelul de mai jos). Avantaje semnificative furnizate de terapia asociată cu Enbrel şi 
metotrexat, faţă de monoterapia cu Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 
24 de luni.

54
Rezultatele privind eficacitatea clinică după 12luni: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat vs. 
Enbrel în asociere cu Metotrexat la pacienţi cu PR cu vechime între 6luni şi 20deani
Obiectiv finalMetotrexat
(n = 228)
Enbrel
(n = 223)
Enbrel +
Metotrexat
(n = 231)
Răspunsuri ACR
a
ACR 20
58,8%65,5%
74,5% 
†,
ACR 50
36,4%43,0%
63,2% 
†,
ACR 70
16,7%22,0%
39,8% 
†,
SAB
Scorul la momentul iniţial
b
5,55,75,5
Scorul în săptămâna 52
b
3,03,0
2,3
†,
Remisie
c
14%18%
37%
†,
HAQ
La momentul iniţial1,71,71,8
În săptămâna 521,11,0
0,8
†,
a: Pacienţii care nu au încheiat o perioadă de 12luni de participare la studiu au fost 
consideraţi ca non-respondenţi.
b: Valori medii ale SAB (Scorul de activitate a bolii).
c: Remisia este definită ca o valoare a SAB <1,6.
Compararea valorilor p, luate două câte două: †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat 
vs. metotrexat şi = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel.
Progresia radiografică la 12luni a fost semnificativ mai mică în grupul tratat cu Enbrel decât în grupul 
tratat cu metotrexat, în timp ce asocierea terapeutică a celor două a fost semnificativ superioară 
fiecăreia dintre cele două monoterapii în ceea ce priveşte încetinirea progresiei radiografice (vezi 
figura de mai jos).
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat vs. Enbrel în asociere cu Metotrexat 
la pacienţi cu PR cu vechime între 6luni şi 20deani (rezultatele la 12luni)
TSS
EroziuniJSN

55
Compararea valorilor p, luate două câte două: *= p < 0,05 la compararea Enbrel 
vs. metotrexat, †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. metotrexat şi 
 = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel.
Avantaje semnificative furnizate de terapia asociată cu Enbrel şi metotrexat, faţă de monoterapia cu 
Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 24de luni. În mod similar, avantaje 
semnificative furnizate de monoterapia cu Enbrel faţă de monoterapia cu metotrexat au fost observate, 
de asemenea, după 24de luni.
În cadrul unei analize în care toţi pacienţii care au abandonat studiul, indiferent de motiv, au fost 
consideraţi ca înregistrând o agravare a bolii, procentul de pacienţi la care nu s-a constatat o agravare a 
bolii (modificarea TSS ≤ 0,5) la 24de luni a fost mai mare în grupul tratat cu Enbrel în asociere cu 
metotrexat decât în grupurile tratate cu Enbrel sau cu metotrexat în monoterapie (62%, 50%, respectiv 
36%; p< 0,05). Diferenţa dintre grupul tratat cu Enbrel în monoterapie şi grupul tratat cu metotrexat 
în monoterapie a fost, de asemenea, semnificativă (p< 0,05). În rândul pacienţilor care au încheiat 
perioada completă, de 24de luni de tratament, în cadrul studiului, proporţia celor care nu au înregistrat 
o agravare a fost de 78%, 70%, respectiv de 61%.
Siguranţa şi eficacitatea dozei de 50mg de Enbrel (două injecţii s.c. de câte 25mg), administrată o 
dată pe săptămână, au fost evaluate în cadrul unui studiu dublu-orb, controlatcu placebo, la 420de 
pacienţi cu PR activă. În acest studiu, la 53de pacienţi s-a administrat placebo, 214 pacienţi au fost 
trataţi cu Enbrel în doză de 50mg o dată pe săptămână şi 153de pacienţi au fost trataţi cu Enbrel în 
doză de 25mg de două ori pe săptămână. Profilele de siguranţă şi eficacitate ale cele două regimuri de 
tratament cu Enbrel au fost comparabile, în săptămâna 8, din punct de vedere al efectelor şi cel al 
semnelor şi simptomelor PR; datele obţinute în săptămâna 16 nu au indicat o situaţie de 
comparabilitate (non-inferioritate) între cele două regimuri terapeutice.
Pacienţi adulţi cu artrită psoriazică
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la 
205 pacienţi cu artrită psoriazică. Pacienţii aveau vârste cuprinse între 18 şi 70de ani şi sufereau de 
artrită psoriazică activă ( 3 articulaţii tumefiate şi  3 articulaţii sensibile), în cel puţin una din 
următoarele forme: (1)interesare distală interfalangiană (DIF); (2)artrită poliarticulară (absenţa 
nodulilor reumatoizi şi prezenţa psoriazisului); (3)artrită mutilantă; (4)artrită psoriazică asimetrică; 
sau (5) anchiloză spondiliformă. Pacienţii prezentau, de asemenea, psoriazis în plăci, cu o leziune-ţintă 
minimă de  2 cm în diametru. Pacienţii au fost trataţi anterior cu AINS (86%), MARMB (80%), şi 
corticosteroizi (24%). Pacienţii aflaţi pe tratament cu metotrexat (administrat în mod stabil timp de 
 2 luni) şi-au putut continua tratamentul cu o doză stabilă de  25 mg pe săptămână de metotrexat. 
Au fost administrate doze de 25mg de Enbrel (pe baza studiilor de stabilire a dozelor la pacienţii cu 
poliartrită reumatoidă) sau placebo, subcutanat, de două ori pe săptămână timp de 6 luni. La sfârşitul 
studiului dublu-orb, pacienţii au putut intra într-un studiu deschis, de extensie pe termen lung, pentru o 
durată totală de până la 2ani.
Răspunsurile clinice au fost exprimate sub formă de procente din pacienţii care au obţinut răspunsurile 
ACR 20, 50, şi 70, precum şi procente de îmbunătăţire în ceea ce priveşte criteriile de răspuns în artrita 
psoriazică (CRAP). Rezultatele sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos.

56
Răspunsurile pacienţilor cu artrită psoriazică în cadrul unui 
studiu controlat cu placebo
Procentaj de pacienţi
PlaceboEnbrel
a
  Răspuns în artrita psoriazicăn = 104n = 101
  ACR 20
     Luna 31559
b
     Luna 61350
b
  ACR 50
     Luna 3438
b
     Luna 6437
b
  ACR 70
     Luna 3011
b
     Luna 619
c
  CRAP
     Luna 33172
b
     Luna 62370
b
a: 25mg Enbrel s.c., de două ori pe săptămână
b: p < 0,001, Enbrel vs. placebo
c: p < 0,01, Enbrel vs. Placebo
În rândul pacienţilor cu artrită psoriazică aflaţi pe tratament cu Enbrel răspunsurile clinice au fost 
evidente la momentul primei vizite (4 săptămâni) şi s-au menţinut pe durata celor 6 luni de tratament. 
Enbrel s-a dovedit superior faţă de placebo, în mod semnificativ, la toate criteriile de măsurare a 
activităţii bolii (p< 0,001), iar răspunsurile obţinute cu sau fără tratament concomitent cu metotrexat 
au fost similare. Calitatea vieţii la pacienţii cu artrită psoriazică a fost evaluată la fiecare moment de 
referinţă, utilizând indicele de invaliditate al HAQ. Indicele de invaliditate a fost semnificativ 
îmbunătăţit, în toate momentele de referinţă, la pacienţii trataţi cu Enbrel în comparaţie cu cei cărora li 
s-a administrat placebo (p< 0,001).
Modificările radiografice au fost evaluate în studiul privind artrita psoriazică. S-au efectuat radiografii 
ale mâinilor şi zonelor carpiene la momentul iniţial şi după 6, 12 şi 24de luni. Scorul total Sharp 
(TSS) după 12luni este prezentat în tabelul de mai jos. Într-o analiză în care s-a considerat că toţi 
pacienţii care au abandonat studiul, indiferent de motiv, au prezentat progresii, procentul pacienţilor 
fără progresie (modificarea TSS≤ 0,5) după 12luni a fost mai mare în grupul la care s-a administrat 
Enbrel comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo (73%, respectiv 47%; p ≤ 0,001). Efectul 
Enbrel asupra progresiei radiografice a fost menţinut la pacienţii care au continuat tratamentul în 
timpul celui de-al doilea an. S-a observat încetinirea distrugerii articulare periferice la pacienţii cu 
implicare poliarticulară simetrică.
MODIFICAREA MEDIE ANUALĂ (ES) DE LA VALOAREA INIŢIALĂ ÎN SCORUL 
TOTAL SHARP
PlaceboEtanercept
Timp(n = 104)(n = 101)
Luna 121,00 (0,29)-0,03 (0,09)
a
ES = eroare standard.
a. p = 0,0001.  
Tratamentul cu Enbrel a produs o îmbunătăţire a funcţiei fizice în timpul perioadei în regim dublu-orb 
şi acest efect benefic s-a menţinut în timpul expunerii pe termen lung, de până la 2ani.

57
Există dovezi insuficiente privind eficacitatea Enbrel la pacienţii cu artropatii de tipul spondilitei 
anchilozante şi artritei psoriazice mutilante, datorită numărului mic de pacienţi studiaţi.
Nu s-au efectuat studii la pacienţi cu artrită psoriazică la regimul terapeutic cu doze de 50mg, o dată 
pe săptămână. Dovezile privind eficacitatea regimului terapeutic cu o singură doză pe săptămână la 
această populaţie de pacienţi se bazează pe datele furnizate de studiile la pacienţii cu spondilită 
anchilozantă.
Pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă
Eficacitatea Enbrel în tratarea spondilitei anchilozante a fost evaluată în cadrul a 3 studii randomizate 
în regim dublu-orb, care au comparat doza de 25mg de Enbrel, administrată de două ori săptămână, cu 
placebo. Numărul total de pacienţi înrolaţi a fost de 401, dintre care 203 au fost trataţi cu Enbrel. Cel 
mai mare dintre aceste studii clinice (n= 277) a înrolat pacienţi cu vârste cuprinse între 18 şi 70de ani, 
care aveau spondilită anchilozantă activă, definită pe scala vizuală analogică (SVA) prin scoruri  30 
pentru media duratei şi intensităţii redorii matinale, plus scoruri SVA  30 pentru cel puţin 2 din 
următorii 3 parametri: evaluarea globală a pacientului; media valorilor SVA pentru durerea nocturnă 
de spate şi durerea totală de spate; media a 10 puncte ale indicelui funcţional Bath pentru spondilita 
anchilozantă (BASFI). Pacienţii care primeau tratament cu MARMB, AINS sau corticosteroizi şi-au 
putut continua aceste tratamente, în doze stabile. Pacienţii cu anchiloză completă a coloanei vertebrale 
nu au fost incluşi în studiu. Au fost administrate doze de 25 mg de Enbrel (pe baza studiilor de 
stabilire a dozelor la pacienţii cu poliartrită reumatoidă) sau placebo, subcutanat, de două ori pe 
săptămână timp de 6 luni, la 138de pacienţi.
Măsura principală a eficacităţii (ASAS 20) a fost o îmbunătăţire de 20%la cel puţin 3 din cele 
4 domenii de evaluare în spondilita anchilozantă (ASAS) (evaluarea globală a pacientului, durerea de 
spate, BASFI şi inflamaţia), împreună cu absenţa deteriorării pe domeniul rămas. Răspunsurile ASAS 
50 şi 70 au utilizat aceleaşi criterii, cu o îmbunătăţire de 50%, respectiv 70%.
În comparaţie cu placebo, tratamentul cu Enbrel a condus la îmbunătăţiri semnificative ale ASAS 20, 
ASAS 50 şi ASAS 70, începând de la 2 săptămâni după iniţierea tratamentului.
Răspunsurile pacienţilor cuspondilită anchilozantă în 
cadrul unui studiu controlat cu placebo
Procentaj de pacienţi
  Răspuns în spondilita 
anchilozantă
Placebo
N = 139
Enbrel
N = 138
  ASAS 20 
2 săptămâni2246
a
3 luni2760
a
6 luni2358
a
  ASAS 50 
2 săptămâni724
a
3 luni1345
a
6 luni1042
a
  ASAS 70:
2 săptămâni212
b
3 luni729
b
6 luni528
b
a: p<0,001, Enbrel vs. Placebo
b: p = 0,002, Enbrel vs. Placebo
În rândul pacienţilor cu spondilită anchilozantă aflaţi pe tratament cu Enbrel, răspunsurile clinice au 
fost evidente la momentul primei vizite (2săptămâni) şi s-au menţinut pe durata celor 6 luni de 
tratament. Răspunsurile au fost similare în cazul pacienţilor care au primit şi al celor care nu au primit, 
în momentul iniţial, tratamente asociate.

58
Rezultate similare au fost obţinute în urma a 2 studii clinice mai mici, asupra spondilitei anchilozante.
Într-un al patrulea studiu a fost evaluată siguranţa şi eficacitatea dozei de 50mg de Enbrel (două 
injecţii s.c. de câte 25mg) administrată o dată pe săptămână, în comparaţie cu doza de 25mg de 
Enbrel administrată de două ori pe săptămână în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la 
356 de pacienţi cu spondilită anchilozantă. Profilele de siguranţă şi eficacitate ale regimurilor de 
tratament cu 50mg o dată pe săptămână şi 25mg de două ori pe săptămână au fost similare.
Pacienţi adulţi cu spondilartrită axială fără semne radiologice
Studiul 1
Eficacitatea Enbrel în tratarea pacienţilor cu spondilartrită axială fără semne radiologice (nr-AxSpa) a 
fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, timp de 12 săptămâni, în regim dublu-orb, controlat cu 
placebo. Studiul a evaluat 215pacienţi adulţi (populaţie în intenţie de tratament modificată) cu         
nr-AxSpa activă (cu vârsta între 18 şi 49 de ani), definiţi ca pacienţii care îndeplinesc criteriile de 
clasificare ASAS de spondilartrită axială, dar nu şi criteriile modificate New York pentru SA. De 
asemenea, a fost necesar ca pacienţii să prezinte un răspuns inadecvatsau o intoleranţă la două sau mai 
multe AINS. În perioada de regim dublu-orb a studiului, pacienţilor li s-a administrat săptămânal 
Enbrel 50 mg sau placebo, timp de 12 săptămâni. Măsura principală a eficacităţii (ASAS 40) a fost o 
îmbunătăţire cu 40% a cel puţin trei din cele patrudomenii de evaluare ASAS, împreună cu absenţa 
deteriorării pentru domeniul rămas. Perioada de regim dublu-orb a fost urmată de o perioadă de studiu 
deschis, în decursul căreia tuturor pacienţilor li s-a administrat săptămânal Enbrel 50 mg, timp de încă 
92 de săptămâni. Au fost realizate evaluări RMN ale articulaţiei sacroiliace şi ale coloanei vertebrale 
pentru a evalua inflamaţia în momentul iniţial şi în săptămânile 12 şi 104.
În comparaţie cu placebo, tratamentul cu Enbrel acondus la îmbunătăţiri semnificative statistic ale 
ASAS 40, ASAS 20 şi ASAS 5/6. O îmbunătăţire semnificativă a fost observată, de asemenea, în 
cazul remisiei parţiale ASAS şi BASDAI 50. Rezultatele din săptămâna 12 sunt prezentate în tabelul 
de mai jos.
Eficacitatea răspunsului în cadrul studiului nr-AxSpa controlat cu placebo: Procentaj de 
pacienţi care au atins obiectivele finale
Răspunsurile clinice în perioada dublu-
oarbă a studiului, în săptămâna 12 
Placebo
N=106 până la 109*
Enbrel
N=103 până la 105*
ASAS** 4015,732,4
b
ASAS 2036,152,4
c
ASAS 5/610,433,0
a
Remisie parţială ASAS11,924,8
c
BASDAI***5023,943,8
b
*Unii pacienţi nu au oferit informaţii complete pentru fiecare obiectiv final
**ASAS=Evaluări recomandate de Societatea Internaţională de Spondilartrită
***Indicele Bath de activitate a bolii în spondilita anchilozantă (Bath Ankylosing Spondylitis 
Disease Activity Index)
a: p<0,001, b:<0,01, respectiv c:<0,05, între Enbrel şi placebo
În săptămâna 12, s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă statistic a scorului SPARCC 
(Spondyloarthritis Research Consortium of Canada) pentru articulaţia sacroiliacă (ASI), măsurat prin 
RMN la pacienţii care cărora li s-a administrat Enbrel. Modificarea medie ajustată faţă de momentul 
iniţial a fost 3,8 în cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel (n=95) versus 0,8 în cazul pacienţilor trataţi cu 
placebo (n=105) (p<0,001).În săptămâna 104, modificarea medie ajustată faţă de momentul iniţial în 
scorul SPARCC măsurat prin RMN pentru toţi subiecţiitrataţi cu Enbrel a fost 4,64 pentru ASI 
(n=153) şi 1,40 pentru coloana vertebrală (n=154).
Enbrel a demonstrat o îmbunătăţire mai mare, semnificativă statistic, de la momentul iniţial până în 
săptămâna 12, în comparaţie cu placebo, la majoritatea evaluărilor legate de calitatea vieţii în ceea ce 
priveşte starea de sănătate şi funcţia fizică, inclusiv în scorurile BASFI (Bath Ankylosing Spondylitis 
Functional Index – Indicele funcţional în spondilita anchilozantă Bath), EuroQol 5D Overall Health 

59
State Score (Scorul global al stării de sănătate EuroQol 5D) şi SF-36 Physical Component Score 
(Scorul componentei fizice SF-36).
Răspunsurile clinice la pacienţii din studiul nr-AxSpa cărora li s-a administrat Enbrel au fost evidente 
în momentul primei vizite (la2 săptămâni) şi s-au menţinut pe parcursul celor 2ani de tratament. 
Îmbunătăţirile în ceea ce priveşte calitatea vieții asociată stării de sănătate, respectiv funcţia fizică s-au 
menţinut, de asemenea, pe parcursul celor 2ani de tratament. Datele obţinute pe parcursul celor 2ani 
nu au furnizat rezultate noi privind siguranţa. În săptămâna 104, 8 subiecţi au progresat până la un scor 
de grad 2 bilateral la radiografia coloanei vertebrale conform gradului radiologic modificat New York, 
indicativ pentru spondilartropatia axială.
Studiul 2
Acest studiu multicentric, în regim deschis, de fază 4, cu 3 perioade de studiu, a evaluat oprireaşi 
reluareatratamentului cu Enbrel la pacienţi cu nr-AxSpa activă care au obţinut un răspuns adecvat 
(boală inactivă definită ca Scorul de activitate a bolii spondilită anchilozantă (ASDAS) incluzând
proteina C reactivă (CRP) mai mic de 1,3) după 24de săptămâni de tratament.
209 pacienţi adulţi cu nr-AxSpa activă (cu vârsta între 18 şi 49 de ani), definiţi ca acei pacienţi care au 
îndeplinit criteriile de clasificare ale Societăţii Internaţionale de Evaluare a Spondiloartritei (ASAS) 
pentru spondiloartrita axială (dar nu îndeplinesc criteriile New York modificate pentru SA), având
rezultate pozitive la RMN(inflamaţie activă evidenţiată prin RMNînalt sugestivă pentru sacroiliita 
asociată cu SpA) şi/sau hsCRP pozitivă (definită ca proteina C reactivă de mare sensibilitate [hsCRP] 
>3 mg/l) şi simptome active definite prin ASDAS CRP mai mare sau egal cu 2,1 la vizita de screening, 
au primit în regim deschis Enbrel 50mg săptămânal plus terapie de fond stabilă cu AINS  în doza 
antiinflamatorie optimă tolerată timp de 24de săptămâni în Perioada1. A fost necesar, de asemenea ca 
pacienţii să prezinteun răspuns inadecvat sau intoleranţă la două sau mai multe AINS. În 
săptămâna24, 119 pacienţi (57%) au atins statusul de boală inactivă şi au intrat în Perioada 2 de 40 de 
săptămâni a fazei de oprire a tratamentului în care subiecţii au întrerupt tratamentul cu etanercept, dar
au menţinut terapia de fond cu AINS. Măsura primară pentru eficienţă a fost apariţia unui puseu 
evolutiv de boală (definit ca ASDAS, incluzând viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) mai mare 
sau egal cu 2,1) în interval de 40de săptămâni după oprireatratamentului cu Enbrel. Pacienţii care au 
avut puseu evolutiv de boală, au reluat tratamentul cu Enbrel 50mg săptămânal timp de 12săptămâni 
(Perioada 3).
În Perioada2, proporţia de pacienţi care au prezentat ≥1 puseu evolutiv de boală, a crescut de la 22% 
(25/112) în săptămâna 4 la 67% (77/115) în săptămâna 40. În total, 75% (86/115)dintre pacienţi au 
prezentat un puseu evolutiv de boală, în orice moment de timp în intervalul celor 40de săptămâni care 
au urmat opririi tratamentului cu Enbrel. 
Obiectivul secundar prioritaral Studiului 2 a fost să estimezetimpulpână la un nou puseu evolutiv de 
boalădupă orireatratamentului cu Enbrel şi în plus să compare timpulpână la un nou puseu evolutiv
la pacienţii din Studiul 1 care au îndeplinit criteriilede includereîn Studiul 2, faza de oprirea 
tratamentuluişi au continuat tratamentul cu Enbrel.
Timpul median până la puseul evolutiv de boalădupă oprireatratamentului cu Enbrel a fost de 16 
săptămâni (IÎ 95%: 13-24 săptămâni).Mai puţin de 25% dintre pacienţii din Studiul1 la care nu s-a 
oprit tratamentul au prezentat un puseu evolutiv de boalăpe parcursul celor 40 de săptămâni 
echivalente ca în Perioada 2 a Studiului 2. Timpul până la puseul evolutiv de boalăa fost în mod 
semnificativ statistic mai scurt la subiecţii care au întrerupt tratamentul cu Enbrel (Studiul 2) 
comparativ cu subiecţii care au primit tratament continuu cu etanercept (Studiul 1), p<0,0001.
Din cei 87de pacienţi care au intrat în Perioada 3 şi au reluattratamentul cu Enbrel 50mg săptămânal 
timp de 12săptămâni, 62% (54/87) au obţinut din nou răspuns clinic de boală inactivă, iar 50% dintre 
aceştiaau atinsacest răspunsîn interval de 5săptămâni (IÎ 95%: 4-8 săptămâni).
Pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci
Recomandările de utilizare terapeutică ale Enbrel la pacienţi sunt date la pct. 4.1. Acei pacienţi din 

60
populaţia-ţintă care „au înregistrat un eşec de tratament” sunt definiţi printr-un răspuns insuficient 
(PASI<50 sau PGA mai puţin decât bine) sau prin agravarea bolii sub tratament, în condiţiile în care 
au primit un tratament în doză adecvată pentru un timp suficient de lung pentru a permite evaluarea 
răspunsului cu cel puţin unul dintre cele trei tratamente sistemice majore, după disponibilităţi.
Nu a fost evaluată eficacitatea Enbrel faţă de alte tratamente sistemice la pacienţii cu psoriazis în stadii 
moderate până la grave (responsivi la alte tratamente sistemice) în cadrul unor studii care să compare 
direct Enbrel cu alte tratamente sistemice. În schimb, a fost evaluată siguranţa şi eficacitatea Enbrel în 
cadrul a patru studii randomizate, în regim dublu-orb, controlate cu placebo. Obiectivul final principal 
de eficacitate în toate cele patru studii a constat în proporţia de pacienţi din fiecare grup de tratament 
care au obţinut PASI 75 (adică o îmbunătăţire de cel puţin 75% a Psoriasis Area and Severity Index -
aria cutanată afectată de psoriazis şi indicele deseveritate - faţă de momentul iniţial), după 
12 săptămâni.
Primul studiu a fost un studiu de fază 2 la pacienţi cu psoriazis în plăci activ dar stabil din punct de 
vedere clinic, care interesa  10% din suprafaţa corporală şi care aveau vârste  18 ani. O sută 
doisprezece (112) pacienţi au fost randomizaţi pentru a primi o doză de 25mg de Enbrel (n=57) sau 
placebo (n=55), de două ori pe săptămână timp de 24de săptămâni.
Cel de-al doilea studiu a evaluat 652de pacienţi cu psoriazis în plăci utilizând aceleaşi criterii de 
includere ca şi primul studiu, dar cu adăugarea, la selecţie, a criteriului unei zone minime interesate de 
psoriazis şi a unui index de severitate (PASI) de 10. Enbrel a fost administrat în doze de 25mg o dată 
pe săptămână, 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg de două ori pe săptămână, timp de 6 luni 
consecutive. Pe timpul primelor 12săptămâni ale perioadei de tratament dublu-orb, pacienţilor li s-a 
administrat placebo sau una din cele trei doze de Enbrel de mai sus. După 12săptămâni de tratament, 
pacienţii din grupul tratat cu placebo au început tratamentul, în regim orb, cu Enbrel (25mg de două 
ori pe săptămână); pacienţii din grupurile cu tratament activ şi-au continuat tratamentul până în 
săptămâna24, la doza care le-a fost atribuită iniţial prin randomizare.
Cel de-al treilea studiu a evaluat 583de pacienţi, având aceleaşi criterii de includere ca şi cel de-al 
doilea studiu. Pacienţii incluşi în acest studiu au primit o doză de 25mg sau 50mg de Enbrel sau 
placebo, de douăori pe săptămână timp de 12săptămâni, apoi toţi pacienţii au primit un tratament în 
regim deschis cu 25mg de Enbrel, de două ori pe săptămână, pentru încă 24de săptămâni.
Cel de-al patrulea studiu a evaluat 142de pacienţi, având criterii de includeresimilare cu studiile al 
doilea şi al treilea. Pacienţilor incluşi în acest studiu li s-a administrat o doză de 50mg de Enbrel sau 
placebo, o dată pe săptămână timp de 12săptămâni, apoi tuturor pacienţilor li s-a administrat un 
tratament în regim deschiscu 50mg de Enbrel, o dată pe săptămână, pentru încă 12săptămâni.
În primul studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie semnificativ mai mare de pacienţi 
cu un răspuns PASI 75 în săptămâna 12 (30%) faţă de grupul tratat cu placebo (2%) (p<0,0001). După 
24 de săptămâni, 56% dintre pacienţii din grupul tratat cu Enbrel au obţinut PASI 75, faţă de 5% 
pacienţii din grupul tratat cu placebo. Rezultatele principale obţinute în cel de-al doilea, al treilea şi al 
patrulea studiu sunt prezentate mai jos.

61
Răspunsurile pacienţilor cu psoriazis în studiile 2, 3 şi 4
Răspun
s(%)
---------------------Studiul 2-------------
-----
--------------Studiul 3----
-------
----------------Studiul 4-----
--------
Placeb
o
----------Enbrel---------
Placeb
o
--------Enbrel---
----
Placeb
o
-------Enbrel----
--
25 mg de 2 
ori pe săpt.
50 mg de 2 
ori pe săpt.
25 m
g de 2 
ori pe 
săpt.
50 m
g de 2 
ori pe 
săpt.
50 m
g 
1 dată 
pe 
săpt.
50 m
g 
1 dată 
pe 
săpt.
n = 166
săpt. 
12
n = 
162
săpt
. 12
n = 
162
săpt
. 24
a
n = 
164
săpt
. 12
n = 
164
săpt
. 24
a
n = 193
săpt. 
12
n = 
196
săpt. 
12
n = 
196
săpt. 
12
n = 46
săpt. 
12
n = 96
săpt. 
12
n = 90
săpt. 
24
a
PASI 501458*7074*77964*77*969*83
PASI 75434*4449*59334*49*238*71
DSGA
b
, 
fără 
leziuni 
aparent
e sau 
aproape 
fără 
leziuni 
aparent
e534*3949*55439*57*439*64
*p  0,0001 comparativ cu placebo
a. Nu au fost făcute comparaţii statistice cu placebo în săptămâna 24 în studiile 2 şi 4 
deoarece grupul tratat iniţial cu placebo a primit Enbrel 25mg, de două ori pe 
săptămână, sau 50mg, o dată pe săptămână, din săptămâna 13 până în săptămâna24.
b. „Dermatologist Static Global Assessment”. Fără leziuni aparente sau aproape fără 
leziuni aparente, definit printr-un scor de 0 sau 1 pe o scală de la 0 la 5.
În rândul pacienţilor cu psoriazis în plăci aflaţi pe tratament cu Enbrel, răspunsurile clinice 
semnificative în comparaţie cu placebo au fost evidente la momentul primei vizite (2 săptămâni) şi 
s-au menţinut pe durata celor 24de săptămâni de tratament.
În cadrul celui de-al doilea studiu s-a prevăzut şi o perioadă de întrerupere a medicaţiei, în care 
pacienţii care au obţinut îmbunătăţiri ale PASI de cel puţin 50% în săptămâna 24 au întrerupt 
administrarea tratamentului. De asemenea, pacienţii care nu se mai aflau sub tratament au fost 
monitorizaţi pentru apariţia episoadelor de rebound (PASI 150% faţă de momentul iniţial) şi pentru 
stabilirea intervalului de timp până la recidivă(definită ca pierderea a cel puţin jumătate din 
îmbunătăţirea obţinută între momentul iniţial şi săptămâna 24). În timpul perioadei de întrerupere a 
medicaţiei, simptomele de psoriazis au revenit treptat, cu o valoare mediană a timpului până la 
recidiva bolii de 3 luni. Nu au fost înregistrate fenomene de rebound şi nici evenimente adverse grave 
legate de psoriazis. Dovezile adunate tind să indice ca benefică reluarea tratamentului cu Enbrel la 
pacienţii care au răspuns iniţial la tratament.
În cel de-al treilea studiu, majoritatea pacienţilor (77%), care au fost iniţial atribuiţi prin randomizare 
pentru doza de 50mg de Enbrel de două ori pe săptămână, şi la care, în săptămâna 12, s-a operat o 
micşorare a dozei la 25mg de două ori pe săptămână, au menţinut un răspuns PASI 75 până în 
săptămâna36. La pacienţii care au primit doza de 25mg de două ori pe săptămână pe întreaga durată a 
studiului, răspunsul PASI 75 a continuat să se îmbunătăţească între săptămânile 12 şi 36.
În cel de-al patrulea studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie mai mare de pacienţi 
cu PASI 75 în săptămâna 12 (38%), comparativ cu grupul tratat cu placebo (2%) (p<0,0001). Pentru 

62
pacienţii cărora li s-au administrat 50mg o dată pe săptămână pe parcursul studiului,eficacitatea 
răspunsurilor a continuat să se îmbunătăţească, o proporţie de 71% ajungând la PASI 75 în săptămâna 
24.
În studiile deschise pe termen lung (până la 34 luni) în care Enbrel a fost administrat fără întrerupere, 
răspunsurile clinice au fost constante şi siguranţa a fost comparabilă cu studiile pe termen scurt.
O analiză a datelor studiilor clinice nu a evidenţiat caracteristici ale bolii subiacente care ar putea 
permite medicilor clinicieni să selecteze cea mai adecvată opţiune de dozaj (intermitent sau continuu). 
Prin urmare, alegerea tratamentului intermitent sau continuu trebuie să aibă la bază decizia medicului 
şi necesităţile individuale ale pacientului.
Anticorpi împotriva Enbrel
În serul câtorva subiecţi trataţi cu etanercept au fost detectaţi anticorpi la etanercept. Toţi aceşti 
anticorpi au fost non-neutralizanţi, iar prezenţa lor a fost în general tranzitorie. Nu pare să existe nicio 
corelaţie între dezvoltarea de anticorpi şi răspunsul clinic sau evenimentele adverse.
La subiecţii trataţi cu doze aprobate de etanercept în studii clinice cu durata de până la 12luni, 
frecvenţele de apariţie cumulate ale anticorpilor anti-etanercept au fost de aproximativ 6% la subiecţii 
cu poliartrită reumatoidă, 7,5% la subiecţii cu artrită psoriazică, 2% la subiecţii cu spondilită 
anchilozantă, 7% la subiecţii cu psoriazis, 9,7% dintre subiecţii copii şi adolescenţi cu psoriazis şi 
4,8% la subiecţii cu artrită juvenilă idiopatică.
Proporţia subiecţilor care au dezvoltat anticorpi la etanerceptîn studiile cu durată mai lungă (de până 
la 3,5 ani) creşte în timp, conform aşteptărilor. Cu toate acestea, datorită naturii lor tranzitorii, 
incidenţa anticorpilor detectaţi la fiecare punct de evaluare a fost, în mod tipic, mai mică de 7% la 
subiecţii cu poliartrită reumatoidă şi subiecţii cu psoriazis.
Într-un studiu de lungă durată privind psoriazisul, în care pacienţilor li s-au administrat 50mg de două 
ori pe săptămână, timp de 96 de săptămâni, incidenţa anticorpilor constatată la fiecare punct de
evaluare a fost de până la aproximativ 9%.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
Siguranţa şi eficacitatea Enbrel au fost evaluate în cadrul unui studiu efectuat în două părţi, la 69 de 
copii cu artrită juvenilă idiopatică forma poliarticulară, care prezentau diverse subtipuri clinice de 
instalare a artritei juvenile idiopatice (poliartrită, pauciartrită, instalare sistemică). Au fost înrolaţi 
pacienţi cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani, cu artrită juvenilă idiopatică forma poliarticulară în stadiu 
moderat până la sever, refractari la tratamentul cu metotrexat sau care prezentau intoleranţă faţă de 
acesta; pacienţilor le-a fost menţinut tratamentul de fond cu un singur medicament antiinflamator 
nesteroidian îndoză stabilă şi/sau prednison (<0,2 mg/kg şi zi sau 10mg maximum). În prima parte 
toţi pacienţii au primit 0,4mg/kg (maximum 25mg per doză) de Enbrel pe cale subcutanată, de două 
ori pe săptămână. În cea de-a doua parte, pacienţii care au prezentat unrăspuns clinic în ziua 90 au fost 
randomizaţi pentru a continua tratamentul cu Enbrel sau a primi placebo timp de patru luni, şi au fost 
evaluaţi pentru detectarea episoadelor de recurenţă. Răspunsurile au fost măsurate prin utilizarea ACR 
Pedi 30, definit ca  30% îmbunătăţire în cel puţin trei din şase şi  30% agravare în nu mai mult de 
unul din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ, acestea incluzând numărul articulaţiilor active, 
limitarea mişcării, evaluările globale efectuate de medic şi pacient/părinte, evaluarea funcţională şi 
viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Recurenţele de boală au fost definite ca  30% agravare în 
trei din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi  30% îmbunătăţire în cel mult unul din cele şase 
criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi minimum două articulaţii active.
În prima parte a studiului, 51 din 69 (74%)de pacienţi au prezentat un răspuns clinic şi au fost incluşi 
în partea a doua a studiului. În cea de-a doua parte a studiului, 6 din 25 (24%)de pacienţi care au 
rămas pe tratamentul cu Enbrel au înregistrat o recurenţă a bolii, în comparaţie cu 20 din 26 (77%) de 
pacienţi cărora li s-a administrat placebo (p=0,007). De la începerea celei de-a doua părţi a studiului, 

63
valoarea mediană a intervalului de timp până la recurenţa bolii a fost de  116 zile pentru pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel şi de 28de zile pentru pacienţii cărora li s-a administrat placebo. În 
rândul pacienţilor care au prezentat un răspuns clinic după 90 de zile şi au fost incluşi în partea a doua 
a studiului, unii dintre cei cărora li s-a administrat Enbrel au continuat să înregistreze ameliorări din 
luna a 3-a până în luna a 7-a, în timp ce aceia cărora li s-a administrat placebo nu au înregistrat 
ameliorări.
Într-un studiu de extensie, deschis, pentru evaluarea siguranţei, 58 pacienţi copii şi adolescenţi din 
studiul de mai sus (de la vârsta de 4ani la momentul înrolării în studiu) au continuat utilizeze Enbrel 
pe o perioadă de până la 10 ani. Proporţia evenimentelor adverse grave şi a infecţiilor grave nu a 
crescut cu expunerea pe termen lung.  
Siguranţa pe termen lung a tratamentului cu Enbrel în monoterapie (n=103), Enbrel plus metotrexat 
(n=294) sau metotrexat în monoterapie (n=197) a fost evaluată timp de până la 3 ani, într-un registru 
cu 594 copii cu vârsta între 2 şi 18ani cu artrită juvenilă idiopatică, dintre care 39 aveau vârsta între 2 
şi 3 ani. În general, infecţiile au fost mai frecvent raportate la pacienţii trataţi cu etanercept comparativ 
cu metotrexat în monoterapie (3,8 faţă de2%), iar infecţiile asociate cu utilizarea etanercept au fost de 
natură mai severă.
Într-un alt studiu deschis, cu un singur grup(n=127), 60 pacienţi cu oligoartrită extinsă(OE)
(15 pacienţi cu vârsta între 2 şi 4 ani, 23 pacienţi cu vârsta între 5 şi 11 ani şi 22 pacienţi cu vârsta 
între 12 şi 17 ani), 38 pacienţi cu artrită asociatăcu entezită (cu vârsta între 12 şi 17 ani) şi 29 pacienţi 
cu artrită psoriazică (cu vârsta între 12 şi 17ani) au fost trataţi cu Enbrel, în dozăde 0,8 mg/kg (până 
la maximum 50 mg pe doză), administrat săptămânal, timp de 12săptămâni. În fiecare din subtipurile 
AJI, majoritatea pacienţilor au îndeplinit criteriile ACR Pedi 30 şi au demonstrat îmbunătăţire clinică 
în criteriile finale secundare cum sunt numărul articulaţiilor dureroase şi evaluarea globală efectuată de 
medic. Profilul de siguranţă a fost consistent cu cel observat în alte studii pentru AJI.
Din cei 127pacienţi din studiul principal, 109 au participat la studiul de extensie în regim deschis şi au 
fost monitorizaţipentru o perioadă suplimentară de 8 ani, pentruun total de până la 10ani. La sfârşitul 
studiului de extensie, 84/109 (77%) pacienţi au terminat studiul; 27 (25%) luau Enbrel în mod activ, la 
7 (6%)s-a oprittratamentul datorită bolii scăzute/inactive; 5 (5%) au reînceput Enbrel după o retragere 
anterioară de la tratament; şi 45 (41%) au oprit Enbrel (dar au rămas în observaţie); 25/109 (23%) 
pacienţi au întrerupt permanent studiul. Ameliorările stării clinice obţinute în studiul principal au fost, 
în general, menţinute pentru toate criteriile finale de eficienţăîn timpul întregii perioade de 
monitorizare. Pacienții în tratament cu Enbrel au putut să fie incluşiîntr-o perioadă opțională de 
retragere din tratatament- reluare a tratamentului, o singură dată în timpul studiului de extensie, pe 
baza aprecierii făcute de investigator asupra răspunsului clinic. 30pacienţi au intrat în perioada de 
retragere. La 17pacienţi a fost raportat un puseu evolutiv de boală (definit ca înrăutăţire ≥30% la cel 
puţin 3 din cele 6 componente ale ACR Pedi cu ameliorare ≥30% la nu mai mult de 1dintre cele 6 
componente rămase şi un minim de 2 articulaţii active); timpul median până la puseul evolutiv de 
boală după retragerea Enbrel a fost de 190zile. La 13pacienţi s-a reluat tratamentul şi timpul median 
de la retragere până la reluare a fost estimat la 274zile. Din cauzanumărului mic de înregistrări de 
date, aceste rezultate trebuie interpretate cu precauţie.
Profilul de siguranţă a fost concordantcu cel observat în studiul principal.
Nu s-au efectuat studii la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică în scopul evaluării efectelor 
tratamentului neîntrerupt cu Enbrel la pacienţii care nu au prezentat un răspuns la 3 luni de la iniţierea 
tratamentului cu Enbrel. Suplimentar, nu au fost efectuate studii pentru evaluarea efectelor reducerii 
dozei recomandate de Enbrel după utilizarea sa pe termen lung la pacienţi cu AJI.
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la 
211 pacienţi copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani, cu psoriazis în plăci în formă 
moderată sau severă (definită printr-un scor sPGA ≥ 3, cu o implicare ≥ 10% din SC şi cu PASI ≥12). 

64
Pacienţii eligibili primiseră în trecut cure de fototerapie sau de tratament sistemic, ori erau inadecvat 
controlaţi prin tratament topic.
Pacienţilor li s-a administrat Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) sau placebo, o dată pe săptămână timp 
de 12săptămâni. În săptămâna12, numărul pacienţilor care au înregistrat răspunsuri pozitive din punct 
de vedere al eficacităţii (de exemplu, PASI 75) a fost mai mare în cazul celor care au fost randomizaţi 
pentru a li se administra Enbrel decât în cazul celor care au fost randomizaţi pentru a li se administra 
placebo.
Rezultatele la 12săptămâni la copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Enbrel
0,8mg/kg o dată pe 
săptămână
(N = 106)
Placebo
(N = 105)
PASI 75, n (%)60 (57%)
a
12 (11%)
PASI 50, n (%)79 (75%)
a
24 (23%)
sPGA „fără leziuni aparente” sau „cu 
leziuni aparente minime”, n (%)
56 (53%)
a
14 (13%)
Abreviere: sPGA-static Physician Global Assessment
a.p < 0,0001 comparativ cu placebo
După perioada de 12săptămâni de tratament în regim dublu-orb, tuturor pacienţilor li s-a administrat 
Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) o dată pe săptămână timp de încă 24de săptămâni. Răspunsurile 
observate în timpul perioadei de studiu în regim deschis au fost similare cu cele observate în perioada 
de studiu în regim dublu-orb.
În cursul unei perioade de oprire randomizată a tratamentului, au suferit o recădere a bolii (pierderea 
răspunsului PASI 75) un număr semnificativ mai mare dintre pacienţii care au fost re-randomizaţi 
pentru a li se administra placebo decât dintre cei care au fost re-randomizaţi pentru a li se administra 
Enbrel. Prin continuarea tratamentului, răspunsurile au fost menţinute timp de 48de săptămâni.
Eficienţa şi siguranţa pe termen lung aadministrării Enbrel 0,8mg/kg (până la 50mg) o dată pe 
săptămână a fost evaluată într-un studiu de extensie, deschis, la 181 subiecţi copii şi adolescenţi cu 
psoriazis în plăci, până la 2ani după cele 48 de săptămâni ale studiului discutat mai sus. Experienţa pe 
termen lung cu Enbrel a fost, în general, comparabilă cu studiuloriginal de 48 de săptămâni şi nu  a 
demonstrat niciun rezultat nou privind siguranţa.
5.2Proprietăţi farmacocinetice
Valorile serice ale etanerceptului au fost determinate cu ajutorul testelor cu imunosorbenţi şi enzime 
(ELISA), care pot detecta produşii de degradare reactivi la ELISA, precum şi compusul de origine.
Absorbţie
Etanerceptul este absorbit lent de la locul injectării subcutanate, atingând o concentraţie maximă după 
aproximativ 48de ore după administrarea unei doze unice. Biodisponibilitatea absolută este de 76%. 
Este de aşteptat ca, în condiţiile administrării a două doze săptămânale, concentraţiile stabile să fie de 
aproximativ două ori mai mari decât cele observate în urma dozelor unice. După o injecţie subcutanată 
unică de 25mg de Enbrel, valoarea medie a concentraţiei serice maxime observate la voluntarii 
sănătoşi a fost de 1,65  0,66 g/ml, cu o valoare a ariei de sub curbă de 235  96,6 ghr/ml. 
La starea de echilibru, la pacienţii cu PR trataţi, profilele concentraţiei plasmatice medii au fost C
max
de 2,4mg/l vs. 2,6mg/l, C
min
de 1,2mg/l vs. 1,4mg/l, şi ASC parţială de 297mgh/l vs. 316mgh/l 
pentru 50mg Enbrel administrat o dată pe săptămână (n=21) vs. 25mg Enbrel administrat de două ori 
pe săptămână (n=16), respectiv. În cadrul unui studiu deschis, cu doză unică, încrucişat, cu 
administrarea a două tratamente, efectuat la voluntari sănătoşi, administrarea unei singure injecţii de 

65
50 mg/ml cu etanercept s-a dovedit a fi bioechivalentă cu administrarea a două injecţii simultane de 
25 mg/ml.
În cadrul unei analize farmacocinetice populaţionale la pacienţi cu spondilită anchilozantă, valorile 
ASC ale etanerceptului la starea de echilibru au fost de 466 μgh/ml şi 474 μgh/ml pentru 50mg 
Enbrel administrat o dată pe săptămână (n = 154) şi, respectiv, 25mg administrat de două ori pe 
săptămână (n = 148).
Distribuţie
Graficul concentraţiei în funcţie de timp, în cazul etanerceptului, are forma unei curbe biexponenţiale. 
Volumul de distribuţie central pentru etanercepteste de 7,6l, iar volumul de distribuţie la starea de 
echilibru este de 10,4l.
Eliminare 
Epurarea etanerceptului din organism este lentă. Timpul de înjumătăţire este lung, de aproximativ 
70 de ore. Clearance-ul este de aproximativ 0,066l/h la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, o valoare 
puţin mai mică decât cea de 0,11l/h observată la voluntarii sănătoşi. În plus, datele farmacocinetice 
ale Enbrel la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, la cei cu spondilită anchilozantă şi la cei cu psoriazis 
în plăci sunt similare.
Nu există nicio diferenţă farmacocinetică evidentă între sexe.
Linearitate
Proporţionalitatea cu dozele nu a fost evaluată în mod special, dar nu există o saturare evidentă a 
clearance-ului în intervalul de doze.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Cu toate că la pacienţii şi voluntarii la care s-a administrat etanercept marcat radioactiv a fost 
constatată eliminarea de material radioactiv prin urină, nu au fost observate concentraţii crescute de 
etanercept la pacienţii cu insuficienţă renală acută. Prezenţa insuficienţei renale nu solicită o 
modificare a dozelor.
Insuficienţă hepatică
Nu au fost observate concentraţii crescute de etanercept la pacienţii cu insuficienţă hepatică acută. 
Prezenţa insuficienţei hepatice nu solicită o modificare a dozelor.
Vârstnici
Rolul jucat de vârsta înaintată a fost studiat în cadrul analizei farmacocinetice populaţionale privind 
concentraţiile serice ale etanerceptului. Estimările de clearance şi volum la pacienţii cu vârste cuprinse 
între 65 şi 87de ani au fost similare cu cele din cazul pacienţilor cu vârste mai mici de 65de ani.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În cadrul unui studiu privind tratamentul cu Enbrel al artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară, 
69 de pacienţi (cu vârste cuprinse între 4şi 17ani) au primit 0,4mg Enbrel/kg, de două ori pe 
săptămână timp de trei luni. Profilele concentraţiei serice au fost similare cu cele observate la pacienţii 
adulţi cu poliartrită reumatoidă. Copiii cu vârstele cele mai mici (4 ani) au prezentat o valoare redusă a 
clearance-ului (valoarea clearance-ului a crescut prin normalizarea în funcţie de greutate), faţă de 
copiii cu vârste mai mari (12 ani) şi de adulţi. Simularea dozării sugerează faptul că, în timp ce copiii 

66
de vârste mai mari (10-17 ani) vor prezenta concentraţii serice apropiate de cele de la adulţi, copiii de 
vârste mai mici vor prezenta concentraţii semnificativ mai mici.
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Pacienţilor copii şi adolescenţi cu psoriazis (cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani) li s-au administrat 
0,8 mg/kg (până la doza maximă de 50mg pe săptămână) etanercept o dată pe săptămână timp de până 
la 48de săptămâni. La starea de echilibru, valorilemedii ale concentraţiilor serice au variat între 1,6 şi 
2,1 mcg/ml în săptămânile 12, 24 şi 48.Aceste valori medii ale concentraţiilor la pacienţii copii şi 
adolescenţi cu psoriazis au fost similare cu valorile concentraţiilor observate la pacienţii cu artrită 
idiopatică juvenilă (tratată cu 0,4mg/kg etanercept de două ori pe săptămână, până la doza maximă de 
50 mg pe săptămână).Aceste valori medii ale concentraţiilor au fost similare cu cele constatate la 
pacienţii adulţi cu psoriazis în plăci, trataţi cu 25mg etanercept de două ori pe săptămână.
5.3Date preclinice de siguranţă
În cadrul studiilor de toxicitate cu Enbrel nu au fost evidenţiate limitări ale dozajului impuse de 
toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă. Conform unui set de studii in vitroşi in vivo, Enbrel este 
considerat non-genotoxic. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate şi evaluări standard ale 
fertilităţii şi toxicităţii post-natale cu Enbrel, datorită dezvoltării de anticorpi neutralizanţi la rozătoare.
Enbrel nu a determinat mortalitate sau semne notabile de toxicitate la şoareci sau şobolani în urma 
unei doze unice subcutanate de 2000mg/kg sau a unei doze unice intravenoase de 1000mg/kg. Enbrel 
nu a provocat limitări ale dozajului impuse de toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă la maimuţele 
cynomolgus, ca urmare a administrării subcutanate, de două ori pe săptămână, timp de 4 sau 26 de 
săptămâni consecutive, la o doză (15mg/kg) care a generat obţinerea unor concentraţii serice 
determinate prin ASC de 27 de ori mai mare decât cea obţinută la om prin administrarea dozei 
recomandate de 25mg.
6.PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1Lista excipienţilor
Pulbere
Manitol (E421)
Zahăr
Trometamol
Solvent
Apă pentru preparate injectabile
6.2Incompatibilităţi
În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
6.3Perioada de valabilitate
4 ani.
Stabilitatea chimică şi fizică pe durata utilizării a fost demonstrată pentru un interval de 6 oredupă 
reconstituire, la temperaturi de până la 25C. Din punct de vedere microbiologic, medicamentul 
reconstituit trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, perioadele şi condiţiile de păstrare 
înainte de utilizare reprezintă responsabilitatea utilizatorului şi nu trebuie să depăşească, în mod 
normal, 6ore la temperaturi de până la 25C, cu excepţia cazului în care reconstituirea a fost făcută în 
condiţii aseptice controlate şi validate.

67
6.4Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
Enbrel poate fi păstrat la temperaturi de până la maximum 25C pentru o singură perioadă de până la 
patru săptămâni; după care, el nu trebuie păstrat din nou la frigider. Dacă nu este utilizat în decurs de 
patru săptămâni de la scoaterea din frigider, Enbrel trebuie eliminat.
Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentelor reconstituite, vezi pct. 6.3.
6.5Natura şi conţinutul ambalajului
Flacon din sticlă transparentă (2 ml, sticlă de tip I) cu dopuri din cauciuc, sigilii din aluminiu şi capace 
detaşabile din plastic. Enbrel este furnizat împreună cu seringi preumplute conţinând apă pentru 
preparate injectabile. Seringile sunt din sticlă de tip I. Capacul de protecție al seringii conține cauciuc 
natural uscat (latex) (vezi pct. 4.4). Cutiile conţin 4, 8 sau 24flacoane de Enbrel, cu 4, 8 sau 24seringi 
preumplute cu solvent, 4, 8 sau 24 ace, 4, 8 sau 24 adaptoare pentru flacon şi 8, 16 sau 48de tampoane 
cu alcool medicinal. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Instrucţiuni privind utilizarea şi manipularea
Enbrel este reconstituit, înainte de utilizare, cu 1ml de apă pentru preparate injectabile, apoi 
administrat prin injectare subcutanată. Enbrel nu conţine conservanţi antibacterieni, de aceea soluţiile 
preparate cu apă pentru preparate injectabile trebuie administrate cât mai curând posibil şi în decurs de 
6 ore după reconstituire. Soluţia trebuie să fie limpede şi incoloră până la de culoare galben deschis
sau maro deschis, fără elemente solide, flocoane sau particule. Este posibil ca în flacon să rămână o 
anumită cantitate de spumă albă – acest lucru este normal. Nu utilizaţi Enbrel dacă întreaga cantitate 
de pulbere din flacon nu se dizolvă în decurs de 10 minute. În această situaţie, reluaţi operaţiunea cu 
un alt flacon.
La punctul 7 al prospectului, „Instrucţiunide utilizare”, sunt date instrucţiuni detaliate privind 
prepararea şi administrarea conţinutului reconstituit al flaconului de Enbrel.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările 
locale.
7.DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
8.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/003
EU/1/99/126/004
EU/1/99/126/005

68
9.DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: 3 februarie 2000
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 26 noiembrie 2009
10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente https://www.ema.europa.eu.

69
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
2.COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Enbrel 25mg soluţieinjectabilă în seringă preumplută
Fiecare seringă preumplută conţine etanercept 25mg.
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
Fiecare seringă preumplută conţine etanercept 50mg.
Etanercept este o proteină de fuziune formată prin cuplarea receptorului uman p75 al factorului de 
necroză tumorală cu un fragment Fc, obţinută prin tehnologie de recombinare ADN în cadrul unui 
sistem de exprimare pe celule mamifere, de ovar de hamster chinezesc (OHC).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3.FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie injectabilă.
Soluţia este limpede şi incoloră, până la de culoare galben deschis sau maro deschis.
4.DATE CLINICE
4.1Indicaţii terapeutice
Poliartrita reumatoidă
În asociere cu metotrexatul, Enbrel este indicat pentru tratamentul poliartritei reumatoide active aflate 
în stadii moderate până la severe, la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul cu medicamente 
antireumatice modificatoare ale evoluţiei bolii, inclusiv metotrexatul (cu excepţia cazurilor în care 
acesta este contraindicat) a fost inadecvat.
Enbrel poate fi administrat ca monoterapie în cazurile de intoleranţă la metotrexat sau în situaţiile în 
care nu este indicată continuarea tratamentului cumetotrexat.
De asemenea, Enbrel este indicat în tratamentul cazurilor de poliartrită reumatoidă severă, activă şi 
progresivă la pacienţii adulţi care nu au fost trataţi anterior cu metotrexat.
Singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel şi-a demonstrat capacitatea de a reduce rata de 
progresie a procesului distructiv articular, determinată prin metode radiologice, şi de a îmbunătăţi 
funcţia fizică.
Artrita juvenilă idiopatică
Tratamentul poliartritei (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartritei extinse la copii şi 
adolescenţi cu vârste începând cu2 ani care au prezentat un răspuns necorespunzător la tratamentul cu 
metotrexat sau intoleranţă la acest tratament. 

70
Tratamentul artritei psoriazice la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat un răspuns 
necorespunzător la tratamentul cu metotrexat sau intoleranţă la acest tratament.
Tratamentul artritei asociatecu entezită la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat 
un răspuns necorespunzător la tratamentul convențional sau intoleranţă la acest tratament.
Artrita psoriazică
Tratamentul artritei psoriazice active şi progresive la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul 
anterior cu medicamente antireumatice modificatoare ale evoluţiei bolii a fostinadecvat. Enbrel şi-a 
demonstrat capacitatea de a îmbunătăţi funcţia fizică la pacienţii cu artrită psoriazică şi de a reduce 
rata de progresie a procesului distructiv la nivelul articulaţiilor periferice, determinată prin radiografii 
efectuate la pacienţii cu subtipuri poliarticulare simetrice ale acestei afecţiuni.
Spondilartrita axială
Spondilita anchilozantă (SA)
Tratamentul pacienţilor adulţi cu spondilită anchilozantă activă severă care au prezentat un răspuns 
inadecvat la tratamentele convenţionale.
Spondilartrita axială fără semne radiologice
Tratamentul pacienţilor adulţi cuspondilartrită axială severă fără semne radiologice, cu semne 
obiective de inflamaţie, indicate de valorile crescute ale proteinei C reactive (PCR) şi/sau dovezi prin 
rezonanţă magnetică nucleară (RMN), care au avut un răspuns inadecvat la medicamente 
antiinflamatorii nesteroidiene (AINS).
Psoriazisul în plăci
Tratamentul pacienţilor adulţi cu psoriazis în plăci în forme moderate până la severe care au prezentat 
fie rezistenţă, fie contraindicaţii, fie intoleranţă la alte tratamente sistemice incluzând ciclosporina, 
metotrexatul sau psoralenul şi radiaţiile ultraviolete A (PUVA) (vezi pct. 5.1).
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi
Tratamentul psoriazisului în plăci cronic sever la copii şi adolescenţi cu vârste începând cu6 ani, care 
este inadecvat controlat prin alte tratamente sistemice sau fototerapie, sau în cazurile în care pacienţii 
sunt intoleranţi la aceste tratamente.
4.2Doze şi mod de administrare
Iniţierea şi supravegherea tratamentului cu Enbrel vor fi făcute de medici specialişti cu experienţă în 
diagnosticarea şi tratarea poliartritei reumatoide, artritei juvenile idiopatice, artritei psoriazice, 
spondilitei anchilozante, spondilartritei axiale fără semne radiologice, psoriazisului în plăci sau formei 
de psoriazis în plăci la copii şi adolescenţi. Pacienţilor cărora li se administrează Enbrel trebuie să li se 
furnizeze Cardul pacientului.
Enbrel este disponibil în concentraţii de 10, 25 şi 50mg.
Doze
Poliartrita reumatoidă
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână. În mod alternativ, 
administrarea a 50mg o dată pesăptămână s-a dovedit a fi sigură şi eficace (vezi pct. 5.1).
Artrita psoriazică, spondilita anchilozantă şi spondilartrita axială fără semne radiologice
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg 
administrată o dată pe săptămână.

71
Pentru toate indicaţiile de mai sus, datele disponibile sugerează că răspunsul clinic este obţinut, de 
regulă, în cursul a 12 săptămâni de tratament. Continuarea tratamentului trebuie reevaluată atent în 
cazul pacienţilor care nu răspund la tratament în timpul acestei perioade.
Psoriazisul în plăci
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg 
administrată o dată pe săptămână. În mod alternativ, poate fi utilizată o doză de 50mg, administrată de 
două ori pe săptămână, timp de maximum 12săptămâni, urmată, dacă este necesar, de o doză de 
25 mg administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg administrată o dată pe săptămână. 
Tratamentul cu Enbrel trebuie continuat până la remisia bolii, timp de maximum 24de săptămâni. 
Tratamentul continuu, timp de peste 24de săptămâni, poate fi adecvat pentru unii pacienţi adulţi (vezi 
pct. 5.1). Tratamentul va fi întrerupt la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns după 12săptămâni de 
tratament. În cazul în care se indică reluarea tratamentului cu Enbrel, trebuie să fie respectate aceleaşi 
îndrumări privind durata tratamentului. Se va administra o doză de 25mg, de două ori pe săptămână 
sau de 50mg, o dată pe săptămână.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţa renală şi hepatică
Ajustarea dozei nu este necesară.
Vârstnici
Ajustarea dozei nu este necesară. Dozele şi modul de administrare sunt aceleaşi ca şi în cazul adulţilor 
cu vârste cuprinse între 18 şi 64de ani.
Copii şi adolescenţi
La copii şi adolescenţi, doza de Enbrel depinde de greutatea corporală a pacienţilor. În cazul 
pacienţilor având greutatea corporală mai mică de 62,5kg, doza trebuie stabilită cu acurateţe în mg/kg, 
utilizând formele de prezentare pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă sau formele de prezentare 
pulbere pentru soluţie injectabilă (pentru instrucţiuni specifice de dozare, vezi mai jos). În cazul 
pacienţilor având greutatea corporală de 62,5kg sau mai mare, poate fi administrată o doză fixă 
folosind o seringă preumplută sau un stilou injector (pen) preumplut.
Siguranţa şi eficacitatea Enbrel la copii cu vârsta mai mică de 2 ani nu au fost stabilite. Nu sunt 
disponibiledate.
Artrita juvenilă idiopatică
Doza recomandată este de 0,4mg/kg (până la un maxim de 25 mg per doză), administrată de două ori 
pe săptămână sub formă de injecţie subcutanată, cu un interval de 3-4 zile între doze sau 0,8 mg/kg 
(până la un maxim de 50 mg pe doză) administrată o dată pe săptămână. Întreruperea tratamentului 
trebuie luată în considerare la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns după 4 luni.
Flaconul cu concentraţia de 10 mg poate fi mai potrivit pentru administrarea la copiii cu AJI cu 
greutatea sub 25 de kg.
Nu au fost efectuate studii clinice la copii cu vârsta între 2 şi 3 ani. Cu toate acestea, datele limitate 
privind siguranţa dintr-un registru de pacienţi sugerează că profilul de siguranţă la copii cu vârsta 
cuprinsă între 2 şi 3 ani este similar cu cel observat la adulţi şi copii cu vârsta de 4 aniși peste, când li 
s-a administrat săptămânal o doză de 0,8mg/kg, subcutanat (vezi pct. 5.1).
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copiii cu vârsta sub 2 ani în indicaţia artrită juvenilă 
idiopatică.
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi (la pacienţi cu vârste de 6 ani și peste)

72
Doza recomandată este de 0,8mg/kg (până la un maxim de 50mg per doză), o dată pe săptămână timp 
de cel mult 24de săptămâni. Tratamentul trebuie întrerupt în cazul pacienţilor care nu prezintă nici un 
răspuns după 12săptămâni.
În cazul în care se indică reluarea tratamentului cu Enbrel, trebuie să fie respectate îndrumările de mai 
sus privind durata tratamentului. Doza trebuie să fie de 0,8mg/kg (până la dozamaximă de 50mg), o 
dată pe săptămână.
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copii cu vârsta sub 6 ani în indicaţia psoriazis în 
plăci.
Mod de administrare
Enbrel se administrează prin injectare subcutanată (vezi pct. 6.6).
La punctul 7 al prospectului, „Instrucțiuni de utilizare”, sunt date instrucţiuni detaliate privind 
administrarea.
Instrucțiuni detaliate privind variații neintenționate în modul de administraresau în intervalul de 
administrare, inclusiv dozele omise, sunt furnizate la punctul3 al prospectului.
4.3Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Sepsis sau risc de sepsis.
Nu trebuie să fie iniţiat un tratament cu Enbrel la pacienţii cu infecţii active, inclusiv infecţiile cronice 
sau localizate.
4.4Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pentru a avea sub control trasabilitateamedicamentelor biologice, numele și numărul lotului
medicamentului administrat trebuie înregistrate (sau declarate) în mod clar în dosarul pacientului.
Infecţii
Înaintea, în timpul şi după tratamentul cu Enbrel, pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării 
infecţiilor, luându-se în considerare faptul că timpul mediu de înjumătăţire prin eliminare al 
etanerceptului este de aproximativ 70 ore (cu variaţii între 7 şi 300 ore).
În cazul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave, stări de sepsis, tuberculoză şi infecţii 
oportuniste, incluzând infecţii fungice invazive, listerioză şi legioneloză (vezi pct. 4.8). Aceste infecţii 
au fost provocate de bacterii, micobacterii, fungi, virusuri şi paraziţi (incluzând protozoare). În unele 
cazuri, nu au fost identificate anumite infecţii fungice şi alte infecţii oportuniste, ceea ce a condus la 
întârzierea administrării tratamentului adecvat şi uneori la deces. Când se evaluează pacienţii pentru 
riscul de apariţie a infecţiilor, trebuie luat în considerare riscul acestora pentru infecţii oportuniste 
relevante (de exemplu, expunere la micoze endemice).
Pacienţii care dezvoltă o nouă infecţie în timpul tratamentului cu Enbrel trebuie monitorizaţi 
îndeaproape. În cazul în care pacientul dezvoltă o infecţie gravă, administrarea Enbrel trebuie să fie 
oprită.Siguranţa şi eficacitatea Enbrel la pacienţii cu infecţii cronice nu au fost evaluate. Medicii 
trebuie să adopte o atitudine precaută atunci când iau în considerare utilizarea Enbrel la pacienţii cu 
istoric de infecţii recurente sau cronice, sau care prezintă stări de fond ce îi pot predispune la infecţii,
cum sunt diabetul zaharat în stadiu avansat sau insuficient controlat.

73
Tuberculoză
La pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel s-au raportat cazuri de tuberculoză activă, incluzând 
tuberculoză miliară şi tuberculoză cu localizări extra-pulmonare.
Înaintea începerii tratamentului cu Enbrel, toţi pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării atât a 
tuberculozei active cât şi a celei inactive („latente”). Această evaluare trebuie să includă o anamneză 
medicală detaliată cu privire la antecedente personale de tuberculoză sau posibile contacte anterioare 
cu pacienţi cu tuberculoză şi la tratamente imunosupresoare precedente şi/sau curente. La toţi pacienţii 
trebuie efectuate teste de screening adecvate, cum sunt testul cutanat la tuberculină şi radiografia 
toracică (se pot aplica recomandările locale). Se recomandă ca efectuarea acestor teste să fie 
înregistrată în Cardul pacientului.Se aminteşte medicilor care prescriu Enbrel despre riscul rezultatelor 
fals negative ale testelor cutanate la tuberculină, în special la pacienţii care au afecţiuni grave sau sunt 
imunocompromişi.
Tratamentul cu Enbrel nu trebuie iniţiat dacă este diagnosticată tuberculoza activă. Dacă este 
diagnosticată tuberculoza inactivă (latentă), trebuie iniţiat tratamentul tuberculozei latente, prin 
administrarea terapiei antituberculoase, înaintea începerii tratamentului cu Enbrel şi în conformitate cu 
recomandările locale. În acest caz trebuie evaluat foarte atent raportul beneficiu/risc al terapiei cu 
Enbrel.
Toţi pacienţii trebuie sfătuiţi să se adreseze medicului dacă apar semne sau simptome sugestive de 
tuberculoză (de exemplu: tuse persistentă, caşexie sau scădere ponderală, subfebrilitate) în timpul sau 
după tratamentul cu Enbrel.
Reactivarea hepatitei B
S-au raportat cazuri de reactivare a hepatitei B la pacienţii infectaţi anterior cu virusul hepatitic B 
(VHB) şi cărora li s-au administrat simultan antagonişti de TNF, inclusiv Enbrel. Acestea includ 
raportări ale reactivării hepatitei B la pacienţii care au fost depistaţi anti-HBc pozitivi, dar HBsAg 
negativi. Pacienţii trebuie testaţi pentru depistarea infecţiei VHB înaintea iniţierii tratamentului cu 
Enbrel. Pacienţilor care au fost depistaţi pozitivi pentru infecţia cu VHB li se recomandă să se 
adreseze unui medic cu experienţă în tratamentul hepatitei B. Se impune prudenţă când se 
administrează Enbrel la pacienţi infectaţi anterior cu VHB. Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi în 
vederea depistării semnelor şi simptomelor de infecţie activă cu VHB, pe durata tratamentului şi timp 
de câteva săptămâni după încetarea acestuia. Nu sunt disponibile date adecvate provenite de la 
pacienţii infectaţi cu VHB şi trataţi cu terapie antivirală în asociere cu terapie cu antagonişti de TNF. 
La pacienţii care dezvoltă infecţii cu VHB, administrarea Enbrel trebuie oprită şi trebuie iniţiată 
terapia antivirală eficientă, cu tratament de susţinere adecvat.
Agravarea hepatitei C
Au existat raportări privind agravarea hepatitei C la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. Enbrel 
trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu antecedente de hepatită C.
Tratamentul asociat cu anakinra
Administrarea concomitentă a Enbrel şi anakinra a fost asociată cu un risc crescut de infecţii grave şi 
de neutropenie, în comparaţie cu tratamentul numai cu Enbrel. Această asociere terapeutică nu a 
prezentat un beneficiu clinic sporit. Prin urmare, utilizarea asociată a Enbrel şi anakinra nu este 
recomandată (vezi pct. 4.5 şi 4.8).
Tratamentul asociat cu abatacept
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrel a dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu a demonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.5).

74
Reacţii alergice
Reacţiile alergice asociate administrării Enbrel au fost raportate în mod frecvent. Reacţiile alergice au 
inclus edem angioneurotic şi urticarie; au existat cazuri de reacţii grave. În cazul apariţiei unei reacţii 
alergice grave sau anafilactice , administrarea Enbrel trebuie întreruptă imediat, cu iniţierea unui 
tratament adecvat.
Capacul acului seringii preumplute conţine latex (cauciuc natural uscat), care ar putea determina 
reacţii de hipersensibilizare atunci când este manipulat de către persoane cu sensibilitate cunoscută sau 
posibilă la latex, precum şi în cazul administrării Enbrel la asemenea persoane.
Imunosupresie
Există posibilitatea ca antagoniştii de TNF, inclusiv Enbrel, să afecteze mecanismele de apărare ale 
gazdei împotriva infecţiilor şimalignităţilor, întrucât TNF mediază reacţia inflamatorie şi modulează 
răspunsurile imune celulare. În cadrul unui studiu pe 49de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, 
trataţi cu Enbrel, nu a apărut niciun indiciu de diminuare a hipersensibilităţii întârziate, de diminuare a 
valorilor de imunoglobulină sau de modificare a numerelor populaţiilor de celule efectoare.
Doi pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică au dezvoltat o infecţie cu varicelă însoţită de semne şi 
simptome de meningită aseptică, care s-a remis fără sechele. În cazul pacienţilor care au suferit o 
expunere semnificativă la virusul varicelei trebuie să se întrerupă temporar tratamentul cu Enbrel şi 
trebuie avut în vedere tratamentul profilactic cu imunoglobulină specifică virusului varicelo-zosterian.
La pacienţii cu imunosupresie nu s-au evaluat siguranţa şi eficacitatea tratamentului cu Enbrel.
Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative
Malignităţi solide şi hematopoietice (cu excepţia cancerelor cutanate)
În perioada ulterioară punerii pe piaţă au fost raportate diverse malignităţi (incluzând carcinoame ale 
sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.8).
În secţiunile controlate ale studiilor clinice efectuate asupra antagoniştilor de TNF au fost observate 
mai multe cazuri de limfom în rândul pacienţilor cărora li s-a administrat antagonist de TNF decât în 
rândul pacienţilor din grupul de control. Cu toate acestea, apariţia acestor cazuri a fost rară, iar 
perioada de urmărire a fost mai scurtă în cazul pacienţilor cărora li s-a administrat placebo decât în 
cazul pacienţilor cărora li s-a administrat tratament cu antagonist de TNF. În condiţii ulterioare punerii 
pe piaţă, au fost raportate cazuri de leucemie la pacienţii trataţi cu antagonişti de TNF. În cazul 
pacienţilor cu artrită reumatoidă care prezintă o formă prelungită, cu un nivel înalt de activitate al bolii 
inflamatorii, există un risc fundamental crescut de apariţie a limfoamelor şi leucemiei, ceea ce 
complică evaluarea riscului.
Pe baza cunoştinţelor actuale, nu poate fi exclus riscul dezvoltării de limfoame, leucemie sau alte 
malignităţi hematopoietice sau solide la pacienţii trataţi cu un antagonist de TNF. Trebuie adoptată o 
atitudine precaută atunci când se are în vedere instituirea tratamentului cu antagonişti de TNF la 
pacienţii cu afecţiuni maligne în antecedente sau continuarea acestui tratament la pacienţii care 
dezvoltă o afecţiune malignă.
În condiţii ulterioare punerii pe piaţă, au fost raportate afecţiuni maligne, unele letale, la copii, 
adolescenţi şi adulţi tineri (cu vârste sub 22ani) trataţi cu antagonişti de TNF (iniţierea tratamentului 
la vârste ≤ 18 ani), inclusiv Enbrel. Aproximativ jumătate din cazuri au fost limfoame. Celelalte cazuri 
au fost reprezentate de diverse afecţiuni maligne şi au inclus afecţiuni maligne rare, asociate de obicei 
cu imunosupresia. Nu poate fi exclus un anume risc de dezvoltare a afecţiunilor maligne la copiii şi 
adolescenţii trataţi cu antagonişti de TNF.

75
Cancere cutanate
Melanomul şi cancerul cutanat, altul decât melanomul (non-melanoma skin cancer, NMSC) s-au 
raportat la pacienţi cărora li s-au administrat antagonişti de TNF, incluzând Enbrel. Cu o frecvenţă 
foarte mică, după punerea pe piaţă s-au raportat cazuri de carcinom cu celule Merkel la pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel. Se recomandă examinarea periodică a pielii la toţi pacienţii, în special 
la cei care prezintă factori de risc pentru cancerul cutanat.
Asociind rezultatele studiilor clinice controlate s-au observat mai multe cazuri de NMSC la pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, în special la pacienţii 
cu psoriazis.
Vaccinări
Vaccinurile vii nu trebuie administrate concomitent cu Enbrel. Nu sunt disponibile date privind 
transmiterea secundară a infecţiei prin vaccinuri vii la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. În 
cadrul unui studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cu artrită 
psoriazică, 184de pacienţi au primit, de asemenea, şi un vaccin multivalent pneumococic 
polizaharidic, în săptămâna 4. În cadrul acestui studiu, majoritatea pacienţilor cu artrită psoriazică 
cărora li s-a administrat Enbrel au fost capabili să producă un răspuns imunitar eficace, prin 
intermediul celulelor B, la vaccinul polizaharidic pneumococic, dar titrurile în agregat au fost mai 
scăzute în mod moderat, un număr mic de pacienţi prezentând creşteri ale titrurilor de două ori 
comparativ cu pacienţii cărora nu li s-a administrat Enbrel. Nu este cunoscută semnificaţia clinică a 
acestei constatări.
Formarea de autoanticorpi
Tratamentul cu Enbrel poate conduce la formarea de anticorpi autoimuni (vezi pct. 4.8).
Reacţii hematologice
În cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel au fost raportate cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare 
de anemie aplastică, dintre care unele cu sfârşit letal. Se recomandă o atitudine precaută în cazul 
pacienţilor trataţi cu Enbrel care prezintă antecedente de discrazie sanguină. Toţi pacienţii şi 
părinţii/aparţinătorii legali trebuie să fie avertizaţi asupra faptului că, în cazul în care pacientul 
dezvoltă semne şi simptome care sugerează o discrazie sanguină sau o infecţie (de exemplu febră 
persistentă, dureri în gât, echimoze, sângerări, paloare) în timpul tratamentuluicu Enbrel, trebuie să 
solicite imediat asistenţă medicală. Acestor pacienţi trebuie să li se facă investigaţii de urgenţă, 
incluzând numărătoarea completă a elementelor figurate sanguine; în cazul în care discrazia sanguină 
se confirmă, tratamentul cu Enbrel trebuie oprit.
Tulburări neurologice
Au existat raportări rare de tulburări ale SNC prin demielinizare, la pacienţii trataţi cu Enbrel (vezi pct. 
4.8). În plus, au existat raportări rare de polineuropatii demielinizante periferice (incluzând sindromul 
Guillain-Barré, polineuropatia cronică inflamatorie demielinizantă, polineuropatia demielinizantă şi 
neuropatia motorie multifocală). Deşi nu au fost efectuate studii clinice pentru evaluarea tratamentului 
cu Enbrel la pacienţii cu scleroză multiplă, studiile clinice efectuate cu alţi antagonişti de TNF la 
pacienţi cu scleroză multiplă au indicat creşteri ale activităţii bolii. În cazul prescrierii Enbrel la 
pacienţii cu boală demielinizantă pre-existentă sau recentă, precum şi la pacienţii consideraţi ca
prezentând un risc crescut de a dezvolta o boală demielinizantă, se recomandă o evaluare atentă a 
raportului risc/beneficiu, care să includă o evaluare neurologică.
Tratamentul asociat
În cadrul unui studiu clinic controlat cu durata de doi ani la pacienţi cu poliartrită reumatoidă, 
asocierea terapeutică de Enbrel şi metotrexat nu a furnizat rezultate neaşteptate privind siguranţa, iar 
profilul de siguranţă al Enbrel atunci când este administrat în asociere cu metotrexatul s-a dovedit 

76
similar cu profilele raportate în studiile care au utilizat Enbrel şi metotrexat în monoterapie. Sunt în 
desfăşurare studii pe termen lung, cu scopul de a evalua siguranţa utilizării acestei asocieri. Nu a fost 
stabilită siguranţa pe termen lung a utilizării Enbrel în asociere cu alte medicamente antireumatice 
modificatoare ale evoluţiei bolii (MARMB).
Nu a fost studiată utilizarea Enbrel în asociere cu alte tratamente sistemice sau cu fototerapie pentru 
tratamentul psoriazisului.
Insuficienţa renală şi hepatică
Pe baza datelor farmacocinetice (vezi pct. 5.2), nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii cu 
insuficienţă renală sau hepatică; experienţa clinică privind aceşti pacienţi este limitată.
Insuficienţa cardiacă congestivă
Medicii trebuie să adopte o atitudine precaută în cazul utilizării Enbrel la pacienţii cu insuficienţă 
cardiacă congestivă (ICC). Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de agravare a ICC 
la pacienţi care utilizau Enbrel, cu sau fără prezenţa unor factori precipitanţi identificabili. De 
asemenea, au existat raportări rare (<0,1%) de apariție a ICC, inclusiv ICC la pacienţii fără boală 
cardiovasculară pre-existentă cunoscută. Unii dintre aceşti pacienți aveau vârsta sub 50de ani.
Două studii clinice de mari dimensiuni, care evaluau utilizarea Enbrel în cadrul tratamentului ICC, au 
fost încheiate precoce datorită lipsei de eficacitate. Deşi nu au o valoare concluzivă, datele furnizate de 
unul din aceste studii sugerează o posibilă tendinţă către agravarea ICC la pacienţii cărora li s-a 
administrat tratament cu Enbrel.
Hepatita alcoolică
Într-un studiu de fază II, randomizat, controlat cu placebo, efectuat la 48 pacienţi spitalizaţi cărora li    
s-a administrat Enbrel sau placebo pentru tratamentul hepatitei alcoolice de intensitate moderată până 
la severă, Enbrel nu a fost eficace şi rata mortalităţii la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel a fost 
semnificativ mai mare după 6 luni. Prin urmare, Enbrel nu trebuie utilizat la pacienţi pentru 
tratamentul hepatitei alcoolice. Medicii trebuie să adopte o atitudine precaută când utilizează Enbrel la 
pacienţi care au, de asemenea, hepatită alcoolică de intensitate moderată până la severă.
Granulomatoza Wegener
Un studiu controlat cu placebo, în care 89de pacienţi adulţi au fost trataţi cu Enbrel în plus faţă de 
tratamentul standard (incluzând ciclofosfamidă sau metotrexat, şi glucocorticoizi), cu o durată 
mediană de 25de luni, nu a indicat Enbrel ca fiind un tratament eficace pentru granulomatoza 
Wegener. Incidenţa afecţiunilor maligne non-cutanate, de diferite tipuri, a fost semnificativ mai mare 
la pacienţii trataţi cu Enbrel decât la cei din grupul de control. Enbrel nu este recomandat ca tratament 
al granulomatozei Wegener.
Hipoglicemia la pacienţii trataţi pentru diabet
Au fost raportate cazuri de hipoglicemie în urma iniţierii tratamentului cu Enbrel la pacienţii care 
primeau medicaţie anti-diabetică, necesitând o reducere a medicaţiei anti-diabetice la unii din aceşti 
pacienţi.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
În studiile de fază 3 referitoare la poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, 
nu au fost observate diferenţe globale în ceea ce priveşte evenimentele adverse, evenimentele adverse 
grave şi infecţiile grave survenite la pacienţii cu vârsta de 65 de ani sau mai mare care au primit 

77
Enbrel, comparativ cu pacienţii mai tineri. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în 
cazul tratării vârstnicilor şi trebuie acordată o atenţie deosebită în ceea ce priveşte apariţia infecţiilor.
Copii şi adolescenţi
Vaccinări
În măsura posibilului, în cazul copiilor şi adolescenţilor se recomandă actualizarea tuturor 
imunizărilor, în conformitate cu schemele de imunizare aflate în vigoare, înainte de iniţierea 
tratamentului cu Enbrel (vezi Vaccinări, mai sus).
Conţinutul de sodiu
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1mmol (23mg) per unitate dozată. Pacienţii care 
urmează o dietă cu conţinut scăzut de sodiu pot fi informaţi că acest medicament practic „nu conţine 
sodiu”.
4.5Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Tratamentul asociat cu anakinra
S-a constatat că pacienţii adulţi trataţi cu Enbrel şi anakinra au prezentat o incidenţă mai mare a 
infecţiilor grave, în comparaţie cu pacienţii trataţi fie cu Enbrel, fie cu anakinra, în monoterapie (date 
istorice). 
În plus, în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cărora li s-a administrat 
metotrexat ca tratament de fond, pacienţii trataţi cu Enbrel şi anakinra au prezentat o incidenţă mai 
mare a infecţiilor grave (7%) şi a neutropeniei, în comparaţie cu pacienţii cărora li s-a administrat 
Enbrel (vezi pct. 4.4 şi 4.8). Asocierea terapeutică dintre Enbrel şi anakinra nu a prezentat un beneficiu 
clinic crescut şi, prin urmare, nu este recomandată.
Tratamentul asociat cu abatacept
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrel a dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu a demonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.4).
Tratamentul asociat cu sulfasalazină
În cadrul unui studiu clinic la pacienţi adulţi cărora li s-au administrat doze stabilite de sulfasalazină, 
la care s-a asociat tratamentul cu Enbrel, pacienţii din grupul care a primit asocierea terapeutică au 
prezentat o scădere semnificativă din punct de vedere statistica numărului mediu de leucocite, în 
comparaţie cu grupurile tratate numai cu Enbrel sau numai cu sulfasalazină. Semnificaţia clinică a 
acestei interacţiuni nu este cunoscută. Medicii trebuie să dea dovadă de precauţie atunci când iau în 
considerare terapiaasociată cu sulfasalazină.
Non-interacţiuni
În cadrul studiilor clinice nu au fost observate interacţiuni în cazul administrării Enbrel împreună cu 
glucocorticoizi, salicilaţi (cu excepţia sulfasalazinei), antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), 
analgezice sau metotrexat. Pentru indicaţii privind vaccinarea, vezi pct. 4.4.
În cadrul studiilor cu metotrexat, digoxină sau warfarină, nu s-au observat interacţiuni farmacocinetice 
semnificative din punct de vedere clinic, între medicamente.

78
4.6Fertilitatea,sarcina şi alăptarea
Femei aflate la vârsta fertilă
Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să aibă în vedere utilizarea de măsuri de contracepţie adecvate 
pentru a evita sarcina în timpul tratamentului cu Enbrel şi în următoarele trei săptămâni după 
întreruperea tratamentului.
Sarcina
Studiile de toxicitate asupra procesului de dezvoltare, efectuate la şobolani şi iepuri, nu au evidenţiat 
niciun efect dăunător asupra fetusului sau şobolanului nou-născut, datorat etanerceptului. Efectele 
etanercept asupra rezultatelor sarcinii au fost investigate în două studii observaţionale de cohortă.      
O rată mai mare de apariţie a defectelor congenitale majore s-a observat în cadrul unui studiu 
observaţional care a comparat sarcinile expuse la etanercept (n=370) în timpul primului trimestru cu 
sarcinile neexpuse la etanercept sau la alţi inhibitori de TNF (n=164) (raportul cotelor ajustat 2,4, 
IÎ 95%: 1,0-5,5). Tipurile de defecte congenitale majore au fost similare cu cele raportate cel mai 
frecvent la populaţia generală şi nu s-a identificat niciun tipar particular al anomaliilor. Nu s-a 
observat nicio modificare a ratei avorturilor spontane, a copiilor născuţi morţi sau a malformaţiilor 
minore. Într-un alt studiu observaţional, un registru multi-naţional, care a comparat riscul apariției de 
efecte nefavorabile ale sarcinii la femeile expuse la etanercept în timpul primelor 90de zile de sarcină 
(n=425) cu cele expuse la medicamente non-biologice (n=3497) a evidențiat că nu a existat un risc 
crescut de apariție a defectelor congenitale majore (raportul cotelor [RC] neajustat = 1,22, IÎ 95%: 
0,79-1,90, RC ajustat = 0,96, IÎ 95%: 0,58-1,60 după ajustarea pentru ţară, boală maternă, paritate, 
vârstă maternă şi fumat la începutul sarcinii). De asemenea, acest studiu nu a arătat creșterea riscului 
de apariție a defectelor congenitale minore, naşteri premature, copii născuţi morţi sau de infecţii în 
primul an de viaţă pentru sugarii născuţi de femei expuse la etanercept pe parcursul sarcinii. Enbrel 
trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este necesar din punct de vedere clinic.
Etanercept traversează placenta şi a fost detectat în serul sugarilor născuţi din paciente tratate cu 
Enbrel în timpul sarcinii. Impactul clinic al acestui fapt nu este cunoscut; totuşi, sugarii pot prezenta 
un risc crescut de infecţii. În general, nu este recomandată administrarea vaccinurilor cu virusuri vii la 
sugari timp de 16 săptămâni după ultima doză de Enbrel administrată mamei.
Alăptarea
La femelele de şobolan care alăptau, după administrare subcutanată, etanercept a fost excretat în lapte 
şi a fost detectat în serul puilor alăptaţi.Informațiile limitate din literatura de specialitate publicată 
indică faptul că etanercept a fost detectat în concentrații scăzute în laptele uman. Etanercept ar putea fi 
luat în considerare pentru utilizare în timpul alăptării, ținând cont atât debeneficiul alăptării pentru 
copil, cât și de beneficiul tratamentului pentru femeie.
Deși este de așteptat ca expunerea sistemică a sugarului alăptat să fie scăzută, deoarece etanercept este 
în mare măsură metabolizatîn tractul gastrointestinal, sunt disponibile date limitate cu privire la gradul 
de expunere sistemică a sugarului alăptat. Prin urmare, administrarea vaccinurilorvii atenuate(de 
exemplu, vaccinul BCG) la un sugar alăptat, în timp ce mama urmează tratamentcu etanercept, poate 
fi avută în vedere la 16 săptămâni după întreruperea alăptării (sau mai devreme, în cazul în care
concentrațiile serice de etanercept la sugar sunt nedetectabile).
Fertilitatea
Nu sunt disponibile date preclinice privind toxicitatea peri- şi postnatală a etanerceptului, precum şi 
efectele acestuia asupra fertilităţii şi performanţei reproductive generale.

79
4.7Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de afolosi utilaje
Enbrel nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau
de a folosi utilaje.
4.8Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Cele mai frecvent raportate reacţii adverse sunt reacţiile la locul de injectare (cum ar fi durerea, 
tumefierea, pruritul, eritemul şi sângerările la locul injectării), infecţii (cum ar fi infecţii ale tractului 
respirator superior, bronşită, infecţii ale vezicii urinare şi infecţii cutanate), cefalee, reacţii alergice, 
apariţia autoanticorpilor, pruritul şi febra.
De asemenea, au fost raportate reacţii adverse severe în timpul tratamentului cu Enbrel. Antagoniştii 
TNF, cum este Enbrel, afectează sistemul imunitar, iar utilizarea lor poate afecta mecanismele de
apărare ale organismului împotriva infecţiei şi a cancerului. Infecţiile severe afectează mai puţin de 1 
din 100 pacienţi trataţi cu Enbrel. Au fost raportate inclusiv infecţii fatale sau care pot pune viaţa în 
pericol şi septicemie. De asemenea, în timpul utilizării Enbrel au fost raportate diferite malignităţi, 
printre care cancerul de sân, de plămân, cutanat şi ganglionar (limfom).
Reacţii adverse severe hematologice, neurologice şi autoimmune au fost, de asemenea, raportate. 
Acestea includ şi cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare de anemie aplastică. Reacţii de 
demielinizare la nivelul sistemului nervos central sau periferic au fost raportate rar şi, respectiv, foarte 
rar în timpul tratamentului cu Enbrel. Au fost raportate cazuri rare de lupus, de afecţiuni asociate cu 
lupusul şi de vasculită.
Lista în format tabelar a reacţiilor adverse
Lista de reacţii adverse prezentată mai jos se bazează pe experienţa acumulată în cadrul studiilor 
clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piaţă.
În cadrul grupării pe organe, aparate şi sisteme, reacţiile adverse sunt prezentate conform criteriului 
frecvenţelor de apariţie (numărul de pacienţi la care se aşteaptă să apară respectiva reacţie adversă), 
utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi <1/10); mai puţin 
frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100); rare (≥ 1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă 
necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu 
frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
Infecţii şi 
infestări
Infecţie 
(incluzând 
infecţie a 
tractului 
respirator 
superior, 
bronşită, 
cistită, 
infecţie 
cutanată)*
Infecţii grave 
(incluzând 
pneumonie, 
celulită, artrită 
bacteriană, 
sepsis şi infecţie 
parazitară)*
Tuberculoză, 
infecţii 
oportuniste 
(incluzând 
infecţii invazive 
fungice, 
protozoarice, 
bacteriene, 
micobacteriene 
atipice, virale şi 
Legionella)*
Reactivarea 
hepatitei B, 
listeria

80
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu 
frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
Tumori 
benigne, 
maligne şi 
nespecificate 
(incluzând 
chisturi şi 
polipi)
Cancere de piele 
non-melanom* 
(vezi pct. 4.4)
Melanom malign 
(vezi pct. 4.4), 
limfom, leucemie
Carcinom cu 
celule 
Merkel (vezi 
pct. 4.4), 
Sarcom 
Kaposi
Tulburări 
hematologice 
şi limfatice
Trombocitopeni
e, anemie, 
leucopenie, 
neutropenie
Pancitopenie*Anemie 
aplastică*
Histiocitoză 
hemofagocit
ară (sindrom 
de activare 
macrofagică)
*
Tulburări ale 
sistemului 
imunitar
Reacţii 
alergice (vezi 
Afecţiuni 
cutanate şi ale 
ţesutului 
subcutanat), 
formarea de 
autoanticorpi 
*
Vasculită 
(incluzând 
vasculită cu 
anticorpi 
citoplasmatici 
antineutrofilici 
pozitivi)
Reacţii alergice
grave/anafilactice 
(incluzând edem 
angioneurotic, 
bronhospasm), 
sarcoidoză
Agravarea 
simptomelor 
de 
dermatomioz
ită
Tulburări ale 
sistemului 
nervos
CefaleeReacţii de 
demielinizare ale 
SNC care 
sugerează 
scleroza multiplă 
sau stări de 
demielinizare 
locală cum sunt 
nevrita optică şi 
mielita transversă 
(vezi pct. 4.4), 
evenimente 
demielinizante 
periferice, 
inclusiv 
sindromul 
Guillain-Barré, 
polineuropatie 
cronică 
inflamatorie 
demielinizantă, 
polineuropatie 
demielinizantă şi 
neuropatie 
motorie 
multifocală (vezi 
pct. 4.4), 
convulsie
Tulburări 
oculare
Uveită, sclerită
Tulburări 
cardiace
Agravarea 
insuficienţei 
cardiace 
Insuficienţă 
cardiacă 
congestivă nou 

81
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu 
frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
congestive (vezi 
pct. 4.4)
instalată (vezi 
pct. 4.4)
Tulburări 
respiratorii, 
toracice şi 
mediastinale
Boli pulmonare 
interstiţiale 
(inclusiv 
pneumonită şi 
fibroză 
pulmonară)*
Tulburări 
gastro-
intestinale
Boală 
inflamatorie 
intestinală
Tulburări 
hepatobiliare
Valori crescute 
ale enzimelor 
hepatice*
Hepatită 
autoimună*
Afecţiuni 
cutanate şi ale 
ţesutului 
subcutanat
Prurit, erupţii 
cutanate
Edem 
angioneurotic, 
psoriazis 
(incluzând 
psoriazisul 
incipient sau 
agravat şi cel 
pustular, în 
principal palmar 
şi plantar), 
urticarie, erupţii 
cutanate 
psoriaziforme
Sindrom Stevens-
Johnson, 
vasculită cutanată 
(incluzând 
vasculită de 
hipersensibilitate)
, eritem poliform, 
reacții lichenoide
Necroliză 
epidermic
ă toxică
Tulburări 
musculo-
scheletice şi 
ale ţesutului 
conjunctiv
Lupus eritematos 
cutanat,lupus 
eritematos 
cutanat subacut, 
sindrom lupoid
Tulburări 
renale şi ale 
căilor urinare
Glomerulonefrită
Tulburări 
generale şi la 
nivelul locului 
de 
administrare
Reacţii la 
locul de 
injectare 
(incluzând 
sângerare, 
echimoze, 
eritem, 
prurit, 
durere, 
tumefiere)
*
Pirexie
* Vezi Descrierea reacţiilor adverse selectate, mai jos.
Descrierea reacţiilor adverse selectate
Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative

82
Au fost observate o sută douăzeci şi nouă (129) de noi malignităţi de diferite tipuri, la 4114pacienţi cu 
poliartrită reumatoidă trataţi în cadrul studiilor clinice efectuate cu Enbrel pentru un timp aproximativ 
de până la 6ani, inclusiv 231de pacienţi trataţi cu Enbrel în asociere cu metotrexat în cadrul studiului 
de 2 ani controlat faţă de medicaţie activă. Ratele şi incidenţele de apariţie în cadrul acestor studii 
clinice au fost similare cu cele anticipate pentru populaţia studiată. Un număr total de 2malignităţi a 
fost raportat în cadrul studiilor clinice cu durata aproximativă de 2ani, care au inclus 240de pacienţi 
cu artrită psoriazică trataţi cu Enbrel. În cadrul studiilor clinice efectuate pe o perioadă mai mare de 
2 ani, la 351de pacienţi cu spondilită anchilozantă, au fost raportate 6 malignităţi la pacienţiitrataţi cu 
Enbrel. La un grup de 2711pacienţi cu psoriazis în plăci trataţi cu Enbrel în cadrul studiilor dublu-orb 
şi deschise cu durata de până la 2,5 ani au fost raportate 30 malignităţi şi 43 cancere cutanate, altele 
decât melanomul.
La un grup de 7416 pacienţi trataţi cu Enbrel, incluşi în studii privind poliartrita reumatoidă, artrita 
psoriazică, spondilita anchilozantă şi psoriazisul, au fost raportate 18 limfoame.
În perioada ulterioară punerii pe piaţă au fost raportate, de asemenea, diverse malignităţi (incluzând 
carcinoame ale sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.4).
Reacţii la locul de injectare
Pacienţii cu boli reumatice trataţi cu Enbrel au prezentat o incidenţă semnificativ mai mare a reacţiilor 
apărute la locul de injectare, comparativ cu cei cărora li s-a administrat placebo (36% faţă de 9%). 
Reacţiile la locul de injectare au apărut, de obicei, în prima lună. Durata lor medie aproximativă a fost 
de 3 până la 5 zile. În grupurile de tratament cu Enbrel, în majoritatea cazurilor de reacţii la locul de 
injectare nu a fost administrat niciun tratament, iar pentru majoritatea pacienţilor care au primit totuşi 
un tratament acesta a constat în preparate topice, cum sunt corticosteroizii, sau în antihistaminice 
orale. În plus, unii pacienţi au dezvoltat o revenire a reacţiilor la locul de injectare caracterizată          
printr-o reacţie a pielii la locul ultimei injecţii, împreună cu apariţia simultană de reacţii la locurile de 
injectare folosite anterior. Aceste reacţii au fost, în general, tranzitorii, şi nu au revenit pe durata 
tratamentului.
În cadrul studiilor clinice controlate, la pacienţi cu psoriazis în plăci, aproximativ 13,6% dintre 
pacienţii trataţi cu Enbrel au dezvoltat reacţii la locul de injectare, faţă de 3,4% dintre pacienţii cărora 
li s-a administrat placebo, pe durata primelor 12săptămâni de tratament.
Infecţii grave
În studiile controlate cu placebo nu a fost observată nicio creştere a incidenţei infecţiilor grave (letale, 
care ameninţă supravieţuireasau care necesită spitalizare sau tratament antibiotic pe cale 
intravenoasă). Infecţiile grave au apărut la 6,3% din pacienţii cu poliartrită reumatoidă trataţi cu 
Enbrel timp de cel mult 48de luni. Acestea au inclus abcese (cu diferite localizări), bacteriemie, 
bronşită, bursită, celulită, colecistită, diaree, diverticulită, endocardită (suspectată), gastroenterită, 
hepatită B, herpes zoster, ulcer de gambă, infecţii bucale, osteomielită, otită, peritonită, pneumonie, 
pielonefrită, sepsis, artrită septică, sinuzită, infecţii cutanate, ulcere cutanate, infecţii ale tractului 
urinar, vasculită şi infectarea plăgilor. În cadrul studiului de 2ani controlat faţă de medicaţie activă, în 
care pacienţii au fost trataţi fie cu Enbrel în monoterapie, fie cu metotrexat în monoterapie, fie cu 
Enbrel în asociere cu metotrexat, ratele de apariţie a infecţiilor grave au fost similare la toate grupurile 
de tratament. Totuşi, nu poate fi exclusă perspectiva ca asocierea dintre Enbrel şi metotrexat să fie 
asociată cu o creştere a ratei infecţiilor.
Nu au fost constatate diferenţe în ceea ce priveşte ratele de apariţie a infecţiilor între pacienţii trataţi cu 
Enbrel şi cei cărora li s-a administrat placebo pentru psoriazis în plăci în cadrul studiilor placebo-
controlate cu durata de până la 24de săptămâni. Infecţiile grave apărute la pacienţii trataţi cu Enbrel 
au inclus celulită, gastroenterită, pneumonie, colecistită, osteomielită, gastrită, apendicită, fasciită 
streptococică, miozită, şoc septic, diverticulităşi abcese.În cadrul studiilor efectuate în regim dublu-
orb şi în regim deschis la pacienţi cu artrită psoriazică, un pacient a raportat o infecţie gravă 
(pneumonie).

83
În cursul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave şi letale; agenţii patogeni raportaţiau inclus 
bacterii, micobacterii (inclusiv agentul cauzator al tuberculozei), virusuri şi fungi. Unele din aceste 
infecţii au intervenit în primele câteva săptămâni după iniţierea tratamentului cu Enbrel, la pacienţii 
care prezentau patologii subiacente (de exemplu: diabet zaharat, insuficienţă cardiacă congestivă, 
antecedente de infecţii active sau cronice), în plus faţă de poliartrita reumatoidă (vezi pct. 4.4). 
Tratamentul cu Enbrel ar putea creşte rata mortalităţii la pacienţii cu stare de sepsis instalată.
Infecţiile oportuniste au fost raportate în asociere cu Enbrel, incluzând infecţii invazive fungice, 
parazitare (incluzând protozoarice), virale (incluzând herpes zoster), bacteriene (incluzând Listeriaşi 
Legionella) şi infecţii micobacteriene atipice. Într-un set comun de date provenite din studiile clinice, 
frecvenţa generală a infecţiilor oportuniste a fost de 0,09% pentru 15402subiecţi cărora li s-a 
administrat Enbrel. Rata de expunere ajustată a fost de 0,06evenimente pentru 100pacienţi-ani. În 
experienţa după punerea medicamentului pe piaţă, aproximativ jumătate dintre toate raportările de caz 
privind infecţiile oportuniste la nivel mondial au fost infecţii fungice invazive. Cel mai frecvent 
raportate infecţii fungice invazive au inclusCandida,Pneumocystis,Aspergillusşi Histoplasma. 
Infecţiile fungice invazive au reprezentat mai mult de jumătate din cazurile letale la pacienţii care au 
prezentat infecţii oportuniste. Majoritatea raportărilor cu evoluţie letală au fost la pacienţi cu 
pneumonie cu Pneumocystis, infecţii fungice sistemice nespecificate şi aspergiloză (vezi pct. 4.4).
Autoanticorpi
La pacienţii adulţi au fost efectuate teste ale mostrelor de ser în scopul detectării autoanticorpilor, în 
momente diferite. Dintre pacienţii cu poliartrită reumatoidă evaluaţi pentru prezenţa anticorpilor 
antinucleari (AAN), procentul de pacienţi care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru AAN 
(1:40) a fost mai mare în rândul pacienţilor trataţi cu Enbrel (11%) decât în rândul pacienţilor trataţi 
cu placebo (5%). Procentul pacienţilor care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru 
anticorpii anti-ADN dublu catenar a fost, de asemenea, mai mare, atât la dozarea radioimunologică 
(15% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de 4% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo), cât 
şi la testul cu Crithidia luciliae(3% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de niciunul dintre pacienţii 
cărora li s-a administrat placebo). Proporţia pacienţilor trataţi cu Enbrel care au dezvoltat anticorpi 
anti-cardiolipină a fost la fel de mare ca şi în cazul pacienţilor trataţi cu placebo. Impactul pe termen 
lung al tratamentului cu Enbrel asupra evoluţiei bolilor autoimune nu este cunoscut.
Au fost raportate cazuri rare de pacienţi, incluzând pacienţi cu factor reumatoid pozitiv, care au 
dezvoltat alţi autoanticorpi în asociaţie cu un sindrom lupoid sau cu erupţii compatibile, din punct de 
vedere al aspectului clinic şi rezultatelor biopsiei, cu lupusul cutanat subacut sau cu lupusul discoid.
Pancitopenia şi anemia aplastică
Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de pancitopenie şi anemie aplastică, dintre 
care unele au avut sfârşit letal (vezi pct. 4.4).
Bolile pulmonare interstiţiale
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) bolii pulmonare interstiţiale la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,06% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) bolii 
pulmonare interstiţiale a fost de 0,47% (mai puţin frecvent). Au existat raportări ulterioare punerii pe 
piaţă de cazuri de boli pulmonare interstiţiale (inclusiv pneumonită şi fibroză pulmonară), dintre care 
unele au avut sfârşit letal.
Tratamentul asociat cu anakinra
În cadrul studiilor în care pacienţilor adulţi li s-a administrat tratament concomitent cu Enbrel şi 
anakinra, s-a observat o rată de apariţie a infecţiilor grave mai mare decât în cazul pacienţilor cărora li 
s-a administrat numai Enbrel, iar 2% dintre pacienţi (3/139) au dezvoltat neutropenie (numărul absolut 
al neutrofilelor  1000/mm
3
). Aflat în condiţii de neutropenie, un pacient a dezvoltat celulită, care s-a 
rezolvat prin spitalizare (vezi pct. 4.4 şi 4.5).

84
Valori crescute ale enzimelor hepatice
În fazele dublu orb ale studiilor clinice controlate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) reacțiilor adverse constând în valori crescute ale enzimelor hepatice la pacienţi 
cărora li s-a administrat etanercept fără metotrexatca medicaţie concomitentă a fost de 0,54% (mai 
puţin frecvent). În fazele dublu orb ale studiilor clinice controlate care permiteau tratamentul 
concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) reacțiilor adverse constând în 
valoricrescute ale enzimelor hepatice a fost de 4,18% (frecvent).
Hepatita autoimună
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) hepatitei autoimune la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,02% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) hepatitei 
autoimune a fost de 0,24% (maipuţin frecvent).
Copii şi adolescenţi
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În general, evenimentele adverse apărute la pacienţii copii cu artrită juvenilă idiopatică au fost 
similare, din punct de vedere al frecvenţei de apariţie şi tipului de reacţie, cu cele observate la pacienţii 
adulţi. Diferenţele faţă de pacienţii adulţi, împreună cu alte aspecte particulare, sunt discutate în 
paragrafele de mai jos.
Tipurile de infecţii observate în cadrul studiilor clinice la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică, cu 
vârste cuprinse între 2şi 18ani, au fost, în general, uşoare până la moderate şi concordante cu cele 
observate în mod obişnuit la populaţia de pacienţi copii din ambulator. Evenimentele adverse grave 
raportate au inclus varicela însoţită de semne şi simptome de meningită aseptică, care s-a remis fără 
sechele (vezi şi pct. 4.4), apendicită, gastroenterită, depresie/tulburări de personalitate, ulcer cutanat, 
esofagită/gastrită, şoc septic cu streptococ de grup A, diabet zaharat de tip I precum şi infecţii ale 
ţesuturilor moi şi infecţii ale plăgilor post-operatorii.
În cadrul unui studiu la copii cu artrită juvenilă idiopatică, cu vârste cuprinse între 4 şi 17ani, 43 din 
cei 69 (62%) de copii au suferito infecţie pe durata tratamentului cu Enbrel, în 3 luni de studiu (prima 
parte, în regim deschis), iar frecvenţa şi gravitatea infecţiilor a fost similară la cei 58de pacienţi care 
au încheiat cele 12luni de extensie a studiului, cu tratament în regim deschis. Tipurile şi proporţia 
evenimentelor adverse întâlnite la pacienţii cu artrită juvenilă idiopatică au fost similare cu cele 
observate în cadrul studiilor cu Enbrel la pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, majoritatea fiind 
uşoare. Au fost raportate câteva reacţii adverse, mai frecvent în rândul celor 69de pacienţi cu artrită 
juvenilă idiopatică cărora li s-a administrat tratament cu Enbrel timp de 3 luni, decât în rândul celor 
349 de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă. Acestea includ cefalee (19% dintre pacienţi, 1,7 
evenimente per pacient-an), greaţă (9%, 1,0 evenimente per pacient-an), durere abdominală (19%, 
0,74 evenimente per pacient-an) şi vărsături (13%, 0,74 evenimente per pacient-an).
În cadrul studiilor clinice privind artrita juvenilă idiopatică s-au raportat patru cazuri de sindrom de 
activare macrofagică.
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
În cadrul unui studiu cu durata de 48de săptămâni, la 211copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 
4 şi 17 ani, cu psoriazis în plăci, reacţiile adverse raportate au fost similare cu cele observate în studiile 
anterioare la adulţi cu psoriazis în plăci.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentuluieste importantă. Acest lucru 
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din 

85
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului 
naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.
4.9Supradozaj
În cadrul studiilor clinice la pacienţi cu poliartrită reumatoidă nu s-a impus necesitatea limitării 
dozajului din cauza toxicităţii. Cel mai înalt nivel de dozare evaluat a fost reprezentat de o încărcare 
intravenoasă de 32mg/m
2
urmată de doze subcutanate de 16mg/m
2
, administrate de două ori pe 
săptămână. Un pacient cu poliartrită reumatoidă şi-a auto-administrat din greşeală o doză subcutanată 
de 62mg de Enbrel, de două ori pe săptămână timp de 3 săptămâni, fără să înregistreze reacţii adverse. 
Nu există antidot cunoscut pentru Enbrel.
5.PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: imunosupresoare, inhibitori ai factorului de necroză tumorală alfa (TNF-α), 
codulATC: L04AB01
Factorul de necroză tumorală (TNF) reprezintă o citokină dominantă în cadrul procesului inflamator al 
poliartritei reumatoide. Valorile crescute de TNF se regăsesc, de asemenea, în membrana sinovială şi 
în plăcile psoriazice ale pacienţilor cu artrită psoriazică, precum şi în serul şi în ţesutul sinovial al 
pacienţilor cu spondilită anchilozantă. În cazul psoriazisului în plăci, infiltrarea cu celule inflamatorii 
incluzând celulele T conduce la o creştere a valorilor TNF în leziunile psoriazice, comparativ cu 
valorile existente în pielea neafectată. Etanerceptul este un inhibitor competitiv al legării TNF pe 
receptorii săi de pe suprafaţa celulelor, inhibând în acest fel activitatea biologică a TNF. TNF şi 
limfotoxina sunt citokine pro-inflamatorii care se leagă pe două tipuri distincte de receptori de pe 
suprafaţa celulară: receptorul factorului de necroză tumorală de 55-kilodaltoni (p55) şi cel de                 
75-kilodaltoni (p75) (TNFR). Ambele tipuri de receptori există în mod natural, atât în forma legată de 
membrană, cât şi în forma solubilă. Se consideră că tipul solubil de TNFR reglează activitatea 
biologică a TNF.
TNF şi limfotoxina se găsesc în principal sub formă de homotrimeri, activitatea lor biologică fiind 
dependentă de legarea încrucişată cu TNFR de pe suprafaţa celulară. Receptorii dimerici solubili 
precum etanerceptul posedă o afinitate pentru TNF mai mare decât a receptorilor monomerici şi 
reprezintă inhibitori competitivi ai legării TNF pe receptorii săi celulari cu un grad de potenţă 
semnificativ mai mare. În plus, utilizarea unui fragment Fc imunoglobulinic ca element de fuziune în 
construcţia unui receptor dimeric este de natură să confere un timp de înjumătăţire serică mai lung.
Mecanism de acţiune
O mare parte din patologia articulară care intervine în poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă, 
precum şi din patologia cutanată care intervine în psoriazisul în plăci, este mediată de molecule pro-
inflamatorii, ce fac parte dintr-o reţea cinetică controlată de TNF. Se consideră că mecanismul de 
acţiune al etanerceptului constă în inhibarea competitivă a legării TNF la TNFRde pe suprafaţa 
celulelor, inhibând astfel răspunsurile celulare mediate de TNF şi conducând la inactivitatea biologică 
a TNF. Etanerceptul poate, de asemenea, modula răspunsurile biologice controlate de alte molecule 
aflate mai jos în cascada funcţională (de exemplu citokine, molecule de adeziune sau proteinaze), a 
căror acţiune este indusă sau reglată de TNF.
Eficacitate şi siguranţă clinică
Această secţiune prezintă date obţinute în cadrul a patru studii randomizate şi controlate, efectuate la 
pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, un studiu la pacienţi adulţi cu artrită psoriazică, un studiu la 
pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă, douăstudii la pacienţi adulţi cu spondilartrită axială fără 
semne radiologice, patru studii la pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci, trei studii asupra artritei juvenile 

86
idiopatice şi un studiu la pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci.
Pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo. 
Studiul a evaluat 234de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă la care s-a înregistrat un eşec 
terapeutic cu cel puţin unul dar nu mai mult de patru medicamente antireumatice modificatoare ale 
evoluţiei bolii (MARMB). Au fost administrate doze s.c. de 10mg sau 25mg de Enbrel sau placebo, 
de două ori pe săptămână timp de 6 luni consecutive. Rezultatele acestui studiu controlat au fost 
exprimate în procente de ameliorare a poliartritei reumatoide, utilizând criteriile de răspuns ale 
American College of Rheumatology (ACR).
Răspunsurile ACR 20 şi 50 au fost mai mari în cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel, la 3 şi la 6 luni, 
comparativ cu pacienţii cărora li s-a administrat placebo (ACR 20: Enbrel 62% şi 59%, placebo23% şi 
11% respectiv la 3 şi 6 luni; ACR 50: Enbrel 41% şi 40%, placebo 8% şi 5% respectiv la 3 şi 6 luni; 
p<0,01 Enbrel faţă de placebo în toate momentele de referinţă, atât pentru răspunsul ACR 20 cât şi 
pentru ACR 50).
Aproximativ 15% dintre pacienţiicărora li s-a administrat Enbrel au obţinut un răspuns ACR 70 la 3 şi 
6 luni, faţă de mai puţin de 5% dintre pacienţii din grupul la care s-a administrat placebo. În rândul 
pacienţilor cărora li s-a administrat Enbrel, răspunsurile clinice au apărut, în general, în decurs de 1 
până la 2săptămâni de la iniţierea tratamentului, ele fiind obţinute aproape întotdeauna în decurs de 
3 luni. A fost observată o relaţie doză-răspuns; rezultatele obţinute cu doza de 10mg au fost 
intermediare între cele obţinute cuplacebo şi cele obţinute cu doza de 25mg. Enbrel a obţinut 
rezultate semnificativ mai bune decât placebo la toate componentele criteriilor ACR, precum şi la alte 
măsurători ale activităţii poliartritei reumatoide care nu sunt incluse în criteriile de răspuns ACR, 
precum redoarea matinală. La fiecare 3 luni, pe durata studiului, a fost completat un chestionar de 
evaluare a sănătăţii HAQ (Health Assessment Questionnaire), care a inclus aspecte privind 
invaliditatea, vitalitatea, sănătatea mentală, starea generală de sănătate şi subdomeniile stării de 
sănătate asociate cu poliartrita. Toate subdomeniile HAQ au înregistrat rezultate îmbunătăţite la 
pacienţii trataţi cu Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, la 3 şi 6 luni.
După întrerupereatratamentului cu Enbrel, simptomele poliartritei au revenit, în general, în decurs de 
o lună. Conform rezultatelor studiilor deschise, reintroducerea tratamentului cu Enbrel după o 
întrerupere de cel mult 24de luni a condus la obţinerea unor răspunsuri de aceeaşi amploare ca cele 
înregistrate la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere. În cadrul extensiilor de studii 
clinice, efectuate în regim deschis, au fost observate răspunsuri stabile şi durabile timp de până la 
10 ani la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere.
Compararea eficacităţii Enbrel cu cea a metotrexatului a reprezentat obiectivul final principal al unui 
al treilea studiu randomizat, controlat faţă de medicaţie activă, cu evaluări radiografice în regim orb, la 
632 de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă (durată <3 ani), care nu au primit anterior 
tratament cu metotrexat. Au fost administrate doze subcutanate (s.c.) de 10mg sau 25mg de Enbrel, 
de două ori pe săptămână timp de cel mult 24de luni. Dozele de metotrexat au fost crescute de la 
7,5 mg pe săptămână până la un maximum de 20mg pe săptămână în primele 8săptămâni ale 
studiului, apoi au fost menţinute timp de cel mult 24de luni. În cazul dozei de 25mg de Enbrel, 
îmbunătăţirile clinice, inclusiv începutul acţiunii în decurs de 2săptămâni, au fost similare cu cele 
constatate în studiile clinice anterioare, ele fiind menţinute pe întreaga durată până la 24de luni. La 
momentul iniţial pacienţii prezentau un grad moderat de invaliditate, tradus prin scoruri ale HAQ de 
1,4 până la 1,5. Tratamentul cu doza de 25mg de Enbrel a condus la îmbunătăţiri substanţiale la 
12 luni, când aproximativ 44% dintre pacienţi au obţinut un scor HAQ normal (mai mic de 0,5). Acest 
beneficiu s-a menţinut în cel de-al doilea an de studiu.
În acest studiu, distrucţia structurală articulară a fost evaluată prin metode radiografice şi exprimată 
sub forma modificărilor scorului total Sharp (TSS) şi componentelor sale, scorului de eroziune şi 
scorului de îngustare a spaţiului articular (JSN). Interpretarea radiografiilor mâinilor/zonelor carpiene 
şi picioarelor a fost făcută la momentul iniţial şi după 6, 12şi 24de luni. Doza de 10mg Enbrel a avut 
un efect mai scăzut, în mod consistent, asupra distrucţiei structurale decât cea de 25mg. Doza de 

87
25 mg Enbrel a fost semnificativ superioară metotrexatului din punctul de vedere al scorurilor de 
eroziune, atât la 12,cât şi la 24de luni. Diferenţele apărute în TSS şi JSN între metotrexat şi doza de 
25 mg Enbrel nu au fost semnificative din punct de vedere statistic. Rezultatele sunt prezentate în 
figura de mai jos.
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat la pacienţii cu PR cu vechime 
<3ani
M
o
d
i
f
i
c
ă
r
i
 
f
a
ţ
ă
 
d
e
 
m
o
m
e
n
t
u
l
 
i
n
i
ţ
i
a
l
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
MTX
Enbrel 25 mg
12 luni24 luni
TSSEroziuni
JSN
TSSEroziuniJSN
1,3
0,8
0,9
0,4*   0,4 0,4
2,2
1,2
1,3
0,6*
0,9
0,6
*p < 0,05
Într-un alt studiu randomizat, dublu-orb, controlat faţă de medicaţie activă, au fost comparate 
eficacitatea clinică, siguranţa de utilizare şi evoluţia PR înregistrată prin mijloace radiologice la 
pacienţii trataţi numai cu Enbrel (25mg de două ori pe săptămână), numai cu metotrexat (7,5 până la 
20 mg pe săptămână, valoarea mediană a dozei fiind de 20mg) şi cu o asociere de tratamente cu 
Enbrel şi metotrexat instituite în mod concomitent, la 682de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă 
activă cu vechime de 6luni până la 20 de ani (valoarea mediană de 5ani), care au prezentat un răspuns 
nesatisfăcător la cel puţin un medicament antireumatic modificator al evoluţiei bolii (MARMB), altul 
decât metotrexatul.
Pacienţii din grupul tratat cu Enbrel în asociere cu metotrexat au prezentat răspunsuri ACR20, ACR 
50, ACR 70 şi îmbunătăţiri ale scorurilor SAB şi HAQ semnificativ mai mari, atât la 24de săptămâni 
cât şi la 52de săptămâni, faţă de pacienţii din ambele grupuri de monoterapie (rezultatele sunt 
prezentate în tabelul de mai jos). Avantaje semnificative furnizate de terapia asociată cu Enbrel şi 
metotrexat, faţă de monoterapia cu Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 
24 de luni.

88
Rezultatele privind eficacitatea clinică după 12luni: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat vs. 
Enbrel în asociere cu Metotrexat la pacienţi cu PR cu vechime între 6luni şi 20deani
Obiectiv finalMetotrexat
(n = 228)
Enbrel
(n = 223)
Enbrel +
Metotrexat
(n = 231)
Răspunsuri ACR
a
ACR 20
58,8%65,5%
74,5% 
†,
ACR 50
36,4%43,0%
63,2% 
†,
ACR 70
16,7%22,0%
39,8% 
†,
SAB
Scorul la momentul iniţial
b
5,55,75,5
Scorul în săptămâna 52
b
3,03,0
2,3
†,
Remisie
c
14%18%
37%
†,
HAQ
La momentul iniţial1,71,71,8
În săptămâna 521,11,0
0,8
†,
a: Pacienţii care nu au încheiat o perioadă de 12luni de participare la studiu au fost 
consideraţi ca non-respondenţi.
b: Valori medii ale SAB (Scorul de activitate a bolii).
c: Remisia este definită ca o valoare a SAB <1,6.
Compararea valorilor p, luate două câte două: †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat 
vs. metotrexat şi = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel.
Progresia radiografică la 12luni a fost semnificativ mai mică în grupul tratat cu Enbrel decât în grupul 
tratat cu metotrexat, în timp ce asocierea terapeutică a celor două a fost semnificativ superioară 
fiecăreia dintre cele două monoterapii în ceea ce priveşte încetinirea progresiei radiografice (vezi 
figura de mai jos).
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs.Metotrexat vs. Enbrel în asociere cu Metotrexat 
la pacienţi cu PR cu vechime între 6luni şi 20deani (rezultatele la 12luni)
TSS
EroziuniJSN

89
Compararea valorilor p, luate două câte două: *= p < 0,05 la compararea Enbrel 
vs. metotrexat, †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. metotrexat şi 
 = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel.
Avantaje semnificative furnizate deterapia asociată cu Enbrel şi metotrexat, faţă de monoterapia cu 
Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 24de luni. În mod similar, avantaje 
semnificative furnizate de monoterapia cu Enbrel faţă de monoterapia cu metotrexat au fostobservate, 
de asemenea, după 24de luni.
În cadrul unei analize în care toţi pacienţii care au abandonat studiul, indiferent de motiv, au fost 
consideraţi ca înregistrând o agravare a bolii, procentul de pacienţi la care nu s-a constatat o agravare a 
bolii (modificarea TSS ≤ 0,5) la 24de luni a fost mai mare în grupul tratat cu Enbrel în asociere cu 
metotrexat decât în grupurile tratate cu Enbrel sau cu metotrexat în monoterapie (62%, 50%, respectiv 
36%; p<0,05). Diferenţa dintre grupul tratat cu Enbrelîn monoterapie şi grupul tratat cu metotrexat în 
monoterapie a fost, de asemenea, semnificativă (p<0,05). În rândul pacienţilor care au încheiat 
perioada completă, de 24de luni de tratament, în cadrul studiului, proporţia celor care nu au înregistrat 
o agravare a fost de 78%, 70%, respectiv de 61%.
Siguranţa şi eficacitatea dozei de 50mg de Enbrel (două injecţii s.c. de câte 25mg), administrată o 
dată pe săptămână, au fost evaluate în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la 420de 
pacienţi cu PR activă. În acest studiu, la 53de pacienţi s-a administrat placebo, 214 pacienţi au fost 
trataţi cu Enbrel în doză de 50mg o dată pe săptămână şi 153de pacienţi au fost trataţi cu Enbrel în 
doză de 25mg de două ori pe săptămână. Profilele de siguranţă şi eficacitate ale cele două regimuri de 
tratament cu Enbrel au fost comparabile, în săptămâna 8, din punct de vedere al efectelor şi cel al 
semnelor şi simptomelor PR; datele obţinute în săptămâna 16 nu au indicat o situaţie de 
comparabilitate (non-inferioritate) între cele două regimuri terapeutice.
Pacienţi adulţi cu artrită psoriazică
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la 
205 pacienţi cu artrită psoriazică. Pacienţii aveau vârste cuprinse între 18 şi 70de ani şi sufereau de 
artrită psoriazică activă ( 3 articulaţii tumefiate şi  3 articulaţii sensibile), în cel puţin una din 
următoarele forme: (1)interesare distală interfalangiană (DIF); (2)artrită poliarticulară (absenţa 
nodulilor reumatoizi şi prezenţa psoriazisului); (3)artrită mutilantă; (4)artrită psoriazică asimetrică; 
sau (5) anchiloză spondiliformă. Pacienţii prezentau, de asemenea, psoriazis în plăci, cu o leziune-ţintă 
minimă de  2 cm în diametru. Pacienţii au fost trataţi anterior cu AINS (86%), MARMB (80%), şi 
corticosteroizi (24%). Pacienţii aflaţi pe tratament cu metotrexat (administrat în mod stabil timp de 
 2 luni) şi-au putut continua tratamentul cu o doză stabilă de  25 mg pe săptămână de metotrexat. 
Au fost administrate doze de 25mg de Enbrel (pe baza studiilor de stabilire a dozelor la pacienţii cu 
poliartrită reumatoidă) sau placebo, subcutanat, de două ori pe săptămână timp de 6 luni. La sfârşitul 
studiului dublu-orb, pacienţii au putut intra într-un studiu deschis, de extensie pe termen lung, pentru o 
durată totală de până la 2ani.
Răspunsurile clinice au fost exprimate sub formă de procente din pacienţii care au obţinut răspunsurile 
ACR 20, 50, şi 70, precum şi procente de îmbunătăţire în ceea ce priveşte criteriile de răspuns în artrita 
psoriazică (CRAP). Rezultatele sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos.

90
Răspunsurile pacienţilor cu artrită psoriazică în cadrul unui 
studiu controlat cu placebo
Procentaj de pacienţi
PlaceboEnbrel
a
  Răspuns în artrita psoriazicăn = 104n = 101
  ACR 20
     Luna 31559
b
     Luna 61350
b
  ACR 50
     Luna 3438
b
     Luna 6437
b
  ACR 70
     Luna 3011
b
     Luna 619
c
  CRAP
     Luna 33172
b
     Luna 62370
b
a: 25mg Enbrel s.c., de două ori pe săptămână
b: p < 0,001, Enbrel vs. placebo
c: p < 0,01, Enbrel vs. Placebo
În rândul pacienţilor cu artrită psoriazică aflaţi pe tratament cu Enbrel răspunsurile clinice au fost 
evidente la momentul primei vizite (4 săptămâni) şi s-au menţinut pe durata celor 6luni de tratament. 
Enbrel s-a dovedit superior faţă de placebo, în mod semnificativ, la toate criteriile de măsurare a 
activităţii bolii (p < 0,001), iar răspunsurile obţinute cu sau fără tratament concomitent cu metotrexat 
au fost similare. Calitatea vieţii la pacienţii cu artrită psoriazică a fost evaluată la fiecare moment de 
referinţă, utilizând indicele de invaliditate al HAQ. Indicele de invaliditate a fost semnificativ 
îmbunătăţit, în toate momentele de referinţă, la pacienţii trataţi cu Enbrel în comparaţie cu cei cărora li 
s-a administrat placebo (p< 0,001).
Modificările radiografice au fost evaluate în studiul privind artrita psoriazică. S-au efectuat radiografii 
ale mâinilor şi zonelor carpiene la momentul iniţial şi după 6, 12şi 24de luni. Scorul total Sharp 
(TSS) după 12luni este prezentat în tabelul de mai jos. Într-o analiză în care s-a considerat că toţi 
pacienţii care au abandonat studiul, indiferent de motiv, au prezentat progresii, procentul pacienţilor 
fără progresie (modificarea TSS ≤ 0,5) după 12luni a fost mai mare în grupul la care s-a administrat 
Enbrel comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo (73%, respectiv 47%; p≤ 0,001). Efectul 
Enbrel asupra progresiei radiografice a fost menţinut la pacienţii care au continuat tratamentul în 
timpul celui de-al doilea an. S-a observat încetinirea distrugerii articulare periferice la pacienţii cu 
implicare poliarticulară simetrică.
MODIFICAREA MEDIE ANUALĂ (ES) DE LA VALOAREA INIŢIALĂ ÎN SCORUL 
TOTAL SHARP
PlaceboEtanercept
Timp(n = 104)(n = 101)
Luna 121,00 (0,29)-0,03 (0,09)
a
ES = eroare standard.
a. p = 0,0001.
Tratamentul cu Enbrel a produs o îmbunătăţire a funcţiei fizice în timpul perioadei în regim dublu-orb 
şi acest efect benefic s-a menţinut în timpul expunerii pe termen lung, de până la 2ani.
Există dovezi insuficiente privind eficacitatea Enbrel la pacienţii cu artropatii de tipul spondilitei 
anchilozante şi artritei psoriazice mutilante, datorită numărului mic de pacienţi studiaţi.

91
Nu s-au efectuat studii la pacienţi cu artrită psoriazică la regimul terapeutic cu doze de 50mg, o dată 
pe săptămână. Dovezile privind eficacitatea regimului terapeutic cu o singură doză pe săptămână la 
această populaţie de pacienţi se bazează pe datele furnizate de studiile la pacienţii cu spondilită 
anchilozantă.
Pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă
Eficacitatea Enbrel în tratarea spondilitei anchilozante a fost evaluată în cadrul a 3 studii randomizate 
în regim dublu-orb, care au comparat doza de 25mg de Enbrel, administrată de două ori săptămână, cu 
placebo. Numărul total de pacienţi înrolaţi a fost de 401, dintre care 203 au fost trataţi cu Enbrel. Cel 
mai mare dintre aceste studii clinice (n= 277) a înrolat pacienţi cu vârste cuprinse între 18 şi 70de ani, 
care aveau spondilită anchilozantă activă, definită pe scala vizuală analogică (SVA) prin scoruri  30 
pentru media duratei şi intensităţii redorii matinale, plus scoruri SVA  30 pentru cel puţin 2 din 
următorii 3 parametri: evaluarea globală a pacientului; media valorilor SVA pentru durerea nocturnă 
de spate şi durerea totală de spate; media a 10 puncte ale indicelui funcţional Bath pentru spondilita 
anchilozantă (BASFI). Pacienţii care primeau tratament cu MARMB, AINS sau corticosteroizi şi-au 
putut continua aceste tratamente, în doze stabile. Pacienţii cu anchiloză completă a coloanei vertebrale 
nu au fost incluşi în studiu. Au fost administrate doze de 25mg de Enbrel (pe baza studiilor de 
stabilire a dozelor la pacienţii cu poliartrită reumatoidă) sau placebo, subcutanat, de două ori pe 
săptămână timp de 6 luni, la 138de pacienţi.
Măsura principală a eficacităţii (ASAS 20) a fost o îmbunătăţire de 20% la cel puţin 3 din cele 
4 domenii de evaluare în spondilita anchilozantă (ASAS) (evaluarea globală a pacientului, durerea de 
spate, BASFI şi inflamaţia), împreună cu absenţa deteriorării pe domeniul rămas. Răspunsurile ASAS 
50 şi 70 au utilizat aceleaşi criterii, cu o îmbunătăţire de 50%, respectiv 70%.
În comparaţie cu placebo, tratamentul cu Enbrel a condus la îmbunătăţiri semnificative ale ASAS 20, 
ASAS 50 şi ASAS 70, începând de la 2săptămâni după iniţierea tratamentului.
Răspunsurile pacienţilor cu spondilită anchilozantă în 
cadrul unui studiu controlat cu placebo
Procentaj de pacienţi
  Răspuns în spondilita 
anchilozantă
Placebo
N = 139
Enbrel
N = 138
  ASAS 20 
2 săptămâni2246
a
3 luni2760
a
6 luni2358
a
  ASAS 50 
2 săptămâni724
a
3 luni1345
a
6 luni1042
a
  ASAS 70:
2 săptămâni212
b
3 luni729
b
6 luni528
b
a: p<0,001, Enbrel vs. Placebo
b: p = 0,002, Enbrel vs. Placebo
În rândul pacienţilor cu spondilită anchilozantă aflaţi pe tratament cu Enbrel, răspunsurile clinice au 
fost evidente la momentul primei vizite (2săptămâni) şi s-au menţinut pe durata celor 6 luni de 
tratament. Răspunsurile au fost similare în cazul pacienţilor care au primit şi al celor care nu au primit, 
în momentul iniţial, tratamente asociate.
Rezultate similare au fost obţinute în urma a 2studii clinice mai mici, asupra spondilitei anchilozante.

92
Într-un al patrulea studiu a fost evaluată siguranţa şi eficacitatea dozei de 50mg de Enbrel (două 
injecţii s.c. de câte 25mg) administrată o dată pe săptămână, în comparaţie cu doza de 25mg de 
Enbrel administrată de două ori pe săptămână în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la 
356 de pacienţi cu spondilită anchilozantă. Profilele de siguranţă şi eficacitate ale regimurilor de 
tratament cu 50mg o dată pe săptămână şi 25mg de două ori pe săptămână au fost similare.
Pacienţi adulţi cu spondilartrită axială fără semne radiologice
Studiul 1
Eficacitatea Enbrel în tratarea pacienţilor cu spondilartrită axială fără semne radiologice (nr-AxSpa) a 
fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, timp de 12 săptămâni, în regim dublu-orb, controlat cu 
placebo. Studiul a evaluat 215pacienţi adulţi (populaţie în intenţie de tratament modificată) cu         
nr-AxSpa activă (cu vârsta între 18 şi 49 de ani), definiţi ca pacienţii care îndeplinesc criteriile de 
clasificare ASAS de spondilartrită axială, darnu şi criteriile modificate New York pentru SA. De 
asemenea, a fost necesar ca pacienţii să prezinte un răspuns inadecvat sau o intoleranţă la două sau mai 
multe AINS. În perioada de regim dublu-orb a studiului, pacienţilor li s-a administrat săptămânal 
Enbrel 50 mg sau placebo, timp de 12 săptămâni. Măsura principală a eficacităţii (ASAS 40) a fost o 
îmbunătăţire cu 40% a cel puţin trei din cele patrudomenii de evaluare ASAS, împreună cu absenţa 
deteriorării pentru domeniul rămas. Perioada de regim dublu-orb a fost urmată de o perioadă de studiu 
deschis, în decursul căreia tuturor pacienţilor li s-a administrat săptămânal Enbrel 50 mg săptămânal 
timp de încă 92 de săptămâni. Au fost realizate evaluări RMN ale articulaţiei sacroiliace şi ale coloanei 
vertebrale pentru a evalua inflamaţia în momentul iniţial şi în săptămânile 12 şi 104.
În comparaţie cu placebo, tratamentul cu Enbrel a condus la îmbunătăţiri semnificative statistic ale 
ASAS 40, ASAS 20 şi ASAS 5/6. O îmbunătăţire semnificativă a fost observată, de asemenea, în 
cazul remisiei parţiale ASAS şi BASDAI 50. Rezultatele din săptămâna12 sunt prezentate în tabelul 
de mai jos.
Eficacitatea răspunsului în cadrul studiului nr-AxSpacontrolat cu placebo: Procentaj de 
pacienţicare au atins obiectivele finale
Răspunsurile clinice în perioada dublu-
oarbă a studiului, în săptămâna 12 
Placebo
N=106 până la109*
Enbrel
N=103pânăla105*
ASAS** 4015,732,4
b
ASAS 2036,152,4
c
ASAS 5/610,433,0
a
Remisie parţială ASAS11,924,8
c
BASDAI***5023,943,8
b
*Unii pacienţi nu au oferit informaţii complete pentru fiecare obiectiv final
**ASAS=Evaluări recomandate de Societatea Internaţională de Spondilartrită
***Indicele Bathde activitate a bolii în spondilita anchilozantă (Bath Ankylosing Spondylitis 
Disease Activity Index)
a: p<0,001, b:<0,01, respectivc:<0,05, între Enbrel şi placebo
În săptămâna12, s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă statistic a scorului SPARCC 
(Spondyloarthritis Research Consortium of Canada) pentru articulaţia sacroiliacă (ASI), măsurat prin 
RMN la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel. Modificarea medie ajustată faţă de momentul iniţial 
a fost 3,8 în cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel (n=95) versus 0,8 în cazul pacienţilor trataţi cu placebo 
(n=105) (p<0,001). În săptămâna 104, modificarea medie ajustată faţă de momentul iniţial în scorul 
SPARCC măsurat prin RMN pentru toţi subiecţii trataţi cu Enbrel a fost 4,64 pentru ASI (n=153) şi 
1,40 pentru coloana vertebrală (n=154).
Enbrel a demonstrat o îmbunătăţire mai mare, semnificativă statistic, de la momentul iniţial până în 
săptămâna 12, în comparaţie cu placebo,la majoritatea evaluărilor legate de calitatea vieţii în ceea ce 
priveşte starea de sănătate şi funcţia fizică, inclusiv în scorurileBASFI (Bath Ankylosing Spondylitis 
Functional Index– Indicele funcţional în spondilita anchilozantă Bath), EuroQol 5D Overall Health 
State Score (Scorul global al stării de sănătate EuroQol 5D) şi SF-36 Physical Component Score
(Scorul componentei fizice SF-36).

93
Răspunsurile clinice la pacienţii din studiul nr-AxSpa cărora li s-a administrat Enbrel au fost evidente 
în momentul primei vizite (la 2 săptămâni) şi s-au menţinut pe parcursul celor 2ani de tratament. 
Îmbunătăţirile în ceea ce priveşte calitatea vieții asociată stării de sănătate, respectiv funcţia fizică s-au 
menţinut, de asemenea, pe parcursul celor 2ani de tratament. Datele obţinute pe parcursul celor 2ani 
nu au furnizat rezultate noi privind siguranţa. În săptămâna 104, 8 subiecţi au progresat până laun scor 
de grad 2 bilateral la radiografia coloanei vertebrale conform gradului radiologic modificat New York, 
indicativ pentru spondilartropatia axială.
Studiul 2
Acest studiu multicentric, în regim deschis, de fază 4, cu 3 perioade de studiu, a evaluat oprireaşi 
reluareatratamentului cu Enbrel la pacienţi cu nr-AxSpa activă care au obţinut un răspuns adecvat 
(boală inactivă definită ca Scorul de activitate a bolii spondilită anchilozantă (ASDAS) incluzând
proteina C reactivă (CRP) mai mic de 1,3) după 24de săptămâni de tratament.
209 pacienţi adulţi cu nr-AxSpa activă (cu vârsta între 18 şi 49de ani), definiţi ca acei pacienţi care au 
îndeplinit criteriile de clasificare ale Societăţii Internaţionale de Evaluare a Spondiloartritei (ASAS) 
pentru spondiloartrita axială (dar nu îndeplinesc criteriile New York modificate pentru SA), având
rezultate pozitive la RMN(inflamaţie activă evidenţiată prin RMNînalt sugestivă pentru sacroiliita 
asociată cu SpA) şi/sau hsCRP pozitivă (definită ca proteina C reactivă de mare sensibilitate [hsCRP] 
>3 mg/l) şi simptome active definite prin ASDAS CRP mai mare sau egal cu 2,1 la vizita de screening, 
au primit în regim deschis Enbrel 50mg săptămânal plus terapie de fond stabilă cu AINS în doza 
antiinflamatorie optimă tolerată timp de 24de săptămâni în Perioada 1. A fost necesar, de asemenea ca 
pacienţii să prezinteun răspuns inadecvat sau intoleranţă la două sau mai multe AINS. În 
săptămâna24, 119 pacienţi (57%) au atins statusul de boală inactivă şi au intrat în Perioada 2 de 40 de 
săptămâni a fazei de oprirea tratamentului în care subiecţii au întrerupttratamentul cuetanercept, dar
au menţinut terapia de fond cu AINS. Măsura primară pentrueficienţă a fost apariţia unui puseu 
evolutiv de boală(definit ca ASDAS, incluzândviteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) mai mare 
sau egal cu 2,1) în interval de 40de săptămâni după oprireatratamentului cu Enbrel. Pacienţii care au 
avut puseu evolutiv de boală, au reluat tratamentulcu Enbrel 50mg săptămânal timp de 12săptămâni 
(Perioada 3).
În Perioada2, proporţia de pacienţi care au prezentat ≥1 puseu evolutiv de boală, a crescut de la 22% 
(25/112) în săptămâna 4 la 67% (77/115) în săptămâna 40. În total, 75%(86/115)dintre pacienţi au 
prezentat un puseu evolutiv de boală, în orice moment de timp în intervalul celor 40de săptămâni care 
au urmat opririi tratamentului cu Enbrel. 
Obiectivul secundarprioritaral Studiului 2 a fost să estimezetimpulpână la un nou puseu evolutiv de 
boalădupă oprireatratamentului cu Enbrel şi în plus să compare timpulpână un nou puseu evolutiv la 
pacienţii din Studiul 1 care au îndeplinit criteriilede includereîn Studiul 2,faza de oprirea 
tratamentuluişi au continuat tratamentul cu Enbrel.
Timpul median până la puseul evolutiv de boalădupă oprireatratamentului cu Enbrel a fost de 16 
săptămâni (IÎ 95%: 13-24 săptămâni).Mai puţin de 25% dintre pacienţii din Studiul1 la care nu s-a 
oprittratamentul au prezentat un puseu evolutiv de boalăpe parcursul celor 40 de săptămâni 
echivalente ca în Perioada 2 a Studiului 2. Timpul până la puseul evolutiv de boalăa fost în mod 
semnificativ statistic mai scurt la subiecţii care au întrerupt tratamentul cu Enbrel (Studiul 2) 
comparativ cu subiecţii care au primit tratament continuu cu etanercept (Studiul 1), p<0,0001.
Din cei 87de pacienţi care au intrat în Perioada 3 şi au reluat tratamentul cu Enbrel 50mg săptămânal
timp de 12săptămâni, 62% (54/87) au obţinut din nourăspuns clinic de boală inactivă, iar 50% dintre 
aceştia au atinsacest răspunsîn interval de 5săptămâni (IÎ 95%: 4-8 săptămâni).
Pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci
Recomandările de utilizare terapeutică ale Enbrel la pacienţi sunt date la pct. 4.1. Acei pacienţi din 
populaţia-ţintă care „au înregistrat un eşec de tratament” sunt definiţi printr-un răspuns insuficient 
(PASI<50 sau PGA mai puţin decât bine) sau prin agravarea bolii sub tratament, în condiţiile în care 

94
au primit un tratament în doză adecvată pentru un timp suficient de lung pentru a permite evaluarea 
răspunsului cu cel puţin unul dintre cele trei tratamente sistemice majore, după disponibilităţi.
Nu a fost evaluată eficacitatea Enbrel faţă de alte tratamente sistemice la pacienţii cu psoriazis în stadii 
moderate până la grave (responsivi la alte tratamente sistemice) în cadrul unor studii care să compare 
direct Enbrel cu alte tratamente sistemice. În schimb, a fost evaluată siguranţa şi eficacitatea Enbrel în 
cadrul a patru studii randomizate, în regim dublu-orb, controlate cu placebo. Obiectivul final principal 
de eficacitate în toate cele patru studii a constat în proporţia de pacienţi din fiecare grup de tratament 
care au obţinut PASI 75 (adică o îmbunătăţire de cel puţin 75% a Psoriasis Area and Severity Index -
aria cutanată afectată de psoriazis şi indicele de severitate - faţă de momentul iniţial), după 
12 săptămâni.
Primul studiu a fost un studiu de fază 2 la pacienţi cu psoriazis în plăci activ dar stabil din punct de 
vedere clinic, care interesa  10% din suprafaţa corporală şi care aveau vârste  18 ani. O sută 
doisprezece (112) pacienţi au fost randomizaţi pentru a primi o doză de 25mg de Enbrel (n=57) sau 
placebo (n=55), de două ori pe săptămână timp de 24de săptămâni.
Cel de-al doilea studiu a evaluat 652de pacienţi cu psoriazis în plăci utilizând aceleaşi criterii de 
includere ca şi primul studiu, dar cu adăugarea, la selecţie, a criteriului unei zone minime interesate de 
psoriazis şi a unui index de severitate (PASI) de 10. Enbrel a fost administrat în doze de 25mg o dată 
pe săptămână, 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg de două ori pe săptămână, timp de 6 luni 
consecutive. Pe timpul primelor 12săptămâni ale perioadei de tratament dublu-orb, pacienţilor li s-a 
administrat placebo sau una din cele trei doze de Enbrel de mai sus. După 12săptămâni de tratament, 
pacienţii din grupul tratat cu placebo au început tratamentul, în regim orb, cu Enbrel (25mg de două 
ori pe săptămână); pacienţii din grupurile cu tratament activ şi-au continuat tratamentul până în 
săptămâna 24, la doza care le-a fost atribuită iniţial prin randomizare.
Cel de-al treilea studiu a evaluat 583de pacienţi, având aceleaşi criterii de includere ca şi cel de-al 
doilea studiu. Pacienţii incluşi în acest studiu au primit o doză de 25mg sau 50mg de Enbrel sau 
placebo, de două ori pe săptămână timp de 12săptămâni, apoi toţi pacienţii au primit un tratament în 
regim deschis cu 25mg de Enbrel, de două ori pe săptămână, pentru încă 24de săptămâni.
Cel de-al patrulea studiu a evaluat 142de pacienţi, având criterii de includere similare cu studiile al 
doilea şi al treilea. Pacienţilor incluşi în acest studiu li s-a administrat o doză de 50mg de Enbrel sau 
placebo, o dată pe săptămână timp de 12săptămâni, apoi tuturor pacienţilor li s-a administrat un 
tratament în regim deschis cu 50mg de Enbrel, o dată pe săptămână, pentru încă 12săptămâni.
În primul studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie semnificativ mai mare de pacienţi 
cu un răspuns PASI 75 în săptămâna 12 (30%) faţă de grupul tratat cu placebo (2%) (p< 0,0001). 
După 24de săptămâni, 56% dintre pacienţii din grupul tratat cu Enbrel au obţinut PASI 75, faţă de 5% 
pacienţii din grupul tratat cu placebo. Rezultatele principale obţinute în cel de-al doilea, al treilea şi al 
patrulea studiu sunt prezentate mai jos.

95
Răspunsurile pacienţilor cu psoriazis în studiile 2, 3 şi 4
Răspun
s(%)
---------------------Studiul 2-------------
-----
--------------Studiul 3----
-------
----------------Studiul 4-----
--------
Placeb
o
----------Enbrel---------
Placeb
o
--------Enbrel---
----
Placeb
o
-------Enbrel----
--
25 mg de 2
ori pe săpt.
50 mg de 2 
ori pe săpt.
25 m
g de 2 
ori pe 
săpt.
50 m
g de 2 
ori pe 
săpt.
50 m
g 
1 dată 
pe 
săpt.
50 m
g 
1 dată 
pe 
săpt.
n = 166
săpt. 
12
n = 
162
săpt
. 12
n = 
162
săpt
. 24
a
n = 
164
săpt
. 12
n = 
164
săpt
. 24
a
n = 193
săpt. 
12
n = 
196
săpt. 
12
n = 
196
săpt. 
12
n = 46
săpt. 
12
n = 96
săpt. 
12
n = 90
săpt. 
24
a
PASI 501458*7074*77964*77*969*83
PASI 75434*4449*59334*49*238*71
DSGA
b
, 
fără 
leziuni 
aparent
e sau 
aproape 
fără 
leziuni 
aparent
e534*3949*55439*57*439*64
*p  0,0001 comparativ cu placebo
a. Nu au fost făcute comparaţii statistice cu placebo în săptămâna 24 în studiile 2 şi 4 
deoarece grupul tratat iniţial cu placebo a primit Enbrel 25mg, de două ori pe 
săptămână, sau 50mg, o dată pe săptămână, din săptămâna 13 până în săptămâna24.
b. „Dermatologist Static Global Assessment”. Fără leziuni aparente sau aproape fără 
leziuni aparente, definit printr-un scor de 0 sau 1 pe o scală de la 0 la 5.
În rândul pacienţilor cu psoriazis în plăci aflaţi pe tratament cu Enbrel, răspunsurile clinice 
semnificative în comparaţie cu placebo au fost evidente la momentul primei vizite (2săptămâni) şi 
s-au menţinut pe durata celor 24de săptămâni de tratament.
În cadrul celui de-al doilea studiu s-a prevăzut şi o perioadă de întrerupere a medicaţiei, în care 
pacienţii care au obţinut îmbunătăţiri ale PASI de cel puţin 50% în săptămâna24 au întrerupt 
administrarea tratamentului. De asemenea, pacienţii care nu se mai aflau sub tratament au fost 
monitorizaţi pentru apariţia episoadelor de rebound (PASI  150% faţă de momentul iniţial) şi pentru 
stabilirea intervalului de timp până la recidivă (definită ca pierderea a cel puţin jumătate din 
îmbunătăţirea obţinută între momentul iniţial şi săptămâna 24). În timpul perioadeide întrerupere a 
medicaţiei, simptomele de psoriazis au revenit treptat, cu o valoare mediană a timpului până la 
recidiva bolii de 3 luni. Nu au fost înregistrate fenomene de rebound şi nici evenimente adverse grave 
legate de psoriazis. Dovezile adunate tind să indice ca benefică reluarea tratamentului cu Enbrel la 
pacienţii care au răspuns iniţial la tratament.
În cel de-al treilea studiu, majoritatea pacienţilor (77%), care au fost iniţial atribuiţi prin randomizare 
pentru doza de 50mg de Enbrel de două ori pe săptămână, şi la care, în săptămâna 12, s-a operat o 
micşorare a dozei la 25mg de două ori pe săptămână, au menţinut un răspuns PASI 75 până în 
săptămâna36. La pacienţii care au primit doza de 25mg de două ori pe săptămână pe întreaga durată a 
studiului, răspunsul PASI 75 a continuat să se îmbunătăţească între săptămânile 12 şi 36.
În cel de-al patrulea studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie mai mare de pacienţi 
cu PASI 75 în săptămâna 12 (38%), comparativ cu grupul tratat cu placebo (2%) (p<0,0001). Pentru 

96
pacienţii cărora li s-au administrat 50mg o dată pe săptămână pe parcursul studiului, eficacitatea 
răspunsurilor a continuat să se îmbunătăţească, o proporţie de 71% ajungând la PASI 75 în săptămâna 
24.
În studiile deschise pe termen lung (până la 34 luni) în care Enbrel a fost administrat fără întrerupere, 
răspunsurile clinice au fost constante şi siguranţa a fost comparabilă cu studiile pe termen scurt.
O analiză a datelor studiilor clinice nu a evidenţiat caracteristici ale bolii subiacente care ar putea 
permite medicilor clinicieni să selecteze cea mai adecvată opţiune de dozaj (intermitent sau continuu). 
Prin urmare, alegerea tratamentului intermitent sau continuu trebuie să aibă la bază decizia medicului
şi necesităţile individuale ale pacientului.
Anticorpi împotriva Enbrel
În serul câtorva subiecţi trataţi cu etanercept au fost detectaţi anticorpi la etanercept. Toţi aceşti 
anticorpi au fost non-neutralizanţi, iar prezenţa lor a fost în general tranzitorie. Nu pare să existenicio 
corelaţie între dezvoltarea de anticorpi şi răspunsul clinic sau evenimentele adverse.
La subiecţii trataţi cu doze aprobate de etanercept în studii clinice cu durata de până la 12luni, 
frecvenţele de apariţie cumulate ale anticorpilor anti-etanercept au fost de aproximativ 6% la subiecţii 
cu poliartrită reumatoidă, 7,5% la subiecţii cu artrită psoriazică, 2% la subiecţii cu spondilită 
anchilozantă, 7% la subiecţii cu psoriazis, 9,7% dintre subiecţii copii şi adolescenţi cu psoriazisşi 
4,8% la subiecţii cu artrită juvenilă idiopatică.
Proporţia subiecţilor care au dezvoltat anticorpi la etanercept în studiile cu durată mai lungă (de până 
la 3,5 ani) creşte în timp, conform aşteptărilor. Cu toate acestea, datorită naturii lortranzitorii, 
incidenţa anticorpilor detectaţi la fiecare punct de evaluare a fost, în mod tipic, mai mică de 7% la 
subiecţii cu poliartrită reumatoidă şi subiecţii cu psoriazis.
Într-un studiu de lungă durată privind psoriazisul, în care pacienţilor li s-au administrat 50mg de două 
ori pe săptămână, timp de 96 de săptămâni, incidenţa anticorpilor constatată la fiecare punct de 
evaluare a fost de până la aproximativ 9%.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
Siguranţa şi eficacitatea Enbrel au fost evaluate în cadrul unui studiu efectuat în două părţi, la 69 de 
copii cu artrită juvenilă idiopatică forma poliarticulară, care prezentau diverse subtipuri clinice de 
instalare a artritei juvenile idiopatice (poliartrită, pauciartrită, instalare sistemică). Au fost înrolaţi 
pacienţi cu vârste cuprinse între 4 şi 17ani, cu artrită  juvenilă idiopatică forma poliarticulară în stadiu 
moderat până la sever, refractari la tratamentul cu metotrexat sau care prezentau intoleranţă faţă de 
acesta; pacienţilor le-a fost menţinut tratamentul de fond cu un singur medicament antiinflamator 
nesteroidian în doză stabilă şi/sau prednison (<0,2 mg/kg şi zi sau 10mg maximum). În prima parte 
toţi pacienţii au primit 0,4mg/kg (maximum 25 mg per doză) de Enbrel pe cale subcutanată, de două 
ori pe săptămână. În cea de-a doua parte, pacienţii care au prezentat un răspuns clinic în ziua 90 au fost 
randomizaţi pentru a continua tratamentul cu Enbrel sau a primi placebo timp de patru luni, şiau fost 
evaluaţi pentru detectarea episoadelor de recurenţă. Răspunsurile au fost măsurate prin utilizarea ACR 
Pedi 30, definit ca  30% îmbunătăţire în cel puţin trei din şase şi  30% agravare în nu mai mult de 
unul din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ, acestea incluzând numărul articulaţiilor active, 
limitarea mişcării, evaluările globale efectuate de medic şi pacient/părinte, evaluarea funcţională şi 
viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Recurenţele de boală au fost definite ca  30% agravare în 
trei din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi  30% îmbunătăţire în cel mult unul din cele şase 
criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi minimum două articulaţii active.
În prima parte a studiului, 51 din 69 (74%) de pacienţi au prezentatun răspuns clinic şi au fost incluşi 
în partea a doua a studiului. În cea de-a doua parte a studiului, 6 din 25 (24%) de pacienţi care au 
rămas pe tratamentul cu Enbrel au înregistrat o recurenţă a bolii, în comparaţie cu 20 din 26 (77%) de 
pacienţi cărora li s-a administrat placebo (p=0,007). De la începerea celei de-a doua părţi a studiului, 

97
valoarea mediană a intervalului de timp până la recurenţa bolii a fost de  116 zile pentru pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel şi de 28 de zile pentru pacienţii cărora li s-a administrat placebo. În 
rândul pacienţilor care au prezentat un răspuns clinic după 90 de zile şi au fost incluşi în partea a doua 
a studiului, unii dintre cei cărora li s-a administrat Enbrel au continuat să înregistreze ameliorări din 
luna a 3-a până în luna a 7-a, în timp ce aceia cărora li s-a administrat placebo nu au înregistrat 
ameliorări.
Într-un studiu de extensie, deschis, pentru evaluarea siguranţei, 58 pacienţi copii şi adolescenţi din 
studiul de mai sus (de la vârsta de 4ani la momentul înrolării în studiu) au continuat să utilizeze 
Enbrel pe o perioadă de până la 10 ani. Proporţia evenimentelor adverse grave şi a infecţiilor grave nu 
a crescut cu expunerea pe termen lung.  
Siguranţa pe termen lung a tratamentului cu Enbrel în monoterapie (n=103), Enbrel plus metotrexat 
(n=294) sau metotrexat în monoterapie (n=197) a fost evaluată timp de până la 3 ani, într-un registru 
cu 594 copii cu vârsta între 2 şi 18 ani cu artrită juvenilă idiopatică, dintre care 39 aveau vârsta între 2 
şi 3 ani. În general, infecţiile au fost mai frecvent raportate la pacienţii trataţi cu etanercept comparativ 
cu metotrexat în monoterapie (3,8 faţă de2%), iar infecţiile asociate cu utilizarea etanercept au fost de 
natură mai severă.
Într-un alt studiu deschis, cu un singur grup(n=127), 60 pacienţi cu oligoartrită extinsă(OE)
(15 pacienţi cu vârsta între 2 şi 4 ani, 23 pacienţi cu vârsta între 5 şi 11 ani şi 22 pacienţi cu vârsta 
între 12 şi 17 ani), 38 pacienţi cu artrită asociată cu entezită (cu vârsta între 12 şi 17 ani) şi 29 pacienţi 
cu artrită psoriazică (cu vârsta între 12 şi 17ani) au fost trataţi cu Enbrel, în doză de 0,8 mg/kg (până 
la maximum 50 mg pe doză), administrat săptămânal, timp de 12săptămâni. În fiecare din subtipurile 
AJI, majoritatea pacienţilor au îndeplinit criteriile ACR Pedi 30 şi au demonstrat îmbunătăţire clinică 
în criteriile finale secundare cum sunt numărul articulaţiilor dureroase şi evaluarea globală efectuată de 
medic. Profilul de siguranţă a fost consistent cu cel observat în alte studii pentru AJI.
Din cei 127pacienţi din studiul principal, 109 au participat la studiul de extensie în regim deschis şi au 
fost monitorizaţipentru o perioadă suplimentară de 8 ani, pentruun total de până la 10ani. La sfârşitul 
studiului de extensie, 84/109 (77%) pacienţi au terminat studiul; 27 (25%) luau Enbrel în mod activ, la 
7 (6%)s-a oprit tratamentul datorită bolii scăzute/inactive; 5 (5%) au reînceput Enbrel după o retragere 
anterioară de la tratament; şi 45 (41%) au oprit Enbrel (dar au rămas în observaţie); 25/109 (23%) 
pacienţi au întrerupt permanent studiul. Ameliorările stării clinice obţinute în studiul principal au fost, 
în general, menţinute pentru toate criteriile finale de eficacitate în timpul întregii perioade de 
monitorizare. Pacienții în tratament cu Enbrel au putut să fie incluşi într-o perioadă opțională de 
retragere din tratatament- reluare a tratamentului, o singură dată în timpul studiului de extensie, pe 
baza aprecierii făcute de investigator asupra răspunsului clinic. 30pacienţi au intrat în perioada de 
retragere. La 17pacienţi a fost raportat un puseu evolutiv de boală (definit ca înrăutăţire ≥30% la cel 
puţin 3 din cele 6 componente ale ACR Pedi cu ameliorare ≥30% la nu mai mult de1 dintre cele 6 
componente rămase şi un minim de 2 articulaţii active); timpul median până la puseul evolutiv de 
boală după retragerea Enbrel a fost de 190zile. La 13pacienţi s-a reluat tratamentul şi timpul median 
de la retragere până la reluare a fostestimat la 274zile. Din cauzanumărului mic de înregistrări de 
date, aceste rezultate trebuie interpretate cu precauţie.
Profilul de siguranţă a fost concordantcu cel observat în studiul principal.
Nu s-au efectuat studii la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică în scopul evaluării efectelor 
tratamentului neîntrerupt cu Enbrel la pacienţii care nu au prezentat un răspuns la 3 luni de la iniţierea 
tratamentului cu Enbrel. Suplimentar, nu au fost efectuate studii pentru evaluarea efectelor
reducerii dozei recomandate de Enbrel după utilizarea sa pe termen lung la pacienţi cu AJI.
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la 
211 pacienţi copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani, cu psoriazis în plăci în formă 
moderată sau severă (definită printr-un scor sPGA ≥ 3, cu o implicare ≥ 10% din SC şi cu PASI ≥12). 

98
Pacienţii eligibili primiseră în trecut cure de fototerapie sau de tratament sistemic, ori erau inadecvat 
controlaţi prin tratament topic.
Pacienţilor li s-a administrat Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) sau placebo o dată pe săptămână, timp 
de 12săptămâni. În săptămâna12, numărul pacienţilor care au înregistrat răspunsuri pozitive din punct 
de vedere al eficacităţii (de exemplu, PASI 75) a fost mai mare în cazul celor care au fost randomizaţi 
pentru a li se administra Enbrel decât în cazul celor care au fost randomizaţi pentru a li se administra 
placebo.
Rezultatele la 12săptămâni la copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Enbrel
0,8mg/kg o dată pe 
săptămână
(N = 106)
Placebo
(N = 105)
PASI 75, n (%)60 (57%)
a
12 (11%)
PASI 50, n (%)79 (75%)
a
24 (23%)
sPGA „fără leziuni aparente” sau „cu 
leziuni aparente minime”, n (%)
56 (53%)
a
14 (13%)
Abreviere: sPGA-static Physician Global Assessment
a.p < 0,0001 comparativ cu placebo
După perioada de 12săptămâni de tratament în regim dublu-orb, tuturor pacienţilor li s-a administrat 
Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) o dată pe săptămână timp de încă 24de săptămâni. Răspunsurile 
observate în timpul perioadei de studiu în regim deschis au fost similare cu cele observate în perioada 
de studiu în regim dublu-orb.
În cursul unei perioade de oprire randomizată a tratamentului, au suferit o recădere a bolii (pierderea 
răspunsului PASI 75) un număr semnificativ mai mare dintre pacienţii care au fost re-randomizaţi 
pentru a li se administra placebo decât dintre cei care aufost re-randomizaţi pentru a li se administra 
Enbrel. Prin continuarea tratamentului, răspunsurile au fost menţinute timp de 48de săptămâni.
Eficienţa şi siguranţa pe termen lung aadministrării Enbrel 0,8mg/kg (până la 50mg) o dată pe 
săptămână a fost evaluată într-un studiu de extensie, deschis, la 181 subiecţi copii şi adolescenţi cu 
psoriazis în plăci, până la 2 ani după cele 48 de săptămâni ale studiului discutat mai sus. Experienţa pe 
termen lung cu Enbrel a fost, în general, comparabilă cu studiul original de 48 de săptămâni şi nu  a 
demonstrat niciun rezultat nou privind siguranţa.
5.2Proprietăţi farmacocinetice
Valorile serice ale etanerceptului au fost determinate cu ajutorul testelor cu imunosorbenţi şi enzime 
(ELISA), care pot detecta produşii de degradare reactivi la ELISA, precum şi compusul de origine.
Absorbţie
Etanerceptul este absorbit lent de la locul injectării subcutanate, atingând o concentraţie maximă după 
aproximativ 48de ore după administrarea unei doze unice. Biodisponibilitatea absolută este de 76%. 
Este de aşteptat ca, în condiţiile administrării a două doze săptămânale, concentraţiile stabile să fie de 
aproximativ două ori mai mari decât cele observate în urma dozelor unice. După o injecţie subcutanată 
unică de 25mg de Enbrel, valoarea medie a concentraţiei serice maxime observate la voluntarii 
sănătoşi a fost de 1,65  0,66 g/ml, cu o valoare a ariei de sub curbă de 235  96,6 ghr/ml. 
La starea de echilibru, la pacienţii cu PR trataţi, profilele concentraţiei plasmatice medii au fost C
max
de 2,4mg/l vs. 2,6mg/l, C
min
de 1,2mg/l vs. 1,4mg/l, şi ASC parţială de 297mgh/l vs. 316mgh/l 
pentru 50mg Enbrel administrat o dată pe săptămână (n=21) vs. 25mg Enbrel administrat de două ori 
pe săptămână (n=16), respectiv. În cadrul unui studiu deschis, cu doză unică, încrucişat, cu 
administrarea a două tratamente, efectuat la voluntari sănătoşi, administrarea unei singure injecţii de 

99
50 mg/ml cu etanercept s-a dovedit a fi bioechivalentă cu administrarea a două injecţii simultane de 
25 mg/ml.
În cadrul unei analize farmacocinetice populaţionale la pacienţi cu spondilită anchilozantă, valorile 
ASC ale etanerceptului la starea de echilibru au fost de 466 μgh/ml şi 474 μgh/ml pentru 50mg 
Enbrel administrat o dată pe săptămână (n = 154) şi, respectiv, 25mg administrat de două ori pe 
săptămână (n = 148).
Distribuţie
Graficul concentraţiei în funcţie de timp, în cazul etanerceptului, are forma unei curbe biexponenţiale. 
Volumul de distribuţie central pentru etanercept este de 7,6l, iar volumul de distribuţie la starea de 
echilibru este de 10,4l. 
Eliminare 
Epurarea etanerceptului din organism este lentă. Timpul de înjumătăţire este lung, de aproximativ 
70 de ore. Clearance-ul este de aproximativ 0,066l/h la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, o valoare 
puţin maimică decât cea de 0,11l/h observată la voluntarii sănătoşi. În plus, datele farmacocinetice 
ale Enbrel la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, la cei cu spondilită anchilozantă şi la cei cu psoriazis 
în plăci sunt similare.
Nu există nicio diferenţă farmacocinetică evidentă între sexe.
Linearitate
Proporţionalitatea cu dozele nu a fost evaluată în mod special, dar nu există o saturare evidentă a 
clearance-ului în intervalul de doze.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Cu toate că la pacienţii şi voluntarii la care s-a administrat etanercept marcat radioactiv a fost 
constatată eliminarea de material radioactiv prin urină, nu au fost observate concentraţii crescute de 
etanercept la pacienţii cu insuficienţă renală acută. Prezenţa insuficienţei renale nu solicită o 
modificare a dozelor.
Insuficienţă hepatică
Nu au fost observate concentraţii crescute de etanercept la pacienţii cu insuficienţă hepatică acută. 
Prezenţa insuficienţei hepatice nu solicită o modificare a dozelor.
Vârstnici
Rolul jucat de vârsta înaintată a fost studiat în cadrul analizei farmacocinetice populaţionale privind 
concentraţiile serice ale etanerceptului. Estimările de clearance şi volum la pacienţii cu vârste cuprinse 
între 65 şi 87de ani au fost similare cu cele din cazul pacienţilor cu vârste mai mici de 65de ani.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În cadrul unui studiu privind tratamentul cu Enbrel al artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară, 
69 de pacienţi (cu vârste cuprinse între4 şi 17ani) au primit 0,4mg Enbrel/kg, de două ori pe 
săptămână timp de trei luni. Profilele concentraţiei serice au fost similare cu cele observate la pacienţii 
adulţi cu poliartrită reumatoidă. Copiii cu vârstele cele mai mici(4 ani) au prezentat o valoare redusă a 
clearance-ului (valoarea clearance-ului a crescut prin normalizarea în funcţie de greutate), faţă de 
copiii cu vârste mai mari (12ani) şi de adulţi. Simularea dozării sugerează faptul că, în timp ce copiii 
de vârste mai mari (10-17 ani) vor prezenta concentraţii serice apropiate de cele de la adulţi, copiii de 
vârste mai mici vor prezenta concentraţii semnificativ mai mici.

100
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Pacienţilor copii şi adolescenţi cu psoriazis (cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani) li s-au administrat 
0,8 mg/kg (până la doza maximă de 50mg pe săptămână) etanercept o dată pe săptămână timp de până 
la 48de săptămâni. La starea de echilibru, valorile medii ale concentraţiilor serice au variat între 1,6 şi 
2,1 mcg/ml în săptămânile 12, 24 şi 48.Aceste valori medii ale concentraţiilor la pacienţii copii şi 
adolescenţi cu psoriazis au fost similare cu valorile concentraţiilor observate la pacienţii cu artrită 
idiopatică juvenilă (tratată cu 0,4 mg/kg etanercept de două ori pe săptămână, până la doza maximă de 
50 mg pe săptămână).Aceste valori medii ale concentraţiilor au fost similare cu cele constatate la 
pacienţii adulţi cu psoriazis în plăci, trataţi cu 25mg etanercept de două ori pe săptămână.
5.3Date preclinice de siguranţă
În cadrul studiilor de toxicitate cu Enbrel nu au fost evidenţiate limitări ale dozajului impuse de 
toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă. Conform unui set de studii in vitroşi in vivo, Enbrel este 
considerat non-genotoxic. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate şi evaluări standard ale 
fertilităţii şi toxicităţii post-natale cu Enbrel, datorită dezvoltării de anticorpi neutralizanţi la rozătoare.
Enbrel nu a determinat mortalitate sau semne notabilede toxicitate la şoareci sau şobolani în urma 
unei doze unice subcutanate de 2000mg/kg sau a unei doze unice intravenoase de 1000mg/kg. Enbrel 
nu a provocat limitări ale dozajului impuse de toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă la maimuţele 
cynomolgus, ca urmare a administrării subcutanate, de două ori pe săptămână, timp de 4 sau 26 de 
săptămâni consecutive, la o doză (15mg/kg) care a generat obţinerea unor concentraţii serice 
determinate prin ASC de 27 de ori mai mare decât cea obţinută la om prin administrarea dozei 
recomandate de 25mg.
6.PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1Lista excipienţilor
Zahăr
Clorură de sodiu
Clorhidrat de L-arginină
Fosfat de sodiu monobazic dihidrat
Fosfat de sodiu dibazic dihidrat
Apă pentru preparate injectabile
6.2Incompatibilităţi
În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
6.3Perioada de valabilitate
30 luni.
6.4Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la frigider (2C – 8C).
A nu se congela.
Enbrel poate fi păstrat la temperaturi de până la maximum 25C pentru o singură perioadă de până la 
patru săptămâni; după care, el nu trebuie păstrat din nou la frigider. Dacă nu este utilizat în decurs de 
patru săptămâni de la scoaterea din frigider, Enbrel trebuie eliminat.
A se păstra seringile preumplute în cutie pentru a fi protejate de lumină.

101
6.5Natura şi conţinutul ambalajului
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
Seringă din sticlă transparentă (sticlă de tip I) cu ac din oţelinoxidabil, capac din cauciuc pentru ac şi 
piston din plastic. Cutiile conţin 4, 8, 12 sau 24de seringi preumplute de Enbrel şi 4, 8, 12 sau 24de 
tampoane cu alcool medicinal. Capacul acului conţine cauciuc natural uscat (latex) (vezi pct. 4.4). Este 
posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
Seringă din sticlă transparentă (sticlă de tip I) cu ac din oţel inoxidabil, capac din cauciuc pentru ac şi 
piston din plastic. Cutiile conţin 2, 4, sau 12 seringi preumplute de Enbrel şi 2, 4 sau 12 tampoane cu 
alcool medicinal. Capacul acului conţine cauciuc natural uscat (latex) (vezi pct. 4.4). Este posibil ca nu 
toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Înainte de injectare, seringile preumplute de Enbrel, de unică folosinţă, trebuie lăsate să ajungă la 
temperatura camerei (aproximativ 15 până la 30 minute). Capacul acului nu trebuie îndepărtat în 
timpul cât seringa preumplută este lăsată să ajungă la temperatura camerei. Soluţia trebuie să fie 
limpede sau uşor opalescentă, incoloră până la de culoare galben deschis sau maro deschis şi poate să 
conţină particule mici de proteine, translucide sau de culoare albă.
La punctul 7 al prospectului, „Instrucțiuni de utilizare”, sunt date instrucţiuni detaliate privind 
administrarea.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările 
locale.
7.DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
8.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
EU/1/99/126/013
EU/1/99/126/014
EU/1/99/126/015
EU/1/99/126/026
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
EU/1/99/126/016
EU/1/99/126/017
EU/1/99/126/018

102
9.DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: 3 februarie 2000
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 26 noiembrie 2009
10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente https://www.ema.europa.eu.

103
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut
2.COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut 
Fiecare stilou injector (pen) preumplut conţine etanercept 25mg.
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut
Fiecare stilou injector (pen) preumplut conţine etanercept 50mg.
Etanercept este o proteină de fuziune formată prin cuplarea receptorului uman p75 al factorului de 
necroză tumorală cu un fragment Fc, obţinută prin tehnologie de recombinare ADN în cadrul unui 
sistem de exprimare pe celule mamifere, de ovar de hamster chinezesc (OHC).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3.FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie injectabilă. 
Soluţia este limpede şi incoloră până la de culoare galben deschis sau maro deschis.
4.DATE CLINICE
4.1Indicaţii terapeutice
Poliartrita reumatoidă
În asociere cu metotrexatul, Enbrel este indicat pentru tratamentul poliartritei reumatoide active aflate 
în stadii moderate până la severe, la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul cu medicamente 
antireumatice modificatoare ale evoluţiei bolii, inclusiv metotrexatul (cu excepţia cazurilor în care 
acesta este contraindicat) a fost inadecvat.
Enbrel poate fi administrat ca monoterapie în cazurile de intoleranţă la metotrexat sau în situaţiile în 
care nu este indicată continuarea tratamentului cu metotrexat.
De asemenea, Enbrel este indicat în tratamentul cazurilor de poliartrită reumatoidă severă, activă şi 
progresivă la pacienţii adulţi care nu au fost trataţi anterior cu metotrexat.
Singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel şi-a demonstrat capacitatea de a reduce rata de 
progresie a procesului distructiv articular, determinată prin metode radiologice, şi de a îmbunătăţi 
funcţia fizică.
Artrita juvenilă idiopatică
Tratamentul poliartritei (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartritei extinse la copii şi 
adolescenţi cu vârste începând cu2 ani care au prezentat un răspuns necorespunzător la tratamentul cu 
metotrexat sau intoleranţă la acest tratament. 

104
Tratamentul artritei psoriazice la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat un răspuns 
necorespunzător la tratamentul cu metotrexat sau intoleranţă la acest tratament.
Tratamentul artritei asociate cu entezită la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat 
un răspuns necorespunzător la tratamentul convențional sau intoleranţă la acest tratament.
Artrita psoriazică
Tratamentul artritei psoriazice active şi progresive la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul 
anterior cu medicamente antireumatice modificatoare ale evoluţiei bolii a fost inadecvat. Enbrel şi-a 
demonstrat capacitatea de a îmbunătăţi funcţia fizică la pacienţii cu artrită psoriazică şi de a reduce 
rata de progresie a procesului distructiv la nivelul articulaţiilor periferice, determinată prin radiografii 
efectuate la pacienţii cu subtipuri poliarticulare simetrice ale acestei afecţiuni.
Spondilartrita axială
Spondilita anchilozantă (SA)
Tratamentul pacienţilor adulţi cu spondilită anchilozantă activă severă care au prezentat un răspuns 
inadecvat la tratamentele convenţionale.
Spondilartrita axială fără semne radiologice
Tratamentul pacienţilor adulţi cu spondilartrită axială severă fără semne radiologice, cu semne 
obiective de inflamaţie, indicate de valorile crescute ale proteinei C reactive (PCR) şi/sau dovezi prin 
rezonanţă magnetică nucleară (RMN), care au avut un răspuns inadecvat la medicamente 
antiinflamatorii nesteroidiene (AINS).
Psoriazisul în plăci
Tratamentulpacienţilor adulţi cu psoriazis în plăci în forme moderate până la severe care au prezentat 
fie rezistenţă, fie contraindicaţii, fie intoleranţă la alte tratamente sistemice incluzând ciclosporina, 
metotrexatul sau psoralenul şi radiaţiile ultraviolete A (PUVA) (vezi pct. 5.1).
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi
Tratamentul psoriazisului în plăci cronic sever la copii şi adolescenţi cu vârste începând cu6 ani, care 
este inadecvat controlat prin alte tratamente sistemice sau fototerapie, sau în cazurile în care pacienţii 
sunt intoleranţi la aceste tratamente.
4.2Doze şi mod de administrare
Iniţierea şi supravegherea tratamentului cu Enbrel vor fi făcute de medici specialişti cu experienţă în 
diagnosticarea şi tratarea poliartritei reumatoide, artritei juvenile idiopatice, artritei psoriazice, 
spondilitei anchilozante, spondilartritei axiale fără semne radiologice, psoriazisului în plăci sau formei 
la copii şi adolescenţi de psoriazis în plăci.Pacienţilor cărora li se administrează Enbrel trebuie să li se 
furnizeze Cardul pacientului.
Stiloul injector (pen) preumplut cu Enbrel este disponibil în concentraţii de 25mg şi 50mg. Alte 
forme de prezentare ale Enbrel sunt disponibile în concentraţii de 10mg, 25mg şi 50mg.
Doze
Poliartrita reumatoidă
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână. În mod alternativ, 
administrarea a 50mg Enbrel o dată pe săptămână s-a dovedit a fi sigură şi eficace (vezi pct. 5.1).

105
Artrita psoriazică, spondilita anchilozantă şi spondilartrita axială fără semne radiologice
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg Enbrel 
administrată o dată pe săptămână.
Pentru toate indicaţiile de mai sus, datele disponibile sugerează că răspunsul clinic este obţinut, de 
regulă, în cursul a 12 săptămâni de tratament. Continuarea tratamentului trebuie reevaluată atent în 
cazul pacienţilor care nu răspund la tratament în timpul acestei perioade.
Psoriazisul în plăci
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg 
administrată o dată pe săptămână. În mod alternativ, poate fi utilizată o doză de 50mg, administrată de 
două ori pe săptămână, timp de maximum 12săptămâni, urmată, dacă este necesar, de o doză de 
25 mg administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg administrată o dată pe săptămână. 
Tratamentul cu Enbrel trebuie continuat până la remisia bolii, timp de maximum 24de săptămâni. 
Tratamentul continuu, timp de peste 24de săptămâni, poate fi adecvat pentru unii pacienţi adulţi (vezi 
pct. 5.1). Tratamentul va fi întrerupt la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns după 12săptămâni de 
tratament. În cazul în care se indică reluarea tratamentului cu Enbrel, trebuie să fie respectate aceleaşi 
îndrumări privind durata tratamentului. Se va administra o doză de 25mg, de două ori pe săptămână 
sau de 50mg, o dată pe săptămână.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţa renală şi hepatică
Ajustarea dozei nu este necesară.
Vârstnici
Ajustarea dozei nu este necesară. Dozele şi modul de administrare sunt aceleaşi ca şi în cazul adulţilor 
cu vârste cuprinse între 18 şi 64de ani.
Copii şi adolescenţi
La copii şi adolescenţi, doza de Enbrel depinde de greutatea corporală a pacienţilor. În cazul 
pacienţilor având greutatea corporală mai mică de 62,5kg, doza trebuie stabilită cu acurateţe în mg/kg, 
utilizând formele de prezentare pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă sau formele de prezentare 
pulbere pentru soluţie injectabilă (pentru instrucţiuni specifice de dozare, vezi mai jos). În cazul 
pacienţilor având greutatea corporală de 62,5kg sau mai mare, poate fi administrată o doză fixă 
folosind o seringă preumplută sau un stilou injector (pen) preumplut.
Siguranţa şi eficacitatea Enbrel la copii cu vârsta mai mică de 2 ani nu au fost stabilite.
Nu sunt disponibiledate.
Artrita juvenilă idiopatică
Doza recomandată este de 0,4mg/kg (până la un maxim de 25mg per doză), administrată de două ori 
pe săptămână sub formă de injecţie subcutanată, cu un interval de 3-4 zile între doze sau 0,8 mg/kg 
(până la un maxim de 50 mg pe doză) administrată o dată pe săptămână. Întreruperea tratamentului 
trebuie luată în considerare la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns după 4 luni.
Flaconul cu concentraţia de 10 mg poate fi mai potrivit pentru administrarea la copiii cu AJI cu 
greutatea sub 25 de kg.
Nu au fost efectuate studii clinice la copii cu vârsta între 2 şi 3 ani. Cu toate acestea, datele limitate 
privind siguranţa dintr-un registru de pacienţi sugerează că profilul de siguranţă la copii cu vârsta 
cuprinsă între 2 şi 3 ani este similar cu cel observat la adulţi şi copii cu vârsta de 4 aniși peste, când li 
s-a administrat săptămânal o doză de 0,8mg/kg, subcutanat (vezi pct. 5.1).
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copiii cu vârsta sub 2 ani în indicaţia artrită juvenilă 
idiopatică.

106
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi (la pacienţi cu vârste de 6 ani și peste)
Doza recomandată este de 0,8mg/kg (până la un maxim de 50mg per doză), o dată pe săptămână timp 
de cel mult 24de săptămâni. Tratamentul trebuie întrerupt în cazul pacienţilor care nu prezintă nici un 
răspuns după 12săptămâni.
În cazul în care se indică reluarea tratamentului cu Enbrel, trebuie să fie respectate îndrumările de mai 
sus privind durata tratamentului. Doza trebuie să fie de 0,8mg/kg (până la doza maximăde 50mg), o 
dată pe săptămână.
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copiii cu vârsta sub 6ani în indicaţia psoriazis în 
plăci.
Mod de administrare
Enbrel se administrează prin injectare subcutanată (vezi pct. 6.6).
La punctul 7 al prospectului, „Instrucțiuni de utilizare”, sunt date instrucţiuni detaliate privind 
administrarea.Instrucțiuni detaliate privind variații neintenționate în modul de administrare sau în 
intervalul de administrare, inclusiv dozele omise, sunt furnizate la punctul3 al prospectului.
4.3Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Sepsis sau risc de sepsis.
Nu trebuie să fie iniţiat un tratament cu Enbrel la pacienţii cu infecţii active, inclusiv infecţiile cronice 
sau localizate.
4.4Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pentru a avea sub control trasabilitateamedicamentelor biologice, numele și numărul lotului
medicamentului administrat trebuie înregistrate (sau declarate) în mod clar în dosarul pacientului.
Infecţii
Înaintea, în timpul şi după tratamentul cu Enbrel, pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării 
infecţiilor, luându-se în considerare faptul că timpul mediu de înjumătăţire prin eliminare al 
etanerceptului este de aproximativ 70 ore (cu variaţii între 7 şi 300 ore).
În cazul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave, stări de sepsis, tuberculoză şi infecţii 
oportuniste, incluzând infecţii fungice invazive, listerioză şi legioneloză (vezi pct. 4.8). Aceste infecţii 
au fost provocate de bacterii, micobacterii, fungi, virusuri şi paraziţi (incluzând protozoare). În unele 
cazuri, nu au fost identificate anumite infecţii fungice şi alte infecţii oportuniste, ceea ce a condus la 
întârziereaadministrării tratamentului adecvat şi uneori la deces. Când se evaluează pacienţii pentru 
riscul de apariţie a infecţiilor, trebuie luat în considerare riscul acestora pentru infecţii oportuniste 
relevante (de exemplu, expunere la micoze endemice).
Pacienţii care dezvoltă o nouă infecţie în timpul tratamentului cu Enbrel trebuie monitorizaţi 
îndeaproape. În cazul în care pacientul dezvoltă o infecţie gravă, administrarea Enbrel trebuie să fie 
oprită.Siguranţa şi eficacitatea Enbrel la pacienţii cu infecţii cronice nu au fost evaluate. Medicii 
trebuie să adopte o atitudine precaută atunci când iau în considerare utilizarea Enbrel la pacienţii cu 
istoric de infecţii recurente sau cronice, sau care prezintă stări de fond ce îi pot predispune la infecţii, 
cum sunt diabetul zaharat în stadiu avansat sau insuficient controlat.

107
Tuberculoză
La pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel s-au raportat cazuri de tuberculoză activă, incluzând 
tuberculoză miliară şi tuberculoză cu localizări extra-pulmonare.
Înaintea începerii tratamentului cu Enbrel, toţi pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării atât a 
tuberculozei active cât şi a celei inactive („latente”). Această evaluare trebuie să includă o anamneză 
medicală detaliată cu privire la antecedente personale de tuberculoză sau posibile contacte anterioare 
cu pacienţi cu tuberculoză şi la tratamente imunosupresoare precedente şi/sau curente. La toţi pacienţii 
trebuie efectuate teste de screening adecvate, cum sunt testul cutanat la tuberculină şi radiografia 
toracică (se pot aplica recomandările locale). Se recomandă ca efectuarea acestor teste să fie 
înregistrată în Cardul pacientului.Se aminteşte medicilor care prescriu Enbrel despre riscul 
rezultatelor fals negative ale testelor cutanate la tuberculină, în special la pacienţii care au afecţiuni 
grave sau sunt imunocompromişi.
Tratamentul cu Enbrel nu trebuie iniţiat dacă este diagnosticată tuberculoza activă. Dacă este 
diagnosticată tuberculoza inactivă (latentă), trebuie iniţiat tratamentul tuberculozei latente, prin 
administrarea terapiei antituberculoase, înaintea începerii tratamentului cu Enbrel şi în conformitate cu 
recomandările locale. În acest caz trebuie evaluat foarte atent raportul beneficiu/risc al terapiei cu 
Enbrel.
Toţi pacienţii trebuie sfătuiţi să se adreseze medicului dacă apar semne sau simptome sugestive de 
tuberculoză (de exemplu: tuse persistentă, caşexie sau scădere ponderală, subfebrilitate) în timpul sau 
după tratamentul cu Enbrel.
Reactivarea hepatitei B
S-au raportat cazuri de reactivare a hepatitei B la pacienţii infectaţi anterior cu virusul hepatitic B 
(VHB) şi cărora li s-au administrat antagonişti de TNF, inclusiv Enbrel. Acestea includ raportări ale 
reactivării hepatitei B la pacienţii care au fost depistaţi anti-HBc pozitivi, dar HBsAg negativi. 
Pacienţii trebuie testaţi pentru depistarea infecţiei VHB înaintea iniţierii tratamentului cu Enbrel. 
Pacienţilor care au fost depistaţi pozitivi pentru infecţia cu VHB li se recomandă să se adreseze unui 
medic cu experienţă în tratamentul hepatitei B. Se impune prudenţă când se administrează Enbrel la 
pacienţi infectaţi anterior cu VHB. Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi în vederea depistării semnelor 
şi simptomelor de infecţie activă cu VHB, pe durata tratamentului şi timp de câteva săptămâni după 
încetarea acestuia. Nu sunt disponibile date adecvate provenite de la pacienţii infectaţi cu VHB şi 
trataţi cu terapie antivirală în asociere cu terapiecu antagonişti de TNF. La pacienţii care dezvoltă 
infecţii cu VHB, administrarea Enbrel trebuie oprită şi trebuie iniţiată terapia antivirală eficientă, cu 
tratament de susţinere adecvat.
Agravarea hepatitei C
Au existat raportări privind agravarea hepatitei C la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. Enbrel 
trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu antecedente de hepatită C.
Tratamentul asociat cu anakinra
Administrarea concomitentă a Enbrel şi anakinra a fost asociată cu un risc crescutde infecţii grave şi 
de neutropenie, în comparaţie cu tratamentul numai cu Enbrel. Această asociere terapeutică nu a 
prezentat un beneficiu clinic sporit. Prin urmare, utilizarea asociată a Enbrel şi anakinra nu este 
recomandată (vezi pct. 4.5 şi 4.8).
Tratamentul asociat cu abatacept
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrel a dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu a demonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.5).

108
Reacţii alergice
Reacţiile alergice asociate administrării Enbrel au fost raportate în mod frecvent. Reacţiile alergice au 
inclus edem angioneurotic şi urticarie; au existat cazuri de reacţii grave. În cazul apariţiei unei reacţii 
alergice grave sau anafilactice, administrarea Enbrel trebuie întreruptă imediat, cu iniţierea unui 
tratament adecvat.
Capacul fără filet al acului stiloului injector (pen) preumplut conţine latex (cauciuc natural uscat), care 
ar putea determina reacţii de hipersensibilizare atunci când este manipulat de către persoane cu 
sensibilitate cunoscută sau posibilă la latex, precum şi în cazul administrării Enbrel la asemenea 
persoane.
Imunosupresie
Există posibilitatea ca antagoniştii de TNF, inclusiv Enbrel, să afecteze mecanismele de apărare ale 
gazdei împotriva infecţiilor şi malignităţilor, întrucât TNF mediază reacţia inflamatorie şi modulează 
răspunsurile imune celulare. În cadrul unui studiu pe 49de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, 
trataţi cu Enbrel,nu a apărut niciun indiciu de diminuare a hipersensibilităţii întârziate, de diminuare a 
valorilor de imunoglobulină sau de modificare a numerelor populaţiilor de celule efectoare.
Doi pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică au dezvoltat o infecţie cu varicelă însoţită de semne şi 
simptome de meningită aseptică, care s-a remis fără sechele. În cazul pacienţilor care au suferit o 
expunere semnificativă la virusul varicelei trebuie să se întrerupă temporar tratamentul cu Enbrel şi 
trebuie avut în vedere tratamentul profilactic cu imunoglobulină specifică virusului varicelo-zosterian.
La pacienţii cu imunosupresie nu s-au evaluat siguranţa şi eficacitatea tratamentului cu Enbrel.
Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative
Malignităţi solide şi hematopoietice (cu excepţia cancerelor cutanate)
În perioada ulterioară punerii pe piaţă au fost raportate diverse malignităţi (incluzând carcinoame ale 
sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.8).
În secţiunile controlate ale studiilor clinice efectuate asupra antagoniştilor de TNFau fost observate 
mai multe cazuri de limfom în rândul pacienţilor cărora li s-a administrat antagonist de TNF decât în 
rândul pacienţilor din grupul de control. Cu toate acestea, apariţia acestor cazuri a fost rară, iar 
perioada de urmărire a fost mai scurtă în cazul pacienţilor cărora li s-a administrat placebo decât în 
cazul pacienţilor cărora li s-a administrat tratament cu antagonist de TNF. În condiţii ulterioare punerii 
pe piaţă, au fost raportate cazuri de leucemie la pacienţii trataţi cu antagonişti de TNF. În cazul 
pacienţilor cu artrită reumatoidă care prezintă o formă prelungită, cu un nivel înalt de activitate al bolii 
inflamatorii, există un risc fundamental crescut de apariţie a limfoamelor şi leucemiei, ceea ce 
complică evaluarea riscului.
Pe baza cunoştinţelor actuale, nu poate fi exclus riscul dezvoltării de limfoame, leucemie sau alte 
malignităţi hematopoietice sau solide la pacienţii trataţi cu un antagonist de TNF. Trebuie adoptată o 
atitudine precaută atunci când se are în vedere instituirea tratamentului cu antagonişti de TNF la 
pacienţii cu afecţiuni maligne în antecedente sau continuarea acestui tratament la pacienţii care 
dezvoltă o afecţiune malignă.
În condiţii ulterioare punerii pe piaţă,au fost raportate afecţiuni maligne, unele letale, la copii, 
adolescenţi şi adulţi tineri (cu vârste sub 22ani) trataţi cu antagonişti de TNF (iniţierea tratamentului 
la vârste ≤ 18 ani), inclusiv Enbrel. Aproximativ jumătate din cazuri au fost limfoame.Celelalte cazuri 
au fost reprezentate de diverse afecţiuni maligne şi au inclus afecţiuni maligne rare, asociate de obicei 
cu imunosupresia. Nu poate fi exclus un anume risc de dezvoltare a afecţiunilor maligne la copiii şi 
adolescenţii trataţi cu antagonişti de TNF.

109
Cancere cutanate
Melanomul şi cancerul cutanat, altul decât melanomul (non-melanoma skin cancer, NMSC) s-au 
raportat la pacienţi cărora li s-au administrat antagonişti de TNF, incluzând Enbrel. Cu o frecvenţă 
foarte mică, după punerea pe piaţă s-au raportat cazuri de carcinom cu celule Merkel la pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel. Se recomandă examinarea periodică a pielii la toţi pacienţii, în special 
la cei care prezintă factori de risc pentru cancerul cutanat.
Asociind rezultatele studiilor clinice controlate s-au observat mai multe cazuri de NMSC la pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, în special la pacienţii 
cu psoriazis.
Vaccinări
Vaccinurile vii nu trebuie administrate concomitent cu Enbrel. Nu sunt disponibile date privind 
transmiterea secundară a infecţiei prin vaccinuri vii la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. În 
cadrul unui studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cu artrită 
psoriazică, 184de pacienţi au primit, de asemenea, şi un vaccin multivalent pneumococic 
polizaharidic, în săptămâna 4. În cadrul acestui studiu, majoritatea pacienţilor cu artrită psoriazică 
cărora li s-a administrat Enbrel au fost capabili să producă un răspuns imunitar eficace, prin 
intermediul celulelor B, la vaccinul polizaharidic pneumococic, dar titrurile în agregat au fost mai 
scăzute în mod moderat, un număr mic de pacienţi prezentând creşteri ale titrurilor de două ori 
comparativ cu pacienţiicărora nu li s-a administrat Enbrel. Nu este cunoscută semnificaţia clinică a 
acestei constatări.
Formarea de autoanticorpi
Tratamentul cu Enbrel poate conduce la formarea de anticorpi autoimuni (vezi pct. 4.8).
Reacţii hematologice
În cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel au fost raportate cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare 
de anemie aplastică, dintre care unele cu sfârşit letal. Se recomandă o atitudine precaută în cazul 
pacienţilor trataţi cu Enbrel care prezintă antecedente dediscrazie sanguină. Toţi pacienţii şi 
părinţii/aparţinătorii legali trebuie să fie avertizaţi asupra faptului că, în cazul în care pacientul 
dezvoltă semne şi simptome care sugerează o discrazie sanguină sau o infecţie (de exemplu febră 
persistentă, dureri în gât, echimoze, sângerări, paloare) în timpul tratamentului cu Enbrel, trebuie să 
solicite imediat asistenţă medicală. Acestor pacienţi trebuie să li se facă investigaţii de urgenţă, 
incluzând numărătoarea completă a elementelor figurate sanguine; în cazul în care discrazia sanguină 
se confirmă, tratamentul cu Enbrel trebuie oprit.
Tulburări neurologice
Au existat raportări rare de tulburări ale SNC prin demielinizare, la pacienţii trataţi cu Enbrel (vezi pct. 
4.8). În plus, au existat raportări rare de polineuropatii demielinizante periferice (incluzând sindromul 
Guillain-Barré, polineuropatia cronică inflamatorie demielinizantă, polineuropatia demielinizantă şi 
neuropatia motorie multifocală). Deşi nu au fost efectuate studii clinice pentru evaluareatratamentului 
cu Enbrel la pacienţii cu scleroză multiplă, studiile clinice efectuate cu alţi antagonişti de TNF la 
pacienţi cu scleroză multiplă au indicat creşteri ale activităţii bolii. În cazul prescrierii Enbrel la 
pacienţii cu boală demielinizantă pre-existentă sau recentă, precum şi la pacienţii consideraţi ca 
prezentând un risc crescut de a dezvolta o boală demielinizantă, se recomandă o evaluare atentă a 
raportului risc/beneficiu, care să includă o evaluare neurologică.
Tratamentul asociat
În cadrul unui studiu clinic controlat cu durata de doi ani la pacienţi cu poliartrită reumatoidă, 
asocierea terapeutică de Enbrel şi metotrexat nu a furnizat rezultate neaşteptate privind siguranţa, iar 
profilul de siguranţă al Enbrel atunci când este administrat în asociere cu metotrexatul s-a dovedit 

110
similar cu profilele raportate în studiile care au utilizat Enbrel şi metotrexat în monoterapie. Sunt în 
desfăşurare studii pe termen lung, cu scopul de a evalua siguranţa utilizării acestei asocieri. Nu a fost 
stabilită siguranţa pe termen lung a utilizării Enbrel în asociere cu alte medicamente antireumatice 
modificatoare ale evoluţiei bolii (MARMB).
Nu a fost studiată utilizarea Enbrel în asociere cu alte tratamente sistemice sau cu fototerapie pentru 
tratamentul psoriazisului.
Insuficienţa renală şi hepatică
Pe baza datelor farmacocinetice (vezi pct. 5.2), nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii cu 
insuficienţă renală sau hepatică; experienţa clinică privind aceşti pacienţi este limitată.
Insuficienţa cardiacă congestivă
Medicii trebuie să adopte o atitudine precaută în cazul utilizării Enbrel la pacienţii cu insuficienţă 
cardiacă congestivă (ICC). Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de agravare a ICC 
la pacienţi care utilizau Enbrel, cu sau fără prezenţa unor factori precipitanţi identificabili. De 
asemenea, au existat raportări rare (<0,1%) de apariție a ICC, inclusiv ICC la pacienţii fără boală 
cardiovasculară pre-existentă cunoscută. Unii dintre aceşti pacienți aveau vârsta sub 50de ani.
Două studii clinice de mari dimensiuni, care evaluau utilizarea Enbrel în cadrul tratamentului ICC, au 
fost încheiate precoce datorită lipsei de eficacitate. Deşi nu au o valoare concluzivă, datele furnizate de 
unul din aceste studii sugerează o posibilă tendinţă către agravarea ICC la pacienţii cărora li s-a 
administrat tratament cu Enbrel.
Hepatita alcoolică
Într-un studiu de fază II, randomizat, controlat cu placebo, efectuat la 48 pacienţi spitalizaţi cărora li  
s-a administrat Enbrel sau placebo pentru tratamentul hepatitei alcoolice de intensitate moderată până 
la severă, Enbrel nu a fost eficace şi rata mortalităţii la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel a fost 
semnificativ mai mare după 6 luni. Prin urmare,Enbrel nu trebuie utilizat la pacienţi pentru 
tratamentul hepatitei alcoolice. Medicii trebuie să adopte o atitudine precaută când utilizează Enbrel la 
pacienţi care au, de asemenea, hepatită alcoolică de intensitate moderată până la severă.
Granulomatoza Wegener
Un studiu controlat cu placebo, în care 89de pacienţi adulţi au fost trataţi cu Enbrel în plus faţă de 
tratamentul standard (incluzând ciclofosfamidă sau metotrexat, şi glucocorticoizi), cu o durată 
mediană de 25de luni, nu a indicat Enbrel cafiind un tratament eficace pentru granulomatoza 
Wegener. Incidenţa afecţiunilor maligne non-cutanate, de diferite tipuri, a fost semnificativ mai mare 
la pacienţii trataţi cu Enbrel decât la cei din grupul de control. Enbrel nu este recomandat ca tratament 
al granulomatozei Wegener.
Hipoglicemia la pacienţii trataţi pentru diabet
Au fost raportate cazuri de hipoglicemie în urma iniţierii tratamentului cu Enbrel la pacienţii care 
primeau medicaţie anti-diabetică, necesitând o reducere a medicaţiei anti-diabetice la unii din aceşti 
pacienţi.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
În studiile de fază 3 referitoare la poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, 
nu au fost observate diferenţe globale în ceea ce priveşte evenimentele adverse, evenimentele adverse 
grave şi infecţiile grave survenite la pacienţii cu vârsta de 65 de ani sau mai mare care au primit 
Enbrel, comparativ cu pacienţii mai tineri. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în 
cazul tratării vârstnicilor şi trebuie acordată o atenţie deosebită în ceea ce priveşte apariţia infecţiilor.

111
Copii şi adolescenţi
Vaccinări
În măsura posibilului, în cazul copiilor şi adolescenţilor se recomandă actualizarea tuturor 
imunizărilor, în conformitate cu schemele de imunizare aflate în vigoare, înainte de iniţierea 
tratamentului cu Enbrel (vezi Vaccinări, mai sus).
Conţinutul de sodiu
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1mmol (23mg) per unitate dozată. Pacienţii care 
urmează o dietă cu conţinut scăzut de sodiu pot fi informaţi că acest medicament practic „nu conţine 
sodiu”.
4.5Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Tratamentul asociat cu anakinra
S-a constatat că pacienţii adulţi trataţi cu Enbrel şi anakinra au prezentat o incidenţă mai mare a 
infecţiilor grave, în comparaţie cu pacienţii trataţi fie cu Enbrel, fie cu anakinra, în monoterapie (date 
istorice). 
În plus, în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cărora li s-a administrat 
metotrexat ca tratament de fond, pacienţii trataţi cu Enbrel şi anakinra au prezentat o incidenţă mai 
mare a infecţiilor grave (7%) şi a neutropeniei, în comparaţie cu pacienţii cărora li s-a administrat 
Enbrel (vezi pct. 4.4 şi 4.8). Asocierea terapeutică dintre Enbrel şi anakinra nu a prezentat un beneficiu 
clinic crescut şi, prin urmare, nu este recomandată.
Tratamentul asociat cu abatacept
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrel a dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu a demonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.4).
Tratamentul asociat cu sulfasalazină
În cadrul unui studiu clinic la pacienţi adulţi cărora li s-au administrat doze stabilite de sulfasalazină, 
la care s-a asociat tratamentul cu Enbrel, pacienţii din grupul care a primit asocierea terapeutică au 
prezentat o scădere semnificativă din punct de vedere statistica numărului mediu de leucocite, în 
comparaţie cu grupurile tratate numai cu Enbrel sau numai cu sulfasalazină. Semnificaţia clinică a 
acestei interacţiuni nu este cunoscută. Medicii trebuie să dea dovadă de precauţie atunci când iau în 
considerare terapiaasociată cu sulfasalazină.
Non-interacţiuni
În cadrul studiilor clinice nu au fost observate interacţiuni în cazul administrării Enbrel împreună cu 
glucocorticoizi, salicilaţi (cu excepţia sulfasalazinei), antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), 
analgezice sau metotrexat. Pentru indicaţii privind vaccinarea, vezi pct. 4.4.
În cadrul studiilor cu metotrexat, digoxină sau warfarină, nu s-au observat interacţiuni farmacocinetice 
semnificative din punct de vedere clinic, între medicamente.
4.6Fertilitatea,sarcina şi alăptarea
Femei aflate la vârsta fertilă
Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să aibă în vedere utilizarea de măsuri de contracepţie adecvate 

112
pentru a evita sarcina în timpul tratamentului cu Enbrel şi în următoarele trei săptămâni după 
întreruperea tratamentului.
Sarcina
Studiile de toxicitate asupra procesului de dezvoltare, efectuate la şobolani şi iepuri, nu au evidenţiat 
niciun efect dăunător asupra fetusului sau şobolanului nou-născut, datorat etanerceptului. Efectele 
etanercept asupra rezultatelor sarcinii au fost investigate în două studii observaţionale de cohortă.       
O rată mai mare de apariţie a defectelor congenitale majore s-a observat în cadrul unui studiu 
observaţional care a comparat sarcinile expuse la etanercept (n=370) în timpul primului trimestru cu 
sarcinile neexpuse la etanercept sau la alţi inhibitori de TNF (n=164) (raportul cotelor ajustat 2,4, 
IÎ 95%: 1,0-5,5). Tipurile de defecte congenitale majore au fost similare cu cele raportate cel mai 
frecvent la populaţia generală şi nu s-a identificat niciun tipar particular al anomaliilor. Nu s-a 
observat nicio modificare a ratei avorturilor spontane, a copiilor născuţi morţi sau a malformaţiilor 
minore. Într-un alt studiu observaţional, un registru multi-naţional, care a comparat riscul apariției de 
efecte nefavorabileale sarcinii la femeile expuse la etanercept în timpul primelor 90de zile de sarcină 
(n=425) cu cele expuse la medicamente non-biologice (n=3497) a evidențiat că nu a existat un risc 
crescut de apariție a defectelor congenitale majore (raportul cotelor [RC] neajustat = 1,22, IÎ 95%: 
0,79-1,90, RC ajustat = 0,96, IÎ 95%: 0,58-1,60 după ajustarea pentru ţară, boală maternă, paritate, 
vârstă maternă şi fumat la începutul sarcinii). De asemenea, acest studiu nu a arătatcreșterea riscului 
de apariție a defectelor congenitale minore, naşteri premature, copii născuţi morţi sau de infecţii în 
primul an de viaţă pentru sugarii născuţi de femei expuse la etanercept pe parcursul sarcinii. Enbrel 
trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este necesar din punct de vedere clinic.
Etanercept traversează placenta şi a fost detectat în serul sugarilor născuţi din paciente tratate cu 
Enbrel în timpul sarcinii. Impactul clinic al acestui fapt nu este cunoscut; totuşi, sugarii pot prezenta 
un risc crescut de infecţii. În general, nu este recomandată administrarea vaccinurilor cu virusuri vii la 
sugari timp de 16 săptămâni după ultima doză de Enbrel administrată mamei.
Alăptarea
La femelele de şobolan care alăptau, după administrare subcutanată, etanercept a fost excretat în lapte 
şi a fost detectat în serul puilor alăptaţi.Informațiile limitate din literatura de specialitate publicată 
indică faptul că etanercept a fost detectat în concentrații scăzute în laptele uman. Etanercept ar putea fi 
luat în considerare pentru utilizare în timpul alăptării, ținând cont atât debeneficiul alăptării pentru 
copil, cât și de beneficiul tratamentului pentru femeie.
Deși este de așteptat ca expunerea sistemică a sugarului alăptat să fie scăzută, deoarece etanercept este 
în mare măsură metabolizatîn tractul gastrointestinal, sunt disponibile date limitate cu privire la gradul 
de expunere sistemică a sugarului alăptat.Prin urmare, administrarea vaccinurilor viiatenuate(de 
exemplu, vaccinul BCG) la un sugar alăptat, în timp ce mama urmează tratament cuetanercept, poate 
fi avută în vedere la 16 săptămâni după întreruperea alăptării (sau mai devreme, în cazul în care 
concentrațiile serice de etanercept la sugar sunt nedetectabile).
Fertilitatea
Nu sunt disponibile date preclinice privind toxicitatea peri- şi postnatală a etanerceptului, precum şi 
efectele acestuia asupra fertilităţii şi performanţei reproductive generale.
4.7Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Enbrel nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau
de a folosi utilaje.

113
4.8Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Cele mai frecvent raportate reacţii adverse sunt reacţiile la locul de injectare (cum ar fi durerea, 
tumefierea, pruritul, eritemul şi sângerările la locul injectării), infecţii (cum ar fi infecţii ale tractului 
respirator superior, bronşită, infecţii ale vezicii urinare şi infecţii cutanate), cefalee, reacţii alergice, 
apariţia autoanticorpilor, pruritul şi febra.
De asemenea, au fost raportate reacţii adverse severe în timpul tratamentului cu Enbrel. Antagoniştii 
TNF, cum este Enbrel, afectează sistemul imunitar, iar utilizarea lor poate afecta mecanismele de 
apărare ale organismului împotriva infecţiei şi a cancerului. Infecţiile severe afectează mai puţin de 1 
din 100 pacienţi trataţi cu Enbrel. Au fost raportate inclusiv infecţii fatale sau care pot pune viaţa în 
pericol şi septicemie. De asemenea, în timpul utilizării Enbrel au fost raportate diferite malignităţi, 
printre care cancerul de sân, de plămân, cutanat şi ganglionar (limfom).
Reacţii adverse severe hematologice, neurologice şi autoimmune au fost, de asemenea, raportate. 
Acestea includ şi cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare de anemie aplastică. Reacţii de 
demielinizare la nivelul sistemului nervos central sau periferic au fost raportate rar şi, respectiv, foarte 
rar întimpul tratamentului cu Enbrel. Au fost raportate cazuri rare de lupus, de afecţiuni asociate cu 
lupusul şi de vasculită.
Lista în format tabelar a reacţiilor adverse
Lista de reacţii adverse prezentată mai jos se bazează pe experienţa acumulată în cadrul studiilor 
clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piaţă. 
În cadrul grupării pe organe, aparate şi sisteme, reacţiile adverse sunt prezentate conform criteriului 
frecvenţelor de apariţie (numărul de pacienţi la care se aşteaptă să apară respectiva reacţie adversă), 
utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥ 1/100 şi <1/10); mai puţin 
frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100); rare (≥ 1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă 
necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte rare
< 1/10000
Cu frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
Infecţii şi 
infestări
Infecţie 
(incluzând 
infecţie a 
tractului 
respirator 
superior, 
bronşită, 
cistită, 
infecţie 
cutanată)*
Infecţii grave 
(incluzând 
pneumonie, 
celulită, artrită 
bacteriană, 
sepsis şi infecţie 
parazitară)*
Tuberculoză, 
infecţii 
oportuniste 
(incluzând 
infecţii 
invazive 
fungice, 
protozoarice, 
bacteriene, 
micobacterien
e atipice, 
virale şi 
Legionella)*
Reactivarea 
hepatitei B, 
listeria

114
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte rare
< 1/10000
Cu frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
Tumori 
benigne, 
maligne şi 
nespecificate 
(incluzând 
chisturi şi 
polipi)
Cancere de piele 
non-melanom* 
(vezi pct. 4.4)
Melanom 
malign (vezi 
pct. 4.4), 
limfom, 
leucemie
Carcinom cu 
celule Merkel 
(vezi pct. 4.4),
Sarcom 
Kaposi
Tulburări 
hematologice 
şi limfatice
Trombocitopeni
e, anemie, 
leucopenie, 
neutropenie
Pancitopenie*Anemie 
aplastică*
Histiocitoză 
hemofagocitar
ă (sindrom de 
activare 
macrofagică)*
Tulburări ale 
sistemului 
imunitar
Reacţii 
alergice (vezi 
Afecţiuni 
cutanate şi ale 
ţesutului 
subcutanat), 
formarea de 
autoanticorpi 
*
Vasculită 
(incluzând 
vasculită cu 
anticorpi 
citoplasmatici 
antineutrofilici 
pozitivi)
Reacţii 
alergice
grave/anafilac
tice (incluzând 
edem 
angioneurotic, 
bronhospasm), 
sarcoidoză
Agravarea 
simptomelor 
de 
dermatomiozit
ă
Tulburări ale 
sistemului 
nervos
CefaleeReacţii de 
demielinizare 
ale SNC care 
sugerează 
scleroza 
multiplă sau 
stări de 
demielinizare 
locală cum 
sunt nevrita 
optică şi 
mielita 
transversă 
(vezi pct. 4.4), 
evenimente 
demielinizante 
periferice, 
inclusiv 
sindromul 
Guillain-
Barré, 
polineuropatie 
cronică 
inflamatorie 
demielinizantă
, 
polineuropatie 
demielinizantă 
şi neuropatie 
motorie 
multifocală 
(vezi pct. 4.4), 
convulsie
Tulburări 
oculare
Uveită, sclerită

115
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte rare
< 1/10000
Cu frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
Tulburări 
cardiace
Agravarea 
insuficienţei 
cardiace 
congestive (vezi 
pct. 4.4)
Insuficienţă 
cardiacă 
congestivă 
nou instalată 
(vezi pct. 4.4)
Tulburări 
respiratorii, 
toracice şi 
mediastinale
Boli 
pulmonare 
interstiţiale 
(inclusiv 
pneumonită şi 
fibroză 
pulmonară)*
Tulburări 
gastro-
intestinale
Boală 
inflamatorie 
intestinală
Tulburări
hepatobiliare
Valori crescute 
ale enzimelor 
hepatice*
Hepatită 
autoimună*
Afecţiuni 
cutanate şi ale 
ţesutului 
subcutanat
Prurit, erupţii 
cutanate
Edem 
angioneurotic, 
psoriazis 
(incluzând 
psoriazisul 
incipient sau 
agravat şi cel 
pustular, în 
principal palmar 
şi plantar), 
urticarie, erupţii 
cutanate 
psoriaziforme
Sindrom 
Stevens-
Johnson, 
vasculită 
cutanată 
(incluzând 
vasculită de 
hipersensibilit
ate), eritem 
poliform, 
reacții 
lichenoide
Necroliză 
epidermică 
toxică
Tulburări 
musculo-
scheletice şi 
ale ţesutului 
conjunctiv
Lupus 
eritematos 
cutanat, lupus 
eritematos 
cutanat 
subacut, 
sindrom 
lupoid
Tulburări 
renale şi ale 
căilor urinare
Glomerulonef
rită
Tulburări 
generale şi la 
nivelul locului 
de 
administrare
Reacţii la 
locul de 
injectare 
(incluzând 
sângerare, 
echimoze, 
eritem, 
prurit, 
durere, 
tumefiere)
*
Pirexie
* Vezi Descrierea reacţiilor adverse selectate, mai jos.

116
Descrierea reacţiilor adverse selectate
Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative
Au fost observate o sută douăzeci şi nouă de noi malignităţi de diferite tipuri, la 4114pacienţi cu 
poliartrită reumatoidă trataţi în cadrul studiilor clinice efectuate cu Enbrel pentru un timp aproximativ 
de până la 6ani, inclusiv 231de pacienţi trataţi cu Enbrel în asociere cu metotrexat în cadrul studiului 
de 2 ani controlat faţă de medicaţie activă. Ratele şi incidenţele de apariţie în cadrul acestor studii 
clinice au fost similare cu cele anticipate pentru populaţia studiată. Un număr total de 2malignităţia 
fost raportat în cadrul studiilor clinice cu durata aproximativă de 2ani, care au inclus 240de pacienţi 
cu artrită psoriazică trataţi cu Enbrel. În cadrul studiilor clinice efectuate pe o perioadă mai mare de 
2 ani, la 351de pacienţi cu spondilită anchilozantă, au fost raportate 6 malignităţi la pacienţii trataţi cu 
Enbrel. La un grup de 2711 pacienţi cu psoriazis în plăci trataţi cu Enbrel în cadrul studiilor dublu-orb 
şi deschise cu durata de până la 2,5 ani au fost raportate 30 malignităţi şi 43 cancere cutanate, altele 
decât melanomul.
La un grup de 7416 pacienţi trataţi cu Enbrel, incluşi în studii privind poliartrita reumatoidă, artrita 
psoriazică, spondilita anchilozantă şi psoriazisul, au fost raportate 18 limfoame.
În perioada ulterioară punerii pe piaţă au fost raportate, de asemenea, diverse malignităţi (incluzând 
carcinoame ale sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.4).
Reacţii la locul de injectare
Pacienţii cu boli reumatice trataţi cu Enbrel au prezentat o incidenţă semnificativ mai mare a reacţiilor 
apărute la locul de injectare, comparativ cu cei cărora li s-a administrat placebo (36% faţă de 9%). 
Reacţiile la locul de injectare au apărut, de obicei, în prima lună. Durata lor medie aproximativă a fost 
de 3 până la 5zile. În grupurile de tratament cu Enbrel, în majoritatea cazurilor de reacţii la locul de 
injectare nu a fost administrat niciun tratament, iar pentru majoritatea pacienţilor care au primit totuşi 
un tratament acesta a constat în preparate topice, cum sunt corticosteroizii, sau în antihistaminice 
orale. În plus, unii pacienţi au dezvoltat o revenire a reacţiilor la locul de injectare caracterizată             
printr-o reacţie a pielii la locul ultimei injecţii, împreună cu apariţia simultană de reacţii lalocurile de 
injectare folosite anterior. Aceste reacţii au fost, în general, tranzitorii, şi nu au revenit pe durata 
tratamentului.
În cadrul studiilor clinice controlate, la pacienţi cu psoriazis în plăci, aproximativ 13,6% dintre 
pacienţii trataţi cu Enbrel au dezvoltat reacţii la locul de injectare, faţă de 3,4% dintre pacienţii cărora 
li s-a administrat placebo, pe durata primelor 12săptămâni de tratament.
Infecţii grave
În studiile controlate cu placebo nu a fost observată nicio creştere a incidenţei infecţiilor grave (letale, 
care ameninţă supravieţuirea sau care necesită spitalizare sau tratament antibiotic pe cale 
intravenoasă). Infecţiile grave au apărut la 6,3% din pacienţii cu poliartrită reumatoidă trataţi cu 
Enbrel timp de cel mult 48de luni. Acestea au inclus abcese (cu diferite localizări), bacteriemie, 
bronşită, bursită, celulită, colecistită, diaree, diverticulită, endocardită (suspectată), gastroenterită, 
hepatită B, herpes zoster, ulcer de gambă, infecţii bucale, osteomielită, otită, peritonită, pneumonie, 
pielonefrită, sepsis, artrită septică, sinuzită, infecţii cutanate, ulcere cutanate, infecţii ale tractului 
urinar, vasculită şi infectarea plăgilor. În cadrul studiului de 2ani controlat faţă de medicaţie activă, în 
care pacienţii au fost trataţi fie cu Enbrel în monoterapie, fie cu metotrexat în monoterapie, fie cu 
Enbrel în asociere cu metotrexat, ratele de apariţie a infecţiilor grave au fost similare la toate grupurile 
de tratament. Totuşi, nu poate fi exclusă perspectiva ca asocierea dintre Enbrel şi metotrexat să fie 
asociată cu o creştere a ratei infecţiilor.
Nu au fost constatate diferenţe în ceea ce priveşte ratele de apariţie a infecţiilor între pacienţii trataţi cu 
Enbrel şi cei cărora li s-a administrat placebo pentru psoriazis în plăci în cadrul studiilor placebo-
controlate cu durata de până la 24de săptămâni. Infecţiile grave apărute la pacienţii trataţi cu Enbrel 
au inclus celulită, gastroenterită, pneumonie, colecistită, osteomielită, gastrită, apendicită, fasciită 
streptococică, miozită, şoc septic, diverticulităşi abcese. În cadrul studiilor efectuate în regim dublu-

117
orb şi în regim deschis la pacienţi cu artrită psoriazică, un pacient a raportat o infecţie gravă 
(pneumonie).
În cursul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave şi letale; agenţii patogeni raportaţi au inclus 
bacterii, micobacterii (inclusiv agentul cauzator al tuberculozei), virusuri şi fungi. Unele din aceste 
infecţii au intervenit în primele câteva săptămâni după iniţierea tratamentului cuEnbrel, la pacienţii 
care prezentau patologii subiacente (de exemplu: diabet zaharat, insuficienţă cardiacă congestivă, 
antecedente de infecţii active sau cronice), în plus faţă de poliartrita reumatoidă (vezi pct. 4.4). 
Tratamentul cu Enbrel ar putea creşte rata mortalităţii la pacienţii cu stare de sepsis instalată.
Infecţiile oportuniste au fost raportate în asociere cu Enbrel, incluzând infecţii invazive fungice, 
parazitare (incluzând protozoarice), virale (incluzând herpes zoster), bacteriene (incluzând Listeriaşi 
Legionella) şi infecţii micobacteriene atipice. Într-un set comun de date provenite din studiile clinice, 
frecvenţa generală a infecţiilor oportuniste a fost de 0,09% pentru 15402subiecţi cărora li s-a 
administrat Enbrel. Rata de expunere ajustată a fost de 0,06evenimente pentru 100pacienţi-ani. În 
experienţa după punerea medicamentului pe piaţă, aproximativ jumătate dintre toate raportările de caz 
privind infecţiile oportuniste la nivel mondial au fost infecţii fungice invazive. Cel mai frecvent 
raportate infecţii fungice invazive au inclus Candida,Pneumocystis,Aspergillusşi Histoplasma. 
Infecţiile fungice invazive au reprezentat mai mult de jumătate din cazurile letale la pacienţii care au 
prezentat infecţii oportuniste. Majoritatea raportărilor cu evoluţie letală au fost la pacienţi cu 
pneumonie cu Pneumocystis, infecţii fungice sistemice nespecificate şi aspergiloză (vezi pct. 4.4).
Autoanticorpi
La pacienţii adulţi au fost efectuate teste ale mostrelor de ser în scopul detectării autoanticorpilor, în 
momente diferite. Dintre pacienţii cu poliartrită reumatoidă evaluaţi pentru prezenţa anticorpilor 
antinucleari (AAN), procentul de pacienţi care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru AAN 
( 1:40) a fost mai mare în rândul pacienţilor trataţi cu Enbrel (11%) decât în rândul pacienţilor trataţi 
cu placebo (5%). Procentul pacienţilor care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru 
anticorpii anti-ADN dublu catenar a fost, de asemenea, mai mare, atât la dozarea radioimunologică 
(15% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de 4% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo), cât 
şi la testul cu Crithidia luciliae(3% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de niciunul dintre pacienţii 
cărora li s-a administrat placebo). Proporţia pacienţilor trataţi cu Enbrel care au dezvoltat anticorpi 
anti-cardiolipină a fost la fel de mare ca şi în cazul pacienţilor trataţi cu placebo. Impactul pe termen 
lung al tratamentului cu Enbrel asupra evoluţiei bolilor autoimune nu este cunoscut.
Au fost raportate cazuri rare de pacienţi, incluzând pacienţi cu factor reumatoid pozitiv, care au 
dezvoltat alţi autoanticorpi în asociaţie cu un sindrom lupoid sau cu erupţii compatibile, din punct de 
vedere al aspectului clinic şi rezultatelor biopsiei, cu lupusul cutanat subacut sau cu lupusul discoid.
Pancitopenia şi anemia aplastică
Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de pancitopenie şi anemie aplastică, dintre 
care unele au avut sfârşit letal (vezi pct. 4.4).
Bolile pulmonare interstiţiale
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) bolii pulmonare interstiţiale la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,06% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) bolii 
pulmonare interstiţiale a fost de 0,47% (mai puţin frecvent). Au existat raportări ulterioare punerii pe 
piaţă de cazuri de boli pulmonare interstiţiale (inclusiv pneumonită şi fibroză pulmonară), dintre care 
unele au avut sfârşit letal.
Tratamentul asociat cu anakinra
În cadrul studiilor în care pacienţilor adulţi li s-a administrat tratament concomitent cu Enbrel şi 
anakinra, s-a observat o rată de apariţie a infecţiilor grave mai mare decât în cazul pacienţilor cărora li 
s-a administrat numai Enbrel, iar 2% dintre pacienţi (3/139) au dezvoltat neutropenie (numărul absolut 

118
al neutrofilelor  1000/mm
3
). Aflat în condiţii de neutropenie, un pacient a dezvoltat celulită, care s-a 
rezolvat prin spitalizare (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Valori crescute ale enzimelor hepatice
În fazele dublu orb ale studiilor clinice controlate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) reacțiilor adverse constând în valori crescute ale enzimelor hepatice la pacienţi 
cărora li s-a administrat etanercept fără metotrexatca medicaţie concomitentă a fost de 0,54% (mai 
puţin frecvent). În fazele dublu orb ale studiilor clinice controlate care permiteau tratamentul 
concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) reacțiilor adverse constând în 
valoricrescute ale enzimelor hepatice a fost de 4,18% (frecvent).
Hepatita autoimună
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) hepatitei autoimune la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,02% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) hepatitei 
autoimune a fost de 0,24% (maipuţin frecvent).
Copii şi adolescenţi
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În general, evenimentele adverse apărute la pacienţii copii cu artrită juvenilă idiopatică au fost 
similare, din punct de vedere al frecvenţei de apariţie şi tipului de reacţie, cu cele observate la pacienţii 
adulţi. Diferenţele faţă de pacienţii adulţi, împreună cu alte aspecte particulare, sunt discutate în 
paragrafele de mai jos.
Tipurile de infecţii observate în cadrul studiilor clinice la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică, cu 
vârste cuprinse între 2 şi 18ani, au fost, în general, uşoare până la moderate şi concordante cu cele 
observate în mod obişnuit la populaţia de pacienţi copii din ambulator. Evenimentele adverse grave 
raportate au inclus varicela însoţită de semne şi simptome de meningită aseptică, care s-a remis fără 
sechele (vezi şi pct. 4.4), apendicită, gastroenterită, depresie/tulburări de personalitate, ulcer cutanat, 
esofagită/gastrită, şoc septic cu streptococ de grup A, diabet zaharat de tip I precum şi infecţii ale 
ţesuturilor moi şi infecţii ale plăgilor post-operatorii.
În cadrul unui studiu la copii cu artrită juvenilă idiopatică, cu vârste cuprinse între 4 şi 17ani, 43 din 
cei 69 (62%) de copii au suferito infecţie pe durata tratamentului cu Enbrel, în 3 luni de studiu (prima 
parte, în regim deschis), iar frecvenţa şi gravitatea infecţiilor a fost similară la cei 58de pacienţi care 
au încheiat cele 12luni de extensie a studiului, cu tratament în regim deschis. Tipurile şi proporţia 
evenimentelor adverse întâlnite la pacienţii cu artrită juvenilă idiopatică au fost similare cu cele 
observate în cadrul studiilor cu Enbrel la pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, majoritatea fiind 
uşoare. Au fost raportate câteva reacţii adverse, mai frecvent în rândul celor 69de pacienţi cu artrită 
juvenilă idiopatică cărora li s-a administrat tratament cu Enbrel timp de 3 luni, decât în rândul celor 
349 de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă. Acestea includ cefalee (19% dintre pacienţi,                  
1,7 evenimente per pacient-an), greaţă (9%, 1,0 evenimente per pacient-an), durere abdominală (19%, 
0,74 evenimente per pacient-an) şi vărsături (13%, 0,74 evenimente per pacient-an).
În cadrul studiilor cliniceprivind artrita juvenilă idiopatică, s-au raportat patru cazuri de sindrom de 
activare macrofagică.
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
În cadrul unui studiu cu durata de 48de săptămâni, la 211copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 
4 şi 17ani, cu psoriazis în plăci, reacţiile adverse raportate au fost similare cu cele observate în studiile 
anterioare la adulţi cu psoriazis în plăci.

119
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentuluieste importantă. Acest lucru 
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din 
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului 
naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.
4.9Supradozaj
În cadrul studiilor clinice la pacienţi cu poliartrită reumatoidă nu s-a impus necesitatea limitării 
dozajului din cauza toxicităţii. Cel mai înalt nivel de dozare evaluat a fost reprezentat de o încărcare 
intravenoasă de 32mg/m
2
urmată de doze subcutanate de 16mg/m
2
, administrate de două ori pe 
săptămână. Un pacient cu poliartrită reumatoidă şi-a auto-administrat din greşeală o doză subcutanată 
de 62mg de Enbrel, de două ori pe săptămână timp de 3 săptămâni, fără să înregistreze reacţii adverse. 
Nu există antidot cunoscut pentru Enbrel.
5.PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: imunosupresoare, inhibitori ai factorului de necroză tumorală alfa (TNF-α), 
codul ATC: L04AB01
Factorul de necroză tumorală (TNF) reprezintă o citokină dominantă în cadrulprocesului inflamator al 
poliartritei reumatoide. Valorile crescute de TNF se regăsesc, de asemenea, în membrana sinovială şi 
în plăcile psoriazice ale pacienţilor cu artrită psoriazică, precum şi în serul şi în ţesutul sinovial al 
pacienţilor cu spondilită anchilozantă. În cazul psoriazisului în plăci, infiltrarea cu celule inflamatorii 
incluzând celulele T conduce la o creştere a valorilor TNF în leziunile psoriazice, comparativ cu 
valorile existente în pielea neafectată. Etanerceptul este un inhibitor competitiv al legării TNF pe 
receptorii săi de pe suprafaţa celulelor, inhibând în acest fel activitatea biologică a TNF. TNF şi 
limfotoxina sunt citokine pro-inflamatorii care se leagă pe două tipuri distincte de receptori de pe 
suprafaţa celulară: receptorul factorului de necroză tumorală de 55-kilodaltoni (p55) şi cel de                 
75-kilodaltoni (p75) (TNFR). Ambele tipuri de receptori există în mod natural, atât în forma legată de 
membrană, cât şi în forma solubilă. Se consideră că tipul solubil deTNFR reglează activitatea 
biologică a TNF.
TNF şi limfotoxina se găsesc în principal sub formă de homotrimeri, activitatea lor biologică fiind 
dependentă de legarea încrucişată cu TNFR de pe suprafaţa celulară. Receptorii dimerici solubili 
precum etanerceptul posedă o afinitate pentru TNF mai mare decât a receptorilor monomerici şi 
reprezintă inhibitori competitivi ai legării TNF pe receptorii săi celulari cu un grad de potenţă 
semnificativ mai mare. În plus, utilizarea unui fragment Fc imunoglobulinic caelement de fuziune în 
construcţia unui receptor dimeric este de natură să confere un timp de înjumătăţire serică mai lung.
Mecanism de acţiune
O mare parte din patologia articulară care intervine în poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă, 
precum şi din patologia cutanată care intervine în psoriazisul în plăci, este mediată de molecule pro-
inflamatorii, ce fac parte dintr-o reţea cinetică controlată de TNF. Se consideră că mecanismul de 
acţiune al etanerceptului constă în inhibarea competitivă a legării TNF la TNFR de pe suprafaţa 
celulelor, inhibând astfel răspunsurile celulare mediate de TNF şi conducând la inactivitatea biologică 
a TNF. Etanerceptul poate, de asemenea, modula răspunsurile biologice controlate de alte molecule 
aflate mai jos în cascada funcţională (de exemplu citokine, molecule de adeziune sau proteinaze), a 
căror acţiune este indusă sau reglată de TNF.

120
Eficacitate şi siguranţă clinică
Această secţiune prezintă date obţinute în cadrul a patru studii randomizate şi controlate, efectuate la 
pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, un studiu la pacienţi adulţi cu artrită psoriazică, un studiu la 
pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă,două studii la pacienţi adulţi cu spondilartrită axială fără 
semne radiologice,patru studii la pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci, trei studii asupra artritei juvenile 
idiopatice şi un studiu la pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci.
Pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo. 
Studiul a evaluat 234de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă la care s-a înregistrat un eşec 
terapeutic cu cel puţin unul dar nu mai mult de patru medicamente antireumatice modificatoare ale 
evoluţiei bolii (MARMB). Au fost administrate doze s.c. de 10mg sau 25mg de Enbrel sau placebo, 
de două ori pe săptămână timp de 6 luni consecutive. Rezultatele acestui studiu controlat au fost 
exprimate în procente de ameliorare a poliartritei reumatoide, utilizând criteriile de răspuns ale 
American College of Rheumatology (ACR).
Răspunsurile ACR 20 şi 50 au fost mai mari în cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel, la 3 şi la 6 luni, 
comparativ cu pacienţii cărora li s-a administrat placebo (ACR 20: Enbrel 62% şi 59%, placebo 23% şi 
11% respectiv la 3 şi 6 luni; ACR 50: Enbrel 41% şi 40%, placebo 8% şi 5% respectiv la 3 şi 6 luni; 
p < 0,01 Enbrel faţă de placebo în toate momentele de referinţă, atât pentru răspunsul ACR 20 cât şi 
pentru ACR 50).
Aproximativ 15% dintre pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel au obţinut un răspuns ACR 70 la 3 şi 
6 luni, faţă de mai puţin de 5% dintre pacienţii din grupul la care s-a administrat placebo. În rândul 
pacienţilor cărora li s-a administrat Enbrel, răspunsurile clinice au apărut, în general, în decurs de 1 
până la 2săptămâni de la iniţierea tratamentului, ele fiind obţinute aproape întotdeauna în decurs de 
3 luni. A fost observată o relaţie doză-răspuns; rezultatele obţinute cu doza de 10mg au fost 
intermediare între cele obţinute cu placebo şi cele obţinute cu doza de 25mg. Enbrel a obţinut 
rezultate semnificativ mai bune decât placebo la toate componentele criteriilor ACR, precum şi la alte 
măsurători ale activităţii poliartritei reumatoide care nu sunt incluse în criteriile de răspuns ACR, 
precum redoarea matinală. La fiecare 3 luni, pe durata studiului, a fost completat un chestionar de 
evaluare a sănătăţii HAQ (Health Assessment Questionnaire), care a inclus aspecte privind 
invaliditatea, vitalitatea, sănătatea mentală, starea generală de sănătate şi subdomeniile stării de 
sănătate asociate cu poliartrita. Toate subdomeniile HAQ au înregistrat rezultate îmbunătăţite la 
pacienţii trataţi cu Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, la3 şi 6luni.
După întreruperea tratamentului cu Enbrel, simptomele poliartritei au revenit, în general, în decurs de 
o lună. Conform rezultatelor studiilor deschise, reintroducerea tratamentului cu Enbrel după o 
întrerupere de cel mult 24de luni a condus la obţinerea unor răspunsuri de aceeaşi amploare ca cele 
înregistrate la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere. În cadrul extensiilor de studii 
clinice, efectuate în regim deschis, au fost observate răspunsuri stabile şi durabile timp de până la 
10 ani la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere.
Compararea eficacităţii Enbrel cu cea a metotrexatului a reprezentat obiectivul final principal al unui 
al treilea studiu randomizat, controlat faţă de medicaţie activă, cu evaluări radiografice în regim orb, la 
632 de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă (durată <3 ani), care nu au primit anterior 
tratament cu metotrexat. Au fost administrate doze s.c. de 10mg sau 25mg de Enbrel, de două ori pe 
săptămână timp de cel mult 24de luni. Dozele de metotrexat au fost crescute de la 7,5mg pe 
săptămână până la un maximum de 20mg pe săptămână în primele 8săptămâni ale studiului, apoi au 
fost menţinute timp de cel mult 24de luni. În cazul dozei de 25mg de Enbrel, îmbunătăţirile clinice, 
inclusiv începutul acţiunii în decurs de 2săptămâni, au fost similare cu cele constatate în studiile 
clinice anterioare, ele fiind menţinute pe întreaga durată până la 24de luni. La momentul iniţial 
pacienţii prezentau un grad moderat de invaliditate, tradus prin scoruri ale HAQ de 1,4 până la 1,5. 
Tratamentul cu doza de 25mg de Enbrel a condus la îmbunătăţiri substanţiale la 12luni, când 
aproximativ 44% dintre pacienţi au obţinut un scor HAQ normal (mai mic de 0,5). Acest beneficiu s-a 
menţinut în cel de-al doilea an de studiu.

121
În acest studiu, distrucţia structurală articulară a fost evaluată prin metode radiografice şi exprimată 
sub forma modificărilor scorului total Sharp (TSS) şi componentelor sale, scorului de eroziune şi 
scorului de îngustare a spaţiului articular (JSN). Interpretarea radiografiilor mâinilor/zonelor carpiene 
şi picioarelor a fost făcută la momentul iniţial şi după 6, 12 şi 24de luni. Doza de 10mg Enbrel a avut 
un efect mai scăzut, în mod consistent, asupra distrucţiei structurale decât cea de 25mg. Doza de 
25 mg Enbrel a fost semnificativ superioară metotrexatului din punctul de vedere al scorurilor de 
eroziune, atât la 12, cât şi la 24de luni. Diferenţele apărute în TSS şi JSN între metotrexat şi doza de 
25 mg Enbrel nu au fost semnificative din punct de vedere statistic. Rezultatele sunt prezentate în 
figura de mai jos.
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat la pacienţii cu PR cu vechime 
<3ani
M
o
d
i
f
i
c
ă
r
i
 
f
a
ţ
ă
 
d
e
 
m
o
m
e
n
t
u
l
 
i
n
i
ţ
i
a
l
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
MTX
Enbrel 25 mg
12 luni24 luni
TSSEroziuni
JSN
TSSEroziuniJSN
1,3
0,8
0,9
0,4*   0,4 0,4
2,2
1,2
1,3
0,6*
0,9
0,6
*p < 0,05
Într-un alt studiu randomizat, dublu-orb, controlat faţă de medicaţie activă, au fost comparate 
eficacitatea clinică, siguranţa de utilizare şi evoluţia PR înregistrată prin mijloace radiologice la 
pacienţii trataţi numai cu Enbrel (25mg de două ori pe săptămână), numai cu metotrexat (7,5 până la 
20 mg pe săptămână, valoarea mediană a dozei fiind de 20mg) şi cu o asociere de tratamente cu 
Enbrel şi metotrexat instituite în mod concomitent, la 682de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă 
activă cu vechime de 6luni până la 20de ani (valoarea mediană de 5 ani), care au prezentat un răspuns 
nesatisfăcător la cel puţin un medicament antireumatic modificator al evoluţiei bolii (MARMB), altul 
decât metotrexatul.
Pacienţii din grupul tratat cu Enbrel în asociere cumetotrexat au prezentat răspunsuri ACR20, ACR 
50, ACR 70 şi îmbunătăţiri ale scorurilor SAB şi HAQ semnificativ mai mari, atât la 24de săptămâni 
cât şi la 52de săptămâni, faţă de pacienţii din ambele grupuri de monoterapie (rezultatele sunt 
prezentate în tabelul de mai jos). Avantaje semnificative furnizate de terapia asociată cu Enbrel şi 
metotrexat, faţă de monoterapia cu Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 
24 de luni.

122
Rezultatele privind eficacitatea clinică după 12luni: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat vs. 
Enbrel în asociere cu Metotrexat la pacienţi cu PR cu vechime între 6luni şi 20deani
Obiectiv finalMetotrexat
(n = 228)
Enbrel
(n = 223)
Enbrel +
Metotrexat
(n = 231)
Răspunsuri ACR
a
ACR 20
58,8%65,5%
74,5% 
†,
ACR 50
36,4%43,0%
63,2% 
†,
ACR 70
16,7%22,0%
39,8% 
†,
SAB
Scorul la momentul iniţial
b
5,55,75,5
Scorul în săptămâna 52
b
3,03,0
2,3
†,
Remisie
c
14%18%
37%
†,
HAQ
La momentul iniţial1,71,71,8
În săptămâna 521,11,0
0,8
†,
a: Pacienţii care nu au încheiat o perioadă de 12luni de participare la studiu au fost 
consideraţi ca non-respondenţi.
b: Valori medii ale SAB (Scorul de activitate a bolii).
c: Remisia este definită ca o valoare a SAB <1,6
Compararea valorilor p, luate două câte două: †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat 
vs. metotrexat şi = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel
Progresia radiografică la 12luni a fost semnificativ mai mică în grupul tratat cu Enbrel decât în grupul 
tratat cu metotrexat, în timp ce asocierea terapeutică a celor două a fost semnificativ superioară 
fiecăreia dintre cele două monoterapii în ceea ce priveşte încetinirea progresiei radiografice (vezi 
figura de mai jos).
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat vs. Enbrel în asociere cu Metotrexat 
la pacienţi cu PR cu vechime între 6luni şi 20deani (rezultatele la 12luni)
TSS
EroziuniJSN

123
Compararea valorilor p, luate două câte două: *= p < 0,05 la compararea Enbrel 
vs. metotrexat, †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. metotrexat şi 
 = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel
Avantaje semnificative furnizate de terapia asociată cu Enbrel şi metotrexat, faţă de monoterapia cu 
Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 24de luni. În mod similar, avantaje 
semnificative furnizate de monoterapia cu Enbrel faţă de monoterapia cu metotrexat au fost observate, 
de asemenea, după 24de luni.
În cadrul unei analize în care toţi pacienţii care au abandonat studiul, indiferent de motiv, au fost 
consideraţi ca înregistrând o agravare a bolii, procentul de pacienţi la care nu s-a constatat o agravare a 
bolii (modificarea TSS ≤ 0,5) la 24de luni a fost mai mare în grupul tratat cu Enbrel în asociere cu 
metotrexat decât în grupurile tratate cu Enbrel sau cu metotrexat în monoterapie (62%, 50%, respectiv 
36%; p<0,05). Diferenţa dintre grupul tratat cu Enbrel în monoterapie şi grupul tratat cu metotrexat în 
monoterapie a fost, de asemenea, semnificativă (p<0,05). În rândul pacienţilor care au încheiat 
perioada completă, de 24de luni de tratament, în cadrul studiului, proporţia celor care nu au înregistrat 
o agravare a fost de 78%, 70%, respectiv de 61%.
Siguranţa şi eficacitateadozei de 50mg de Enbrel (două injecţii s.c. de câte 25mg), administrată o 
dată pe săptămână, au fost evaluate în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la 420de 
pacienţi cu PR activă. În acest studiu, la 53de pacienţi s-a administrat placebo, 214 pacienţi au fost 
trataţi cu Enbrel în doză de 50mg o dată pe săptămână şi 153de pacienţi au fost trataţi cu Enbrel în 
doză de 25mg de două ori pe săptămână. Profilele de siguranţă şi eficacitate ale cele două regimuri de 
tratament cu Enbrel au fost comparabile, în săptămâna 8, din punct de vedere al efectelor şi cel al 
semnelor şi simptomelor PR; datele obţinute în săptămâna 16 nu au indicat o situaţie de 
comparabilitate (non-inferioritate) între cele două regimuri terapeutice. S-a constatat că o singură 
injecţie de 50mg/ml cu Enbrel prezintă bioechivalenţă cu două injecţii simultane de 25mg/ml.
Pacienţi adulţi cu artrită psoriazică
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la 
205 pacienţi cu artrită psoriazică. Pacienţii aveau vârste cuprinse între 18 şi 70de ani şi sufereau de 
artrită psoriazică activă ( 3 articulaţii tumefiate şi  3 articulaţii sensibile), în cel puţin una din 
următoarele forme: (1)interesare distală interfalangiană (DIF); (2)artrită poliarticulară (absenţa 
nodulilor reumatoizi şi prezenţa psoriazisului); (3)artrită mutilantă; (4)artrită psoriazică asimetrică; 
sau (5) anchiloză spondiliformă. Pacienţii prezentau, de asemenea, psoriazis în plăci, cu o leziune-ţintă 
minimă de  2 cm în diametru. Pacienţii au fost trataţi anterior cu AINS (86%), MARMB (80%), şi 
corticosteroizi (24%). Pacienţii aflaţi pe tratament cu metotrexat (administrat în mod stabil timp de 
 2 luni) şi-au putut continua tratamentul cu o doză stabilă de  25 mg pe săptămână de metotrexat. 
Au fost administrate doze de 25mg de Enbrel (pe baza studiilor de stabilire a dozelor la pacienţii cu 
poliartrită reumatoidă) sau placebo, subcutanat, de două ori pe săptămână timp de 6 luni. La sfârşitul 
studiului dublu-orb, pacienţii au putut intra într-un studiu deschis, de extensie pe termen lung, pentru o 
durată totală de până la 2ani.
Răspunsurile clinice au fost exprimate sub formă de procente din pacienţii care au obţinut răspunsurile 
ACR 20, 50, şi 70, precum şi procente de îmbunătăţire în ceea ce priveşte criteriile de răspuns în artrita 
psoriazică (CRAP). Rezultatele sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos.

124
Răspunsurile pacienţilor cu artrită psoriazică în cadrul unui 
studiu controlat cu placebo
Procentaj de pacienţi
PlaceboEnbrel
a
  Răspuns în artrita psoriazicăn = 104n = 101
  ACR 20
    Luna 31559
b
     Luna 61350
b
  ACR 50
     Luna 3438
b
     Luna 6437
b
  ACR 70
     Luna 3011
b
     Luna 619
c
  CRAP
     Luna 33172
b
     Luna 62370
b
a: 25mg Enbrel s.c., de două ori pe săptămână
b: p < 0,001, Enbrel vs. placebo
c: p < 0,01, Enbrel vs. Placebo
În rândul pacienţilor cu artrită psoriazică aflaţi pe tratament cu Enbrel răspunsurile clinice au fost 
evidente la momentul primei vizite (4 săptămâni) şi s-au menţinut pe durata celor 6 luni de tratament. 
Enbrel s-a dovedit superior faţă de placebo, în mod semnificativ, la toate criteriile de măsurare a 
activităţii bolii(p < 0,001), iar răspunsurile obţinute cu sau fără tratament concomitent cu metotrexat 
au fost similare. Calitatea vieţii la pacienţii cu artrită psoriazică a fost evaluată la fiecare moment de 
referinţă, utilizând indicele de invaliditate al HAQ. Indicele de invaliditate a fost semnificativ 
îmbunătăţit, în toate momentele de referinţă, la pacienţii trataţi cu Enbrel în comparaţie cu cei cărora li 
s-a administrat placebo (p< 0,001).
Modificările radiografice au fost evaluate în studiul privind artrita psoriazică. S-au efectuat radiografii 
ale mâinilor şi zonelor carpiene la momentul iniţial şi după 6, 12 şi 24de luni. Scorul total Sharp 
(TSS) după 12luni este prezentat în tabelul de mai jos. Într-o analiză în care s-a considerat că toţi 
pacienţii care au abandonat studiul, indiferent de motiv, au prezentat progresii, procentul pacienţilor 
fără progresie (modificarea TSS ≤ 0,5) după 12luni a fost mai mare în grupul la care s-a administrat 
Enbrel comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo (73%, respectiv 47%; p≤ 0,001). Efectul 
Enbrel asupra progresiei radiografice a fost menţinut la pacienţii care au continuat tratamentul în 
timpul celui de-al doilea an. S-a observat încetinirea distrugerii articulare periferice la pacienţii cu 
implicare poliarticulară simetrică.
MODIFICAREA MEDIE ANUALĂ (ES) DE LA VALOAREA INIŢIALĂ ÎN SCORUL 
TOTAL SHARP
PlaceboEtanercept
Timp(n = 104)(n = 101)
Luna 121,00 (0,29)-0,03 (0,09)
a
ES = eroare standard.  
a. p = 0,0001.  
Tratamentul cu Enbrel a produs o îmbunătăţire a funcţiei fizice în timpul perioadei în regim dublu-orb 
şi acest efect benefic s-a menţinut în timpul expunerii pe termen lung, de până la 2ani.
Există dovezi insuficiente privind eficacitatea Enbrel la pacienţii cu artropatii de tipul spondilitei 
anchilozante şi artritei psoriazice mutilante, datorită numărului mic de pacienţi studiaţi.

125
Nu s-au efectuat studii la pacienţi cu artrită psoriazică la regimul terapeutic cu doze de 50mg, o dată 
pe săptămână. Dovezile privind eficacitatea regimului terapeutic cu o singură doză pe săptămână la 
această populaţie de pacienţi se bazează pe datele furnizate de studiile la pacienţii cu spondilită 
anchilozantă.
Pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă
Eficacitatea Enbrel în tratarea spondilitei anchilozante a fost evaluată în cadrul a 3 studii randomizate 
în regim dublu-orb, care au comparat doza de 25mg de Enbrel, administrată de două ori săptămână, cu 
placebo. Numărul total de pacienţi înrolaţi a fost de 401, dintre care 203 au fost trataţi cu Enbrel. Cel 
mai mare dintre aceste studii clinice (n= 277) a înrolat pacienţi cu vârste cuprinse între 18 şi 70de ani, 
care aveau spondilită anchilozantă activă, definită pe scala vizuală analogică (SVA) prin scoruri  30 
pentru media duratei şi intensităţii redorii matinale, plus scoruri SVA  30 pentru cel puţin 2din 
următorii 3 parametri: evaluarea globală a pacientului; media valorilor SVA pentru durerea nocturnă 
de spate şi durerea totală de spate; media a 10 puncte ale indicelui funcţional Bath pentru spondilita 
anchilozantă (BASFI). Pacienţii care primeau tratament cu MARMB, AINS sau corticosteroizi şi-au 
putut continua aceste tratamente, în doze stabile. Pacienţii cu anchiloză completă a coloanei vertebrale 
nu au fost incluşi în studiu. Au fost administrate doze de 25mg de Enbrel (pe baza studiilor de 
stabilire a dozelor la pacienţii cu poliartrită reumatoidă) sau placebo, subcutanat, de două ori pe 
săptămână timp de 6 luni, la 138de pacienţi.
Măsura principală a eficacităţii (ASAS 20) a fost o îmbunătăţire de  20% la cel puţin 3 din cele 
4 domenii de evaluare în spondilita anchilozantă (ASAS) (evaluarea globală a pacientului, durerea de 
spate, BASFI şi inflamaţia), împreună cu absenţa deteriorării pe domeniul rămas. Răspunsurile ASAS 
50 şi 70 au utilizat aceleaşi criterii, cu o îmbunătăţire de 50%, respectiv 70%.
În comparaţie cu placebo, tratamentul cu Enbrel a condus la îmbunătăţiri semnificative ale ASAS 20, 
ASAS 50 şi ASAS 70, începând de la 2 săptămâni după iniţierea tratamentului.
Răspunsurile pacienţilor cu spondilită anchilozantă în 
cadrul unui studiu controlat cu placebo
Procentaj de pacienţi
  Răspuns în spondilita 
anchilozantă
Placebo
N = 139
Enbrel
N = 138
  ASAS 20 
2 săptămâni2246
a
3 luni2760
a
6 luni2358
a
  ASAS 50 
2 săptămâni724
a
3 luni1345
a
6 luni1042
a
  ASAS 70:
2 săptămâni212
b
3 luni729
b
6 luni528
b
a: p<0,001, Enbrel vs. Placebo
b: p = 0,002, Enbrel vs. Placebo
În rândul pacienţilor cu spondilită anchilozantă aflaţi pe tratament cu Enbrel, răspunsurile clinice au 
fost evidente la momentul primei vizite (2săptămâni) şi s-au menţinut pe durata celor 6 luni de 
tratament. Răspunsurile au fost similare în cazul pacienţilor care au primit şi al celor care nu au primit, 
în momentul iniţial, tratamente asociate.
Rezultate similare au fost obţinute în urma a 2studii clinice mai mici, asupra spondilitei anchilozante.

126
Într-un al patrulea studiu a fost evaluată siguranţa şi eficacitatea dozei de 50mg de Enbrel (două 
injecţii s.c. de câte 25mg) administrată o dată pe săptămână, în comparaţie cu doza de 25mg de 
Enbrel administrată de două ori pe săptămână în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la 
356 de pacienţi cu spondilită anchilozantă. Profilele de siguranţă şi eficacitate ale regimurilor de 
tratament cu 50mg o dată pe săptămână şi 25mg de două ori pe săptămână au fost similare.
Pacienţi adulţi cu spondilartrită axială fără semne radiologice
Studiul 1
Eficacitatea Enbrel în tratarea pacienţilor cu spondilartrită axială fără semne radiologice (nr-AxSpa) a 
fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, timp de 12 săptămâni, în regim dublu-orb, controlat cu 
placebo. Studiul a evaluat 215pacienţi adulţi (populaţie în intenţie de tratament modificată) cu nr-
AxSpa activă (cu vârsta între 18 şi 49de ani), definiţi ca pacienţii care îndeplinesc criteriile de 
clasificare ASAS de spondilartrită axială, dar nu şi criteriile modificate New York pentru SA. De 
asemenea, a fost necesar ca pacienţii să prezinte un răspuns inadecvat sau o intoleranţă la două sau mai 
multe AINS. În perioada de regim dublu-orb a studiului, pacienţilor li s-a administrat săptămânal 
Enbrel 50 mg sau placebo, timp de 12 săptămâni. Măsura principală a eficacităţii (ASAS 40) a fost o 
îmbunătăţire cu 40% a cel puţin trei din cele patrudomenii de evaluare ASAS, împreună cu absenţa 
deteriorării pentru domeniul rămas. Perioada de regim dublu-orb a fost urmată de o perioadă de studiu 
deschis, în decursul căreia tuturor pacienţilor li s-a administrat săptămânal Enbrel 50mg, timp de încă 
92 de săptămâni. Au fost realizate evaluări RMN ale articulaţiei sacroiliace şi ale coloanei vertebrale 
pentru a evalua inflamaţia în momentul iniţial şi în săptămânile 12 şi 104.
În comparaţie cu placebo, tratamentul cu Enbrel a condus la îmbunătăţiri semnificative statistic ale 
ASAS 40, ASAS 20 şi ASAS 5/6. O îmbunătăţire semnificativă a fost observată, de asemenea, în 
cazul remisiei parţiale ASAS şi BASDAI 50. Rezultatele din săptămâna12 sunt prezentate în tabelul 
de mai jos.
Eficacitatea răspunsului în cadrul studiului nr-AxSpacontrolat cu placebo: Procentaj de 
pacienţicare au atins obiectivele finale
Răspunsurile clinice în perioada dublu-
oarbă a studiului, în săptămâna 12 
Placebo
N=106 până la109*
Enbrel
N=103pânăla105*
ASAS** 4015,732,4
b
ASAS 2036,152,4
c
ASAS 5/610,433,0
a
Remisie parţială ASAS11,924,8
c
BASDAI***5023,943,8
b
*Unii pacienţi nu au oferit informaţii complete pentru fiecare obiectiv final
**ASAS=Evaluări recomandate de Societatea Internaţională de Spondilartrită
***Indicele Bathde activitate a bolii în spondilita anchilozantă (Bath Ankylosing Spondylitis 
Disease Activity Index)
a: p<0,001, b:<0,01, respectivc:<0,05, între Enbrel şi placebo
În săptămâna12, s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă statistic a scorului SPARCC 
(Spondyloarthritis Research Consortium of Canada) pentru articulaţia sacroiliacă (ASI), măsurat prin 
RMN la pacienţiicărora li s-a administrat Enbrel. Modificarea medie ajustată faţă de momentul iniţial 
a fost 3,8 în cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel (n=95) versus 0,8 în cazul pacienţilor trataţi cu placebo 
(n=105) (p<0,001). În săptămâna 104, modificarea medie ajustată faţă de momentul iniţial în scorul 
SPARCC măsurat prin RMN pentru toţi subiecţii trataţi cu Enbrel a fost 4,64 pentru ASI (n=153) şi 
1,40 pentru coloana vertebrală (n=154).
Enbrel a demonstrat o îmbunătăţire mai mare, semnificativă statistic, de la momentul iniţial până în 
săptămâna 12, în comparaţie cu placebo,la majoritatea evaluărilor legate de calitatea vieţii în ceea ce 
priveşte starea de sănătate şi funcţia fizică, inclusiv în scorurileBASFI (Bath Ankylosing Spondylitis 
Functional Index– Indicele funcţional în spondilita anchilozantă Bath), EuroQol 5D Overall Health 
State Score (Scorul global al stării de sănătate EuroQol 5D) şi SF-36 Physical Component Score
(Scorul componentei fizice SF-36).

127
Răspunsurile clinice la pacienţii din studiul nr-AxSpa cărora li s-a administrat Enbrel au fost evidente 
în momentul primei vizite (la 2 săptămâni) şi s-au menţinut pe parcursul celor 2ani de tratament. 
Îmbunătăţirile în ceea ce priveşte calitatea vieții asociată stării de sănătate, respectiv funcţia fizică s-au 
menţinut, de asemenea, pe parcursul celor 2ani de tratament. Datele obţinute pe parcursul celor 2ani 
nu au furnizat rezultate noi privind siguranţa. În săptămâna 104, 8 subiecţi au progresat până la un scor 
de grad 2 bilateral la radiografia coloanei vertebrale conform gradului radiologic modificat New York, 
indicativ pentru spondilartropatia axială.
Studiul 2
Acest studiu multicentric, în regim deschis, de fază 4, cu 3 perioade de studiu, a evaluat oprireaşi 
reluareatratamentului cu Enbrel la pacienţi cu nr-AxSpa activă care au obţinut un răspuns adecvat 
(boală inactivă definită ca Scorul de activitate a bolii spondilită anchilozantă (ASDAS) incluzând
proteina C reactivă (CRP) mai mic de 1,3) după 24de săptămâni de tratament.
209 pacienţi adulţi cu nr-AxSpa activă (cu vârsta între 18 şi 49de ani), definiţi ca acei pacienţi care au 
îndeplinit criteriile de clasificare ale Societăţii Internaţionalede Evaluare a Spondiloartritei (ASAS) 
pentru spondiloartrita axială (dar nu îndeplinesc criteriile New York modificate pentru SA), au 
rezultate pozitive la RMN(inflamaţie activă evidenţiată prin RMNînalt sugestivă pentru sacroiliita 
asociată cu SpA) şi/sau hsCRP pozitivă (definită ca proteina C reactivă de mare sensibilitate [hsCRP] 
>3 mg/l) şi simptome active definite prin ASDAS CRP mai mare sau egal cu 2,1 la vizita de screening, 
au primit în regim deschis Enbrel 50mg săptămânal plus terapie de fond stabilă cu AINS în doza 
antiinflamatorie optimă tolerată timp de 24de săptămâni în Perioada 1. A fost necesar, de asemenea ca 
pacienţii să prezinteun răspuns inadecvat sau intoleranţă la două sau mai multe AINS. În 
săptămâna24, 119 pacienţi (57%) au atins statusul de boală inactivă şi au intrat în Perioada 2 de 40 de 
săptămâni a fazei de oprirea tratamentului în care subiecţii au întrerupttratamentul cuetanercept, dar
au menţinut terapia de fond cu AINS. Măsura primară pentrueficienţăa fost apariţia unui puseu 
evolutiv de boală(definit ca ASDAS, incluzândviteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) mai mare 
sau egal cu 2,1) în interval de 40de săptămâni după oprireatratamentului cu Enbrel. Pacienţii care au 
avut puseu evolutiv de boală, au reluattratamentul cu Enbrel 50mg săptămânal timp de 12săptămâni 
(Perioada 3).
În Perioada2, proporţia de pacienţi care au prezentat ≥1 puseu evolutiv de boală, a crescut de la 22% 
(25/112) în săptămâna 4 la 67% (77/115) în săptămâna 40. În total, 75% (86/115)dintre pacienţi au 
prezentat un puseu evolutiv de boală, în orice moment de timp în intervalul celor 40de săptămâni care 
au urmat opririi tratamentului cu Enbrel. 
Obiectivul secundar prioritaral Studiului 2 a fost să estimezetimpulpână la un nou puseu evolutiv de 
boală după oprirea tratamentului cu Enbrel şi în plus să compare timpulpână la un nou puseu evolutiv
la pacienţii din Studiul 1 care au îndeplinit criteriilede includereîn Studiul 2,faza de oprirea
tratamentuluişi au continuat tratamentul cu Enbrel.
Timpul median până la puseul evolutiv de boală după oprireatratamentului cuEnbrel a fost de 16 
săptămâni (IÎ 95%: 13-24 săptămâni).Mai puţin de 25% dintre pacienţii din Studiul1 la care nu s-a 
oprittratamentul au prezentat un puseu evolutiv de boalăpe parcursul celor 40 de săptămâni 
echivalente ca în Perioada 2 a Studiului 2. Timpul până la puseul evolutivde boală a fost în mod 
semnificativ statistic mai scurt la subiecţii care au întrerupt tratamentul cu Enbrel (Studiul 2) 
comparativ cu subiecţii care au primit tratament continuu cu etanercept (Studiul 1), p<0,0001.
Din cei 87de pacienţi care au intrat în Perioada 3 şi au reluattratamentul cu Enbrel 50mg săptămânal 
timp de 12săptămâni, 62% (54/87) au obţinut din nourăspuns clinic deboală inactivă, iar 50% dintre 
aceştia au atinsacest răspunsîn interval de 5săptămâni (IÎ 95%: 4-8 săptămâni).
Pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci
Recomandările de utilizare terapeutică ale Enbrel la pacienţi sunt date la pct. 4.1. Acei pacienţi din 
populaţia-ţintă care „au înregistrat un eşec de tratament” sunt definiţi printr-un răspuns insuficient 
(PASI<50 sau PGA mai puţin decât bine) sau prin agravarea bolii sub tratament, în condiţiile în care 

128
au primit un tratament în doză adecvată pentru un timp suficient de lung pentru a permite evaluarea 
răspunsului cu cel puţin unul dintre cele trei tratamente sistemice majore, după disponibilităţi.
Nu a fost evaluată eficacitatea Enbrel faţă de alte tratamente sistemice la pacienţii cu psoriazis în stadii 
moderate până la grave (responsivi la alte tratamente sistemice) în cadrul unor studii care să compare 
direct Enbrel cu alte tratamente sistemice. În schimb, a fost evaluată siguranţa şi eficacitatea Enbrel în 
cadrul a patrustudii randomizate, în regim dublu-orb, controlate cu placebo. Obiectivul final principal 
de eficacitate în toate cele patru studii a constat în proporţia de pacienţi din fiecare grup de tratament 
care au obţinut PASI 75 (adică o îmbunătăţire de cel puţin75% a Psoriasis Area and Severity Index -
aria cutanată afectată de psoriazis şi indicele de severitate - faţă de momentul iniţial), după 
12 săptămâni.
Primul studiu a fost un studiu de fază 2 la pacienţi cu psoriazis în plăci activ dar stabil din punct de 
vedere clinic, care interesa  10% din suprafaţa corporală şi care aveau vârste  18 ani. O sută 
doisprezece (112) pacienţi au fost randomizaţi pentru a primi o doză de 25mg de Enbrel (n=57) sau 
placebo (n=55), de două ori pe săptămână timp de 24de săptămâni.
Cel de-al doilea studiu a evaluat 652de pacienţi cu psoriazis în plăci utilizând aceleaşi criterii de 
includere ca şi primul studiu, dar cu adăugarea, la selecţie, a criteriului unei zone minime interesate de 
psoriazis şi a unui index de severitate (PASI) de 10. Enbrel a fost administrat în doze de 25mg o dată 
pe săptămână, 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg de două ori pe săptămână, timp de 6 luni 
consecutive. Pe timpul primelor 12săptămâni ale perioadei de tratament dublu-orb, pacienţilor li s-a 
administrat placebo sau una din cele trei doze de Enbrel de mai sus. După 12săptămâni de tratament, 
pacienţii din grupul tratat cu placebo au început tratamentul, în regim orb, cu Enbrel (25mg de două 
ori pe săptămână); pacienţii din grupurile cu tratament activ şi-au continuat tratamentul până în 
săptămâna 24, la doza care le-a fost atribuită iniţial prin randomizare.
Cel de-al treilea studiu a evaluat 583de pacienţi, având aceleaşi criterii de includere ca şi cel de-al 
doilea studiu. Pacienţii incluşi în acest studiu au primit o doză de 25mg sau 50mg de Enbrel sau 
placebo, de două ori pe săptămână timp de 12săptămâni, apoi toţi pacienţii au primit un tratament în 
regim deschis cu 25mg de Enbrel, de două ori pe săptămână, pentru încă 24de săptămâni.
Cel de-al patrulea studiu a evaluat 142de pacienţi, având criterii de includere similare cu studiile al 
doilea şi al treilea. Pacienţilor incluşi în acest studiu li s-a administrat o doză de 50mg de Enbrel sau 
placebo, o dată pe săptămână timp de 12săptămâni, apoi tuturor pacienţilor li s-a administrat un 
tratament în regim deschis cu 50mg de Enbrel, o dată pe săptămână, pentru încă 12săptămâni.
În primul studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie semnificativ mai mare de pacienţi 
cu un răspuns PASI 75 în săptămâna 12 (30%) faţă de grupul tratat cu placebo (2%) (p<0,0001). După 
24 de săptămâni, 56% dintre pacienţii dingrupul tratat cu Enbrel au obţinut PASI 75, faţă de 5% 
pacienţii din grupul tratat cu placebo. Rezultatele principale obţinute în cel de-al doilea, al treilea şi al 
patrulea studiu sunt prezentate mai jos.

129
Răspunsurile pacienţilor cu psoriazis în studiile 2, 3 şi 4
Răspun
s(%)
---------------------Studiul 2-------------
-----
--------------Studiul 3----
-------
----------------Studiul 4-----
--------
Placeb
o
----------Enbrel---------
Placeb
o
--------Enbrel---
----
Placeb
o
-------Enbrel----
--
25 mg de 2 
ori pe săpt.
50 mg de 2 
ori pe săpt.
25 m
g de 2 
ori pe 
săpt.
50 m
g de 2 
ori pe 
săpt.
50 m
g 
1 dată 
pe 
săpt.
50 m
g 
1 dată 
pe 
săpt.
n = 166
săpt. 
12
n = 
162
săpt
. 12
n = 
162
săpt
. 24
a
n = 
164
săpt
. 12
n = 
164
săpt
. 24
a
n = 193
săpt. 
12
n = 
196
săpt. 
12
n = 
196
săpt. 
12
n = 46
săpt. 
12
n = 96
săpt. 
12
n = 90
săpt. 
24
a
PASI 501458*7074*77964*77*969*83
PASI 75434*4449*59334*49*238*71
DSGA
b
, 
fără 
leziuni 
aparent
e sau 
aproape 
fără 
leziuni 
aparent
e534*3949*55439*57*439*64
*p  0,0001 comparativ cu placebo
a. Nu au fost făcute comparaţii statistice cu placebo în săptămâna 24 în studiile 2 şi 4 
deoarece grupul tratat iniţial cu placebo a primit Enbrel 25mg, de două ori pe 
săptămână, sau 50mg, o dată pe săptămână, din săptămâna 13 până în săptămâna24.
b. „Dermatologist Static Global Assessment”. Fără leziuni aparente sau aproape fără 
leziuni aparente, definit printr-un scor de 0 sau 1 pe o scală de la 0 la 5.
În rândul pacienţilor cu psoriazis în plăci aflaţi pe tratament cu Enbrel, răspunsurile clinice 
semnificative în comparaţie cu placebo au fost evidente la momentul primei vizite (2săptămâni) şi 
s-au menţinut pe durata celor 24de săptămâni de tratament.
În cadrul celui de-al doilea studiu s-a prevăzut şi o perioadă de întrerupere a medicaţiei, în care 
pacienţii care au obţinut îmbunătăţiri ale PASI de cel puţin 50% în săptămâna 24 au întrerupt 
administrarea tratamentului. De asemenea, pacienţii care nu se mai aflau sub tratament au fost 
monitorizaţi pentru apariţia episoadelor de rebound (PASI  150% faţă de momentul iniţial) şi pentru 
stabilirea intervalului de timp până la recidivă (definită ca pierderea a cel puţin jumătate din 
îmbunătăţirea obţinută între momentul iniţial şi săptămâna 24). În timpul perioadeide întrerupere a 
medicaţiei, simptomele de psoriazis au revenit treptat, cu o valoare mediană a timpului până la 
recidiva bolii de 3 luni. Nu au fost înregistrate fenomene de rebound şi nici evenimente adverse grave 
legate de psoriazis. Dovezile adunate tind să indice ca benefică reluarea tratamentului cu Enbrel la 
pacienţii care au răspuns iniţial la tratament.
În cel de-al treilea studiu, majoritatea pacienţilor (77%), care au fost iniţial atribuiţi prin randomizare 
pentru doza de 50mg de Enbrel de două ori pe săptămână, şi la care, în săptămâna 12, s-a operat o 
micşorare a dozei la 25mg de două ori pe săptămână, au menţinut un răspuns PASI 75 până în 
săptămâna36. La pacienţii care au primit doza de 25mg de două ori pe săptămână pe întreaga durată a 
studiului, răspunsul PASI 75 a continuat să se îmbunătăţească între săptămânile 12 şi 36.
În cel de-al patrulea studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie mai mare de pacienţi 
cu PASI 75 în săptămâna 12 (38%), comparativ cu grupul tratat cu placebo (2%) (p<0,0001). Pentru 

130
pacienţii cărora li s-au administrat 50mg o dată pe săptămână pe parcursul studiului, eficacitatea 
răspunsurilor a continuat să se îmbunătăţească, o proporţie de 71% ajungând la PASI 75 în săptămâna 
24.
În studiile deschise pe termen lung (până la 34luni) în care Enbrel a fost administrat fără întrerupere, 
răspunsurile clinice au fost constante şi siguranţa a fost comparabilă cu studiile pe termen scurt.
O analiză a datelor studiilor clinice nu a evidenţiat caracteristici ale bolii subiacente care ar putea 
permite medicilor clinicieni să selecteze cea mai adecvată opţiune de dozaj (intermitent sau continuu). 
Prin urmare, alegerea tratamentului intermitent sau continuu trebuie să aibă la bază decizia medicului 
şi necesităţile individuale ale pacientului.
Anticorpi împotriva Enbrel
În serul câtorva subiecţi trataţi cu etanercept au fost detectaţi anticorpi la etanercept.Toţi aceşti 
anticorpi au fost non-neutralizanţi, iar prezenţa lor a fost în general tranzitorie. Nu pare să existenicio 
corelaţie între dezvoltarea de anticorpi şi răspunsul clinic sau evenimentele adverse.
La subiecţii trataţi cu doze aprobate de etanercept în studii clinice cu durata de până la 12luni, 
frecvenţele de apariţie cumulate ale anticorpilor anti-etanercept au fost de aproximativ 6% la subiecţii 
cu poliartrită reumatoidă, 7,5% la subiecţii cu artrită psoriazică, 2% la subiecţii cu spondilită 
anchilozantă, 7% la subiecţii cu psoriazis, 9,7% dintre subiecţii copii şi adolescenţi cu psoriazis şi 
4,8% la subiecţii cu artrită juvenilă idiopatică.
Proporţia subiecţilor care au dezvoltat anticorpi la etanercept în studiile cu durată mai lungă (de până 
la 3,5 ani) creşte în timp, conform aşteptărilor. Cu toate acestea, datorită naturii lor tranzitorii, 
incidenţa anticorpilor detectaţi la fiecare punct de evaluare a fost, în mod tipic, mai mică de 7% la 
subiecţii cu poliartrită reumatoidă şi subiecţii cu psoriazis.
Într-un studiu de lungă durată privind psoriazisul, în care pacienţilor li s-au administrat 50mg de două 
ori pe săptămână, timp de 96 de săptămâni, incidenţa anticorpilor constatată la fiecare punct de 
evaluare a fost de până la aproximativ 9%.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
Siguranţaşi eficacitatea Enbrel au fost evaluate în cadrul unui studiu efectuat în două părţi, la 69 de 
copii cu artrită juvenilă idiopatică forma poliarticulară, care prezentau diverse subtipuri clinice de 
instalare a artritei juvenile idiopatice (poliartrită, pauciartrită, instalare sistemică). Au fost înrolaţi 
pacienţi cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani, cu artrită juvenilă idiopatică forma poliarticulară în stadiu 
moderat până la sever, refractari la tratamentul cu metotrexat sau care prezentau intoleranţă faţă de 
acesta; pacienţilor le-a fost menţinut tratamentul de fond cu un singur medicament antiinflamator 
nesteroidian în doză stabilă şi/sau prednison (<0,2 mg/kg şi zi sau 10mg maximum). În prima parte 
toţi pacienţii au primit 0,4mg/kg (maximum 25mg per doză) de Enbrel pe cale subcutanată, de două 
ori pe săptămână. În cea de-a doua parte, pacienţii care au prezentat un răspuns clinic în ziua 90 au fost 
randomizaţi pentru a continua tratamentul cu Enbrel sau a primi placebo timp de patru luni, şi au fost
evaluaţi pentru detectarea episoadelor de recurenţă. Răspunsurile au fost măsurate prin utilizarea ACR 
Pedi 30, definit ca  30% îmbunătăţire în cel puţin trei din şase şi  30% agravare în nu mai mult de 
unul din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ, acestea incluzând numărul articulaţiilor active, 
limitarea mişcării, evaluările globale efectuate de medic şi pacient/părinte, evaluarea funcţională şi 
viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Recurenţele bolii au fost definite ca  30% agravare în trei 
din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi  30% îmbunătăţire în cel mult unul din cele şase 
criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi minimum două articulaţii active.
În prima parte a studiului, 51 din 69 (74%)de pacienţi au prezentat un răspunsclinic şi au fost incluşi 
în partea a doua a studiului. În cea de-a doua parte a studiului, 6 din 25 (24%)de pacienţi care au 
rămas pe tratamentul cu Enbrel au înregistrat o recurenţă a bolii, în comparaţie cu 20 din 26 (77%) de 
pacienţi cărora li s-a administrat placebo (p=0,007). De la începerea celei de-a doua părţi a studiului, 

131
valoarea mediană a intervalului de timp până la recurenţa bolii a fost de  116 zile pentru pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel şi de 28de zile pentru pacienţii cărora li s-a administrat placebo. În 
rândul pacienţilor care au prezentat un răspuns clinic după 90 de zile şi au fost incluşi în partea a doua 
a studiului, unii dintre cei cărora li s-a administrat Enbrel au continuat să înregistreze ameliorări din 
luna a 3-a până în luna a 7-a, în timp ce aceia cărora li s-a administrat placebo nu au înregistrat 
ameliorări.
Într-un studiu de extensie, deschis, pentru evaluarea siguranţei, 58 pacienţi copii şi adolescenţi din 
studiul de mai sus (de la vârsta de 4ani la momentul înrolării în studiu) au continuat să utilizeze 
Enbrel pe o perioadă de până la 10ani. Proporţia evenimentelor adverse grave şi a infecţiilor grave nu 
a crescut cu expunerea pe termen lung.  
Siguranţa pe termen lung a tratamentului cu Enbrel în monoterapie (n=103), Enbrel plus metotrexat 
(n=294) sau metotrexat în monoterapie (n=197) a fost evaluată timp de până la 3 ani, într-un registru 
cu 594 copii cu vârsta între 2 şi 18ani cu artrită juvenilă idiopatică, dintre care 39 aveau vârsta între 2 
şi 3 ani. În general, infecţiile au fost mai frecvent raportate la pacienţii trataţi cu etanercept comparativ 
cu metotrexat în monoterapie (3,8 faţă de2%), iar infecţiile asociate cu utilizarea etanercept au fost de 
natură mai severă.
Într-un alt studiu deschis, cu un singur grup(n=127), 60 pacienţi cu oligoartrită extinsă(OE)
(15 pacienţi cu vârsta între 2 şi 4 ani, 23 pacienţi cu vârsta între 5 şi 11 ani şi 22 pacienţi cu vârsta 
între 12 şi 17 ani), 38 pacienţi cu artrită asociată cu entezită (cu vârsta între 12 şi 17ani) şi 29 pacienţi 
cu artrită psoriazică (cu vârsta între 12 şi 17ani) au fost trataţi cu Enbrel, în doză de 0,8 mg/kg (până 
la maximum 50 mg pe doză), administrat săptămânal, timp de 12 săptămâni. În fiecare din subtipurile 
AJI, majoritatea pacienţilor au îndeplinit criteriile ACR Pedi 30 şi au demonstrat îmbunătăţire clinică 
în criteriile finale secundare cum sunt numărul articulaţiilor dureroase şi evaluarea globală efectuată de 
medic. Profilul de siguranţă a fost consistent cu cel observat în alte studii pentru AJI.
Din cei 127pacienţi din studiul principal, 109 au participat la studiul de extensie în regim deschis şi au 
fost monitorizaţipentru o perioadă suplimentară de 8 ani, pentruun total de până la 10ani. La sfârşitul 
studiului de extensie, 84/109 (77%) pacienţi au terminat studiul; 27 (25%) luau Enbrel în mod activ, la 
7 (6%)s-a oprittratamentul datorită bolii scăzute/inactive; 5 (5%) au reînceput Enbrel după o retragere 
anterioară de la tratament; şi 45 (41%) au oprit Enbrel (dar au rămas în observaţie); 25/109 (23%) 
pacienţi au întrerupt permanent studiul. Ameliorările stării clinice obţinute în studiul principal au fost, 
în general, menţinute pentru toate criteriile finale de eficacitate în timpul întregii perioade de 
monitorizare. Pacienții în tratament cu Enbrel au putut să fie incluşiîntr-o perioadă opțională de 
retragere din tratatament- reluare a tratamentului, o singură dată în timpul studiului de extensie, pe 
baza aprecierii făcute de investigator asupra răspunsului clinic. 30pacienţi au intrat în perioada de 
retragere. La 17pacienţi a fost raportat un puseu evolutiv de boală (definit ca înrăutăţire ≥30% la cel 
puţin 3 din cele 6 componente ale ACR Pedi cu ameliorare ≥30% la nu mai mult de1 dintre cele 6 
componente rămase şi un minim de 2 articulaţii active); timpul median până la puseul evolutiv de 
boală după retragerea Enbrel a fost de 190zile. La 13pacienţi s-a reluat tratamentul şi timpul median 
de la retragere până la reluare a fostestimat la 274zile. Din cauzanumărului mic de înregistrări de 
date, aceste rezultate trebuie interpretate cu precauţie.
Profilul de siguranţă a fost concordantcu cel observat în studiul principal.
Nu s-au efectuat studii la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică în scopul evaluării efectelor 
tratamentului neîntrerupt cu Enbrel la pacienţii care nu au prezentat un răspuns la 3 luni de la iniţierea 
tratamentului cu Enbrel. Suplimentar, nu au fost efectuate studii pentru evaluarea efectelor reducerii 
dozei recomandate de Enbrel după utilizarea sa pe termen lung la pacienţi cu AJI.
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la 
211 pacienţi copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani, cu psoriazis în plăci în formă 
moderată sau severă (definită printr-un scor sPGA ≥ 3, cu o implicare ≥ 10% din SC şi cu PASI ≥12). 

132
Pacienţii eligibili primiseră în trecut cure de fototerapie sau de tratament sistemic, ori erau inadecvat 
controlaţi prin tratament topic.
Pacienţilor li s-a administrat Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) sau placebo o dată pe săptămână, timp 
de 12săptămâni. În săptămâna12, numărul pacienţilor care au înregistrat răspunsuri pozitive din punct 
de vedere al eficacităţii (de exemplu, PASI 75) a fost mai mare în cazul celor care au fost randomizaţi 
pentru a li se administra Enbrel decât în cazul celor care au fost randomizaţi pentru a li se administra 
placebo.
Rezultatele la 12săptămâni la copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Enbrel
0,8mg/kg o dată pe 
săptămână
(N = 106)
Placebo
(N = 105)
PASI 75, n (%)60 (57%)
a
12 (11%)
PASI 50, n (%)79 (75%)
a
24 (23%)
sPGA „fără leziuni aparente” sau „cu 
leziuni aparente minime”, n (%)
56 (53%)
a
14 (13%)
Abreviere: sPGA-static Physician Global Assessment.
a.p < 0,0001 comparativ cu placebo.
După perioada de 12săptămâni de tratament în regim dublu-orb, tuturor pacienţilorli s-a administrat 
Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) o dată pe săptămână timp de încă 24de săptămâni. Răspunsurile 
observate în timpul perioadei de studiu în regim deschis au fost similare cu cele observate în perioada 
de studiu în regim dublu-orb.
În cursul unei perioade de oprire randomizată a tratamentului, au suferit o recădere a bolii (pierderea 
răspunsului PASI 75) un număr semnificativ mai mare dintre pacienţii care au fost re-randomizaţi 
pentru a li se administra placebo decât dintre cei care au fost re-randomizaţi pentru a li se administra 
Enbrel. Prin continuarea tratamentului, răspunsurile au fost menţinute timp de 48de săptămâni.
Eficienţa şi siguranţa pe termen lung aadministrării Enbrel 0,8mg/kg (până la 50mg) o dată pe 
săptămână a fostevaluată într-un studiu de extensie, deschis, la 181 subiecţi copii şi adolescenţi cu 
psoriazis în plăci, până la 2 ani după cele 48 de săptămâni ale studiului discutat mai sus. Experienţa pe 
termen lung cu Enbrel a fost, în general, comparabilă cu studiul original de 48 de săptămâni şi nu  a 
demonstrat niciun rezultat nou privind siguranţa.
5.2Proprietăţi farmacocinetice
Valorile serice ale etanerceptului au fost determinate cu ajutorul testelor cu imunosorbenţi şi enzime 
(ELISA), care pot detecta produşii de degradare reactivi la ELISA, precum şi compusul de origine.
Absorbţie
Etanerceptul este absorbit lent de la locul injectării subcutanate, atingând o concentraţie maximă după 
aproximativ 48de ore după administrarea unei doze unice. Biodisponibilitatea absolută este de 76%. 
Este de aşteptat ca, în condiţiile administrării a două doze săptămânale, concentraţiile stabile să fie de 
aproximativ două ori mai mari decât cele observate în urma dozelor unice. După o injecţie subcutanată 
unică de 25mg de Enbrel, valoarea medie a concentraţiei serice maxime observate la voluntarii 
sănătoşi a fost de 1,65  0,66 g/ml, cu o valoare a ariei de sub curbă de 235  96,6 ghr/ml. 
La starea de echilibru, la pacienţii cu PR trataţi, profilele concentraţiei plasmatice medii au fost C
max
de 2,4mg/l vs. 2,6mg/l, C
min
de 1,2mg/l vs. 1,4mg/l, şi ASC parţială de 297mgh/l vs. 316mgh/l 
pentru 50mg Enbrel administrat o dată pe săptămână (n=21) vs. 25mg Enbrel administrat de două ori 
pe săptămână (n=16), respectiv. În cadrul unui studiu deschis, cu doză unică, încrucişat, cu 
administrarea a două tratamente, efectuat la voluntari sănătoşi, administrarea unei singure injecţii de 

133
50 mg/ml cu etanercept s-a dovedit a fi bioechivalentă cu administrarea a două injecţiisimultane de 
25 mg/ml.
În cadrul unei analize farmacocinetice populaţionale la pacienţi cu spondilită anchilozantă, valorile 
ASC ale etanerceptului la starea de echilibru au fost de 466 μgh/ml şi 474 μgh/ml pentru 50mg 
Enbrel administrat o dată pe săptămână (n = 154) şi, respectiv, 25mg administrat de două ori pe 
săptămână (n = 148).
Distribuţie
Graficul concentraţiei în funcţie de timp, în cazul etanerceptului, are forma unei curbe biexponenţiale. 
Volumul de distribuţie central pentru etanercept este de 7,6l, iar volumul de distribuţie la starea de 
echilibru este de 10,4l.
Eliminare
Epurarea etanerceptului din organism este lentă. Timpul de înjumătăţire este lung, de aproximativ 
70 de ore. Clearance-ul este de aproximativ 0,066l/h la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, o valoare 
puţin mai mică decât cea de 0,11l/h observată la voluntarii sănătoşi. În plus, datele farmacocinetice 
ale Enbrel la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, la cei cu spondilită anchilozantă şi la cei cu psoriazis 
în plăci sunt similare.
Nu există nicio diferenţă farmacocinetică evidentă între sexe.
Linearitate
Proporţionalitatea cu dozele nu a fost evaluată în mod special, dar nu există o saturare evidentă a 
clearance-ului în intervalul de doze.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Cu toate că la pacienţii şi voluntarii la care s-a administrat etanercept marcat radioactiv a fost 
constatată eliminarea de material radioactiv prin urină, nu au fost observate concentraţii crescute de 
etanercept la pacienţii cu insuficienţă renală acută. Prezenţa insuficienţei renale nu solicită o 
modificare a dozelor.
Insuficienţă hepatică
Nu au fost observate concentraţii crescute de etanercept la pacienţii cu insuficienţă hepatică acută. 
Prezenţa insuficienţei hepatice nu solicită o modificare a dozelor.
Vârstnici
Rolul jucat de vârsta înaintată a fost studiat în cadrul analizei farmacocinetice populaţionale privind 
concentraţiile serice ale etanerceptului. Estimările de clearance şi volum la pacienţii cu vârste cuprinse 
între 65 şi 87de ani au fost similare cu cele din cazul pacienţilor cu vârste mai mici de 65de ani.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În cadrul unui studiu privind tratamentul cu Enbrel al artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară, 
69 de pacienţi (cu vârste cuprinse între4 şi 17ani) au primit 0,4mg Enbrel/kg, de două ori pe 
săptămână timp de trei luni. Profilele concentraţiei serice au fost similare cu cele observate la pacienţii 
adulţi cu poliartrită reumatoidă. Copiii cu vârstele cele mai mici (4ani) au prezentat o valoare redusă a 
clearance-ului (valoarea clearance-ului a crescut prin normalizarea în funcţie de greutate), faţă de 
copiii cu vârste mai mari (12 ani) şi de adulţi. Simularea dozării sugerează faptul că, în timp ce copiii 

134
de vârste mai mari (10-17 ani) vor prezenta concentraţii serice apropiate de cele de la adulţi, copiii de 
vârste mai mici vor prezenta concentraţii semnificativ mai mici.
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis înplăci
Pacienţilor copii şi adolescenţi cu psoriazis (cu vârste cuprinse între 4 şi 17ani) li s-au administrat 
0,8 mg/kg (până la doza maximă de 50mg pe săptămână) etanercept o dată pe săptămână timp de până 
la 48de săptămâni. La starea de echilibru, valorile medii ale concentraţiilor serice au variat între 1,6 şi 
2,1 mcg/ml în săptămânile 12, 24 şi 48.Aceste valori medii ale concentraţiilor la pacienţii copii şi 
adolescenţi cu psoriazis au fost similare cu valorile concentraţiilor observate la pacienţii cu artrită 
idiopatică juvenilă (tratată cu 0,4mg/kg etanercept de două ori pe săptămână, până la doza maximă de 
50 mg pe săptămână).Aceste valori medii ale concentraţiilor au fost similare cu cele constatate la 
pacienţii adulţi cu psoriazis în plăci, trataţi cu 25mg etanercept de două ori pe săptămână.
5.3Date preclinice de siguranţă
În cadrul studiilor de toxicitate cu Enbrel nu au fost evidenţiate limitări ale dozajului impuse de 
toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă. Conform unui set de studii in vitroşi in vivo, Enbrel este 
considerat non-genotoxic. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate şi evaluări standard ale 
fertilităţii şi toxicităţii post-natale cu Enbrel, datorită dezvoltării de anticorpi neutralizanţi la rozătoare.
Enbrelnu a determinat mortalitate sau semne notabile de toxicitate la şoareci sau şobolani în urma 
unei doze unice subcutanate de 2000mg/kg sau a unei doze unice intravenoase de 1000mg/kg. Enbrel 
nu a provocat limitări ale dozajului impuse de toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă la maimuţele 
cynomolgus, ca urmare a administrării subcutanate, de două ori pe săptămână, timp de 4 sau 26 de 
săptămâni consecutive, la o doză (15mg/kg) care a generat obţinerea unor concentraţii serice 
determinate prin ASC de27 de ori mai mare decât cea obţinută la om prin administrarea dozei 
recomandate de 25mg.
6.PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1Lista excipienţilor
Zahăr
Clorură de sodiu
Clorhidrat de L-arginină 
Fosfat de sodiu monobazic dihidrat
Fosfat de sodiu dibazic dihidrat
Apă pentru preparate injectabile
6.2Incompatibilităţi
În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
6.3Perioada de valabilitate
30 luni.
6.4Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la frigider (2C – 8C).
A nu se congela.
Enbrel poate fi păstrat la temperaturi de până la maximum 25C pentru o singură perioadă de până la 
patru săptămâni; după care, el nu trebuie păstrat din nou la frigider. Dacă nu este utilizat în decurs de 
patru săptămâni de la scoaterea din frigider, Enbrel trebuie eliminat. 

135
A se păstra stilourile injectoare (pen) preumplute în cutie pentru a fi protejate de lumină.
6.5Natura şi conţinutul ambalajului
25 mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut 
Stilou injector (pen) preumplut care conţine o seringă preumplută cu 25mg Enbrel. Seringa din 
interiorul stiloului injector (pen) este fabricată din sticlă transparentă de tip I cu ac din oţel inoxidabil 
cu diametrul 27, capac din cauciuc pentru ac şi piston din plastic. Capacul fără filet al acului stiloului 
injector (pen) preumplut conţine cauciuc natural uscat (un derivat de latex). Vezi pct. 4.4.
Cutiile conţin 4, 8 sau 24stilouri injectoare (pen) preumplute de Enbrel cu 4, 8 sau 24de tampoane cu 
alcool medicinal. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
50 mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut 
Stilou injector (pen) preumplut care conţine o seringă preumplută cu 50mg Enbrel. Seringa din 
interiorul stiloului injector (pen) este fabricată din sticlă transparentă de tip I cu ac din oţel inoxidabil 
cu diametrul 27, capac din cauciuc pentru ac şi piston din plastic. Capacul fără filet al acului stiloului 
injector (pen) preumplut conţine cauciuc natural uscat (un derivat de latex). Vezi pct. 4.4.
Cutiile conţin 2, 4 sau 12stilouri injectoare (pen) preumplute de Enbrel cu 2, 4 sau 12de tampoane cu 
alcool medicinal. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Instrucţiuni privind utilizarea şi manipularea
Înainte de injectare, stilourile injectoare (pen) preumplute de Enbrel, de unică folosinţă, trebuie lăsate 
să ajungă la temperatura camerei (aproximativ 15 până la 30 minute). Capacul acului nu trebuie 
îndepărtat în timpul cât stiloul injector (pen) preumplut este lăsat să ajungă la temperatura camerei. 
Când se priveşte prin fereastra de inspectare, soluţia trebuie să fie limpede sau uşor opalescentă, 
incoloră până la de culoare galben deschis sau maro deschis şi poate să conţină particule mici de 
proteine, translucide sau de culoare albă.
La punctul 7 al prospectului, „Instrucțiuni de utilizare”, sunt date instrucţiuni detaliate privind 
administrarea.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările 
locale.
7.DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
8.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut
EU/1/99/126/023
EU/1/99/126/024
EU/1/99/126/025

136
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut 
EU/1/99/126/019
EU/1/99/126/020
EU/1/99/126/021
9.DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: 3 februarie 2000
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 26 noiembrie 2009
10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente https://www.ema.europa.eu.

137
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 10 mg pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă de uz pediatric
2.COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare flacon conţine etanercept 10mg. După reconstituire, soluţia conţine etanercept 10mg/ml.
Etanercept este o proteină de fuziune formată prin cuplarea receptorului uman p75 al factorului de 
necroză tumorală cu un fragment Fc, obţinută prin tehnologie de recombinare ADN în cadrul unui 
sistem de exprimare pe celule mamifere, de ovar de hamster chinezesc (OHC). 
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3.FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă (pulbere pentru injecţie).
Pulberea este de culoare albă. Solventul este un lichid limpede, incolor.
4.DATE CLINICE
4.1Indicaţii terapeutice
Artrita juvenilă idiopatică
Tratamentul poliartritei (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartritei extinse la copii şi 
adolescenţi cu vârste începând cu2 ani care au prezentat un răspuns necorespunzător la tratamentul cu 
metotrexat sau intoleranţă la acest tratament. 
Tratamentul artritei psoriazice la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat un răspuns 
necorespunzător la tratamentul cu metotrexat sau intoleranţă la acest tratament.
Tratamentul artritei asociate cu entezită la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat 
un răspuns necorespunzător la tratamentul convențional sau intoleranţă la acest tratament.
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi
Tratamentul psoriazisului în plăci cronic sever la copii şi adolescenţi cu vârste începând cu6 ani, care 
este inadecvat controlat prin alte tratamente sistemice sau fototerapie, sau în cazurile în care pacienţii 
sunt intoleranţi la aceste tratamente.
4.2Doze şi mod de administrare
Iniţierea şi supravegherea tratamentului cu Enbrel vor fi făcute de medici specialişti cu experienţă în 
diagnosticarea şi tratarea artritei juvenile idiopatice sau formei de psoriazis în plăci la copii şi 
adolescenţi. Pacienţilor cărora li se administrează Enbrel trebuie să li se furnizeze Cardul pacientului.
Doze
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţa renală şi hepatică
Ajustarea dozei nu este necesară.

138
Copii şi adolescenţi
Forma farmaceutică cu concentraţia de 10 mg este destinată pacienţilor copii şi adolescenţi, prescrisă 
în doză de 10 mg sau mai mică. Fiecare flacon de Enbrel 10 mg trebuie utilizat o singură dată la un 
singur pacient, iar cantitatea rămasă în flacon trebuie eliminată.
Artrita juvenilă idiopatică
Doza recomandată este de 0,4mg/kg (până la un maxim de 25mg per doză), administrată de două ori 
pe săptămână sub formă de injecţie subcutanată, cu un interval de 3-4 zile între doze sau 0,8 mg/kg 
(până la un maxim de 50 mg pe doză) administrată o dată pe săptămână. Întreruperea tratamentului 
trebuie luată în considerare la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns după 4 luni.
Nu au fost efectuate studii clinice la copii cu vârsta între 2 şi 3 ani. Cu toate acestea, datele limitate 
privind siguranţa dintr-un registru de pacienţi sugerează că profilul de siguranţă la copii cu vârsta 
cuprinsă între 2 şi 3 ani este similar cu cel observat la adulţi şi copii cu vârsta de 4 aniși peste, când li 
s-a administrat săptămânal o doză de 0,8mg/kg, subcutanat (vezi pct. 5.1).
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copiii cu vârsta sub 2 ani în indicaţia artrită juvenilă 
idiopatică.
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi (la pacienţi cu vârste de 6 aniși peste)
Doza recomandată este de 0,8mg/kg (până la un maxim de 50mg per doză), o dată pe săptămână timp 
de cel mult 24de săptămâni. Tratamentul trebuie întrerupt în cazul pacienţilor care nu prezintă nici un 
răspuns după 12săptămâni.
În cazul în care se indică reluarea tratamentului cu Enbrel, trebuie să fie respectate îndrumările de mai 
sus privind durata tratamentului. Doza trebuie să fie de 0,8mg/kg (până la doza maximă de 50mg), o 
dată pe săptămână.
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copii cu vârsta sub 6 ani în indicaţia psoriazis în 
plăci.
Mod de administrare
Enbrel se administrează prin injectare subcutanată. Enbrel pulbere pentru soluţie trebuie reconstituit 
înainte de administrare cu 1 ml solvent (vezi pct. 6.6).
La punctul 7 al prospectului, „Instrucțiuni de utilizare”, sunt date instrucţiuni detaliate privind 
prepararea şi administrarea conţinutului reconstituit al flaconului de Enbrel.
Instrucțiuni detaliate privind variații neintenționate în modul de administrare sau în intervalul de 
administrare, inclusiv dozele omise, sunt furnizate la punctul3 al prospectului.
4.3Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Sepsis sau risc de sepsis.
Nu trebuie să fie iniţiat un tratament cu Enbrel la pacienţii cu infecţii active, inclusiv infecţiile cronice 
sau localizate.
4.4Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pentru a avea sub control trasabilitateamedicamentelor biologice, numeleși numărul lotului
medicamentului administrat trebuie înregistrate (sau declarate) în mod clar în dosarul pacientului.

139
Infecţii
Înaintea, în timpul şi după tratamentul cu Enbrel, pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării 
infecţiilor, luându-se în considerare faptul că timpul mediu de înjumătăţire prin eliminare al 
etanerceptului este de aproximativ 70 ore (cu variaţii între 7 şi 300 ore).
În cazul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave, stări de sepsis, tuberculoză şi infecţii 
oportuniste, incluzând infecţii fungice invazive, listerioză şi legioneloză (vezi pct. 4.8). Aceste infecţii 
au fost provocate de bacterii, micobacterii, fungi, virusuri şi paraziţi (incluzând protozoare). În unele 
cazuri, nu au fost identificate anumite infecţii fungice şi alte infecţii oportuniste, ceea ce a condus la 
întârzierea administrării tratamentului adecvat şi uneori la deces. Când se evaluează pacienţii pentru 
riscul de apariţie a infecţiilor, trebuie luat în considerare riscul acestora pentru infecţii oportuniste 
relevante (de exemplu, expunere la micoze endemice).
Pacienţii care dezvoltă o nouă infecţie în timpul tratamentului cu Enbrel trebuie monitorizaţi 
îndeaproape. În cazul în care pacientul dezvoltă o infecţie gravă, administrarea Enbrel trebuie să fie 
oprită.Siguranţa şi eficacitatea Enbrel la pacienţii cu infecţii cronice nu au fost evaluate. Medicii 
trebuie să adopte o atitudine precaută atunci când iau în considerare utilizarea Enbrel la pacienţii cu 
istoric de infecţii recurente sau cronice, sau care prezintă stări de fond ce îi pot predispune la infecţii, 
cum sunt diabetul zaharat în stadiu avansat sau insuficient controlat.
Tuberculoză
La pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel s-au raportat cazuri de tuberculoză activă, incluzând 
tuberculoză miliară şi tuberculoză cu localizări extra-pulmonare.
Înaintea începerii tratamentului cu Enbrel, toţi pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării atât a 
tuberculozei active cât şi a celei inactive („latente”). Această evaluare trebuie să includă o anamneză 
medicală detaliată cu privire la antecedente personale de tuberculoză sau posibile contacte anterioare 
cu pacienţi cu tuberculoză şi la tratamente imunosupresoare precedente şi/sau curente. La toţi pacienţii 
trebuie efectuate teste de screening adecvate, cum sunt testul cutanat la tuberculină şi radiografia 
toracică (se pot aplica recomandările locale). Se recomandă ca efectuarea acestor teste să fie 
înregistrată în Cardul pacientului.Se aminteşte medicilor care prescriu Enbrel despre riscul 
rezultatelor fals negative ale testelor cutanate la tuberculină, în special la pacienţii care au afecţiuni 
grave sau sunt imunocompromişi.
Tratamentul cu Enbrel nu trebuie iniţiat dacă este diagnosticată tuberculoza activă. Dacă este 
diagnosticată tuberculoza inactivă (latentă), trebuie iniţiat tratamentul tuberculozei latente, prin 
administrarea terapiei antituberculoase, înaintea începerii tratamentului cu Enbrel şi în conformitate cu 
recomandările locale. În acest caz trebuie evaluat foarte atent raportul beneficiu/risc al terapiei cu 
Enbrel.
Toţi pacienţii trebuie sfătuiţi să se adreseze medicului dacă apar semne sau simptome sugestive de 
tuberculoză (de exemplu: tuse persistentă, caşexie sau scădere ponderală, subfebrilitate) în timpul sau 
după tratamentul cu Enbrel.
Reactivarea hepatitei B
S-au raportat cazuri de reactivare a hepatitei B la pacienţii infectaţi anterior cu virusul hepatitic B 
(VHB) şi cărora li s-au administrat antagonişti de TNF, inclusiv Enbrel. Acestea includ raportări ale 
reactivării hepatitei B la pacienţii care au fost depistaţi anti-HBc pozitivi, dar HBsAg negativi. 
Pacienţii trebuie testaţi pentru depistarea infecţiei VHB înaintea iniţierii tratamentului cu Enbrel. 
Pacienţilor care au fost depistaţi pozitivi pentru infecţia cu VHB li se recomandă să se adreseze unui 
medic cu experienţă în tratamentul hepatitei B. Se impune prudenţă când se administrează Enbrel la 
pacienţi infectaţi anterior cu VHB. Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi în vederea depistării semnelor 
şi simptomelor de infecţie activă cu VHB, pe durata  tratamentului şi timp de câteva săptămâni după 
încetarea acestuia. Nu sunt disponibile date adecvate provenite de la pacienţii infectaţi cu VHB şi 

140
trataţi cu terapie antivirală în asociere cu terapie cu antagonişti de TNF. La pacienţii care dezvoltă 
infecţii cu VHB, administrarea Enbrel trebuieoprită şi trebuie iniţiată terapia antivirală eficientă, cu 
tratament de susţinere adecvat.
Agravarea hepatitei C
Au existat raportări privind agravarea hepatitei C la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. Enbrel 
trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu antecedente de hepatită C.
Tratamentul asociat cu anakinra
Administrarea concomitentă a Enbrel şi anakinra a fost asociată cu un risc crescut de infecţii grave şi 
de neutropenie, în comparaţie cu tratamentul numai cu Enbrel. Această asociereterapeutică nu a 
prezentat un beneficiu clinic sporit. Prin urmare, utilizarea asociată a Enbrel şi anakinra nu este 
recomandată (vezi pct. 4.5 şi 4.8).
Tratamentul asociat cu abatacept
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrela dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu a demonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.5).
Reacţii alergice
Reacţiile alergice asociate administrării Enbrel au fost raportate în mod frecvent. Reacţiile alergice au 
inclus edem angioneurotic şi urticarie; au existat cazuri de reacţii grave. În cazul apariţiei unei reacţii 
alergice grave sau anafilactice, administrarea Enbrel trebuie întreruptă imediat, cu iniţierea unui 
tratament adecvat.
Capacul de protecție din cauciuc (închiderea) pentruvârful seringii cu solvent, conține latex (cauciuc 
natural uscat) care poate provoca reacții de hipersensibilitate atunci când este manipulat de către
persoane cu hipersensibilitate cunoscută sau posibilă la latex, precum și în cazul administrăriiEnbrel 
la astfel de persoane.
Imunosupresie
Există posibilitatea ca antagoniştii de TNF, inclusiv Enbrel, să afecteze mecanismele de apărare ale 
gazdei împotriva infecţiilor şi malignităţilor, întrucât TNF mediază reacţia inflamatorie şi modulează 
răspunsurile imune celulare. În cadrul unui studiu pe 49de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, 
trataţi cu Enbrel, nu a apărut niciun indiciu de diminuare a hipersensibilităţii întârziate, de diminuare a 
valorilor de imunoglobulină sau de modificare a numerelor populaţiilor de celule efectoare.
Doi pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică au dezvoltat o infecţie cu varicelă însoţită de semne şi 
simptome de meningită aseptică, care s-a remis fără sechele. În cazul pacienţilor care au suferit o 
expunere semnificativă la virusul varicelei trebuie să se întrerupă temporar tratamentul cu Enbrel şi 
trebuie avut în vedere tratamentul profilactic cu imunoglobulină specifică virusului varicelo-zosterian.
La pacienţii cu imunosupresie nu s-au evaluat siguranţa şi eficacitatea tratamentului cu Enbrel.
Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative
Malignităţi solide şi hematopoietice (cu excepţia cancerelor cutanate)
În perioada ulterioară punerii pe piaţă au fost raportate diverse malignităţi (incluzând carcinoame ale 
sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.8).
În secţiunile controlate ale studiilor clinice efectuate asupra antagoniştilor de TNF au fost observate 
mai multe cazuri de limfom în rândul pacienţilor cărora li s-a administrat antagonist de TNF decât în 

141
rândul pacienţilor din grupul de control. Cu toate acestea, apariţia acestor cazuri a fost rară, iar 
perioada de urmărire a fost mai scurtă încazul pacienţilor cărora li s-a administrat placebo decât în 
cazul pacienţilor cărora li s-a administrat tratament cu antagonist de TNF. În condiţii ulterioare punerii 
pe piaţă, au fost raportate cazuri de leucemie la pacienţii trataţi cu antagonişti de TNF. În cazul 
pacienţilor cu artrită reumatoidă care prezintă o formă prelungită, cu un nivel înalt de activitate al bolii 
inflamatorii, există un risc fundamental crescut de apariţie a limfoamelor şi leucemiei, ceea ce 
complică evaluarea riscului.
Pe bazacunoştinţelor actuale, nu poate fi exclus riscul dezvoltării de limfoame, leucemie sau alte 
malignităţi hematopoietice sau solide la pacienţii trataţi cu un antagonist de TNF. Trebuie adoptată o 
atitudine precaută atunci când se are în vedere instituirea tratamentului cu antagonişti de TNF la 
pacienţii cu afecţiuni maligne în antecedente sau continuarea acestui tratament la pacienţii care 
dezvoltă o afecţiune malignă.
În condiţii ulterioare punerii pe piaţă, au fost raportate afecţiuni maligne, unele letale, la copii, 
adolescenţi şi adulţi tineri (cu vârste sub 22ani) trataţi cu antagonişti de TNF (iniţierea tratamentului 
la vârste ≤ 18 ani), inclusiv Enbrel. Aproximativ jumătate din cazuri au fost limfoame. Celelalte cazuri 
au fost reprezentate de diverse afecţiuni maligne şi au inclus afecţiuni maligne rare, asociate de obicei 
cu imunosupresia. Nu poate fi exclus un anume risc de dezvoltare a afecţiunilor maligne la copiii şi 
adolescenţii trataţi cu antagonişti de TNF.
Cancere cutanate 
Melanomul şi cancerul cutanat, altul decât melanomul (non-melanoma skin cancer, NMSC)s-au 
raportat la pacienţi cărora li s-au administrat antagonişti de TNF, incluzând Enbrel. Cu o frecvenţă 
foarte mică, după punerea pe piaţă s-au raportat cazuri de carcinom cu celule Merkel la pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel. Se recomandă examinarea periodică a pielii la toţi pacienţii, în special 
la cei care prezintă factori de risc pentru cancerul cutanat.
Asociind rezultatele studiilor clinice controlate s-au observat mai multe cazuri de NMSC la pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, în special la pacienţii 
cu psoriazis.
Vaccinări
Vaccinurile vii nu trebuie administrate concomitent cu Enbrel. Nu sunt disponibile date privind 
transmiterea secundară a infecţiei prin vaccinuri vii la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. În 
cadrul unui studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cu artrită 
psoriazică, 184de pacienţi au primit, de asemenea, şi un vaccin multivalent pneumococic 
polizaharidic, în săptămâna 4. În cadrul acestui studiu, majoritatea pacienţilor cu artrită psoriazică 
cărora li s-a administrat Enbrel au fost capabili să producă un răspuns imunitar eficace, prin 
intermediulcelulelor B, la vaccinul polizaharidic pneumococic, dar titrurile în agregat au fost mai 
scăzute în mod moderat, un număr mic de pacienţi prezentând creşteri ale titrurilor de două ori 
comparativ cu pacienţii cărora nu li s-a administrat Enbrel. Nu este cunoscută semnificaţia clinică a 
acestei constatări.
Formarea de autoanticorpi
Tratamentul cu Enbrel poate conduce la formarea de anticorpi autoimuni (vezi pct. 4.8).
Reacţii hematologice
În cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel au fost raportate cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare 
de anemie aplastică, dintre care unele cu sfârşit letal. Se recomandă o atitudine precaută în cazul 
pacienţilor trataţi cu Enbrel care prezintă antecedente de discrazie sanguină. Toţi pacienţii şi 
părinţii/aparţinătorii legali trebuie să fie avertizaţi asupra faptului că, în cazul în care pacientul 
dezvoltă semne şi simptome care sugerează o discrazie sanguină sau o infecţie (de exemplu febră 
persistentă, dureri în gât, echimoze, sângerări, paloare) în timpul tratamentului cu Enbrel, trebuie să 

142
solicite imediat asistenţă medicală. Acestor pacienţi trebuie să li se facă investigaţii de urgenţă, 
incluzând numărătoarea completă a elementelor figurate sanguine; în cazul în care discrazia sanguină 
se confirmă, tratamentulcu Enbrel trebuie oprit.
Tulburări neurologice
Au existat raportări rare de tulburări ale SNC prin demielinizare, la pacienţii trataţi cu Enbrel (vezi pct. 
4.8). În plus, au existat raportări rare de polineuropatii demielinizante periferice (incluzând sindromul 
Guillain-Barré, polineuropatia cronică inflamatorie demielinizantă, polineuropatia demielinizantă şi 
neuropatia motorie multifocală). Deşi nu au fost efectuate studii clinice pentru evaluarea tratamentului 
cu Enbrel la pacienţii cu scleroză multiplă, studiile clinice efectuate cu alţi antagonişti de TNF la 
pacienţi cu scleroză multiplă au indicat creşteri ale activităţii bolii. În cazul prescrierii Enbrel la 
pacienţii cu boală demielinizantă pre-existentă sau recentă, precum şi la pacienţii consideraţi ca 
prezentând un risc crescut de a dezvolta o boală demielinizantă, se recomandă o evaluare atentă a 
raportului risc/beneficiu, care să includă o evaluare neurologică.
Tratamentul asociat
În cadrul unui studiu clinic controlat cu durata de doi ani la pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, 
asocierea terapeutică de Enbrel şi metotrexat nu a furnizat rezultate neaşteptate privind siguranţa, iar 
profilul de siguranţă al Enbrel atunci când este administrat în asociere cu metotrexatul s-a dovedit 
similar cu profilele raportate în studiile care au utilizat Enbrel şi metotrexat în monoterapie. Sunt în 
desfăşurare studii pe termen lung, cu scopul de a evalua siguranţa utilizării acestei asocieri. Nu a fost 
stabilită siguranţa pe termen lung a utilizării Enbrel în asociere cu alte medicamente antireumatice 
modificatoare ale evoluţiei bolii (MARMB).
Nu a fost studiată utilizarea Enbrel în asociere cu alte tratamente sistemice sau cu fototerapie pentru 
tratamentul psoriazisului.
Insuficienţa renală şi hepatică
Pe baza datelor farmacocinetice (vezi pct. 5.2), nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii cu 
insuficienţă renală sau hepatică; experienţa clinică privind aceşti pacienţi este limitată.
Insuficienţa cardiacă congestivă
Medicii trebuie săadopte o atitudine precaută în cazul utilizării Enbrel la pacienţii cu insuficienţă 
cardiacă congestivă (ICC). Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de agravare a ICC 
la pacienţi care utilizau Enbrel, cu sau fără prezenţa unor factoriprecipitanţi identificabili. De 
asemenea, au existat raportări rare (<0,1%) de apariție a ICC, inclusiv ICC la pacienţii fără boală 
cardiovasculară pre-existentă cunoscută. Unii dintre aceşti pacienți aveau vârsta sub 50de ani.
Două studii clinice de mari dimensiuni, care evaluau utilizarea Enbrel în cadrul tratamentului ICC, au 
fost încheiate precoce datorită lipsei de eficacitate. Deşi nu au o valoare concluzivă, datele furnizate de 
unul din aceste studii sugerează o posibilă tendinţă către agravarea ICC la pacienţii cărora li s-a 
administrat tratament cu Enbrel.
Hepatita alcoolică
Într-un studiu de fază II, randomizat, controlat cu placebo, efectuat la 48 pacienţi spitalizaţi cărora li s-
a administrat Enbrel sau placebo pentru tratamentul hepatitei alcoolice de intensitate moderată până la 
severă, Enbrel nu a fost eficace şi rata mortalităţii la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel a fost 
semnificativ mai mare după 6 luni. Prin urmare, Enbrel nu trebuie utilizat la pacienţi pentru 
tratamentul hepatitei alcoolice. Medicii trebuie să adopte o atitudine precaută când utilizează Enbrel la 
pacienţi care au, de asemenea, hepatită alcoolică de intensitate moderată până la severă.

143
Granulomatoza Wegener
Un studiu controlat cu placebo, în care 89de pacienţi adulţi au fost trataţi cu Enbrel în plus faţă de 
tratamentul standard (incluzând ciclofosfamidă sau metotrexat, şi glucocorticoizi), cu o durată 
mediană de 25de luni, nu a indicat Enbrel ca fiind un tratament eficace pentru granulomatoza 
Wegener. Incidenţa afecţiunilor maligne non-cutanate, de diferite tipuri, a fost semnificativ mai mare 
la pacienţii trataţi cu Enbrel decât la cei din grupul de control. Enbrel nu este recomandat ca tratament 
al granulomatozei Wegener.
Hipoglicemia la pacienţii trataţi pentru diabet
Au fost raportate cazuri de hipoglicemie în urma iniţierii tratamentului cu Enbrel la pacienţii care 
primeau medicaţie anti-diabetică, necesitând o reducere a medicaţiei anti-diabetice la unii din aceşti 
pacienţi.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
În studiile de fază 3 referitoare la poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, 
nu au fost observate diferenţe globale în ceea ce priveşte evenimentele adverse, evenimentele adverse 
grave şi infecţiile grave survenite la pacienţii cu vârsta de 65 de ani sau mai mare care au primit 
Enbrel, comparativ cu pacienţii mai tineri. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în 
cazul tratării vârstnicilor şi trebuie acordată o atenţie deosebită în ceea ce priveşte apariţia infecţiilor.
Copii şi adolescenţi
Vaccinări
În măsura posibilului, în cazul copiilor şi adolescenţilor se recomandă actualizarea tuturor 
imunizărilor, în conformitate cu schemele de imunizare aflate în vigoare, înainte de iniţierea 
tratamentului cu Enbrel (vezi Vaccinări, mai sus).
4.5Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Tratamentul asociat cu anakinra
S-a constatat că pacienţii adulţi trataţi cu Enbrel şi anakinra au prezentat o incidenţă mai mare a 
infecţiilor grave, în comparaţie cu pacienţii trataţi fie cu Enbrel, fie cu anakinra, în monoterapie (date 
istorice).
În plus, în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cărora li s-a administrat 
metotrexat ca tratament de fond, pacienţii trataţi cu Enbrel şi anakinra au prezentat o incidenţă mai 
mare a infecţiilor grave (7%) şi a neutropeniei, în comparaţie cu pacienţii cărora li s-a administrat 
Enbrel (vezi pct. 4.4 şi 4.8). Asocierea terapeutică dintre Enbrel şi anakinra nu a prezentat un beneficiu 
clinic crescut şi, prin urmare, nu este recomandată.
Tratamentul asociat cu abatacept
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrel a dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu ademonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.4).
Tratamentul asociat cu sulfasalazină
În cadrul unui studiu clinic la pacienţi adulţi cărora li s-au administrat doze stabilite de sulfasalazină, 
la care s-a asociat tratamentul cu Enbrel, pacienţii din grupul care a primit asocierea terapeutică au 
prezentat o scădere semnificativă din punct de vedere statistic a numărului mediu de leucocite, în 
comparaţie cu grupurile tratate numai cu Enbrel sau numai cu sulfasalazină. Semnificaţia clinică a 

144
acestei interacţiuni nu este cunoscută. Medicii trebuie să dea dovadă de precauţie atunci când iau în 
considerare terapia asociată cu sulfasalazină.
Non-interacţiuni
În cadrul studiilor clinice nu au fost observate interacţiuni în cazul administrării Enbrel împreună cu 
glucocorticoizi, salicilaţi (cu excepţia sulfasalazinei), antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), 
analgezice sau metotrexat. Pentru indicaţii privind vaccinarea, vezi pct. 4.4.
În cadrul studiilor cu metotrexat, digoxină sau warfarină, nu s-au observat interacţiuni farmacocinetice 
semnificative din punct de vedere clinic, între medicamente.
4.6Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Femei aflate la vârsta fertilă
Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să aibă în vedere utilizarea de măsuri de contracepţie adecvate 
pentru a evita sarcina în timpul tratamentului cu Enbrel şi în următoarele trei săptămâni după 
întreruperea tratamentului.
Sarcina
Studiile de toxicitate asupra procesului de dezvoltare, efectuate la şobolani şi iepuri, nu au evidenţiat 
niciun efect dăunător asupra fetusului sau şobolanului nou-născut, datorat etanerceptului. Efectele 
etanercept asupra rezultatelor sarcinii au fost investigate în două studii observaţionale de cohortă.       
O rată mai mare de apariţie a defectelor congenitale majore s-a observat în cadrul unui studiu 
observaţional care a comparat sarcinile expuse la etanercept (n=370) în timpul primului trimestru cu 
sarcinile neexpuse la etanercept sau la alţi inhibitori de TNF (n=164) (raportul cotelor ajustat 2,4, 
IÎ 95%: 1,0-5,5). Tipurile de defecte congenitale majore au fost similare cu cele raportate cel mai 
frecvent la populaţia generală şi nu s-a identificat niciun tipar particular al anomaliilor. Nu s-a 
observat nicio modificare a ratei avorturilor spontane, a copiilor născuţi morţi sau a malformaţiilor 
minore. Într-un alt studiu observaţional, un registru multi-naţional, care a comparat riscul apariției de 
efecte nefavorabile ale sarcinii la femeile expuse la etanercept în timpul primelor 90de zile de sarcină 
(n=425) cu cele expuse la medicamente non-biologice (n=3497)a evidențiat că nu a existat un risc 
crescut deapariție a defectelor congenitale majore (raportul cotelor [RC] neajustat = 1,22, IÎ 95%: 
0,79-1,90, RC ajustat = 0,96, IÎ 95%: 0,58-1,60 după ajustarea pentru ţară, boală maternă, paritate, 
vârstă maternă şi fumat la începutul sarcinii). De asemenea, acest studiu nu a arătat creșterea riscului 
de apariție a defectelor congenitale minore, naşteri premature, copii născuţi morţi sau de infecţii în 
primul an de viaţă pentru sugarii născuţi de femei expuse la etanercept pe parcursul sarcinii. Enbrel 
trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este necesar din punct de vedere clinic.
Etanercept traversează placenta şi a fost detectat în serul sugarilor născuţi din paciente tratate cu 
Enbrel în timpul sarcinii. Impactul clinic al acestui fapt nu este cunoscut; totuşi, sugarii potprezenta 
un risc crescut de infecţii. În general, nu este recomandată administrarea vaccinurilor cu virusuri vii la 
sugari timp de 16 săptămâni după ultima doză de Enbrel administrată mamei.
Alăptarea
La femelele de şobolan care alăptau, după administrare subcutanată, etanercept a fost excretat în lapte 
şi a fost detectat în serul puilor alăptaţi.Informațiile limitate din literatura de specialitate publicată 
indică faptul că etanercept a fost detectat în concentrații scăzute în laptele uman. Etanercept ar putea fi 
luat în considerare pentru utilizare în timpul alăptării, ținând cont atât debeneficiul alăptării pentru 
copil, cât și de beneficiul tratamentului pentru femeie.
Deși este de așteptat ca expunerea sistemică a sugarului alăptat să fie scăzută, deoarece etanercept este 
în mare măsură metabolizatîn tractul gastrointestinal, sunt disponibile date limitate cu privire la gradul 
de expunere sistemică a sugarului alăptat.Prin urmare, administrarea vaccinurilor viiatenuate(de 

145
exemplu, vaccinul BCG) la un sugar alăptat, în timp ce mama urmează tratament cuetanercept, poate 
fi avută în vedere la 16 săptămâni după întreruperea alăptării (sau mai devreme, în cazul în care 
concentrațiile serice de etanercept la sugar sunt nedetectabile).
Fertilitatea
Nu sunt disponibile date preclinice privind toxicitatea peri- şi postnatală a etanerceptului, precum şi 
efectele acestuia asupra fertilităţii şi performanţei reproductive generale.
4.7Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Enbrel nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau
de a folosi utilaje.
4.8Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Copii şi adolescenţi
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În general, evenimentele adverse apărute la pacienţii copii cu artrită juvenilă idiopatică au fost 
similare, din punct de vedere al frecvenţeide apariţie şi tipului de reacţie, cu cele observate la pacienţii 
adulţi (vezi mai jos, Reacţii adverse la adulţi). Diferenţele faţă de pacienţii adulţi, împreună cu alte 
aspecte particulare, sunt discutate în paragrafele de mai jos.
Tipurile de infecţiiobservate în cadrul studiilor clinice la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică, cu 
vârste cuprinse între 2 şi 18ani, au fost, în general, uşoare până la moderate şi concordante cu cele 
observate în mod obişnuit la populaţia de pacienţi copii din ambulator. Evenimentele adverse grave 
raportate au inclus varicela însoţită de semne şi simptome de meningită aseptică, care s-a remis fără 
sechele (vezi şi pct. 4.4), apendicită, gastroenterită, depresie/tulburări de personalitate, ulcer cutanat, 
esofagită/gastrită, şoc septic cu streptococ de grup A, diabet zaharat de tip I precum şi infecţii ale 
ţesuturilor moi şi infecţii ale plăgilor post-operatorii.
În cadrul unui studiu la copii cu artrită juvenilă idiopatică, cu vârste cuprinse între 4 şi 17ani, 43 din 
cei 69 (62%) de copii au suferit o infecţie pe durata tratamentului cu Enbrel, în 3 luni de studiu (prima 
parte, în regim deschis), iar frecvenţa şi gravitatea infecţiilor a fost similară la cei 58de pacienţi care 
au încheiat cele 12luni de extensie a studiului, cu tratament în regim deschis. Tipurile şi proporţia 
evenimentelor adverse întâlnite la pacienţii cu artrită juvenilă idiopatică au fost similare cu cele 
observate în cadrul studiilor cu Enbrel la pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, majoritatea fiind 
uşoare. Au fost raportate câteva reacţii adverse, mai frecvent în rândul celor 69de pacienţi cu artrită 
juvenilă idiopatică cărora li s-a administrat tratament cu Enbrel timp de 3 luni, decât în rândul celor 
349 de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă. Acestea includ cefalee (19% dintre pacienţi, 
1,7 evenimente per pacient-an), greaţă (9%, 1,0 evenimente per pacient-an), durere abdominală (19%, 
0,74 evenimente per pacient-an) şi vărsături (13%, 0,74 evenimente per pacient-an).
În cadrul studiilor clinice privind artrita juvenilă idiopatică s-au raportat patru cazuri de sindrom de 
activare macrofagică.
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
În cadrul unui studiu cu durata de 48de săptămâni, la 211 copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 
4 şi 17 ani, cu psoriazis în plăci, reacţiile adverse raportate au fost similare cu cele observate în studiile 
anterioare la adulţi cu psoriazis în plăci.

146
Pacienţi adulţi
Reacţii adverse la adulţi
Cele mai frecvent raportate reacţii adverse sunt reacţiile la locul de injectare (cum ar fi durerea, 
tumefierea, pruritul, eritemul şi sângerările la locul injectării), infecţii (cum ar fi infecţii ale tractului 
respirator superior, bronşită, infecţii ale veziciiurinare şi infecţii cutanate), cefalee, reacţii alergice, 
apariţia autoanticorpilor, pruritul şi febra.
De asemenea, au fost raportate reacţii adverse severe în timpul tratamentului cu Enbrel. Antagoniştii 
TNF, cum este Enbrel, afectează sistemul imunitar, iar utilizarea lor poate afecta mecanismele de 
apărare ale organismului împotriva infecţiei şi a cancerului. Infecţiile severe afectează mai puţin de 1 
din 100 pacienţi trataţi cu Enbrel. Au fost raportate inclusiv infecţii fatale sau care pot pune viaţa în 
pericol şi septicemie. De asemenea, în timpul utilizării Enbrel au fost raportate diferite malignităţi, 
printre care cancerul de sân, de plămân, cutanat şi ganglionar (limfom).
Reacţii adverse severe hematologice, neurologice şi autoimmune au fost, de asemenea, raportate. 
Acestea includ şi cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare de anemie aplastică. Reacţii de 
demielinizare la nivelul sistemului nervos central sau periferic au fost raportate rar şi, respectiv, foarte 
rar în timpul tratamentului cu Enbrel. Au fost raportate cazuri rare de lupus, de afecţiuni asociate cu 
lupusul şi de vasculită.
Lista în format tabelar a reacţiilor adverse
Lista de reacţii adverse prezentată mai jos se bazează pe experienţa acumulată în cadrul studiilor 
clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piaţă. 
În cadrul grupării pe organe, aparate şi sisteme, reacţiile adverse sunt prezentate conform criteriului 
frecvenţelor de apariţie (numărul de pacienţi la care se aşteaptă să apară respectiva reacţie adversă), 
utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥ 1/100 şi <1/10); mai puţin 
frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100); rare (≥ 1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă 
necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu 
frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
Infecţii şi 
infestări
Infecţie 
(incluzând 
infecţie a 
tractului 
respirator 
superior, 
bronşită, 
cistită, 
infecţie 
cutanată)*
Infecţii grave 
(incluzând 
pneumonie, 
celulită, artrită 
bacteriană, 
sepsis şi infecţie 
parazitară)*
Tuberculoză, 
infecţii 
oportuniste 
(incluzând 
infecţii invazive 
fungice, 
protozoarice, 
bacteriene, 
micobacteriene 
atipice, virale şi 
Legionella)*
Reactivarea 
hepatitei B, 
listeria
Tumori 
benigne, 
maligne şi 
nespecificate 
(incluzând 
chisturi şi 
polipi)
Cancere de piele 
non-melanom* 
(vezi pct. 4.4)
Melanom malign 
(vezi pct. 4.4), 
limfom, leucemie
Carcinom cu 
celule 
Merkel (vezi 
pct. 4.4), 
Sarcom 
Kaposi
Tulburări TrombocitopeniPancitopenie*Anemie Histiocitoză 

147
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu 
frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
hematologice 
şi limfatice
e, anemie, 
leucopenie, 
neutropenie
aplastică*hemofagocit
ară (sindrom 
de activare 
macrofagică)
†
Tulburări ale 
sistemului 
imunitar
Reacţii 
alergice (vezi 
Afecţiuni 
cutanate şi ale 
ţesutului 
subcutanat), 
formarea de 
autoanticorpi 
*
Vasculită 
(incluzând 
vasculită cu 
anticorpi 
citoplasmatici 
antineutrofilici 
pozitivi)
Reacţii alergice
grave/anafilactice 
(incluzând edem 
angioneurotic, 
bronhospasm), 
sarcoidoză
Agravarea 
simptomelor 
de 
dermatomioz
ită
Tulburări ale 
sistemului 
nervos
CefaleeReacţii de 
demielinizare ale 
SNC care 
sugerează 
scleroza multiplă 
sau stări de 
demielinizare 
locală cum sunt 
nevrita optică şi 
mielita transversă 
(vezi pct. 4.4), 
evenimente 
demielinizante 
periferice, 
inclusiv 
sindromul 
Guillain-Barré, 
polineuropatie 
cronică 
inflamatorie 
demielinizantă, 
polineuropatie 
demielinizantă şi 
neuropatie 
motorie 
multifocală (vezi 
pct. 4.4), 
convulsie
Tulburări 
oculare
Uveită, sclerită
Tulburări 
cardiace
Agravarea 
insuficienţei 
cardiace 
congestive (vezi 
pct. 4.4)
Insuficienţă 
cardiacă 
congestivă nou 
instalată (vezi 
pct. 4.4)

148
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente 
≥ 1/10
Frecvente 
≥ 1/100
şi <1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/1,000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu 
frecvenţă 
necunoscută 
(care nu 
poate fi 
estimată din 
datele 
disponibile)
Tulburări 
respiratorii, 
toracice şi 
mediastinale
Boli pulmonare 
interstiţiale 
(inclusiv 
pneumonită şi 
fibroză 
pulmonară)*
Tulburări 
gastro-
intestinale
Boală 
inflamatorie 
intestinală
Tulburări
hepatobiliare
Valori crescute 
ale enzimelor 
hepatice*
Hepatită 
autoimună*
Afecţiuni 
cutanate şi ale 
ţesutului 
subcutanat
Prurit, erupţii 
cutanate
Edem 
angioneurotic, 
psoriazis 
(incluzând 
psoriazisul 
incipient sau 
agravat şi cel 
pustular, în 
principal palmar 
şi plantar), 
urticarie, erupţii 
cutanate 
psoriaziforme
Sindrom Stevens-
Johnson, 
vasculită cutanată 
(incluzând 
vasculită de 
hipersensibilitate)
, eritem poliform, 
reacții lichenoide
Necroliză 
epidermic
ă toxică
Tulburări 
musculo-
scheletice şi 
ale ţesutului 
conjunctiv
Lupus eritematos 
cutanat, lupus 
eritematos 
cutanat subacut, 
sindrom lupoid
Tulburări 
renale şi ale 
căilor urinare
Glomerulonefrită
Tulburări 
generale şi la 
nivelul locului 
de 
administrare
Reacţii la 
locul de 
injectare 
(incluzând 
sângerare, 
echimoze, 
eritem, 
prurit, 
durere, 
tumefiere)
*
Pirexie
* Vezi Descrierea reacţiilor adverse selectate, mai jos.
† Vezi subpunctul „Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică” de mai sus.
Descrierea reacţiilor adverse selectate
Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative 
Au fost observate o sută douăzeci şi nouă (129) de noi malignităţi de diferite tipuri, la 4114pacienţi cu 
poliartrită reumatoidă trataţi în cadrul studiilor clinice efectuate cu Enbrel pentru un timp aproximativ 

149
de până la 6ani, inclusiv 231de pacienţi trataţi cu Enbrel în asociere cu metotrexat în cadrul studiului 
de 2 ani controlat faţă de medicaţie activă. Ratele şi incidenţele de apariţie în cadrul acestor studii 
clinice au fost similare cu cele anticipate pentru populaţia studiată. Un număr total de2 malignităţi a 
fost raportat în cadrul studiilor clinice cu durata aproximativă de 2 ani, care au inclus 240de pacienţi 
cu artrită psoriazică trataţi cu Enbrel. În cadrul studiilor clinice efectuate pe o perioadă mai mare de 
2 ani, la 351de pacienţi cuspondilită anchilozantă, au fost raportate 6 malignităţi la pacienţii trataţi cu 
Enbrel. La un grup de 2711 pacienţi cu psoriazis în plăci trataţi cu Enbrel în cadrul studiilor dublu-orb 
şi deschise cu durata de până la 2,5 ani au fost raportate 30 malignităţi şi 43 cancere cutanate, altele 
decât melanomul.
La un grup de 7416 pacienţi trataţi cu Enbrel, incluşi în studii privind poliartrita reumatoidă, artrita 
psoriazică, spondilita anchilozantă şi psoriazisul, au fost raportate 18 limfoame.
În perioada ulterioară punerii pe piaţă au fost raportate, de asemenea, diverse malignităţi (incluzând 
carcinoame ale sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.4).
Reacţii la locul de injectare
Pacienţii cu boli reumatice trataţi cu Enbrel au prezentat oincidenţă semnificativ mai mare a reacţiilor 
apărute la locul de injectare, comparativ cu cei cărora li s-a administrat placebo (36% faţă de 9%). 
Reacţiile la locul de injectare au apărut, de obicei, în prima lună. Durata lor medie aproximativă a fost 
de 3 până la 5 zile. În grupurile de tratament cu Enbrel, în majoritatea cazurilor de reacţii la locul de 
injectare nu a fost administrat niciun tratament, iar pentru majoritatea pacienţilor care au primit totuşi 
un tratament acesta a constat în preparate topice, cum sunt corticosteroizii, sau în antihistaminice 
orale. În plus, unii pacienţi au dezvoltat o revenire a reacţiilor la locul de injectare caracterizată          
printr-o reacţie a pielii la locul ultimei injecţii, împreună cu apariţia simultană de reacţii la locurile de 
injectare folosite anterior. Aceste reacţii au fost, în general, tranzitorii, şi nu au revenit pe durata 
tratamentului.
În cadrul studiilor clinice controlate, la pacienţi cu psoriazis în plăci, aproximativ 13,6% dintre 
pacienţii trataţi cu Enbrel au dezvoltat reacţii la locul de injectare, faţă de 3,4% dintre pacienţii cărora 
li s-a administrat placebo, pe durata primelor 12săptămâni de tratament.
Infecţii grave
În studiile controlate cu placebo nu a fost observată nicio creştere a incidenţei infecţiilor grave (letale, 
care ameninţă supravieţuirea sau care necesită spitalizare sau tratament antibiotic pe cale 
intravenoasă). Infecţiile grave au apărut la 6,3% din pacienţii cu poliartrită reumatoidă trataţi cu 
Enbrel timp de cel mult 48 de luni. Acestea au inclus abcese (cu diferite localizări), bacteriemie, 
bronşită, bursită, celulită, colecistită, diaree, diverticulită, endocardită (suspectată), gastroenterită, 
hepatită B, herpes zoster, ulcer de gambă, infecţii bucale, osteomielită, otită, peritonită, pneumonie, 
pielonefrită, sepsis, artrită septică, sinuzită, infecţii cutanate, ulcere cutanate, infecţii ale tractului 
urinar, vasculită şi infectarea plăgilor. În cadrul studiului de 2 ani controlat faţă de medicaţie activă, în 
care pacienţii au fost trataţi fie cu Enbrel în monoterapie, fie cu metotrexat în monoterapie, fie cu 
Enbrel în asociere cu metotrexat, ratele de apariţie a infecţiilor grave au fost similare la toate grupurile 
de tratament. Totuşi, nu poate fi exclusă perspectivaca asocierea dintre Enbrel şi metotrexat să fie 
asociată cu o creştere a ratei infecţiilor.
Nu au fost constatate diferenţe în ceea ce priveşte ratele de apariţie a infecţiilor între pacienţii trataţi cu 
Enbrel şi cei cărora li s-a administrat placebo pentru psoriazis în plăci în cadrul studiilor placebo-
controlate cu durata de până la 24de săptămâni. Infecţiile grave apărute la pacienţii trataţi cu Enbrel 
au inclus celulită, gastroenterită, pneumonie, colecistită, osteomielită, gastrită, apendicită, fasciită 
streptococică, miozită, şoc septic, diverticulităşi abcese. În cadrul studiilor efectuate în regim dublu-
orb şi în regim deschis la pacienţi cu artrită psoriazică, un pacient a raportat o infecţie gravă 
(pneumonie).
În cursul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave şi letale; agenţii patogeni raportaţi au inclus 
bacterii, micobacterii (inclusiv agentul cauzator al tuberculozei), virusuri şi fungi. Unele din aceste 
infecţii au intervenit în primele câteva săptămâni după iniţierea tratamentului cu Enbrel, la pacienţii 

150
care prezentau patologii subiacente (de exemplu: diabet zaharat, insuficienţă cardiacă congestivă, 
antecedente de infecţii active sau cronice), în plus faţă de poliartrita reumatoidă (vezi pct. 4.4). 
Tratamentul cu Enbrel ar putea creşte rata mortalităţii la pacienţii cu stare de sepsis instalată.
Infecţiile oportuniste au fost raportate în asociere cu Enbrel, incluzând infecţii invazive fungice, 
parazitare (incluzând protozoarice), virale (incluzând herpes zoster), bacteriene (incluzând Listeriaşi 
Legionella) şi infecţii micobacteriene atipice. Într-un set comun de date provenite din studiile clinice, 
frecvenţa generală a infecţiilor oportuniste a fost de 0,09% pentru 15402 subiecţi cărora li s-a 
administrat Enbrel. Rata de expunere ajustată a fost de 0,06evenimente pentru 100pacienţi-ani. În 
experienţa după punerea medicamentului pe piaţă, aproximativ jumătate dintre toate raportările de caz 
privind infecţiile oportuniste la nivel mondial au fost infecţii fungice invazive. Cel mai frecvent 
raportate infecţii fungice invazive au inclus Candida,Pneumocystis,Aspergillusşi Histoplasma. 
Infecţiile fungice invazive au reprezentat mai mult de jumătate din cazurile letale la pacienţii care au 
prezentat infecţii oportuniste. Majoritatea raportărilor cu evoluţie letală au fost la pacienţi cu 
pneumonie cu Pneumocystis, infecţii fungice sistemice nespecificate şi aspergiloză (vezi pct. 4.4).
Autoanticorpi
La pacienţii adulţi au fost efectuate teste ale mostrelor de ser în scopul detectării autoanticorpilor, în 
momente diferite. Dintre pacienţii cu poliartrită reumatoidă evaluaţi pentru prezenţa anticorpilor 
antinucleari (AAN), procentul de pacienţi care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru AAN 
( 1:40) a fost mai mare în rândul pacienţilor trataţi cu Enbrel (11%) decât în rândul pacienţilor trataţi 
cu placebo (5%). Procentul pacienţilor care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru 
anticorpii anti-ADN dublu catenar a fost, de asemenea, mai mare, atât la dozarea radioimunologică 
(15% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de 4% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo), cât 
şi la testul cu Crithidia luciliae(3% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de niciunul dintre pacienţii 
cărora li s-a administrat placebo). Proporţia pacienţilor trataţi cu Enbrel care au dezvoltat anticorpi 
anti-cardiolipină a fost la fel de mare ca şi în cazul pacienţilor trataţi cu placebo. Impactul pe termen 
lung al tratamentului cu Enbrel asupra evoluţiei bolilor autoimune nu este cunoscut.
Au fost raportate cazuri rare de pacienţi, incluzând pacienţi cu factor reumatoid pozitiv, care au 
dezvoltat alţi autoanticorpi în asociaţie cu un sindrom lupoid sau cu erupţii compatibile, din punct de 
vedere al aspectului clinic şi rezultatelor biopsiei, cu lupusul cutanat subacut sau cu lupusul discoid.
Pancitopenia şi anemia aplastică
Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de pancitopenie şi anemie aplastică, dintre 
care unele au avut sfârşit letal (vezi pct. 4.4).
Bolile pulmonare interstiţiale
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) bolii pulmonare interstiţiale la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,06% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) bolii 
pulmonare interstiţiale a fost de 0,47% (mai puţin frecvent). Au existat raportări ulterioare punerii pe 
piaţă de cazuri de boli pulmonare interstiţiale (inclusiv pneumonită şi fibroză pulmonară), dintre care 
unele au avut sfârşit letal.
Tratamentul asociat cu anakinra
În cadrul studiilor în care pacienţilor adulţi li s-a administrat tratament concomitent cu Enbrel şi 
anakinra, s-a observat o rată de apariţie a infecţiilor grave mai mare decât în cazul pacienţilor cărora li 
s-a administrat numai Enbrel, iar 2% dintre pacienţi (3/139) au dezvoltat neutropenie (numărul absolut 
al neutrofilelor  1000/mm
3
). Aflat în condiţii de neutropenie, un pacient a dezvoltat celulită, care s-a 
rezolvat prin spitalizare (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Valori crescute ale enzimelor hepatice
În fazele dublu orb ale studiilor clinice controlate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) reacțiilor adverse constând în valori crescute ale enzimelor hepatice la pacienţi 
cărora li s-a administrat etanercept fără metotrexat ca medicaţie concomitentă a fost de 0,54% (mai 

151
puţin frecvent). În fazele dublu orb ale studiilor clinice controlate care permiteau tratamentul 
concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) reacțiilor adverse constând în 
valori crescute ale enzimelor hepatice a fost de 4,18% (frecvent).
Hepatita autoimună
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) hepatitei autoimune la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,02% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) hepatitei 
autoimune a fost de 0,24% (mai puţin frecvent).
Copii şi adolescenţi
Vezi Rezumatul profilului de siguranţă, mai sus.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentuluieste importantă. Acest lucru 
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din 
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului 
naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.
4.9Supradozaj
În cadrul studiilor clinice la pacienţi cu poliartrită reumatoidă nu s-a impus necesitatea limitării 
dozajului din cauza toxicităţii. Cel mai înalt nivel de dozare evaluat a fost reprezentat de o încărcare 
intravenoasă de 32mg/m
2
urmată de doze subcutanate de 16mg/m
2
, administrate de două ori pe 
săptămână. Un pacient cu poliartrită reumatoidă şi-a auto-administrat din greşeală o doză subcutanată 
de 62mg de Enbrel, de două ori pe săptămână timp de 3 săptămâni, fără să înregistreze reacţii adverse. 
Nu există antidot cunoscut pentru Enbrel.
5.PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: imunosupresoare, inhibitori ai factorului de necroză tumorală alfa (TNF-α), 
codul ATC: L04AB01
Factorul de necroză tumorală (TNF) reprezintă o citokină dominantă în cadrul procesului inflamator al 
poliartritei reumatoide. Valorile crescute de TNF se regăsesc, de asemenea, în membrana sinovială şi 
în plăcile psoriazice ale pacienţilor cu artrită psoriazică, precum şi în serul şi în ţesutul sinovial al 
pacienţilor cu spondilită anchilozantă. În cazul psoriazisului în plăci, infiltrarea cu celule inflamatorii 
incluzând celulele T conduce la o creştere a valorilor TNF în leziunile psoriazice, comparativ cu 
valorile existente în pielea neafectată. Etanerceptul este un inhibitor competitiv al legării TNF pe 
receptorii săi de pe suprafaţa celulelor, inhibând în acest fel activitatea biologică a TNF. TNF şi 
limfotoxina sunt citokine pro-inflamatorii care se leagă pe două tipuri distincte de receptori de pe 
suprafaţa celulară: receptorul factorului de necroză tumorală de 55-kilodaltoni (p55) şi cel de                 
75-kilodaltoni (p75) (TNFR). Ambele tipuri de receptori există în mod natural, atât în forma legată de 
membrană, cât şi în forma solubilă. Se consideră că tipul solubil de TNFR reglează activitatea 
biologică a TNF.
TNF şi limfotoxina se găsesc în principal sub formă de homotrimeri, activitatea lor biologică fiind 
dependentă de legarea încrucişată cu TNFR de pe suprafaţa celulară. Receptorii dimerici solubili 
precum etanerceptul posedă o afinitate pentru TNF mai mare decât a receptorilor monomerici şi 
reprezintă inhibitori competitivi ai legării TNF pe receptorii săi celulari cu un grad de potenţă 

152
semnificativ mai mare. În plus, utilizarea unui fragment Fc imunoglobulinic ca element de fuziune în 
construcţia unui receptor dimeric este de natură să confere un timp de înjumătăţire serică mai lung.
Mecanism de acţiune
O mare parte din patologia articulară care intervine în poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă, 
precum şi din patologia cutanată care intervine în psoriazisul în plăci, este mediată de molecule pro-
inflamatorii, ce fac parte dintr-o reţea cinetică controlată de TNF. Se consideră că mecanismul de 
acţiune al etanerceptului constă în inhibarea competitivă a legării TNF la TNFR de pe suprafaţa 
celulelor, inhibând astfel răspunsurile celulare mediate de TNF şi conducând la inactivitatea biologică 
a TNF. Etanerceptul poate, de asemenea, modula răspunsurile biologice controlate de alte molecule 
aflate mai jos în cascada funcţională (de exemplu citokine, molecule de adeziune sau proteinaze), a 
căror acţiune este indusă sau reglată de TNF.
Eficacitate şi siguranţă clinică
Această secţiune prezintă date obţinute în cadrul a trei studii asupra artritei juvenile idiopatice, un 
studiu la pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci, patru studii la pacienţi adulţi cu artrită 
reumatoidăşi patru studii la pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
Siguranţa şi eficacitatea Enbrel au fost evaluate în cadrul unui studiu efectuat în două părţi, la 69 de 
copii cu artrită juvenilă idiopatică forma poliarticulară, care prezentau diverse subtipuri clinice de 
instalare a artritei juvenile idiopatice (poliartrită, pauciartrită, instalare sistemică). Au fost înrolaţi 
pacienţi cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani, cu artrită juvenilă idiopatică forma poliarticulară în stadiu 
moderat până la sever, refractari la tratamentul cu metotrexat sau care prezentau intoleranţă faţă de 
acesta; pacienţilor le-a fost menţinut tratamentul de fond cu un singur medicament antiinflamator 
nesteroidian în doză stabilă şi/sau prednison (<0,2 mg/kg şi zi sau 10mg maximum). În prima parte 
toţi pacienţii au primit 0,4mg/kg (maximum 25mg per doză) de Enbrel pe cale subcutanată, de două 
ori pe săptămână. În cea de-a doua parte, pacienţii care au prezentat un răspuns clinic în ziua 90 au fost 
randomizaţi pentru a continua tratamentul cu Enbrel sau a primi placebo timp de patru luni, şi au fost 
evaluaţi pentru detectareaepisoadelor de recurenţă. Răspunsurile au fost măsurate prin utilizarea ACR 
Pedi 30, definit ca  30% îmbunătăţire în cel puţin trei din şase şi  30% agravare în nu mai mult de 
unul din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ, acestea incluzând numărul articulaţiilor active, 
limitarea mişcării, evaluările globale efectuate de medic şi pacient/părinte, evaluarea funcţională şi 
viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Recurenţele de boală au fost definite ca  30% agravare în 
trei din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi  30% îmbunătăţire în cel mult unul din cele şase 
criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi minimum două articulaţii active.
În prima parte a studiului, 51 din 69 (74%) de pacienţi au prezentat un răspuns clinic şi au fost incluşi 
în partea a doua a studiului. În cea de-a doua parte a studiului, 6 din 25 (24%) de pacienţi care au 
rămas pe tratamentul cu Enbrel au înregistrat o recurenţă a bolii, în comparaţie cu 20 din 26 (77%) de 
pacienţi cărora li s-a administrat placebo (p=0,007). De la începerea celei de-a doua părţi a studiului, 
valoarea mediană a intervalului de timp până la recurenţa bolii a fost de  116 zile pentru pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel şi de 28 de zile pentru pacienţii cărora li s-a administrat placebo. În 
rândul pacienţilor care au prezentat un răspuns clinic după 90 de zile şi au fost incluşi în partea a doua 
a studiului, unii dintre cei cărora li s-a administrat Enbrel au continuat să înregistreze ameliorări din 
luna a 3-a până în luna a 7-a, în timp ce aceia cărora li s-a administrat placebo nu au înregistrat 
ameliorări.
Într-un studiu de extensie, deschis, pentru evaluarea siguranţei, 58 pacienţi copii şi adolescenţi din 
studiul de mai sus (de la vârsta de 4ani la momentul înrolării în studiu) au continuat să utilizeze 
Enbrel pe o perioadă de până la 10 ani. Proporţia evenimentelor adverse grave şi a infecţiilor grave nu 
a crescut cu expunerea pe termen lung.  

153
Siguranţa pe termen lung a tratamentului cu Enbrel în monoterapie (n=103), Enbrel plus metotrexat 
(n=294) sau metotrexat în monoterapie (n=197) a fost evaluată timp de până la 3 ani, într-un registru 
cu 594 copii cu vârsta între 2 şi 18 ani cu artrită juvenilă idiopatică, dintre care 39 aveau vârsta între 2 
şi 3 ani. În general, infecţiile au fost mai frecvent raportate la pacienţii trataţi cu etanercept comparativ 
cu metotrexat în monoterapie (3,8 faţă de2%), iar infecţiile asociate cu utilizarea etanercept au fost de 
natură mai severă.
Într-un alt studiu deschis, cu un singur grup(n=117), 60 pacienţi cu oligoartrită extinsă(OE)
(15 pacienţi cu vârsta între 2 şi 4 ani, 23 pacienţi cu vârsta între 5 şi 11 ani şi 22 pacienţi cu vârsta 
între 12 şi 17 ani), 38 pacienţi cu artrită asociată cu entezită (cu vârsta între 12 şi 17 ani) şi 29 pacienţi 
cu artrită psoriazică (cu vârsta între 12 şi 17ani) au fost trataţi cu Enbrel, în doză de 0,8 mg/kg (până 
la maximum 50 mg pe doză), administrat săptămânal, timp de 12 săptămâni. În fiecare din subtipurile 
AJI, majoritatea pacienţilor au îndeplinit criteriile ACR Pedi 30 şi au demonstrat îmbunătăţire clinică 
în criteriile finale secundare cum sunt numărul articulaţiilor dureroase şi evaluarea globalăefectuată de 
medic. Profilul de siguranţă a fost consistent cu cel observat în alte studii pentru AJI.
Din cei 127pacienţi din studiul principal, 109 au participat la studiul de extensie în regim deschis şi au 
fost monitorizaţipentru o perioadă suplimentară de 8 ani, pentruun total de până la 10 ani. La sfârşitul 
studiului de extensie, 84/109 (77%) pacienţi au terminat studiul; 27 (25%) luau Enbrel în mod activ, la 
7 (6%)s-a oprittratamentul datorită bolii scăzute/inactive; 5 (5%) au reînceput Enbrel după o retragere 
anterioară de la tratament; şi 45 (41%) au oprit Enbrel (dar au rămas în observaţie); 25/109 (23%) 
pacienţi au întrerupt permanent studiul. Ameliorările stării clinice obţinute în studiul principal au fost, 
în general, menţinute pentru toate criteriile finale de eficacitate în timpul întregii perioade de 
monitorizare. Pacienții în tratament cu Enbrel au putut să fie incluşiîntr-o perioadă opțională de 
retragere din tratatament- reluare a tratamentului, o singură dată în timpul studiului de extensie, pe 
baza aprecierii făcute de investigator asupra răspunsului clinic. 30pacienţi au intrat în perioada de 
retragere. La 17pacienţi a fost raportat un puseu evolutiv de boală (definit ca înrăutăţire ≥30% la cel 
puţin 3 din cele 6 componente ale ACR Pedi cu ameliorare ≥30% la nu mai mult de1 dintre cele 6 
componente rămase şi un minim de 2 articulaţii active); timpul median până la puseul evolutiv de 
boală după retragerea Enbrel a fost de 190zile. La 13pacienţi s-a reluat tratamentul şi timpul median 
de la retragere până la reluare a fostestimat la 274zile. Din cauzanumărului mic de înregistrări de 
date, aceste rezultate trebuie interpretate cu precauţie.
Profilul de siguranţă a fost concordantcu cel observat în studiul principal.
Nu s-au efectuat studii la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică în scopul evaluării efectelor 
tratamentului neîntrerupt cu Enbrel la pacienţii care nu au prezentat un răspuns la 3 luni de la iniţierea 
tratamentului cu Enbrel. Suplimentar, nu au fost efectuate studii pentru evaluarea efectelor reducerii 
dozei recomandate de Enbrel după utilizarea sa pe termen lung la pacienţi cu AJI.
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la 
211 pacienţi copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani, cu psoriazis în plăci în formă 
moderată sau severă (definită printr-un scor sPGA ≥ 3, cu o implicare ≥ 10% din SC şi cu PASI ≥12). 
Pacienţii eligibili primiseră în trecut cure de fototerapie sau de tratament sistemic, ori erau inadecvat 
controlaţi prin tratament topic.
Pacienţilor li s-a administrat Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) sau placebo, o dată pe săptămână timp 
de 12săptămâni. În săptămâna12, numărul pacienţilor care au înregistrat răspunsuri pozitive din punct 
de vedere al eficacităţii (de exemplu, PASI 75) a fost mai mare în cazul celor care au fost randomizaţi 
pentru a li se administra Enbrel decât în cazul celor care au fost randomizaţi pentru a li se administra 
placebo.

154
Rezultatele la 12săptămâni la copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Enbrel
0,8mg/kg o dată pe 
săptămână
(N = 106)
Placebo
(N = 105)
PASI 75, n (%)60 (57%)
a
12 (11%)
PASI 50, n (%)79 (75%)
a
24 (23%)
sPGA „fără leziuni aparente” sau „cu 
leziuni aparente minime”, n (%)
56 (53%)
a
14 (13%)
Abreviere: sPGA-static Physician Global Assessment
a.p < 0,0001 comparativ cu placebo
După perioada de 12săptămâni de tratament în regim dublu-orb, tuturor pacienţilor li s-a administrat 
Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) o dată pe săptămână timp de încă 24de săptămâni. Răspunsurile 
observate în timpul perioadei de studiu în regim deschis au fost similare cu cele observate în perioada 
de studiu în regim dublu-orb.
În cursul unei perioade de oprire randomizată a tratamentului, au suferit o recădere a bolii (pierderea 
răspunsului PASI 75) un număr semnificativ mai mare dintre pacienţii care au fost re-randomizaţi 
pentru a li se administra placebo decât dintre cei care au fost re-randomizaţi pentru a li se administra 
Enbrel. Prin continuarea tratamentului, răspunsurile au fost menţinute timp de 48de săptămâni.
Eficienţa şi siguranţa pe termen lung aadministrării Enbrel 0,8mg/kg (până la 50mg) o dată pe 
săptămână a fost evaluată într-un studiu de extensie, deschis, la 181 subiecţi copii şi adolescenţi cu 
psoriazis în plăci, până la 2 ani după cele 48 de săptămâni ale studiului discutat mai sus. Experienţa pe 
termen lung cu Enbrel a fost, în general, comparabilă cu studiuloriginal de 48 de săptămâni şi nu  a 
demonstrat niciun rezultat nou privind siguranţa.
Pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă
Eficacitatea Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo. 
Studiul a evaluat 234 de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă la care s-a înregistrat un eşec 
terapeutic cu cel puţin unul dar nu mai mult de patru medicamente antireumatice modificatoare ale 
evoluţiei bolii (MARMB). Au fost administrate doze s.c. de 10mg sau 25 mg de Enbrel sau placebo, 
de două ori pe săptămână timp de 6 luni consecutive. Rezultatele acestui studiu controlat au fost 
exprimate în procente de ameliorare a poliartritei reumatoide, utilizând criteriile de răspuns ale 
American College of Rheumatology (ACR).
Răspunsurile ACR 20 şi 50 au fost mai mari în cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel, la 3 şi la 6 luni, 
comparativ cu pacienţii cărora li s-a administrat placebo (ACR 20: Enbrel 62% şi 59%, placebo 23% şi 
11% respectiv la 3 şi 6 luni; ACR 50: Enbrel 41% şi 40%, placebo 8% şi 5% respectiv la 3 şi 6 luni; 
p<0,01 Enbrel faţă de placebo în toate momentele de referinţă, atât pentru răspunsul ACR 20 cât şi 
pentru ACR 50).
Aproximativ 15% dintre pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel au obţinut un răspuns ACR 70 la 3 şi 
6 luni, faţă de mai puţin de 5% dintre pacienţii din grupul la care s-a administrat placebo. În rândul 
pacienţilor cărora li s-a administrat Enbrel, răspunsurile clinice au apărut, în general, în decurs de 1 
până la 2 săptămâni de la iniţierea tratamentului, ele fiind obţinute aproape întotdeauna în decurs de          
3 luni. A fost observată o relaţie doză-răspuns; rezultatele obţinute cu doza de 10mg au fost 
intermediare între cele obţinute cu placebo şi cele obţinute cu doza de 25mg. Enbrel a obţinut 
rezultate semnificativ mai bune decât placebo la toate componentele criteriilor ACR, precum şi la alte 
măsurători ale activităţii poliartritei reumatoide care nu sunt incluse în criteriile de răspuns ACR, 
precum redoarea matinală. La fiecare 3 luni, pe durata studiului, a fost completat un chestionar de 
evaluare a sănătăţii HAQ (Health Assessment Questionnaire), care a inclus aspecte privind 
invaliditatea, vitalitatea, sănătatea mentală, starea generală de sănătate şi subdomeniile stării de 
sănătate asociate cu poliartrita. Toate subdomeniile HAQ au înregistrat rezultate îmbunătăţite la 
pacienţii trataţi cu Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, la 3 şi 6 luni.

155
După întreruperea tratamentului cu Enbrel, simptomele poliartritei au revenit, în general, în decurs de 
o lună. Conform rezultatelor studiilor deschise, reintroducerea tratamentului cu Enbrel după o 
întrerupere de cel mult 24de luni a condus la obţinerea unor răspunsuri de aceeaşi amploare ca cele 
înregistrate lapacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere. În cadrul extensiilor de studii 
clinice, efectuate în regim deschis, au fost observate răspunsuri stabile şi durabile timp de până la 
10 ani la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere.
Compararea eficacităţii Enbrel cu cea a metotrexatului a reprezentat obiectivul final principal al unui 
studiu randomizat, controlat faţă de medicaţie activă, cu evaluări radiografice în regim orb, la 632de 
pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă (durată<3 ani), care nu au primit anterior tratament cu 
metotrexat. Au fost administrate doze subcutanate (s.c.) de 10mg sau 25mg de Enbrel, de două ori pe 
săptămână timp de cel mult 24de luni. Dozele de metotrexat au fost crescute de la 7,5 mg pe 
săptămână până la un maximum de 20mg pe săptămână în primele 8săptămâni ale studiului, apoi au 
fost menţinute timp de cel mult 24de luni. În cazul dozei de 25mg de Enbrel, îmbunătăţirile clinice, 
inclusiv începutul acţiunii în decurs de 2săptămâni, au fost similare cu cele constatate în studiile 
clinice anterioare, ele fiind menţinute pe întreaga durată până la 24de luni. La momentul iniţial 
pacienţii prezentau un grad moderat de invaliditate, tradus prin scoruri ale HAQ de 1,4 până la 1,5. 
Tratamentul cu doza de 25mg de Enbrel a condus la îmbunătăţiri substanţiale la 12luni, când 
aproximativ 44% dintre pacienţi au obţinut un scor HAQ normal (mai mic de 0,5). Acest beneficiu s-a 
menţinut în cel de-al doilea an de studiu.
În acest studiu, distrucţia structurală articulară a fost evaluată prin metode radiografice şi exprimată 
sub forma modificărilor scorului total Sharp (TSS) şi componentelor sale, scorului de eroziune şi 
scorului de îngustare a spaţiului articular (JSN). Interpretarea radiografiilor mâinilor/zonelor carpiene 
şi picioarelor a fost făcută la momentul iniţial şi după 6, 12 şi 24de luni. Doza de 10mg Enbrel a avut 
un efect mai scăzut, în mod consistent, asupra distrucţiei structurale decât cea de 25mg. Doza de 
25 mg Enbrel a fost semnificativ superioară metotrexatului din punctul de vedere al scorurilor de 
eroziune, atât la 12,cât şi la 24de luni. Diferenţele apărute în TSS şi JSN între metotrexat şi doza de 
25 mg Enbrel nu au fost semnificative din punct de vedere statistic. Rezultatele sunt prezentate în 
figura de mai jos.
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat la pacienţii cu PR cu vechime <3ani
M
o
d
i
f
i
c
ă
r
i
 
f
a
ţ
ă
 
d
e
 
m
o
m
e
n
t
u
l
 
i
n
i
ţ
i
a
l
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
MTX
Enbrel 25 mg
12 luni24 luni
TSS  Eroziuni
JSN
TSSEroziuniJSN
1,3
0,8
0,9
0,4*   0,4 0,4
2,2
1,2
1,3
0,6*
0,9
0,6
*p < 0,05
Într-un alt studiu randomizat, dublu-orb, controlat faţă de medicaţie activă, au fost comparate 
eficacitatea clinică, siguranţa de utilizare şi evoluţia PR înregistrată prin mijloace radiologice la 
pacienţii trataţi numai cu Enbrel (25mg de două ori pe săptămână), numai cu metotrexat (7,5 până la 

156
20 mg pe săptămână, valoarea mediană adozei fiind de 20mg) şi cu o asociere de tratamente cu 
Enbrel şi metotrexat instituite în mod concomitent, la 682de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă 
activă cu vechime de 6 luni până la 20de ani (valoarea mediană de5 ani), care au prezentat unrăspuns 
nesatisfăcător la cel puţin un medicament antireumatic modificator al evoluţiei bolii (MARMB), altul 
decât metotrexatul.
Pacienţii din grupul tratat cu Enbrel în asociere cu metotrexat au prezentat răspunsuri ACR20, ACR 
50, ACR 70 şi îmbunătăţiri ale scorurilor SAB şi HAQ semnificativ mai mari, atât la 24de săptămâni 
cât şi la 52de săptămâni, faţă de pacienţii din ambele grupuri de monoterapie (rezultatele sunt 
prezentate în tabelul de mai jos). Avantaje semnificative furnizate de terapia asociată cu Enbrel şi 
metotrexat, faţă de monoterapia cu Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 
24 de luni.
Rezultatele privind eficacitatea clinică după 12luni: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat vs. 
Enbrel în asociere cu Metotrexat la pacienţi cu PR cu vechime între 6luni şi 20deani
Obiectiv finalMetotrexat
(n = 228)
Enbrel
(n = 223)
Enbrel +
Metotrexat
(n = 231)
Răspunsuri ACR
a
ACR 20
58,8%65,5%
74,5% 
†,
ACR 50
36,4%43,0%
63,2% 
†,
ACR 70
16,7%22,0%
39,8% 
†,
SAB
Scorul la momentul iniţial
b
5,55,75,5
Scorul în săptămâna 52
b
3,03,0
2,3
†,
Remisie
c
14%18%
37%
†,
HAQ
La momentul iniţial1,71,71,8
În săptămâna 521,11,0
0,8
†,
a: Pacienţii care nu au încheiat o perioadă de 12luni de participare la studiu au fost 
consideraţi ca non-respondenţi.
b: Valori medii ale SAB (Scorul de activitate a bolii).
c: Remisia este definită ca o valoare a SAB <1,6.
Compararea valorilor p, luate două câte două: †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat 
vs. metotrexat şi = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel.
Progresia radiografică la 12luni a fost semnificativ mai mică în grupul tratat cu Enbrel decât în grupul 
tratat cu metotrexat, în timp ce asocierea terapeutică a celor două a fost semnificativ superioară 
fiecăreia dintre cele două monoterapii în ceea ce priveşte încetinirea progresiei radiografice (vezi 
figura de mai jos).

157
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat vs. Enbrel în asociere cu Metotrexat 
la pacienţi cu PR cu vechime între 6luni şi 20deani (rezultatele la 12luni)
Compararea valorilor p, luate două câte două: *= p < 0,05 la compararea Enbrel vs. 
metotrexat, †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. metotrexat şi 
 = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel.
Avantaje semnificative furnizate deterapia asociată cu Enbrel şi metotrexat, faţă de monoterapia cu 
Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 24de luni. În mod similar, avantaje 
semnificative furnizate de monoterapia cu Enbrel faţă de monoterapia cu metotrexat au fostobservate, 
de asemenea, după 24de luni.
În cadrul unei analize în care toţi pacienţii care au abandonat studiul, indiferent de motiv, au fost 
consideraţi ca înregistrând o agravare a bolii, procentul de pacienţi la care nu s-a constatat o agravare a 
bolii (modificarea TSS ≤ 0,5) la 24de luni a fost mai mare în grupul tratat cu Enbrel în asociere cu 
metotrexat decât în grupurile tratate cu Enbrel sau cu metotrexat în monoterapie (62%, 50%, respectiv 
36%; p<0,05). Diferenţa dintre grupul tratat cu Enbrel în monoterapie şi grupul tratat cu metotrexat în 
monoterapie a fost, de asemenea, semnificativă (p<0,05). În rândul pacienţilor care au încheiat 
perioada completă, de 24de luni de tratament, în cadrul studiului, proporţia celor care nu au înregistrat 
o agravare a fost de 78%, 70%, respectiv de 61%.
Siguranţa şi eficacitatea dozei de 50mg de Enbrel (două injecţii s.c. de câte 25mg), administrată o 
dată pe săptămână, au fost evaluate în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la 420de 
pacienţi cu PR activă. În acest studiu, la 53de pacienţi s-a administrat placebo, 214 pacienţi au fost 
trataţi cu Enbrel în doză de 50mg o dată pe săptămână şi 153de pacienţi au fost trataţi cu Enbrel în 
doză de 25mg de două ori pe săptămână. Profilele de siguranţă şi eficacitate ale cele două regimuri de 
tratament cu Enbrel au fost comparabile, în săptămâna 8, din punct de vedere al efectelor şi cel al 
semnelor şi simptomelor PR; datele obţinute în săptămâna 16 nu au indicat o situaţie de 
comparabilitate (non-inferioritate) între cele două regimuri terapeutice.
Pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci
Recomandările de utilizare terapeutică ale Enbrel la pacienţi sunt date la pct. 4.1. Acei pacienţi din 
populaţia-ţintă care „au înregistrat un eşec de tratament” sunt definiţi printr-un răspuns insuficient 
(PASI<50 sau PGA mai puţin decât bine) sau prin agravarea bolii sub tratament, în condiţiile în care 
TSS
EroziuniJSN

158
au primit un tratament în doză adecvată pentru un timp suficient de lung pentru a permite evaluarea 
răspunsului cu cel puţin unul dintre cele trei tratamente sistemice majore, după disponibilităţi.
Nu a fost evaluată eficacitatea Enbrel faţă de alte tratamente sistemice la pacienţii cu psoriazis în stadii 
moderate până la grave (responsivi la alte tratamente sistemice) în cadrul unor studii care să compare 
direct Enbrel cu alte tratamente sistemice. În schimb, a fost evaluată siguranţa şi eficacitatea Enbrel în 
cadrul a patru studii randomizate, în regim dublu-orb, controlate cu placebo. Obiectivul final principal 
de eficacitate în toate cele patru studii a constat în proporţia de pacienţi din fiecare grup de tratament 
care au obţinut PASI 75 (adică o îmbunătăţire de cel puţin 75% a Psoriasis Area and Severity Index -
aria cutanată afectată de psoriazis şi indicele de severitate - faţă de momentul iniţial), după 
12 săptămâni.
Primul studiu a fost un studiu de fază 2 la pacienţi cu psoriazis în plăci activ dar stabil din punct de 
vedere clinic, care interesa  10% din suprafaţa corporală şi care aveau vârste  18 ani. O sută 
doisprezece (112) pacienţi au fost randomizaţi pentru a primi o doză de 25mg de Enbrel (n=57) sau 
placebo (n=55), de două ori pe săptămână timp de 24de săptămâni.
Cel de-al doilea studiu a evaluat 652de pacienţi cu psoriazis în plăci utilizând aceleaşi criterii de 
includere ca şi primul studiu, dar cu adăugarea, la selecţie, a criteriului unei zone minime interesate de 
psoriazis şi a unui index de severitate (PASI) de 10. Enbrel a fost administrat în doze de 25mg o dată 
pe săptămână, 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg de două ori pe săptămână, timp de 6 luni 
consecutive. Pe timpul primelor 12săptămâni ale perioadei de tratament dublu-orb, pacienţilor li s-a 
administrat placebo sau una din cele trei doze de Enbrel de mai sus. După 12săptămâni de tratament, 
pacienţii din grupul tratat cu placebo au început tratamentul, în regim orb, cu Enbrel (25mg de două 
ori pe săptămână); pacienţii din grupurile cu tratament activ şi-au continuat tratamentul până în 
săptămâna24, la doza care le-a fost atribuită iniţial prin randomizare.
Cel de-al treilea studiu a evaluat 583de pacienţi, având aceleaşi criterii de includere ca şi cel de-al 
doilea studiu. Pacienţii incluşi în acest studiu au primit o doză de 25mg sau 50mg de Enbrel sau 
placebo, de două ori pe săptămână timp de 12săptămâni, apoi toţi pacienţii au primit un tratament în 
regim deschis cu 25mg de Enbrel, de două ori pe săptămână, pentru încă 24de săptămâni.
Cel de-al patrulea studiu a evaluat 142de pacienţi, având criterii de includere similare cu studiile al 
doilea şi al treilea. Pacienţilor incluşi în acest studiu li s-a administrat o doză de 50mg de Enbrel sau 
placebo, o dată pe săptămână timp de 12săptămâni, apoi tuturor pacienţilor li s-a administrat un 
tratament în regim deschis cu 50mg de Enbrel, o dată pe săptămână, pentru încă 12săptămâni.
În primul studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie semnificativ mai mare de pacienţi 
cu un răspuns PASI 75 în săptămâna 12 (30%) faţă de grupul tratat cu placebo (2%) (p<0,0001). După 
24 de săptămâni, 56% dintre pacienţii din grupul tratat cu Enbrel au obţinut PASI 75, faţă de 5% 
pacienţii din grupul tratat cu placebo. Rezultatele principale obţinute în cel de-al doilea, al treilea şi al 
patrulea studiu sunt prezentate mai jos.

159
Răspunsurile pacienţilor cu psoriazis în studiile 2, 3 şi 4
Răspuns
(%)
---------------------Studiul 2--------------
----
--------------Studiul 3---------
--
----------------Studiul 4---------
----
Placeb
o
----------Enbrel---------
Placeb
o
--------Enbrel-------
Placeb
o
-------Enbrel------
25 mg de 2 
ori pe săpt.
50 mg de 2 
ori pe săpt.
25 mg 
de 2 ori 
pe săpt.
50 mg 
de 2 ori 
pe săpt.
50 mg 
1 dată 
pe săpt.
50 mg 
1 dată 
pe săpt.
n = 166
săpt. 
12
n = 
162
săpt. 
12
n = 
162
săpt. 
24
a
n = 
164
săpt. 
12
n = 
164
săpt. 
24
a
n = 193
săpt. 
12
n = 196
săpt. 12
n = 196
săpt. 12
n = 46
săpt. 
12
n = 96
săpt. 12
n = 90
săpt. 
24
a
PASI 501458*7074*77964*77*969*83
PASI 75434*4449*59334*49*238*71
DSGA
b
, 
fără leziuni 
aparente 
sau 
aproape 
fără leziuni 
aparente534*3949*55439*57*439*64
*p  0,0001 comparativ cu placebo
a. Nu au fost făcute comparaţii statistice cu placebo în săptămâna 24 în studiile 2 şi 4 deoarece 
grupul tratat iniţial cu placebo a primit Enbrel 25mg, de două ori pe săptămână, sau 50mg, o dată 
pe săptămână, din săptămâna 13 până în săptămâna24.
b. „Dermatologist Static Global Assessment”. Fără leziuni aparente sau aproape fără leziuni 
aparente, definit printr-un scor de 0 sau 1 pe o scală de la 0 la 5.
În rândul pacienţilor cu psoriazis în plăci aflaţi pe tratament cu Enbrel, răspunsurile clinice 
semnificative în comparaţie cu placebo au fost evidente la momentul primei vizite (2săptămâni) şi 
s-au menţinut pe durata celor 24de săptămâni de tratament.
În cadrul celui de-al doilea studiu s-a prevăzut şi o perioadă de întrerupere a medicaţiei, în care 
pacienţii care au obţinut îmbunătăţiri ale PASI de cel puţin 50% în săptămâna 24 au întrerupt 
administrarea tratamentului. De asemenea, pacienţii care nu se mai aflau sub tratament au fost 
monitorizaţi pentru apariţia episoadelor de rebound (PASI 150% faţă de momentul iniţial) şi pentru 
stabilirea intervalului de timp până la recidivă (definită ca pierderea a cel puţin jumătate din 
îmbunătăţirea obţinută între momentul iniţial şi săptămâna 24). În timpul perioadei de întrerupere a 
medicaţiei, simptomele de psoriazis au revenit treptat,cu o valoare mediană a timpului până la 
recidiva bolii de 3 luni. Nu au fost înregistrate fenomene de rebound şi nici evenimente adverse grave 
legate de psoriazis. Dovezile adunate tind să indice ca benefică reluarea tratamentului cu Enbrel la 
pacienţii care au răspuns iniţial la tratament.
În cel de-al treilea studiu, majoritatea pacienţilor (77%), care au fost iniţial atribuiţi prin randomizare 
pentru doza de 50mg de Enbrel de două ori pe săptămână, şi la care, în săptămâna 12, s-a operat o 
micşorare adozei la 25mg de două ori pe săptămână, au menţinut un răspuns PASI 75 până în 
săptămâna36. La pacienţii care au primit doza de 25mg de două ori pe săptămână pe întreaga durată a 
studiului, răspunsul PASI 75 a continuat să se îmbunătăţească între săptămânile 12 şi 36.
În cel de-al patrulea studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie mai mare de pacienţi 
cu PASI 75 în săptămâna 12 (38%), comparativ cu grupul tratat cu placebo (2%) (p<0,0001). Pentru 
pacienţii cărora li s-au administrat 50 mg o dată pe săptămână pe parcursul studiului, eficacitatea 
răspunsurilor a continuat să se îmbunătăţească, o proporţie de 71% ajungând la PASI 75 în săptămâna 
24.
În studiile deschise pe termen lung (până la 34 luni) în care Enbrel a fost administrat fără întrerupere, 
răspunsurile clinice au fost constante şi siguranţa a fost comparabilă cu studiile pe termen scurt.

160
O analiză a datelor studiilor clinice nu a evidenţiat caracteristici ale bolii subiacente care ar putea 
permite medicilor clinicieni săselecteze cea mai adecvată opţiune de dozaj (intermitent sau continuu). 
Prin urmare, alegerea tratamentului intermitent sau continuu trebuie să aibă la bază decizia medicului 
şi necesităţile individuale ale pacientului.
Anticorpi împotriva Enbrel
În serul câtorva subiecţi trataţi cu etanercept au fost detectaţi anticorpi la etanercept. Toţi aceşti 
anticorpi au fost non-neutralizanţi, iar prezenţa lor a fost în general tranzitorie. Nu pare să existenicio 
corelaţie între dezvoltarea de anticorpi şi răspunsul clinic sau evenimentele adverse.
La subiecţii trataţi cu doze aprobate de etanercept în studii clinice cu durata de până la 12luni, 
frecvenţele de apariţie cumulate ale anticorpilor anti-etanercept au fost de aproximativ 6% la subiecţii 
cu poliartrită reumatoidă, 7,5% la subiecţii cu artrită psoriazică, 2% la subiecţii cu spondilită 
anchilozantă, 7% la subiecţii cu psoriazis, 9,7% dintre subiecţii copii şi adolescenţi cu psoriazisşi 
4,8% la subiecţii cu artrită juvenilă idiopatică.
Proporţia subiecţilor care au dezvoltat anticorpi la etanercept în studiile cu durată mai lungă (de până 
la 3,5 ani) creşte în timp, conform aşteptărilor. Cu toate acestea, datorită naturii lor tranzitorii, 
incidenţa anticorpilor detectaţi la fiecare punct de evaluare a fost, în mod tipic, mai mică de 7% la 
subiecţii cu poliartrită reumatoidă şi subiecţii cu psoriazis.
Într-un studiu de lungă durată privind psoriazisul, în care pacienţilor li s-au administrat 50mg de două 
ori pe săptămână, timp de 96 de săptămâni, incidenţa anticorpilor constatată la fiecare punct de 
evaluare a fost de până la aproximativ 9%.
5.2Proprietăţi farmacocinetice
Valorile serice ale etanerceptului au fost determinate cu ajutorul testelor cu imunosorbenţi şi enzime 
(ELISA), care pot detecta produşii de degradare reactivi la ELISA, precum şi compusul de origine.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Cu toate că la pacienţii şi voluntarii la care s-a administrat etanercept marcat radioactiv a fost 
constatată eliminarea de materialradioactiv prin urină, nu au fost observate concentraţii crescute de 
etanercept la pacienţii cu insuficienţă renală acută. Prezenţa insuficienţei renale nu solicită o 
modificare a dozelor.
Insuficienţă hepatică
Nu au fost observate concentraţii crescute de etanercept la pacienţii cu insuficienţă hepatică acută. 
Prezenţa insuficienţei hepatice nu solicită o modificare a dozelor.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În cadrul unui studiu privind tratamentul cu Enbrel al artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară, 
69 de pacienţi (cu vârste cuprinse între4 şi 17ani) au primit 0,4mg Enbrel/kg, de două ori pe 
săptămână timp de trei luni. Profilele concentraţiei serice au fost similare cu cele observate la pacienţii 
adulţi cu poliartrită reumatoidă. Copiii cu vârstele cele mai mici (4 ani) au prezentat o valoare redusă a 
clearance-ului (valoarea clearance-ului a crescut prin normalizarea în funcţie de greutate), faţă de 
copiii cu vârste mai mari (12ani) şi de adulţi. Simularea dozării sugerează faptul că, în timp ce copiii 
de vârste mai mari (10-17 ani) vor prezenta concentraţii serice apropiate de cele de la adulţi, copiii de 
vârste mai mici vor prezenta concentraţii semnificativ mai mici.

161
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Pacienţilor copii şi adolescenţi cu psoriazis (cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani) li s-au administrat 
0,8 mg/kg (până la doza maximă de 50mg pe săptămână) etanercept o dată pe săptămână timp de până 
la 48de săptămâni. La starea de echilibru, valorile medii ale concentraţiilor serice au variat între 1,6 şi 
2,1 mcg/ml în săptămânile 12, 24 şi 48.Aceste valori medii ale concentraţiilor la pacienţii copii şi 
adolescenţi cu psoriazis au fost similare cu valorile concentraţiilor observate la pacienţii cu artrită 
idiopatică juvenilă (tratată cu 0,4mg/kg etanercept de două ori pe săptămână, până la doza maximă de 
50 mg pe săptămână).Aceste valori medii ale concentraţiilor au fost similare cu cele constatate la 
pacienţii adulţi cu psoriazis în plăci, trataţi cu 25mg etanercept de două ori pe săptămână.
Adulţi
Absorbţie
Etanerceptul este absorbit lent de la locul injectării subcutanate, atingând o concentraţie maximă după 
aproximativ 48de ore după administrarea unei doze unice. Biodisponibilitatea absolută este de 76%. 
Este de aşteptat ca, în condiţiile administrării a două doze săptămânale, concentraţiile stabile să fie de 
aproximativ două ori mai mari decât cele observate în urma dozelor unice. După o injecţie subcutanată 
unică de 25mg de Enbrel, valoarea medie a concentraţiei serice maxime observate la voluntarii 
sănătoşi a fost de 1,65  0,66 g/ml, cu o valoare a ariei de sub curbă de 235  96,6 ghr/ml. 
La starea de echilibru, la pacienţii cu PR trataţi, profilele concentraţiei plasmatice medii au fost C
max
de 2,4mg/l vs. 2,6mg/l, C
min
de 1,2mg/l vs. 1,4mg/l, şi ASC parţială de 297mgh/l vs. 316mgh/l 
pentru 50mg Enbrel administrat o dată pe săptămână (n=21) vs. 25mg Enbrel administrat de două ori 
pe săptămână (n=16), respectiv. În cadrul unui studiu deschis, cu doză unică, încrucişat, cu 
administrarea a două tratamente, efectuat la voluntari sănătoşi, administrarea unei singure injecţii de 
50 mg/ml cu etanercept s-a dovedit a fi bioechivalentă cu administrarea a două injecţii simultane de 
25 mg/ml.
În cadrul unei analize farmacocinetice populaţionale la pacienţi cu spondilită anchilozantă, valorile 
ASC ale etanerceptului la starea de echilibru au fost de 466 μgh/ml şi 474 μgh/ml pentru 50mg 
Enbrel administrat o dată pe săptămână (n = 154) şi, respectiv, 25mg administrat de două ori pe 
săptămână (n = 148).
Distribuţie
Graficul concentraţiei în funcţie de timp, în cazul etanerceptului, are forma unei curbe biexponenţiale. 
Volumul de distribuţie central pentru etanercept este de 7,6l, iar volumul de distribuţie la starea de 
echilibru este de 10,4l.
Eliminare 
Epurarea etanerceptului din organism este lentă. Timpul de înjumătăţire este lung, de aproximativ 
70 de ore. Clearance-ul este de aproximativ0,066l/h la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, o valoare 
puţin mai mică decât cea de 0,11l/h observată la voluntarii sănătoşi. În plus, datele farmacocinetice 
ale Enbrel la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, la cei cu spondilită anchilozantă şi la cei cu psoriazis 
în plăci sunt similare.
Nu există nicio diferenţă farmacocinetică evidentă între sexe.
Linearitate
Proporţionalitatea cu dozele nu a fost evaluată în mod special, dar nu există o saturare evidentă a 
clearance-ului în intervalul de doze.
5.3Date preclinice de siguranţă
În cadrul studiilor de toxicitate cu Enbrel nu au fost evidenţiate limitări ale dozajului impuse de 
toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă. Conform unui set de studii in vitroşi in vivo, Enbrel este 
considerat non-genotoxic. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate şi evaluări standard ale 
fertilităţii şi toxicităţii post-natale cu Enbrel, datorită dezvoltării de anticorpi neutralizanţi la rozătoare.

162
Enbrel nu a determinat mortalitate sau semne notabile de toxicitate la şoareci sau şobolani în urma 
unei doze unice subcutanate de 2000mg/kg sau a unei doze unice intravenoase de 1000mg/kg. Enbrel 
nu a provocat limitări ale dozajului impuse de toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă la maimuţele 
cynomolgus, ca urmare a administrării subcutanate, de două ori pe săptămână, timp de 4 sau 26 de 
săptămâni consecutive, la o doză (15mg/kg) care a generat obţinerea unor concentraţii serice 
determinate prin ASC de 27 de ori mai mare decât cea obţinută la om prinadministrarea dozei 
recomandate de 25mg.
6.PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1Lista excipienţilor
Pulbere
Manitol (E421)
Zahăr
Trometamol
Solvent
Apă pentru preparate injectabile
6.2Incompatibilităţi
În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
6.3Perioada de valabilitate
4 ani.
Din punct de vedere microbiologic, medicamentul reconstituit trebuie utilizat imediat. Stabilitatea 
chimică şi fizică pe durata utilizării a fost demonstrată pentru 6ore, la temperaturi sub 25C, după 
reconstituire.
6.4Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
Enbrel poate fi păstrat la temperaturi de până la maximum 25C pentru o singură perioadă de până la 
patru săptămâni; după care, el nu trebuie păstrat din nou la frigider. Dacă nu este utilizat în decurs de 
patru săptămâni de la scoaterea din frigider, Enbrel trebuie eliminat. 
Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentelor reconstituite, vezi pct. 6.3.
6.5Natura şi conţinutul ambalajului
Flacon din sticlă transparentă (2 ml, sticlă de tip I) cu dop din cauciuc, sigiliu din aluminiu şi capac 
detaşabil din plastic. Enbrel este furnizat împreună cu seringi preumplute conţinând apă pentru 
preparate injectabile. Seringile sunt din sticlă de tip I.Capacul de protecție al seringii conține cauciuc 
natural uscat (latex) (vezi pct. 4.4). Cutiile conţin 4 flacoane de Enbrel, 4seringi preumplute cu apă 
pentru preparate injectabile, 4 ace, 4adaptoare pentru flacon şi 8 tampoane cu alcool medicinal.

163
6.6Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Instrucţiuni privind utilizarea şi manipularea
Enbrel este reconstituit, înainte de utilizare, cu 1ml de apă pentru preparate injectabile, apoi 
administrat prin injectare subcutanată. Soluţia trebuie să fie limpede şi incoloră până la de culoare 
galben deschissau maro deschis, fără elemente solide, flocoane sau particule. Este posibil caîn flacon 
să rămână o anumită cantitate de spumă albă – acest lucru este normal. Nu utilizaţi Enbrel dacă 
întreaga cantitate de pulbere din flacon nu se dizolvă în decurs de 10 minute. În această situaţie, reluaţi 
operaţiunea cu un alt flacon.
La punctul7 al prospectului, „Instrucțiuni de utilizare”, sunt date instrucţiuni detaliate privind 
prepararea şi administrarea conţinutului reconstituit al flaconului de Enbrel.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările 
locale.
7.DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
8.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/022
9.DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: 3 februarie 2000
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 26 noiembrie 2009
10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente https://www.ema.europa.eu.

164
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
2.COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
Fiecare cartuş dozator conţine etanercept 25mg.
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
Fiecare cartuş dozator conţine etanercept 50mg.
Etanercept este o proteină de fuziune formată prin cuplarea receptorului uman p75 al factorului de 
necroză tumorală cu un fragment Fc, obţinută prin tehnologie de recombinare ADN în cadrul unui 
sistem de exprimare pe celule mamifere, de ovar de hamster chinezesc (OHC). 
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3.FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie injectabilă.
Soluţia este limpede şi incoloră, până la de culoare galben deschis sau maro deschis.
4.DATE CLINICE
4.1Indicaţii terapeutice
Poliartrita reumatoidă
În asociere cu metotrexatul, Enbrel este indicat pentru tratamentul poliartritei reumatoide active aflate 
în stadii moderate până la severe, la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul cu medicamente 
antireumatice modificatoare ale evoluţiei bolii, inclusiv metotrexatul (cu excepţia cazurilor în care 
acesta este contraindicat) a fost inadecvat.
Enbrel poate fi administrat ca monoterapie în cazurile de intoleranţă la metotrexat sau în situaţiile în 
care nu este indicată continuarea tratamentului cu metotrexat.
De asemenea, Enbrel este indicat în tratamentul cazurilor de poliartrită reumatoidă severă, activă şi 
progresivă la pacienţii adulţi care nu au fost trataţi anterior cu metotrexat.
Singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel şi-a demonstrat capacitatea de a reduce rata de 
progresie a procesului distructiv articular, determinată prin metode radiologice, şi de a îmbunătăţi 
funcţia fizică.
Artrita juvenilă idiopatică
Tratamentul poliartritei (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şioligoartritei extinse la copii şi 
adolescenţi cu vârste începând cu2 ani care au prezentat un răspuns necorespunzător la tratamentul cu 
metotrexat sau intoleranţă la acest tratament. 

165
Tratamentul artritei psoriazice la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat un răspuns 
necorespunzător la tratamentul cu metotrexat sau intoleranţă la acest tratament.
Tratamentul artritei asociatecu entezită la adolescenţi începând cu vârsta de 12 ani care au prezentat 
un răspuns necorespunzător la tratamentul convenționalsau intoleranţă la acest tratament.
Artrita psoriazică
Tratamentul artritei psoriazice active şi progresive la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul 
anterior cu medicamente antireumatice modificatoare ale evoluţiei bolii a fost inadecvat. Enbrel şi-a 
demonstrat capacitatea de a îmbunătăţi funcţia fizică la pacienţii cu artrită psoriazică şi de a reduce 
rata de progresie a procesului distructiv la nivelul articulaţiilorperiferice, determinată prin radiografii 
efectuate la pacienţii cu subtipuri poliarticulare simetrice ale acestei afecţiuni.
Spondilartrita axială
Spondilita anchilozantă (SA)
Tratamentul pacienţilor adulţi cu spondilită anchilozantă activă severă care au prezentat un răspuns 
inadecvat la tratamentele convenţionale.
Spondilartrită axială fără semne radiologice
Tratamentul pacienţilor adulţi cu spondilartrită axială severă fără semne radiologice, cu semne 
obiective de inflamaţie, indicate de valorile crescute ale proteinei C reactive (PCR) şi/sau dovezi prin 
rezonanţă magnetică nucleară (RMN), care au avut un răspuns inadecvat la medicamente 
antiinflamatorii nesteroidiene (AINS).
Psoriazisul în plăci
Tratamentul pacienţilor adulţi cu psoriazis în plăci în forme moderate până la severe care au prezentat 
fie rezistenţă, fie contraindicaţii, fie intoleranţă la alte tratamente sistemice incluzând ciclosporina, 
metotrexatul sau psoralenul şi radiaţiile ultraviolete A (PUVA) (vezi pct. 5.1).
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi
Tratamentul psoriazisului în plăci cronic sever la copii şi adolescenţi cu vârste începând cu6 ani, care 
este inadecvat controlat prin alte tratamente sistemice sau fototerapie, sau în cazurile în care pacienţii 
sunt intoleranţi la aceste tratamente.
4.2Doze şi mod de administrare
Iniţierea şi supravegherea tratamentului cu Enbrel vor fi făcute de medici specialişti cu experienţă în 
diagnosticarea şi tratarea poliartritei reumatoide, artritei juvenile idiopatice, artritei psoriazice, 
spondilitei anchilozante, spondilartritei axiale fără semne radiologice, psoriazisului în plăci sau formei 
de psoriazis în plăci la copii şi adolescenţi. Pacienţilor cărora li se administrează Enbrel trebuie să li se 
furnizeze Cardul pacientului.
Cartuşul dozator Enbrel este disponibil în concentraţii de 25mg şi 50mg. Alte forme de prezentare ale 
Enbrel sunt disponibile în concentraţii de 10mg, 25mg şi 50mg.
Doze
Poliartrita reumatoidă
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână. În mod alternativ, 
administrarea a 50mg o dată pe săptămână s-a dovedit a fi sigură şi eficace (vezi pct. 5.1).

166
Artrita psoriazică, spondilita anchilozantă şi spondilartrita axială fără semne radiologice
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administratăde două ori pe săptămână sau de 50mg 
administrată o dată pe săptămână. 
Pentru toate indicaţiile de mai sus, datele disponibile sugerează că răspunsul clinic este obţinut, de 
regulă, în cursul a 12 săptămâni de tratament. Continuarea tratamentului trebuie reevaluată atent în 
cazul pacienţilor care nu răspund la tratament în timpul acestei perioade.
Psoriazisul în plăci
Doza recomandată este de 25mg Enbrel administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg 
administrată o dată pe săptămână. În mod alternativ, poate fi utilizată o doză de 50mg, administrată de 
două ori pe săptămână, timp de până la12 săptămâni, urmată, dacă este necesar, de o doză de 25mg 
administrată de două ori pe săptămână sau de 50mg administrată o dată pe săptămână. Tratamentul cu
Enbrel trebuie continuat până la remisia bolii, timp de până la24 de săptămâni. Tratamentul continuu, 
timp de peste 24de săptămâni, poate fi adecvat pentru unii pacienţi adulţi (vezi pct. 5.1).Tratamentul 
va fi întrerupt la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns după 12săptămâni de tratament. În cazul în 
care se indică reluarea tratamentului cu Enbrel, trebuie să fie respectate aceleaşi îndrumări privind 
durata tratamentului. Se va administra o doză de 25mg, de două ori pe săptămână sau de 50mg, odată 
pe săptămână. 
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţa renală şi hepatică
Ajustarea dozei nu este necesară.
Vârstnici
Ajustarea dozei nu este necesară. Dozele şi modul de administrare sunt aceleaşi ca şi în cazul adulţilor 
cu vârste cuprinse între18 şi 64de ani.
Copii şi adolescenţi
La copii şi adolescenţi, doza de Enbrel depinde de greutatea corporală a pacienţilor. În cazul 
pacienţilor având greutatea corporală mai mică de 62,5kg, doza trebuie stabilită cu acurateţe în mg/kg, 
utilizând formele de prezentare pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă sau formele de prezentare 
pulbere pentru soluţie injectabilă (pentru instrucţiuni specifice de dozare, vezi mai jos). În cazul 
pacienţilor având greutatea corporală de 62,5kg sau mai mare, poate fi administrată o doză fixă 
folosind o seringă preumplută, un stilou injector (pen) preumplut sau un cartuş dozator.
Siguranţa şi eficiența Enbrel la copii cu vârsta mai mică de 2 ani nu au fost stabilite.
Nu sunt disponibile date.
Artrita juvenilă idiopatică 
Doza recomandată este de 0,4mg/kg (până la un maxim de 25mg per doză), administrată de două ori 
pe săptămână sub formă de injecţie subcutanată, cu un interval de 3-4 zile între doze sau 0,8 mg/kg 
(până la un maxim de 50 mg pedoză) administrată o dată pe săptămână. Întreruperea tratamentului 
trebuie luată în considerare la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns după 4 luni.
Flaconul cu concentraţia de 10 mg poate fi mai potrivit pentru administrarea la copiii cu AJI cu 
greutatea sub 25 de kg.
Nu au fost efectuate studii clinice la copii cu vârsta între 2 şi 3 ani. Cu toate acestea, datele limitate 
privind siguranţa dintr-un registru de pacienţi sugerează că profilul de siguranţă la copii cu vârsta 
cuprinsă între 2 şi 3 anieste similar cu cel observat la adulţi şi copii cu vârsta de 4 aniși peste, când li 
s-a administrat săptămânal o doză de 0,8mg/kg, subcutanat (vezi pct. 5.1).
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copiii cu vârsta sub 2 ani în indicaţia artrită juvenilă 
idiopatică.

167
Psoriazisul în plăci, la copii şi adolescenţi (la pacienţi cu vârste de 6 ani și peste)
Doza recomandată este de 0,8mg/kg (până la un maxim de 50mg per doză), o dată pe săptămână timp 
de cel mult 24de săptămâni. Tratamentul va fiîntrerupt la pacienţii care nu prezintă niciun răspuns 
după 12 săptămânide tratament.
În cazul în care se indică reluarea tratamentului cu Enbrel, trebuie să fie respectate îndrumările de mai 
sus privind durata tratamentului. Doza trebuie să fie de0,8 mg/kg (până la doza maximă de 50mg), o 
dată pe săptămână.
În general, nu este aplicabilă utilizarea Enbrel la copii cu vârsta sub 6ani în indicaţia psoriazis în 
plăci.
Mod de administrare
Administraresubcutanată
Conţinutul total (0,5ml pentru concentraţia de 25mg sau 1ml pentru concentraţia de 50mg) al 
cartuşului dozator trebuie administrat utilizând dispozitivul de injectare SMARTCLIC care este numai 
pentru injecţii subcutanate. Locurile potrivite pentru injectare includ abdomenul, partea superioară a 
coapselor sau, numai dacă manevra este făcută de aparţinătorul legal, partea exterioară a braţelor.
Enbrel soluţie injectabilă în cartuş dozator este destinată pentru unică folosinţă în asociere cu 
dispozitivul SMARTCLIC. După o instruire corespunzătoare cu privire la tehnica de injectare, 
pacienţii se pot injecta singuri utilizând dispozitivul SMARTCLIC cu cartuşuldozator de unică 
folosinţă, dacă medicul lor stabileşte că acest lucru este adecvat şi vor beneficia de urmărire medicală 
după cumeste necesar. Medicul trebuie să discute cu pacientul despre care variantă de prezentare a 
injecţiei este cea mai potrivită.
Pentru administrare, trebuie urmate instrucţiunile de utilizare de la sfârşitul Prospectului şi din 
manualulde utilizare furnizat cu dispozitivul SMARTCLIC (vezi pct. 6.6). Instrucţiuni detaliate 
privind variaţii neintenţionate în modul de administrare sau în intervalul de administrare, inclusiv 
dozele omise, sunt furnizate la punctul 3 al prospectului.
4.3Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Sepsis sau risc de sepsis.
Nu trebuie să fie iniţiat un tratament cu Enbrel la pacienţii cu infecţii active, inclusiv infecţiile cronice 
sau localizate.
4.4Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele şi numărul lotului 
medicamentului administrat trebuie înregistrate (sau declarate) în mod clar în dosarul pacientului.
Infecţii
Înaintea, în timpul şi după tratamentul cu Enbrel, pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării 
infecţiilor, luându-se în considerare faptul că timpul mediu de înjumătăţire prin eliminare al 
etanerceptului este de aproximativ 70 ore (cu variaţii între 7 şi 300 ore).
În cazul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave, stări de sepsis, tuberculoză şi infecţii 
oportuniste, incluzând infecţii fungice invazive, listerioză şi legioneloză, (vezi pct. 4.8). Aceste infecţii 
au fost provocate de bacterii, micobacterii, fungi, virusuri şi paraziţi (incluzând protozoare). În unele 
cazuri, nu au fost identificate anumite infecţii fungice şi alte infecţii oportuniste, ceea ce a condus la 

168
întârzierea administrării tratamentului adecvat şi uneori la deces. Când se evaluează pacienţii pentru 
riscul de apariţie a infecţiilor, trebuie luat în considerare riscul acestora pentru infecţii oportuniste 
relevante (de exemplu, expunere la micoze endemice). 
Pacienţii care dezvoltă o nouă infecţie în timpul tratamentuluicu Enbrel trebuie monitorizaţi 
îndeaproape. În cazul în care pacientul dezvoltă o infecţie gravă, administrarea Enbrel trebuie să fie 
oprită. Siguranţa şi eficiența Enbrel la pacienţii cu infecţii cronice nu au fost evaluate. Medicii trebuie 
să adopte o atitudine precaută atunci când iau în considerare utilizarea Enbrel la pacienţii cu istoric de 
infecţii recurente sau cronice, sau care prezintă stări de fond ce îi pot predispune la infecţii, cum sunt 
diabetul zaharat în stadiu avansat sau insuficient controlat.
Tuberculoza
La pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel s-au raportat cazuri de tuberculoză activă, incluzând 
tuberculoză miliară şi tuberculoză cu localizări extra-pulmonare.
Înaintea începerii tratamentului cu Enbrel, toţi pacienţii trebuie evaluaţi în vederea depistării atât a 
tuberculozei active cât şi a celei inactive („latente”). Această evaluare trebuie să includă o anamneză 
medicală detaliată cu privire la antecedente personale de tuberculoză sau posibile contacte anterioare 
cu pacienţi cu tuberculoză şi la tratamente imunosupresoare precedente şi/sau curente. La toţi pacienţii 
trebuie efectuate teste de screening adecvate, cum sunt testul cutanat la tuberculină şi radiografia 
toracică (se pot aplica recomandările locale). Se recomandă ca efectuarea acestor teste să fie 
înregistrată în Cardul pacientului. Se aminteşte medicilor care prescriu Enbrel despre riscul 
rezultatelor fals negative ale testelor cutanate la tuberculină, în special la pacienţii care au afecţiuni 
grave sau sunt imunocompromişi.
Tratamentul cu Enbrel nu trebuie iniţiat dacă este diagnosticată tuberculoza activă. Dacă este 
diagnosticată tuberculoza inactivă (latentă), trebuie iniţiat tratamentul tuberculozei latente, prin 
administrarea terapiei antituberculoase, înaintea începerii tratamentului cu Enbrel şi în conformitate cu 
recomandările locale. În acest caz trebuie evaluat foarte atent raportul beneficiu/risc al terapiei cu 
Enbrel.
Toţi pacienţii trebuie sfătuiţi să se adreseze medicului dacă apar semne sau simptome sugestive de 
tuberculoză (de exemplu: tuse persistentă, caşexie sau scădere ponderală, subfebrilitate) în timpul sau 
după tratamentul cu Enbrel.
Reactivarea hepatitei B
S-au raportat cazuri de reactivare a hepatitei B la pacienţii infectaţi anterior cu virusul hepatitic B 
(VHB) şi cărora li s-au administrat simultan antagonişti de TNF, inclusiv Enbrel. Acestea includ 
raportări ale reactivării hepatitei B la pacienţii care au fost depistaţi anti-HBc pozitivi, dar HBsAg 
negativi. Pacienţii trebuie testaţi pentru depistarea infecţiei VHB înaintea iniţierii tratamentului cu 
Enbrel. Pacienţilor care au fost depistaţi pozitivi pentru infecţia cu VHB li se recomandă să se 
adreseze unui medic cu experienţă în tratamentul hepatitei B. Se impune prudenţă când se 
administrează Enbrel la pacienţi infectaţi anterior cu VHB. Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi în 
vederea depistării semnelor şi simptomelor de infecţie activă cu VHB, pe durata tratamentului şi timp 
de câteva săptămâni după încetarea acestuia. Nu sunt disponibile date adecvate provenite de la 
pacienţii infectaţi cuVHB şi trataţi cu terapie antivirală în asociere cu terapie cu antagonişti de TNF. 
La pacienţii care dezvoltă infecţii cu VHB, administrarea Enbrel trebuie oprită şi trebuie iniţiată 
terapia antivirală eficientă, cu tratament de susţinere adecvat.
Agravarea hepatitei C
Au existat raportări privind agravarea hepatitei C la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. Enbrel 
trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu antecedente de hepatită C.

169
Tratamentul asociat cu anakinra 
Administrarea concomitentă a Enbrel şi anakinraa fost asociată cu un risc crescut de infecţii grave şi 
de neutropenie, în comparaţie cu tratamentul cu Enbrelîn monoterapie. Această asociere terapeutică 
nu a prezentat un beneficiu clinic sporit. Prin urmare, utilizarea în combinație a Enbrel şi anakinra nu 
este recomandată (vezi pct. 4.5 şi 4.8).
Tratamentul asociat cu abatacept 
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrel a dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu a demonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.5).
Reacţii alergice
Reacţiile alergice asociate administrării Enbrel au fost raportate în mod frecvent. Reacţiile alergice au 
inclus edem angioneurotic şi urticarie; au existat cazuri de reacţii grave. În cazul apariţiei unei reacţii 
alergice grave sau anafilactice, administrarea Enbrel trebuie întreruptă imediat, cu iniţierea unui 
tratament adecvat.
Capacul acului cartuşului dozator conţine latex (cauciuc natural uscat), care ar putea determina reacţii 
de hipersensibilitate atunci când este manipulatde, sau atunci când Enbrel este administratla, 
persoane cu sensibilitate cunoscută sau posibilă la latex.
Capacul acului seringii preumplute din cartuşul dozator conţine latex (cauciuc natural uscat). Pacienţii 
sau aparţinătorii legali trebuie să contacteze medicul sau profesionistul din domeniul sănătăţii înainte 
de a utiliza Enbrel, în cazul în care capacul acului va fi manipulat de, sau dacă Enbrel urmează să fie 
administrat unei,persoane cu hipersensibilitate (alergie), cunoscută sau posibilă, la latex.
Imunosupresie
Există posibilitatea ca antagoniştii de TNF, inclusiv Enbrel, să afecteze mecanismele de apărare ale 
gazdei împotriva infecţiilor şi malignităţilor, întrucât TNF mediază reacţia inflamatorie şi modulează 
răspunsurile imune celulare. În cadrul unui studiu care a inclus49 de pacienţi adulţi cu poliartrită 
reumatoidă, trataţi cu Enbrel, nu a apărut niciun indiciu de diminuare a hipersensibilităţii întârziate, de 
diminuare a valorilor de imunoglobulină sau de modificare a numerelor populaţiilor de celule 
efectoare.
Doi pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică au dezvoltat o infecţie cu varicelă însoţită de semne şi 
simptome de meningită aseptică, care s-a remis fără sechele. În cazul pacienţilor care au suferit o 
expunere semnificativă la virusul varicelei trebuie să se întrerupă temporar tratamentul cu Enbrel şi 
trebuie avut în vedere tratamentul profilactic cu imunoglobulină specifică virusului varicelo-zosterian.
La pacienţii cu imunosupresie nu s-au evaluat siguranţa şi eficiența tratamentului cu Enbrel.
Malignităţi şi tulburări limfoproliferative
Malignităţi solide şi hematopoietice (cu excepţia cancerelor cutanate)
În perioada ulterioară punerii pe piaţă au fost raportate diverse malignităţi (incluzând carcinoame ale 
sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.8). 
În secţiunile controlate ale studiilor clinice care au evaluatantagonişti de TNF au fost observate mai 
multe cazuri de limfom în rândul pacienţilor cărora li s-a administrat antagonist de TNF decât în 
rândul pacienţilor din grupul de control. Cu toate acestea, apariţia acestor cazuri a fost rară, iar 
perioada de urmărire a fost mai scurtă în cazul pacienţilor cărora li s-a administrat placebo decât în 
cazul pacienţilor cărora li s-a administrat tratament cu antagonist de TNF. În condiții ulterioare punerii 
pe piaţă, au fost raportate cazuri de leucemie la pacienţii trataţi cu antagonişti de TNF. În cazul 

170
pacienţilor cu artrită reumatoidă care prezintă o formă prelungită, cu un nivel înalt de activitate al bolii 
inflamatorii, există un risc fundamental crescut de apariţie a limfoamelor şi leucemiei, ceea ce 
complică evaluarea riscului.
Pe baza cunoştinţelor actuale, nu poate fi exclus riscul dezvoltării de limfoame, leucemie sau alte 
malignităţi hematopoietice sau solide la pacienţii trataţi cu un antagonist de TNF. Trebuie adoptată o 
atitudine precaută atunci când se are în vedere instituirea tratamentului cu antagonişti de TNF la 
pacienţii cu afecţiuni maligne în antecedente sau continuarea acestui tratament la pacienţii care 
dezvoltă o afecţiune malignă.
În condiții ulterioare punerii pe piaţă, au fost raportate afecţiuni maligne, unele letale, la copii, 
adolescenţi şi adulţi tineri (cu vârste sub 22 ani) trataţi cu antagonişti de TNF (iniţierea tratamentului 
la vârste ≤ 18 ani), inclusiv Enbrel. Aproximativ jumătate din cazuri au fost limfoame. Celelalte cazuri
au reprezentat o varietate de afecţiuni maligne diferite şi au inclus afecţiuni maligne rare asociate în 
mod tipic cu imunosupresia. Nu poate fi exclus un anume risc de dezvoltare a afecţiunilor maligne la 
copiii şi adolescenţii trataţi cu antagonişti de TNF.
Cancere cutanate
Melanomul şi cancerul de piele non-melanom(non-melanoma skin cancer, NMSC) au fost raportate la 
pacienţi cărora li s-au administrat antagonişti de TNF, incluzând Enbrel. După punerea pe piaţă au fost 
raportate foarte rarcazuri de carcinom cu celule Merkel la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel. Se 
recomandă examinarea periodică a pielii la toţi pacienţii, în special la cei care prezintă factori de risc 
pentru cancerul cutanat.
Asociind rezultatele studiilor clinice controlate s-au observat mai multe cazuri de NMSC la pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, în special la pacienţii 
cu psoriazis. 
Vaccinări
Vaccinurile vii nu trebuie administrate concomitent cu Enbrel. Nu sunt disponibile date privind 
transmiterea secundară a infecţiei prin vaccinuri vii la pacienţii cărora li se administrează Enbrel. În 
cadrul unui studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cu artrită 
psoriazică, 184de pacienţi au primit, de asemenea, şi un vaccin multivalent pneumococic 
polizaharidic, în săptămâna 4. În cadrul acestui studiu, majoritatea pacienţilor cu artrită psoriazică 
cărora li s-a administrat Enbrel au fost capabili să producă un răspuns imunitar eficace, prin 
intermediul celulelor B, la vaccinul polizaharidic pneumococic, dar titrurile în agregat au fost mai 
scăzute în mod moderat, un număr mic de pacienţi prezentând creşteri ale titrurilor de două ori 
comparativ cu pacienţii cărora nu li s-a administrat Enbrel. Nu este cunoscută semnificaţia clinică a 
acestei constatări.
Formarea de autoanticorpi
Tratamentul cu Enbrel poate conduce la formarea de anticorpi autoimuni (vezi pct. 4.8).
Reacţii hematologice
În cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel au fost raportate cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare 
de anemie aplastică, dintre care unele cu evoluție letală. Se recomandă o atitudine precaută în cazul 
pacienţilor trataţi cu Enbrel care prezintă antecedente de discrazie sanguină. Toţi pacienţii şi 
părinţii/aparţinătorii legali trebuie să fie avertizaţi asupra faptului că, în cazul în care pacientul 
dezvoltă semne şi simptome care sugerează o discrazie sanguină sau o infecţie (de exemplu febră 
persistentă, dureri în gât, echimoze, sângerări, paloare) în timpul tratamentului cu Enbrel, trebuie să 
solicite imediat asistenţă medicală. Acestor pacienţi trebuie să li se facă investigaţii de urgenţă, 
incluzând hemoleucogramă completă; în cazul în care discrazia sanguină se confirmă, tratamentul cu 
Enbrel trebuieoprit.

171
Tulburări neurologice
Au existat raportări rare de tulburări ale SNC prin demielinizare, la pacienţii trataţi cu Enbrel (vezi pct. 
4.8). În plus, au existat raportări rare de polineuropatii demielinizante periferice (incluzând sindromul 
Guillain-Barré, polineuropatia cronică inflamatorie demielinizantă, polineuropatia demielinizantă şi 
neuropatia motorie multifocală). Deşi nu au fost efectuate studii clinice pentru evaluarea tratamentului 
cu Enbrel la pacienţii cu scleroză multiplă, studiile clinice efectuate cu alţi antagonişti de TNF la 
pacienţi cu scleroză multiplă au indicat creşteri ale activităţii bolii. În cazul prescrierii Enbrel la 
pacienţii cu boală demielinizantă preexistentă sau recentă, precum şi la pacienţii consideraţi ca 
prezentând un risc crescut de a dezvolta o boală demielinizantă, se recomandă o evaluare atentă a 
raportului risc/beneficiu, care să includă o evaluare neurologică.
Tratamentul asociat
În cadrul unui studiu clinic controlat cu durata de doi ani la pacienţi cu poliartrită reumatoidă, 
asocierea terapeutică de Enbrel şi metotrexat nu a furnizat rezultate neaşteptate privind siguranţa, iar 
profilul de siguranţă al Enbrel atunci când este administrat în asociere cu metotrexatul s-a dovedit 
similar cu profilele raportate în studiile care au evaluat Enbrel şi metotrexat în monoterapie. Sunt în 
desfăşurare studii pe termen lung, cu scopul de a evalua siguranţa utilizării acestei asocieri. Nu a fost 
stabilită siguranţa petermen lung pentruEnbrel administrat în asociere cu alte medicamente 
antireumatice modificatoare ale evoluţiei bolii (MARMB).
Nu a fost studiată utilizarea Enbrel în asociere cu alte tratamente sistemice sau cu fototerapie pentru 
tratamentul psoriazisului.
Insuficienţa renală şi hepatică
Pe baza datelor farmacocinetice (vezi pct. 5.2), nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii cu 
insuficienţă renală sau hepatică; experienţa clinică privind aceşti pacienţi este limitată.
Insuficienţa cardiacă congestivă
Medicii trebuie să adopte o atitudine precaută în cazul utilizării Enbrel la pacienţii cu insuficienţă 
cardiacă congestivă (ICC). Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de agravare a ICC, 
cu sau fără prezenţa unor factori precipitanţi identificabili, la pacienţi care utilizau Enbrel. De 
asemenea, au existat raportări rare (<0,1%) de apariţie a ICC, inclusiv ICC la pacienţii fără boală 
cardiovasculară preexistentă cunoscută. Unii dintre aceşti pacienţi aveau vârsta sub 50de ani. Două 
studii clinice de mari dimensiuni, care evaluau utilizarea Enbrel în tratamentul ICC, au fost încheiate 
precoce din cauzalipsei de eficiență. Deşi nu au o valoare concluzivă, datele furnizate de unul din 
aceste studii sugerează o posibilă tendinţăcătre agravarea ICC la pacienţii cărora li s-a administrat 
tratament cu Enbrel.
Hepatita alcoolică
Într-un studiu de fază II, randomizat, controlat cu placebo, care a inclus48 pacienţi spitalizaţi cărora li 
s-a administrat Enbrel sau placebo pentru tratamentul hepatitei alcoolice de intensitate moderată până 
la severă, Enbrel nu a fost eficient şi rata mortalităţii la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel a fost 
semnificativ mai mare după 6 luni. Prin urmare, Enbrel nu trebuie utilizat la pacienţi pentru 
tratamentul hepatitei alcoolice. Medicii trebuie să adopte o atitudine precaută când utilizează Enbrel la 
pacienţi care au, de asemenea, hepatită alcoolică de intensitate moderată până la severă.
Granulomatoza Wegener
Un studiu controlat cu placebo, în care 89de pacienţi adulţi au fost trataţi cu Enbrel în plus faţă de 
tratamentul standard (incluzând ciclofosfamidă sau metotrexat, şi glucocorticoizi), cu o durată 
mediană de 25de luni, nu a indicat Enbrel ca fiind un tratament eficace pentru granulomatoza 
Wegener. Incidenţa afecţiunilor maligne non-cutanate, de diferite tipuri, a fost semnificativ mai mare 

172
la pacienţii trataţi cu Enbrel decât la cei din grupul de control. Enbrel nu este recomandat ca tratament 
al granulomatozei Wegener.
Hipoglicemia la pacienţii trataţi pentru diabet
Au fost raportate cazuri de hipoglicemie în urma iniţierii tratamentului cu Enbrel la pacienţii care 
primeau medicaţie anti-diabetică, necesitând o reducere a medicaţiei anti-diabetice la unii din aceşti 
pacienţi.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
În studiile de fază 3 referitoare la poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, 
nu au fost observate diferenţe globale în ceea ce priveşte evenimentele adverse, evenimentele adverse 
grave şi infecţiile grave survenite la pacienţii cu vârsta de 65 de ani sau mai mare care au primit 
Enbrel, comparativ cu pacienţii mai tineri. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în 
cazul tratării vârstnicilor şi trebuie acordată o atenţie deosebită în ceea ce priveşte apariţia infecţiilor.
Copii şi adolescenţi
Vaccinări
În măsura posibilului, în cazul copiilor şi adolescenţilor se recomandă actualizarea tuturor 
imunizărilor, în conformitate cu ghidurile curente de imunizare, înainte de iniţierea tratamentului cu 
Enbrel (vezi Vaccinări, mai sus).
Conţinutul de sodiu
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1mmol (23mg) per unitate dozată. Pacienţii care 
urmează o dietă cu conţinut scăzut de sodiu pot fi informaţi că acest medicament practic „nu conţine 
sodiu”.
4.5Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Tratamentul asociat cu anakinra 
S-a constatat că pacienţii adulţi trataţi cuEnbrel şi anakinra au prezentat o incidenţă mai mare a 
infecţiilor grave, în comparaţie cu pacienţii trataţi fie cu Enbrel, fie cu anakinra, în monoterapie (date 
istorice).
În plus, în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la pacienţi adulţi cărora li s-a administrat 
metotrexat ca tratament de fond, pacienţii trataţi cu Enbrel şi anakinra au prezentat o incidenţă mai 
mare a infecţiilor grave (7%) şi a neutropeniei, în comparaţie cu pacienţii cărora li s-a administrat 
Enbrel (vezi pct. 4.4 şi4.8). Asocierea terapeutică dintre Enbrel şi anakinra nu a prezentat un beneficiu 
clinic crescut şi, prin urmare, nu este recomandată.
Tratamentul asociat cu abatacept 
În studii clinice, administrarea concomitentă a abatacept şi Enbrel a dus la creşterea incidenţei 
evenimentelor adverse grave. Această asociere nu a demonstrat un beneficiu clinic sporit; utilizarea ei 
nu este recomandată (vezi pct. 4.4). 
Tratamentul asociat cu sulfasalazină 
În cadrul unui studiu clinic la pacienţi adulţi cărora li s-au administrat doze stabilite de sulfasalazină, 
la care s-a asociat tratamentul cu Enbrel, pacienţii din grupul care a primit asocierea terapeutică au 
prezentat o scădere semnificativă din punct de vedere statistic a numărului mediu de leucocite, în 
comparaţie cu grupurile tratate cu Enbrel în monoterapie sau cu sulfasalazinăîn monoterapie. 

173
Semnificaţia clinică a acestei interacţiuni nu este cunoscută. Medicii trebuie să dea dovadă de 
precauţie atunci când iau în considerare terapia asociată cu sulfasalazină.
Non-interacţiuni
În cadrul studiilor clinice nu au fost observate interacţiuni în cazul administrării Enbrel împreună cu 
glucocorticoizi, salicilaţi (cu excepţia sulfasalazinei), antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), 
analgezice sau metotrexat. Pentru indicaţii privind vaccinarea, vezi pct. 4.4.
În cadrul studiilor cu metotrexat, digoxină sau warfarină, nu s-au observat interacţiuni farmacocinetice 
semnificative din punct de vedere clinic, între medicamente.
4.6Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Femei aflate la vârsta fertilă
Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să aibă în vedere utilizarea de măsuri de contracepţie adecvate 
pentru a evita sarcina în timpul tratamentului cu Enbrel şi în următoarele trei săptămâni după 
întreruperea tratamentului.
Sarcina 
Studiile de toxicitate asupra procesului de dezvoltare, efectuate la şobolani şi iepuri, nu au evidenţiat 
niciun efect dăunător asupra fetusului sau şobolanului nou-născut, datorat etanerceptului. Efectele 
etanercept asupra rezultatelor sarcinii au fost investigate în două studii observaţionale de cohortă. O 
rată mai mare de apariţie a defectelor congenitale majore s-a observat în cadrul unui studiu 
observaţional care a comparat sarcinile expuse la etanercept (n=370) în timpul primului trimestru cu 
sarcinile neexpuse la etanercept sau la alţi inhibitori de TNF (n=164) (raportul cotelor ajustat 2,4, 
IÎ 95%: 1,0-5,5). Tipurile de defecte congenitale majore au fost similare cu cele raportate cel mai 
frecvent la populaţia generală şi nu s-a identificat niciun tipar particular al anomaliilor. Nu s-a 
observat nicio modificare a ratei avorturilor spontane, a copiilor născuţi morţi sau a malformaţiilor 
minore. Într-un alt studiu observaţional, un registru multi-naţional, care a comparat riscul apariţiei de 
efecte nefavorabile ale sarcinii la femeile expuse la etanercept în timpul primelor 90de zile de sarcină 
(n=425) cu cele expuse la medicamente non-biologice (n=3497) a evidenţiat că nu a existat un risc 
crescut de apariţie a defectelor congenitale majore (raportul cotelor [RC] neajustat = 1,22, IÎ 95%: 
0,79-1,90, RC ajustat = 0,96, IÎ 95%: 0,58-1,60 după ajustarea pentru ţară, boală maternă, paritate, 
vârstă maternă şi fumat la începutul sarcinii). De asemenea, acest studiu nu a arătat creşterea riscului 
de apariţie a defectelor congenitale minore, naşteri premature, copii născuţi morţi sau de infecţii în 
primul an de viaţă pentru sugarii născuţi de femei expuse la etanercept pe parcursul sarcinii. Enbrel 
trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este în mod clar necesar.
Etanercept traversează placenta şi a fost detectat în serul sugarilor născuţi de paciente tratate cu Enbrel 
în timpul sarcinii. Impactul clinic al acestui fapt nu este cunoscut; totuşi, sugarii pot prezenta un risc 
crescut de infecţii. În general, nu este recomandată administrarea vaccinurilor cu virusuri vii la sugari 
timp de 16 săptămâni după ultima doză de Enbrel administrată mamei.
Alăptarea
La femelele de şobolan care alăptau, după administrare subcutanată, etanercept a fost excretat în lapte 
şi a fost detectat în serul puilor alăptaţi.Informațiile limitate din literatura de specialitate publicată 
indică faptul că etanercept a fost detectat în concentrații scăzute în laptele uman. Etanercept ar putea fi 
luat în considerare pentru utilizare în timpul alăptării, ținând contatât debeneficiul alăptării pentru 
copil, cât și de beneficiul tratamentului pentru femeie.
Deși este de așteptat ca expunerea sistemică a sugarului alăptat să fie scăzută, deoarece etanercept este 
în mare măsură metabolizatîn tractul gastrointestinal, sunt disponibile date limitate cu privire la gradul 
de expunerea sistemică a sugarului alăptat. Prin urmare, administrarea vaccinurilor vii atenuate (de 

174
exemplu, vaccinul BCG) la un sugar alăptat, în timp ce mama urmează tratament cuetanercept, poate 
fi avută în vedere la 16 săptămâni după întreruperea alăptării (sau mai devreme, în cazul în care
concentrațiile serice de etanercept la sugar sunt nedetectabile).
Fertilitatea
Nu sunt disponibile date preclinice privind toxicitatea peri- şi postnatală a etanerceptului, precum şi 
efectele acestuia asupra fertilităţii şi performanţei reproductive generale.
4.7Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Enbrel nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau 
de a folosi utilaje.
4.8Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Cele mai frecvent raportate reacţii adverse sunt reacţiile la locul de injectare (cum ar fi durerea, 
tumefierea, pruritul, eritemul şi sângerările la locul injectării), infecţii (cum ar fi infecţii ale tractului 
respirator superior, bronşită, infecţii ale vezicii urinare şi infecţii cutanate), cefalee, reacţii alergice, 
apariţia autoanticorpilor, pruritul şi febra.
De asemenea, au fost raportate reacţii adverse graveîn timpul tratamentului cu Enbrel. Antagoniştii 
TNF, cum este Enbrel, afectează sistemul imunitar, iar utilizarea lor poate afecta mecanismele de 
apărare ale organismului împotriva infecţiei şi a cancerului. Infecţiile graveafectează mai puţin de 1 
din 100 pacienţi trataţi cu Enbrel. Au fost raportate inclusiv infecţii fatale sau care pot pune viaţa în 
pericol şi septicemie. De asemenea, în timpul utilizării Enbrel au fost raportate diferite malignităţi, 
printre care cancerul de sân, pulmonar, cutanat şi ganglionar (limfom).  
Reacţii adverse gravehematologice, neurologice şi autoimune au fost, de asemenea, raportate. Acestea 
includ şi cazuri rare de pancitopenie şi cazuri foarte rare de anemie aplastică. Reacţii de demielinizare 
la nivelul sistemului nervos central sau periferic au fost raportate rar şi, respectiv, foarte rar în timpul 
tratamentului cu Enbrel. Au fost raportate cazuri rare de lupus, de afecţiuni asociate cu lupusul şi de 
vasculită.
Lista în format tabelar a reacţiilor adverse
Lista de reacţii adverse prezentată mai jos se bazează pe experienţa acumulată în cadrul studiilor 
clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piaţă.
În cadrul grupării pe organe, aparate şi sisteme, reacţiile adverse sunt prezentate conform criteriului 
frecvenţelor de apariţie (numărul de pacienţi la care se aşteaptă să apară respectiva reacţie adversă), 
utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥ 1/100 şi <1/10); mai puţin 
frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100); rare (≥ 1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă 
necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente
≥ 1/10
Frecvente
≥ 1/100 şi 
< 1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/10000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu frecvenţă 
necunoscută 
(care nu poate 
fi estimată din 
datele 
disponibile)
Infecţii şi 
infestări
Infecţie 
(incluzând 
infecţie a 
tractului 
respirator 
superior, 
Infecţii grave 
(incluzând 
pneumonie, 
celulită, artrită 
bacteriană, sepsis 
şi infecţie 
Tuberculoză, infecţii 
oportuniste 
(incluzând infecţii 
invazive fungice, 
protozoarice, 
bacteriene, 
Reactivarea 
hepatitei B, 
listeria

175
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente
≥ 1/10
Frecvente
≥ 1/100 şi 
< 1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/10000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu frecvenţă 
necunoscută 
(care nu poate 
fi estimată din 
datele 
disponibile)
bronşită, 
cistită, 
infecţie 
cutanată)*
parazitară)*micobacteriene 
atipice, virale şi 
Legionella)*
Tumori 
benigne, 
maligne şi 
nespecificate 
(incluzând 
chisturi şi 
polipi)
Cancere de piele 
non-melanom* 
(vezi pct. 4.4)
Melanom malign 
(vezi pct. 4.4), 
limfom, leucemie 
Carcinom cu 
celule Merkel 
(vezi pct.4.4), 
Sarcom Kaposi
Tulburări 
hematologice şi 
limfatice
Trombocitopenie, 
anemie, 
leucopenie, 
neutropenie
Pancitopenie*Anemie 
aplastică*
Histiocitoză 
hemofagocitară 
(sindrom de 
activare 
macrofagică)*
Tulburări ale 
sistemului 
imunitar
Reacţii 
alergice
(vezi 
Afecţiuni 
cutanate şi 
ale ţesutului 
subcutanat), 
formarea de 
autoanticorp
i *
Vasculită 
(incluzând 
vasculită cu 
anticorpi 
citoplasmatici 
antineutrofilici 
pozitivi)
Reacţii alergice
grave/anafilactice 
(incluzând edem 
angioneurotic, 
bronhospasm), 
sarcoidoză
Agravarea 
simptomelor 
de 
dermatomiozit
ă
Tulburări ale 
sistemului 
nervos 
CefaleeReacţii de 
demielinizare ale 
SNC care sugerează 
scleroza multiplă sau 
stări de demielinizare 
locală cum sunt 
nevrita optică şi 
mielita transversă 
(vezi pct. 4.4), 
evenimente 
demielinizante 
periferice, inclusiv 
sindromul Guillain-
Barré, polineuropatie 
cronică inflamatorie 
demielinizantă, 
polineuropatie 
demielinizantă şi 
neuropatie motorie 
multifocală (vezi pct. 
4.4), convulsie
Tulburări 
oculare 
Uveită, sclerită
Tulburări 
cardiace 
Agravarea 
insuficienţei 
cardiace 
congestive (vezi 
pct. 4.4)
Insuficienţă cardiacă 
congestivă nou 
instalată (vezi pct. 
4.4)
Tulburări 
respiratorii, 
toracice şi 
mediastinale 
Boli pulmonare 
interstiţiale (inclusiv 
pneumonită şi 
fibroză pulmonară)*
Tulburări 
gastro-
intestinale
Boală inflamatorie 
intestinală

176
Clasificarea 
pe organe, 
aparate şi 
sisteme
Foarte 
frecvente
≥ 1/10
Frecvente
≥ 1/100 şi 
< 1/10
Mai puţin 
frecvente
≥ 1/1000 şi 
< 1/100
Rare
≥ 1/10000 şi 
< 1/1000
Foarte 
rare
< 1/10000
Cu frecvenţă 
necunoscută 
(care nu poate 
fi estimată din 
datele 
disponibile)
Tulburări 
hepatobiliare 
Valori crescute ale 
enzimelor 
hepatice*
Hepatită autoimună*
Afecţiuni 
cutanate şi ale 
ţesutului 
subcutanat 
Prurit, 
erupţii 
cutanate
Edem 
angioneurotic, 
psoriazis 
(incluzând 
psoriazisul 
incipient sau 
agravat şi cel 
pustular, în 
principal palmar şi 
plantar), urticarie, 
erupţii cutanate 
psoriaziforme
Sindrom Stevens-
Johnson, vasculită 
cutanată (incluzând 
vasculită de 
hipersensibilitate), 
eritem poliform, 
reacţii lichenoide 
Necroliză 
epidermică 
toxică
Tulburări 
musculo-
scheletice şi ale 
ţesutului 
conjunctiv 
Lupus eritematos 
cutanat, lupus 
eritematos cutanat 
subacut, sindrom 
lupoid
Tulburări 
renale şi ale 
căilor urinare
Glomerulonefrită
Tulburări 
generale şi la 
nivelul locului 
de administrare 
Reacţii la 
locul de 
injectare 
(incluzând 
sângerare, 
echimoze, 
eritem, 
prurit, 
durere, 
tumefiere)
*
Pirexie
* Vezi Descrierea reacţiilor adverse selectate, mai jos.
Descrierea reacţiilor adverse selectate
Malignităţi şi tulburări limfoproliferative
Au fost observate o sută douăzeci şi nouă de noi malignităţi de diferite tipuri, la 4114pacienţi cu 
poliartrită reumatoidă trataţi în cadrul studiilor clinice efectuate cu Enbrel pe o perioadă aproximativă
de până la 6ani, inclusiv 231de pacienţi trataţi cu Enbrel în asociere cu metotrexat în cadrul studiului 
de 2 ani controlat activ. Ratele şi incidenţele de apariţie în cadrul acestor studii clinice au fost similare 
cu cele anticipate pentru populaţia studiată. Un număr total de 2malignităţi a fost raportat în cadrul 
studiilor clinice cu durata aproximativă de 2ani, care au inclus 240de pacienţi cu artrită psoriazică 
trataţi cu Enbrel. În cadrul studiilor clinice efectuate pe o perioadă mai mare de 2ani, la 351de 
pacienţi cu spondilită anchilozantă, au fost raportate 6 malignităţi în cazulpacienţilor trataţi cu Enbrel. 
La un grup de 2711pacienţi cu psoriazis în plăci trataţi cu Enbrel în cadrul studiilor dublu-orb şi în 
regim deschis cu durata de până la 2,5 ani au fost raportate 30 de malignităţi şi 43de evenimente de
cancer de piele non-melanom
La un grup de 7416 pacienţi trataţi cu Enbrel, incluşi în studii privind poliartrita reumatoidă, artrita 
psoriazică, spondilita anchilozantă şi psoriazisul, au fost raportate 18 evenimente de limfom.
În perioada ulterioarăpunerii pe piaţă au fost raportate, de asemenea, diversemalignităţi (incluzând 
carcinoame ale sânului şi pulmonare, precum şi limfoame) (vezi pct. 4.4).

177
Reacţii la locul de injectare
Pacienţii cu boli reumatice trataţi cu Enbrel au prezentat o incidenţă semnificativ mai mare a reacţiilor 
apărute la locul de injectare, comparativ cu cei cărora li s-a administrat placebo (36% faţă de 9%). 
Reacţiile la locul de injectare au apărut, de obicei, în prima lună. Durata lor medie aproximativă a fost 
de 3 până la 5 zile. În grupurile de tratament cu Enbrel, în majoritatea cazurilor de reacţii la locul de 
injectare nu a fost administrat niciun tratament, iar pentru majoritatea pacienţilor care au primit totuşi 
un tratament acesta a constat în preparate topice, cum sunt corticosteroizii, sau în antihistaminice 
orale. În plus, unii pacienţi au dezvoltat o revenire a reacţiilor la locul de injectare caracterizată printr-
o reacţie a pielii la locul ultimei injecţii, împreună cu apariţia simultană de reacţii la locurile de 
injectare folosite anterior. Aceste reacţii au fost, în general, tranzitorii, şi nu au revenit pe durata 
tratamentului.
În cadrul studiilor clinice controlate, la pacienţi cu psoriazis în plăci, aproximativ 13,6% dintre 
pacienţii trataţi cu Enbrel au dezvoltat reacţii la locul de injectare, faţă de 3,4% dintre pacienţii cărora 
li s-a administrat placebo, pe durata primelor 12săptămâni de tratament.
Infecţii grave
În studiile controlate cu placebo nu a fost observată nicio creştere a incidenţei infecţiilor grave (letale, 
care pot pune viața în pericolsau care necesită spitalizare sau tratament antibiotic pe cale 
intravenoasă). Infecţiile grave au apărut la 6,3% din pacienţii cu poliartrită reumatoidă trataţi cu 
Enbrel timp de cel mult 48de luni. Acestea au inclus abcese (cu diferite localizări), bacteriemie, 
bronşită, bursită, celulită, colecistită, diaree, diverticulită, endocardită (suspectată), gastroenterită, 
hepatită B, herpes zoster, ulcer de gambă, infecţii bucale, osteomielită, otită, peritonită, pneumonie, 
pielonefrită, sepsis, artrită septică, sinuzită, infecţii cutanate, ulcere cutanate, infecţii ale tractului 
urinar, vasculită şi infectarea plăgilor. În cadrul studiului cu durata de 2 ani controlat activ, în care 
pacienţii au fost trataţi fie cu Enbrel în monoterapie, fie cu metotrexat în monoterapie, fie cu Enbrel în 
asociere cu metotrexat, ratele de apariţie a infecţiilor grave au fost similare la toate grupurile de 
tratament. Totuşi, nu poate fi exclusă perspectiva ca asocierea dintre Enbrel şi metotrexat să fie 
asociată cu o creştere a ratei infecţiilor.
Nu au fost constatate diferenţe în ceea ce priveşte ratele de apariţie a infecţiilor între pacienţii trataţi cu 
Enbrelşi cei cărora li s-a administrat placebo pentru psoriazis în plăci în cadrul studiilor placebo-
controlate cu durata de până la 24de săptămâni. Infecţiile grave apărute la pacienţii trataţi cu Enbrel 
au inclus celulită, gastroenterită, pneumonie, colecistită, osteomielită, gastrită, apendicită, fasciită 
streptococică, miozită, şoc septic, diverticulită şi abces. În cadrul studiilor efectuate în regim dublu-orb 
şi în regim deschis la pacienţi cu artrită psoriazică, 1 pacient a raportat o infecţie gravă (pneumonie).
În cursul utilizării Enbrel au fost raportate infecţii grave şi letale; agenţii patogeni raportaţi au inclus 
bacterii, micobacterii (inclusiv agentul cauzator al tuberculozei), virusuri şi fungi. Unele din aceste 
infecţii au avut locîn primele câteva săptămâni după iniţierea tratamentului cu Enbrel, la pacienţii care 
prezentau patologii subiacente (de exemplu: diabet zaharat, insuficienţă cardiacă congestivă, 
antecedente de infecţii active sau cronice), în plus faţă de poliartrita reumatoidă (vezi pct. 4.4). 
Tratamentul cu Enbrel ar putea creşte rata mortalităţii la pacienţii cu stare de sepsis instalată.
Infecţiile oportuniste au fost raportate în asociere cu Enbrel, incluzând infecţii invazive fungice, 
parazitare (incluzând protozoarice), virale (incluzând herpes zoster), bacteriene (incluzând Listeriaşi 
Legionella) şi infecţii micobacteriene atipice. Într-un set comun de date provenite din studiile clinice, 
incidența generală a infecţiilor oportuniste a fost de 0,09% pentru 15402subiecţi cărora li s-a 
administrat Enbrel. Rata de expunere ajustată a fost de 0,06evenimente la 100 pacient-ani. În 
experienţa după punerea medicamentului pe piaţă, aproximativ jumătate dintre toate raportările de caz 
privind infecţiile oportuniste la nivel mondial au fost infecţii fungice invazive. Cel mai frecvent 
raportate infecţii fungice invazive au inclusCandida,Pneumocystis,Aspergillus, şi Histoplasma. 
Infecţiile fungice invazive au reprezentat mai mult de jumătate din cazurile letale la pacienţii care au 
prezentat infecţii oportuniste. Majoritatea raportărilor cu evoluţie letală au fost la pacienţi cu 
pneumonie cu Pneumocystis, infecţii fungice sistemice nespecificate şi aspergiloză (vezi pct. 4.4).

178
Autoanticorpi
La pacienţii adulţi au fost efectuate teste ale mostrelor de ser în scopul detectării autoanticorpilor, în 
momente diferite. Dintre pacienţii cu poliartrită reumatoidă evaluaţi pentru prezenţa anticorpilor 
antinucleari (AAN), procentul de pacienţi care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru AAN 
( 1:40) a fost mai mare în rândul pacienţilor trataţi cu Enbrel (11%) decât în rândul pacienţilor trataţi 
cu placebo (5%). Procentul pacienţilor care au dezvoltat o reacţie pozitivă nou-apărută pentru 
anticorpii anti-ADN dublu catenara fost, de asemenea, mai mare, atât la dozarea radioimunologică 
(15% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de 4% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo), cât 
şi la testul cu Crithidia luciliae(3% dintre pacienţii trataţi cu Enbrel faţă de niciunul dintre pacienţii 
cărora li s-a administrat placebo). Proporţia pacienţilor trataţi cu Enbrel care au dezvoltat anticorpi 
anti-cardiolipină a fost la fel de mare ca şi în cazul pacienţilor trataţi cu placebo. Impactul pe termen 
lung al tratamentuluicu Enbrel asupra evoluţiei bolilor autoimune nu este cunoscut.
Au fost raportate cazuri rare de pacienţi, incluzând pacienţi cu factor reumatoid pozitiv, care au 
dezvoltat alţi autoanticorpi în asociaţie cu un sindrom lupoid sau cu erupţii compatibile, din punct de 
vedere al aspectului clinic şi rezultatelor biopsiei, cu lupusul cutanat subacut sau cu lupusul discoid.
Pancitopenia şi anemia aplastică
Au existat raportări ulterioare punerii pe piaţă de cazuri de pancitopenie şi anemie aplastică, dintre 
care unele au avut evoluție letală (vezi pct. 4.4).
Bolile pulmonare interstiţiale
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) bolii pulmonare interstiţiale la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,06% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) bolii 
pulmonare interstiţialea fost de 0,47% (mai puţin frecvent). Au existat raportări ulterioare punerii pe 
piaţă de cazuri de boli pulmonare interstiţiale (inclusiv pneumonită şi fibroză pulmonară), dintre care 
unele au avut evoluție letală.
Tratamentul asociat cu anakinra 
În cadrul studiilor în care pacienţilor adulţi li s-a administrat tratament concomitent cu Enbrel şi 
anakinra, s-a observat o rată de apariţie a infecţiilor grave mai mare decât în cazul pacienţilor cărora li 
s-a administrat Enbrelîn monoterapie, iar 2% dintre pacienţi (3/139) au dezvoltat neutropenie 
(numărul absolut al neutrofilelor  1000/mm
3
). Aflat în condiţii de neutropenie, un pacient a dezvoltat 
celulită, care s-a remis dupăspitalizare (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Valori crescute ale enzimelor hepatice
În fazele dublu-orb ale studiilor clinice controlate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) reacţiilor adverse constând în valori crescute ale enzimelor hepatice la pacienţi 
cărora li s-a administrat etanercept fără metotrexat ca medicaţie concomitentă a fost de 0,54% (mai 
puţin frecvent). În fazele dublu-orb ale studiilor clinice controlate care permiteau tratamentul 
concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) reacţiilor adverse constând în 
valori crescute ale enzimelor hepatice a fost de 4,18% (frecvent).
Hepatita autoimună
În cadrul studiilor clinice controlate efectuate cu etanercept pentru toate indicaţiile, frecvenţa 
(proporţia incidenţei) hepatitei autoimune la pacienţi cărora li s-a administrat etanercept fără 
metotrexat, ca medicaţie concomitentă, a fost de 0,02% (rară). În studiile clinice controlate care au 
permis tratamentul concomitent cu etanercept şi metotrexat, frecvenţa (proporţia incidenţei) hepatitei 
autoimune a fost de 0,24% (mai puţin frecvent). 
Copii şi adolescenţi
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În general, evenimentele adverse apărute la pacienţii copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică 
au fost similare, din punct de vedere al frecvenţei de apariţie şi tipului de reacţie, cu cele observate la 

179
pacienţii adulţi. Diferenţele faţă de pacienţii adulţi, împreună cu alte aspecte particulare, sunt discutate 
în paragrafele de mai jos.
Tipurile de infecţii observate în cadrul studiilor clinice la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică, cu 
vârste cuprinse între 2şi 18ani, au fost, în general, uşoare până la moderate şi concordante cu cele 
observate în mod obişnuit la populaţia de pacienţi copii și adolescenți, din ambulator. Evenimentele 
adverse grave raportate au inclus varicela însoţită de semne şi simptome de meningită aseptică, care s-
a remis fără sechele (vezi şi pct. 4.4), apendicită, gastroenterită, depresie/tulburări de personalitate, 
ulcer cutanat, esofagită/gastrită, şoc septic cu streptococ de grup A, diabet zaharat de tip I precum şi 
infecţii ale ţesuturilor moi şi infecţii ale plăgilor post-operatorii.
În cadrul unui studiu la copii cu artrită juvenilă idiopatică, cu vârste cuprinse între 4 şi 17ani, 43 din 
cei 69 (62%) de copii au avut o infecţie pe durata tratamentului cu Enbrel, în 3 luni de studiu (prima 
parte, în regim deschis), iar frecvenţa şi gravitatea infecţiilor a fost similară la cei 58de pacienţi care 
au încheiat cele 12luni de extensie a studiului, cu tratament în regim deschis. Tipurile şi proporţia 
evenimentelor adverse întâlnite la pacienţii cu artrită juvenilă idiopatică au fost similare cu cele 
observate în cadrul studiilor cu Enbrel la pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, majoritatea fiind 
uşoare. Au fost raportate câteva reacţii adverse, mai frecvent în rândul celor 69de pacienţi cu artrită 
juvenilă idiopatică cărora li s-a administrat tratament cu Enbrel timp de 3 luni, comparativ cucei
349 de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă. Acestea includ cefalee (19% dintre pacienţi, 
1,7 evenimente per pacient-an), greaţă (9%, 1,0 evenimente per pacient-an), durere abdominală (19%, 
0,74 evenimente per pacient-an) şi vărsături (13%, 0,74 evenimente per pacient-an).
În cadrul studiilor clinice privind artrita juvenilă idiopatică s-au raportat 4 cazuri de sindrom de 
activare macrofagică.
Reacţii adverse la pacienţii copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
În cadrul unui studiu cu durata de 48de săptămâni, care a inclus211 copii şi adolescenţi cu vârste 
cuprinse între 4 şi 17ani, cu psoriazis în plăci, reacţiile adverse raportate au fost similare cu cele 
observate în studiile anterioare la adulţi cu psoriazis în plăci.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru 
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din 
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţieadversă suspectată prin intermediul sistemului 
naţional de raportare, astfel cum este menţionat în AnexaV.
4.9Supradozaj
În cadrul studiilor clinice la pacienţi cu poliartrită reumatoidă nu s-a impus necesitatea limitării 
dozajului din cauza toxicităţii. Cel mai înalt nivel de dozare evaluat a fost reprezentat de o încărcare 
intravenoasă de 32mg/m
2
urmată de doze subcutanate de 16mg/m
2
, administrate de două ori pe 
săptămână. Un pacient cu poliartrită reumatoidă şi-a auto-administrat din greşeală o doză subcutanată 
de 62mg de Enbrel, de două ori pe săptămână timp de 3 săptămâni, fără să înregistreze reacţii adverse. 
Nu există antidot cunoscut pentru Enbrel.
5.PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: imunosupresoare, inhibitori ai factorului de necroză tumorală alfa (TNF-α),
codul ATC: L04AB01
Factorul de necroză tumorală (TNF) reprezintă o citokină dominantă în cadrul procesului inflamator al 
poliartritei reumatoide. Valorile crescute de TNF se regăsesc, de asemenea, în membrana sinovială şi 

180
în plăcile psoriazice ale pacienţilor cu artrită psoriazică, precum şi în serul şi în ţesutul sinovial al 
pacienţilor cu spondilită anchilozantă. În cazul psoriazisului în plăci, infiltrarea cu celule inflamatorii 
incluzând celulele T conduce la o creştere a valorilor TNF în leziunile psoriazice, comparativ cu 
valorile existente în pielea neafectată. Etanerceptul este un inhibitor competitiv al legării TNF pe 
receptorii săi de pe suprafaţa celulelor, inhibând în acest fel activitatea biologică a TNF. TNF şi 
limfotoxina sunt citokine pro-inflamatorii care se leagă pe două tipuri distincte de receptori de pe 
suprafaţa celulară: receptorul factorului de necroză tumorală de 55-kilodaltoni (p55) şi cel de 
75-kilodaltoni (p75) (TNFR). Ambele tipuri de receptori există în mod natural, atât în forma legată de 
membrană, cât şi în forma solubilă. Se consideră că tipul solubil de TNFR reglează activitatea 
biologică a TNF.
TNF şi limfotoxina se găsesc în principal sub formă de homotrimeri, activitatea lor biologică fiind 
dependentă de legarea încrucişată cu TNFR de pe suprafaţa celulară. Receptorii dimerici solubili 
precum etanerceptul posedă o afinitate pentru TNF mai mare decât a receptorilor monomerici şi 
reprezintă inhibitori competitivi ai legării TNF pe receptorii săi celulari cu un grad de potenţă 
semnificativ mai mare. În plus, utilizarea unui fragment Fc imunoglobulinic ca element de fuziune în 
construcţia unui receptor dimeric este de natură să confere un timp de înjumătăţire serică mai lung.
Mecanism de acţiune
O mare parte din patologia articulară care intervine în poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă, 
precum şi din patologia cutanată care intervine în psoriazisul în plăci, este mediată de molecule pro-
inflamatorii, ce fac parte dintr-o reţea cinetică controlată de TNF. Se consideră că mecanismul de 
acţiune al etanerceptului constă în inhibarea competitivă a legării TNF la TNFR de pe suprafaţa 
celulelor, inhibând astfel răspunsurile celulare mediate de TNF şi conducând la inactivitatea biologică 
a TNF. Etanerceptul poate, de asemenea, modula răspunsurile biologice controlate de alte molecule 
aflate maijos în cascada funcţională (de exemplu citokine, molecule de adeziune sau proteinaze), a 
căror acţiune este indusă sau reglată de TNF.
Eficiență şi siguranţă clinică
Această secţiune prezintă date obţinute în cadrul a patru studii randomizate şi controlate, efectuate la 
pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă, un studiu la pacienţi adulţi cu artrită psoriazică, un studiu la 
pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă, două studii la pacienţi adulţi cu spondilartrită axială fără 
semne radiologice, patru studii la pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci, trei studii asupra artritei juvenile 
idiopatice şi un studiu la pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci.
Pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă
Eficiența Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo. 
Studiul a evaluat 234de pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă la care s-a înregistrat un eşec 
terapeutic cu cel puţin unul dar nu mai mult de patru medicamente antireumatice modificatoare ale 
evoluţiei bolii (MARMB). Au fost administrate doze s.c. de 10mg sau 25mg de Enbrel sau placebo, 
de două ori pe săptămână timp de 6 luni consecutive. Rezultatele acestui studiu controlat au fost 
exprimate în procentede ameliorare a poliartritei reumatoide, utilizând criteriile de răspuns ale 
American College of Rheumatology (ACR). 
Răspunsurile ACR 20 şi 50 au fost mai mari în cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel, la 3 şi la 6 luni, 
comparativ cu pacienţii cărora li s-a administrat placebo (ACR 20: Enbrel 62% şi 59%, placebo 23% şi 
11% respectiv la 3 şi 6 luni; ACR 50: Enbrel 41% şi 40%, placebo 8% şi 5% respectiv la 3 şi 6 luni; 
p < 0,01 Enbrel faţă de placebo în toate momentele de referinţă, atât pentru răspunsul ACR 20, cât şi 
pentru ACR 50). 
Aproximativ 15% dintre pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel au obţinut un răspuns ACR 70 la 3 şi 
6 luni, faţă de mai puţin de 5% dintre pacienţii din grupul la care s-a administrat placebo. În rândul 
pacienţilor cărora li s-a administrat Enbrel, răspunsurile clinice au apărut, în general, în decurs de 1 
până la 2săptămâni de la iniţierea tratamentului, ele fiind obţinute aproape întotdeauna în decurs de 
3 luni. A fost observată o relaţie doză-răspuns; rezultatele obţinute cu doza de 10mg au fost 

181
intermediare între cele obţinute cu placebo şi cele obţinute cu doza de 25mg. Enbrel a obţinut 
rezultate semnificativ mai bune decât placebo la toate componentele criteriilor ACR, precum şi la alte 
măsurători ale activităţii poliartritei reumatoide care nu sunt incluse în criteriile de răspuns ACR, 
precum redoarea matinală. La fiecare 3 luni, pe durata studiului, a fost completat un chestionar de 
evaluare a sănătăţii HAQ (Health Assessment Questionnaire), care a inclus aspecte privind 
invaliditatea, vitalitatea, sănătatea mentală, starea generală de sănătate şi subdomeniile stării de 
sănătate asociate cu poliartrita. Toate subdomeniile HAQ au înregistrat rezultate îmbunătăţite la 
pacienţii trataţi cu Enbrel, în comparaţie cu pacienţii din grupul de control, la 3 şi 6 luni. 
După întreruperea tratamentului cu Enbrel, simptomele poliartritei au revenit, în general, în decurs de 
o lună. Conform rezultatelor studiilor deschise, reintroducerea tratamentului cu Enbrel după o 
întrerupere de cel mult 24de luni a condus la obţinerea unor răspunsuri de aceeaşi amploare ca cele 
înregistrate la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere. În cadrul extensiilor de studii 
clinice, efectuate în regim deschis, au fost observate răspunsuri stabile şi durabile timp de până la 
10 ani la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel fără întrerupere. 
Eficiența Enbrel a fost comparată cu metotrexat în cadrul unui studiu randomizat, controlat activ, 
având ca obiectiv final principal evaluări radiograficeefectuateîn regim orb, care a inclus632 de 
pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă (durată <3 ani), care nu au primit anterior tratament cu 
metotrexat. Au fost administrate doze s.c. de 10mg sau 25mg de Enbrel, de două ori pesăptămână 
timp de cel mult 24de luni. Dozele de metotrexat au fost crescute de la 7,5mg pe săptămână până la 
un maximum de 20mg pe săptămână în primele 8săptămâni ale studiului, apoi au fost menţinute timp 
de cel mult 24de luni. În cazul dozei de 25mg de Enbrel, îmbunătăţirile clinice, inclusiv începutul 
acţiunii în decurs de 2săptămâni, au fost similare cu cele constatate în studiile clinice anterioare, ele 
fiind menţinute pe întreaga durată până la 24de luni. La momentul iniţial pacienţii prezentau un grad 
moderat de invaliditate, tradus prin scoruri ale HAQ de 1,4 până la 1,5. Tratamentul cu doza de 25mg 
de Enbrel a condus la îmbunătăţiri substanţiale la 12luni, când aproximativ 44% dintre pacienţi au 
obţinut un scor HAQ normal (mai mic de 0,5). Acest beneficiu s-a menţinut în cel de-al doilea an de 
studiu.
În acest studiu, distrucţia structurală articulară a fost evaluată prin metode radiografice şi exprimată 
sub forma modificărilor scorului total Sharp (TSS) şi componentelor sale, scorului deeroziune şi 
scorului de îngustare a spaţiului articular (JSN). Interpretarea radiografiilor mâinilor/zonelor carpiene 
şi picioarelor a fost făcută la momentul iniţial şi la 6, 12şi 24de luni. Doza de 10mg Enbrel a avut un 
efect mai scăzut, în mod consistent, asupra distrucţiei structurale decât cea de 25mg. Doza de 25mg 
Enbrel a fost semnificativ superioară metotrexatului din punctul de vedere al scorurilor de eroziune, 
atât la 12,cât şi la 24de luni. Diferenţele apărute în TSS şi JSN între metotrexat şi doza de 25mg 
Enbrel nu au fost semnificative din punct de vedere statistic. Rezultatele sunt prezentate în figura de 
mai jos.

182
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat la pacienţii cu PR, cu durată a bolii
<3ani
M
o
d
i
f
i
c
ă
r
i
 
f
a
ţ
ă
 
d
e
 
m
o
m
e
n
t
u
l
 
i
n
i
ţ
i
a
l
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
MTX
Enbrel 25 mg
12 luni24 luni
TSS  Eroziuni
JSN
TSSEroziuniJSN
1,3
0,8
0,9
0,4*   0,4 0,4
2,2
1,2
1,3
0,6*
0,9
0,6
*p < 0,05
Într-un alt studiu randomizat, dublu-orb, controlat activ, au fost comparate eficiența clinică, siguranţa 
şi progresia radiograficăla pacienţii cu PR trataţi cu Enbrelîn monoterapie(25 mg de două ori pe 
săptămână), cu metotrexat în monoterapie (7,5 până la 20mg pe săptămână, valoarea mediană a dozei 
fiind de 20mg) şi cu tratamentasociatcu Enbrel şi metotrexat, inițiate în mod concomitent, la 682de 
pacienţi adulţi cu poliartrită reumatoidă activă cu o durată a boliide 6 luni până la 20de ani (durata
mediană de 5ani), care au prezentat un răspuns nesatisfăcător la cel puţin 1 medicament antireumatic 
modificator al evoluţiei bolii (MARMB), altul decât metotrexatul.
Pacienţii din grupul tratat cu Enbrel în asociere cu metotrexat au prezentat răspunsuri ACR20, ACR 
50, ACR 70 şi îmbunătăţiri ale scorurilor SAB şi HAQ semnificativ mai mari, atât la 24de săptămâni 
cât şi la 52de săptămâni, faţă de pacienţii din ambele grupuri de monoterapie (rezultatele sunt 
prezentate în tabelul de mai jos). Avantaje semnificative furnizate de terapia asociată cu Enbrel şi 
metotrexat, faţă de monoterapia cu Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 
24 de luni.

183
Rezultatele privind eficiența clinică la 12luni: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat vs. Enbrel în 
asociere cuMetotrexat la pacienţi cu PR cu durată a boliiîntre 6luni şi 20deani
Obiectiv finalMetotrexat
(n = 228)
Enbrel
(n = 223)
Enbrel +
Metotrexat
(n = 231)
Răspunsuri ACR
a
ACR 20
58,8%65,5%
74,5% 
†,
ACR 50
36,4%43,0%
63,2% 
†,
ACR 70
16,7%22,0%
39,8% 
†,
SAB
Scorul la momentul 
iniţial
b
5,55,75,5
Scorul în săptămâna 52
b
3,03,0
2,3
†,
Remisie
c
14%18%
37% 
†,
HAQ
La momentul iniţial1,71,71,8
În săptămâna 521,11,0
0,8
†,
a: Pacienţii care nu au încheiat o perioadă de 12luni de participare la studiu au fost consideraţi ca non-
respondenţi.
b: Valori medii ale SAB (Scorul de activitate a bolii).
c: Remisia este definită ca o valoare a SAB <1,6.
Compararea valorilor p, luate două câte două: †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. 
metotrexat şi = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel
Progresia radiografică la 12luni a fost semnificativ mai mică în grupul tratat cu Enbrel decât în grupul 
tratat cu metotrexat, în timp ce asocierea terapeutică a celor două a fost semnificativ superioară 
fiecăreia dintre cele două monoterapii în ceea ce priveşte încetinirea progresiei radiografice (vezi 
figura de mai jos).
Progresia radiografică: Comparaţia Enbrel vs. Metotrexat vs. Enbrel în asociere cu Metotrexat 
la pacienţi cu PR cu durată a boliiîntre 6luni şi 20deani (rezultatele la 12luni)

184
Compararea valorilor p, luate două câte două: *= p < 0,05 la compararea Enbrel 
vs. metotrexat, †= p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. metotrexat şi 
 = p < 0,05 la compararea Enbrel + metotrexat vs. Enbrel
Avantaje semnificative furnizate de terapia asociată cu Enbrel şi metotrexat, faţă de monoterapia cu 
Enbrel sau cu metotrexat, au fost observate, de asemenea, după 24de luni.În mod similar, avantaje 
semnificative furnizate de monoterapia cu Enbrel faţă de monoterapia cu metotrexat au fost observate, 
de asemenea, după 24de luni
În cadrul unei analize în care toţi pacienţii care au abandonat studiul, indiferent de motiv, au fost 
consideraţi ca înregistrând o agravare a bolii, procentul de pacienţi la care nu s-a constatat o agravare a 
bolii(modificarea TSS ≤ 0,5) la 24de luni a fost mai mare în grupul tratat cu Enbrel în asociere cu 
metotrexat decât în grupurile tratate cu Enbrel sau cu metotrexat în monoterapie (62%, 50%, respectiv 
36%; p<0,05). Diferenţa dintre grupul tratat cu Enbrel în monoterapie şi grupul tratat cu metotrexat în 
monoterapie a fost, de asemenea, semnificativă (p<0,05). În rândul pacienţilor care au încheiat 
perioada completă, de 24de luni de tratament, în cadrul studiului, proporţia celor care nu au înregistrat 
o agravare a fost de 78%, 70%, respectiv de 61%.
Siguranţa şi eficiența dozei de 50mg de Enbrel (două injecţii s.c. de câte 25mg), administrată o dată 
pe săptămână, au fost evaluate în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la 420de pacienţi 
cu PR activă. În acest studiu, la 53de pacienţi s-a administrat placebo, 214 pacienţi au fost trataţi cu 
Enbrel în doză de 50mg o dată pe săptămână şi 153de pacienţi au fost trataţi cu Enbrel în doză de 
25 mg de două ori pe săptămână. Profilele de siguranţă şi eficiență ale celor două regimuri de 
tratament cu Enbrel au fost comparabile, în săptămâna 8, din punct de vedere al efectului în ceea ce 
privește semnele şi simptomele asociate PR; datele obţinute în săptămâna 16 nu au indicat o situaţie de 
comparabilitate (non-inferioritate) între cele două regimuri terapeutice. S-a constatat că o singură 
injecţie de 50mg/ml cu Enbrel prezintă bioechivalenţă cu două injecţii simultane de 25mg/ml.
Pacienţi adulţi cu artrită psoriazică
Eficiența Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la 
205 pacienţi cu artrită psoriazică. Pacienţii aveau vârste cuprinse între 18 şi 70de ani şi sufereau de 
artrită psoriazică activă ( 3 articulaţii tumefiate şi  3 articulaţii sensibile), în cel puţin una din 
următoarele forme: (1)interesare distală interfalangiană (DIF); (2)artrită poliarticulară (absenţa 
nodulilor reumatoizi şi prezenţa psoriazisului); (3)artrită mutilantă; (4)artrită psoriazică asimetrică; 
sau (5) anchiloză spondiliformă. Pacienţii prezentau, de asemenea, psoriazis în plăci, cu o leziune-ţintă 
minimă de  2 cm în diametru. Pacienţii au fost trataţi anterior cu AINS (86%), MARMB (80%), şi 
corticosteroizi (24%). Pacienţii aflaţi pe tratament cu metotrexat (administrat în mod stabil timp de 
 2 luni) şi-au putut continua tratamentul cu o doză stabilă de  25 mg pe săptămână de metotrexat. 
Au fost administrate doze de 25mg de Enbrel (pe baza studiilor de stabilire a dozelor la pacienţii cu 
poliartrită reumatoidă) sau placebo, subcutanat, de două ori pe săptămână timp de 6 luni. La sfârşitul 
studiului dublu-orb, pacienţii au putut intra într-un studiu deschis, de extensie pe termen lung, pentru o 
durată totală de până la 2ani.
Răspunsurile clinice au fost exprimate sub formă de procente din pacienţii care au obţinut răspunsurile 
ACR 20, 50, şi 70, precum şi procentele de pacieți cu îmbunătăţire în ceea ce priveşte criteriile de 
răspuns în artrita psoriazică (CRAP). Rezultatele sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos.

185
Răspunsurile pacienţilor cu artrită psoriazică în cadrul unui 
studiu controlat cu placebo
Procentaj de pacienţi
PlaceboEnbrel
a
  Răspuns în artrita psoriazicăn = 104n = 101
  ACR 20
     Luna 31559
b
     Luna 61350
b
  ACR 50
     Luna 3438
b
     Luna 6437
b
  ACR 70
     Luna 3011
b
     Luna 619
c
  CRAP
     Luna 33172
b
     Luna 62370
b
a: 25mg Enbrel s.c., de două ori pe săptămână
b: p < 0,001, Enbrel vs. placebo
c: p < 0,01, Enbrel vs. Placebo
În rândul pacienţilor cu artrită psoriazică aflaţi pe tratament cu Enbrel răspunsurile clinice au fost 
evidente la momentul primei vizite (4 săptămâni) şi s-au menţinut pe durata celor 6luni de tratament. 
Enbrel s-a dovedit superior faţă de placebo, în mod semnificativ, la toate criteriile de măsurare a 
activităţii bolii (p < 0,001), iar răspunsurile obţinute cu sau fără tratament concomitent cu metotrexat 
au fost similare. Calitatea vieţii la pacienţii cu artrită psoriazică a fost evaluată la fiecare moment de 
referinţă, utilizând indicele de invaliditate al HAQ. Indicele de invaliditate a fost semnificativ 
îmbunătăţit, în toate momentele de referinţă, la pacienţii trataţi cu Enbrel în comparaţie cu cei cărora li 
s-a administrat placebo (p< 0,001). 
Modificările radiografice au fost evaluate în studiul privind artrita psoriazică. S-au efectuat radiografii 
ale mâinilor şi încheieturilorla momentul iniţial şi la 6, 12şi 24de luni. Scorul total Sharp (TSS) 
modificat la 12 luni este prezentat în tabelul de mai jos. Într-o analiză în care s-a considerat că toţi 
pacienţii care au abandonat studiul, indiferent de motiv, au prezentat progresii, procentul pacienţilor 
fără progresie (modificarea TSS ≤0,5) la 12 luni a fost mai mare în grupul la care s-a administrat 
Enbrel comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo (73%, respectiv 47%; p≤ 0,001). Efectul 
Enbrel asupra progresiei radiografice a fost menţinut la pacienţii care au continuat tratamentul în 
timpul celui de-al doilea an. S-a observat încetinirea distrugerii articulare periferice la pacienţii cu 
afectarepoliarticulară simetrică.  
Modificarea medie anuală (ES) de la valoarea iniţială în scorul total Sharp
PlaceboEtanercept
Timp(n = 104)(n = 101)
Luna 121,00 (0,29)-0,03 (0,09)
a
ES = eroare standard.  
a. p = 0,0001.  
Tratamentul cu Enbrel a produs o îmbunătăţire a funcţiei fizice în timpul perioadei în regim dublu-orb 
şi acest efect benefic s-a menţinut în timpul expunerii pe termen lung, de până la 2ani.
Există dovezi insuficiente privind eficiența Enbrel la pacienţii cu artropatii de tipul spondilitei 
anchilozante şi artritei psoriazicemutilante, datorită numărului mic de pacienţi studiaţi.

186
Nu s-au efectuat studii la pacienţi cu artrită psoriazică la regimul terapeutic cu doze de 50mg, o dată 
pe săptămână. Dovezile privind eficiența regimului terapeutic cu o singură doză pe săptămână la 
această populaţie de pacienţi se bazează pe datele furnizate de studiile la pacienţii cu spondilită 
anchilozantă.
Pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă
Eficiența Enbrel în tratarea spondilitei anchilozante a fost evaluată în cadrul a 3 studii randomizate în 
regim dublu-orb, care au comparat doza de 25mg de Enbrel, administrată de două ori săptămână, cu 
placebo. Numărul total de pacienţi înrolaţi a fost de 401, dintre care 203 au fost trataţi cu Enbrel. Cel 
mai mare dintre aceste studii clinice (n= 277) a înrolat pacienţi cu vârste cuprinse între 18 şi 70de ani, 
care aveau spondilită anchilozantă activă, definită pe scala vizuală analogică (SVA) prin scoruri  30 
pentru media duratei şi intensităţii redorii matinale, plus scoruri SVA  30 pentru cel puţin 2 din 
următorii 3 parametri: evaluarea globală a pacientului; media valorilor SVA pentru durerea nocturnă 
de spate şi durerea totală de spate; media a 10 puncte ale indicelui funcţional Bath pentru spondilita 
anchilozantă (BASFI). Pacienţii care primeau tratament cu MARMB, AINS sau corticosteroizi şi-au 
putut continua aceste tratamente, în doze stabile. Pacienţii cu anchiloză completă a coloanei vertebrale 
nu au fost incluşi în studiu. Au fost administrate doze de 25mg de Enbrel (pe baza studiilor de 
stabilire a dozelor la pacienţii cu poliartrită reumatoidă) sau placebo, subcutanat, de două ori pe 
săptămână timp de 6 luni, la 138de pacienţi.
Măsura principală a eficienței (ASAS 20) a fost o îmbunătăţire de  20% pentrucel puţin 3 din cele 
4 domenii de evaluare în spondilita anchilozantă (ASAS) (evaluarea globală a pacientului, durerea de 
spate, BASFI şi inflamaţia), împreună cu absenţa deteriorării pe domeniul rămas. Răspunsurile ASAS 
50 şi 70 au utilizat aceleaşi criterii, cu o îmbunătăţire de 50%, respectiv 70%.
În comparaţie cu placebo, tratamentul cu Enbrel a condus la îmbunătăţiri semnificative ale ASAS 20, 
ASAS 50 şi ASAS 70, începând de la 2săptămâni după iniţierea tratamentului.
Răspunsurile pacienţilor cu spondilită anchilozantă în 
cadrul unui studiu controlat cu placebo
Procentaj de pacienţi
  Răspuns în spondilita 
anchilozantă
Placebo
N = 139
Enbrel
N = 138
  ASAS 20 
2 săptămâni2246
a
3 luni2760
a
6 luni2358
a
  ASAS 50 
2 săptămâni724
a
3 luni1345
a
6 luni1042
a
  ASAS 70:
2 săptămâni212
b
3 luni729
b
6 luni 528
b
a: p<0,001, Enbrel vs. Placebo
b: p = 0,002, Enbrel vs. placebo
În rândul pacienţilor cu spondilită anchilozantă aflaţi pe tratament cu Enbrel, răspunsurile clinice au 
fost evidente la momentul primei vizite (2săptămâni) şi s-au menţinut pe durata celor 6 luni de 
tratament. Răspunsurile au fost similare în cazul pacienţilor care au primit şi al celor care nu au primit, 
în momentul iniţial, tratamente asociate.

187
Rezultate similare au fost obţinute în urma a 2studii clinice mai mici, asupra spondilitei anchilozante.
Într-un al patrulea studiu au fost evaluate siguranţa şi eficiența dozei de 50mg de Enbrel (două injecţii 
s.c. de câte 25mg) administrată o dată pe săptămână, în comparaţie cu doza de 25mg de Enbrel 
administrată de două ori pe săptămână în cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la 356de 
pacienţi cu spondilită anchilozantă. Profilele de siguranţă şi eficiența ale regimurilor de tratament cu 
50 mg o dată pe săptămână şi 25mg de două ori pe săptămână au fost similare.
Pacienţi adulţi cu spondilartrită axială fără semne radiologice
Studiul 1
Eficiența Enbrel în tratarea pacienţilor cu spondilartrită axială fără semne radiologice (nr-AxSpa) a 
fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, timp de 12 săptămâni, în regim dublu-orb, controlat cu 
placebo. Studiul a evaluat 215pacienţi adulţi (populaţie înintenţie de tratament modificată) cu nr-
AxSpa activă (cu vârsta între 18 şi 49de ani), definiţi ca pacienţii care îndeplinesc criteriile de 
clasificare ASAS de spondilartrită axială, dar nu şi criteriile modificate New York pentru SA. De 
asemenea, a fostnecesar ca pacienţii să prezinte un răspuns inadecvat sau o intoleranţă la două sau mai 
multe AINS. În perioada de regim dublu-orb a studiului, pacienţilor li s-a administrat săptămânal 
Enbrel 50mg sau placebo, timp de 12 săptămâni. Măsura principală a eficienței (ASAS 40) a fost o 
îmbunătăţire cu 40% a cel puţin trei din cele patrudomenii de evaluare ASAS, împreună cu absenţa 
deteriorării pentru domeniul rămas. Perioada de regim dublu-orb a fost urmată de o perioadă de studiu 
deschis, în decursul căreiatuturor pacienţilor li s-a administrat săptămânal Enbrel 50mg săptămânal 
timp depână laîncă 92 de săptămâni. Au fost realizate evaluări RMN ale articulaţiei sacroiliace şi ale 
coloanei vertebrale pentru a evalua inflamaţia în momentul iniţial şi în săptămânile 12 şi 104.
În comparaţie cu placebo, tratamentul cu Enbrel a condus la îmbunătăţiri semnificative statistic ale 
ASAS 40, ASAS 20 şi ASAS 5/6. O îmbunătăţire semnificativă a fost observată, de asemenea, în 
cazul remisiei parţiale ASAS şi BASDAI 50. Rezultatele din săptămâna 12 sunt prezentate în tabelul 
de mai jos.
Răspunsul privind eficiența în cadrul studiului nr-AxSpa controlat cu placebo: Procent de 
pacienţi care au atins obiectivele finale
Răspunsurile clinice în perioada
dublu-orb a studiului, în săptămâna 12 
Placebo
N=106 până la 109*
Enbrel
N=103 până la 105*
ASAS** 4015,732,4
b
ASAS 2036,152,4
c
ASAS 5/610,433,0
a
Remisie parţială ASAS11,924,8
c
BASDAI***5023,943,8
b
*Unii pacienţi nu au oferit informaţii complete pentru fiecare obiectiv final
**ASAS=Evaluări în Societatea Internaţională de Spondilartrită
***Indicele Bath de activitate a bolii în spondilita anchilozantă (Bath Ankylosing Spondylitis 
Disease Activity Index)
a: p<0,001, b:<0,01, respectiv c:<0,05, între Enbrel şi placebo
În săptămâna 12, s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă statistic a scorului SPARCC 
(Spondyloarthritis Research Consortium of Canada) pentru articulaţia sacroiliacă (ASI), măsurat prin 
RMN la pacienţii cărora li s-a administrat Enbrel. Modificarea medie ajustată faţă de momentul iniţial 
a fost 3,8 în cazul pacienţilor trataţi cu Enbrel (n=95) versus 0,8 în cazul pacienţilor trataţi cu placebo 
(n=105) (p<0,001). În săptămâna 104, modificarea medie ajustată faţă de momentul iniţial în scorul 
SPARCC măsurat prin RMN pentru toţi subiecţii trataţi cu Enbrel a fost 4,64 pentru ASI (n=153) şi 
1,40 pentru coloana vertebrală (n=154).
Enbrel a demonstrat o îmbunătăţire mai mare, semnificativă statistic, de la momentul iniţial pânăîn 
săptămâna 12, în comparaţie cu placebo, la majoritatea evaluărilor legate de calitatea vieţii în ceea ce 
priveşte starea de sănătate şi funcţia fizică, inclusiv în scorurile BASFI (Bath Ankylosing Spondylitis 
Functional Index – Indicele funcţional în spondilita anchilozantă Bath), EuroQol 5D Overall Health 

188
State Score (Scorul global al stării de sănătate EuroQol 5D) şi SF-36 Physical Component Score 
(Scorul componentei fizice SF-36).
Răspunsurile clinice la pacienţii din studiul nr-AxSpa cărora li s-a administrat Enbrel au fost evidente 
în momentul primei vizite (la 2săptămâni) şi s-au menţinut pe parcursul celor 2ani de tratament. 
Îmbunătăţirile în ceea ce priveşte calitatea vieţii asociată stării de sănătate, respectiv funcţia fizică s-au 
menţinut, de asemenea, pe parcursul celor 2ani de tratament.Datele obţinute pe parcursul celor 2ani 
nu au furnizat rezultate noi privind siguranţa. În săptămâna 104, 8 subiecţi au progresat până la un scor 
de grad 2 bilateral la radiografia coloanei vertebrale conform gradului radiologic modificat New York, 
indicativ pentru spondilartropatia axială.
Studiul 2
Acest studiu multicentric, în regim deschis, de fază 4, cu 3 perioade de studiu, a evaluat oprirea şi 
reluarea tratamentului cu Enbrel la pacienţi cu nr-AxSpa activă care au obţinut un răspuns adecvat 
(boală inactivă definită ca Scorul de activitate a bolii spondilită anchilozantă (ASDAS) incluzând 
proteina C reactivă (CRP) mai mic de 1,3) după 24de săptămâni de tratament. 
209 pacienţi adulţi cu nr-AxSpa activă (cu vârsta între 18 şi 49de ani), definiţi ca acei pacienţi care au 
îndeplinit criteriile de clasificare ale Societăţii Internaţionale de Evaluare a Spondiloartritei (ASAS) 
pentru spondiloartrita axială (dar nu îndeplinesc criteriile New York modificate pentru SA), având 
rezultate pozitive la RMN (inflamaţie activă evidenţiată prin RMN înalt sugestivă pentru sacroiliita 
asociată cu SpA) şi/sau hsCRP pozitivă (definită ca proteina C reactivă de mare sensibilitate [hsCRP] 
> 3 mg/l) şi simptome active definite prin ASDAS CRP mai mare sau egal cu 2,1 la vizita de 
screening, au primit în regim deschis Enbrel 50mg săptămânal plus terapie de fond stabilă cu AINS în 
doza antiinflamatorie optimă tolerată timp de 24de săptămâni în Perioada 1. De asemenea, a fost 
necesar ca pacienţii să prezinte un răspuns inadecvat sau o intoleranţă la două sau mai multe AINS. În 
săptămâna24, 119 pacienţi (57%) au atins statusul de boală inactivă şi au intrat în Perioada 2 de 40 de 
săptămâni a fazei de oprire a tratamentului în care subiecţii au întrerupt tratamentul cu etanercept, dar 
au menţinut terapia de fond cu AINS. Măsura primară pentru eficienţă a fost apariţia unui puseu 
evolutiv de boală (definit ca ASDAS, incluzând viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) mai mare 
sau egal cu 2,1) în interval de 40de săptămâni după oprirea tratamentului cu Enbrel. Pacienţii care au 
avut puseu evolutiv de boală, au reluat tratamentul cu Enbrel 50mg săptămânal timp de 12săptămâni 
(Perioada 3).
În Perioada2, proporţia de pacienţi care au prezentat ≥1 puseu evolutiv de boală, a crescut de la 22% 
(25/112) în săptămâna 4 la 67% (77/115) în săptămâna 40. În total, 75% (86/115) dintre pacienţi au 
prezentat un puseu evolutiv de boală, în orice moment de timp în intervalul celor 40de săptămâni care 
au urmat opririi tratamentului cu Enbrel. 
Obiectivul secundar prioritar al Studiului 2 a fost să estimeze timpul până la un nou puseu evolutiv de 
boală după oprirea tratamentului cu Enbrel şi în plus să compare timpul până un nou puseu evolutiv la 
pacienţii din Studiul 1 care au îndeplinit criteriile de includere în Studiul 2, faza de oprire a 
tratamentului şi au continuat tratamentul cu Enbrel. 
Timpul median până la puseul evolutiv de boală după oprireatratamentului cu Enbrel a fost de 
16 săptămâni (IÎ 95%: 13-24 săptămâni).Mai puţin de 25% dintre pacienţii din Studiul1 la care nu s-a 
oprit tratamentul au prezentat un puseu evolutiv de boală pe parcursul celor 40 de săptămâni 
echivalente ca în Perioada 2 a Studiului 2. Timpul până la puseul evolutiv de boală a fost în mod 
semnificativ statistic mai scurt la subiecţii care au întrerupt tratamentul cu Enbrel (Studiul 2) 
comparativ cu subiecţii care au primit tratament continuu cu etanercept (Studiul 1), p<0,0001.
Din cei 87de pacienţi care au intrat în Perioada 3 şi au reluat tratamentul cu Enbrel 50mg săptămânal 
timp de 12săptămâni, 62% (54/87) au obţinut din nou răspuns clinic de boală inactivă, iar 50% dintre 
aceştia au atins acest răspuns în interval de 5săptămâni (IÎ 95%: 4-8 săptămâni).

189
Pacienţi adulţi cu psoriazis în plăci
Recomandările de utilizare terapeutică ale Enbrel la pacienţi sunt detaliatela pct. 4.1. Acei pacienţi din 
populaţia-ţintă care „au înregistrat un eşec de tratament” sunt definiţi printr-un răspuns insuficient 
(PASI<50 sau PGA mai puţin decât bine) sau prin agravarea bolii sub tratament, și care au primit un 
tratament în doză adecvată pentru un timp suficient de lung pentru a permite evaluarea răspunsului cu 
cel puţin unul dintre cele trei tratamente sistemice majore, după disponibilităţi.
Nu a fost evaluată eficiența Enbrel faţă de alte tratamente sistemice la pacienţii cu psoriazis în stadii 
moderate până la severe(responsivi la alte tratamente sistemice) în cadrul unor studii care să compare 
direct Enbrel cu alte tratamente sistemice. În schimb, a fost evaluată siguranţa şi eficiența Enbrel în 
cadrul a patru studii randomizate, în regim dublu-orb, controlate cu placebo. Obiectivul final principal 
de eficiență în toate cele patru studii a constat în proporţia de pacienţi din fiecare grup de tratament 
care au obţinut PASI 75 (adică o îmbunătăţire de cel puţin 75% a Psoriasis Area and Severity Index -
aria cutanată afectată de psoriazis şi indicele de severitate - faţă de momentul iniţial), după 
12 săptămâni.
Primul studiu a fost un studiu de fază 2 la pacienţi cu psoriazis în plăci activ, dar stabil din punct de 
vedere clinic, care interesa  10% din suprafaţa corporală şi care aveau vârsta  18 ani. O sută 
doisprezece (112) pacienţi au fost randomizaţi pentru a primi o doză de 25mg de Enbrel (n=57) sau 
placebo (n=55), de două ori pe săptămână timp de 24de săptămâni.
Cel de-al doilea studiu a evaluat 652de pacienţi cu psoriazis în plăci utilizând aceleaşi criterii de 
includere ca şi primul studiu, dar cu adăugarea, la selecţie, a criteriului unei zone minime interesate de 
psoriazis şi a unui index de severitate (PASI) de 10. Enbrel a fost administrat în doze de 25mg o dată 
pe săptămână, 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg de două ori pe săptămână, timp de 6 luni 
consecutive. Pe timpul primelor 12săptămâni ale perioadei de tratament dublu-orb, pacienţilor li s-a 
administrat placebo sau una din cele trei doze de Enbrel de mai sus. După 12săptămâni de tratament, 
pacienţii din grupul tratat cu placebo au început tratamentul, în regim orb, cu Enbrel (25mg de două 
ori pe săptămână); pacienţii din grupurile cu tratament activ şi-au continuat tratamentul până în 
săptămâna 24, la doza care le-a fost atribuită iniţial prin randomizare.
Cel de-al treilea studiu a evaluat 583de pacienţi, având aceleaşi criterii de includere ca şi cel de-al 
doilea studiu. Pacienţii incluşi în aceststudiu au primit o doză de 25mg sau 50mg de Enbrel sau 
placebo, de două ori pe săptămână timp de 12săptămâni, apoi toţi pacienţii au primit un tratament în 
regim deschis cu 25mg de Enbrel, de două ori pe săptămână, pentru încă 24de săptămâni.
Cel de-al patrulea studiu a evaluat 142de pacienţi, având criterii de includere similare cu studiile al 
doilea şi al treilea. Pacienţilor incluşi în acest studiu li s-a administrat o doză de 50mg de Enbrel sau 
placebo, o dată pe săptămână timp de 12săptămâni,apoi tuturor pacienţilor li s-a administrat un 
tratament în regim deschis cu 50mg de Enbrel, o dată pe săptămână, pentru încă 12săptămâni.
În primul studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie semnificativ mai mare de pacienţi 
cu un răspuns PASI 75 în săptămâna 12 (30%) faţă de grupul tratat cu placebo (2%) (p<0,0001). După 
24 de săptămâni, 56% dintre pacienţii din grupul tratat cu Enbrel au obţinut PASI 75, faţă de 5% 
pacienţii din grupul tratat cu placebo. Rezultatele principale obţinute în cel de-al doilea, al treilea şi al 
patrulea studiu sunt prezentate mai jos.

190
Răspunsurile pacienţilor cu psoriazis în studiile 2, 3 şi 4
Răspuns 
(%)
------------------Studiul 2-----------
----
---------------Studiul 3------
-------
---------------Studiul 4-------
------
Placeb
o
----------Enbrel---------
Placeb
o
--------Enbrel-----
--
Placebo
-------Enbrel-----
-
25 mg 
de două 
ori pe 
săptămână
50 mg 
de două 
ori pe 
săptămână
25 mg
de 
două 
ori pe 
săptăm
ână
50 mg
de 
două 
ori pe 
săptăm
ână
50 mg 
1 dată 
pe 
săpt.
50 mg
1 dată 
pe săpt.
n = 
166
săpt. 
12
n = 
162
săpt. 
12
n = 
16
2
săp
t. 
24
a
n = 
16
4
săp
t. 
12
n = 
164
săpt. 
24
a
n = 
193
săpt. 
12
n = 196
săpt. 
12
n = 196
săpt. 
12
n = 46
săpt. 12
n = 96
săpt. 
12
n = 90
săpt. 
24
a
PASI 501458*7074*   77964*77*969*83
PASI 75434*4449*59334*49*238*71
DSGA
b
, 
fără 
leziuni 
aparente 
sau 
aproape 
fără 
leziuni 
aparente534*3949*55439*57*439*64
*p  0,0001 comparativ cu placebo
a. Nu au fost făcute comparaţii statistice cu placebo în săptămâna 24 în studiile 2 şi 4 deoarece grupul 
tratat iniţial cu placebo a primit Enbrel 25mg, de două ori pe săptămână, sau 50mg, o dată pe 
săptămână, din săptămâna 13 până în săptămâna24.
b. „Dermatologist Static Global Assessment”. Fără leziuni aparente sau aproape fără leziuni aparente, 
definit printr-un scor de 0 sau 1 pe o scală de la 0 la 5.
În rândul pacienţilor cu psoriazis în plăci aflaţi pe tratament cu Enbrel, răspunsurile clinice 
semnificative în comparaţie cu placebo au fost evidente la momentul primei vizite (2săptămâni) şi sau 
menţinut pe durata celor 24de săptămâni de tratament.
În cadrul celui de-al doilea studiu s-a prevăzut şi o perioadă de întrerupere a medicaţiei, în care 
pacienţii care au obţinut îmbunătăţiri ale PASI de cel puţin 50% în săptămâna24 au întrerupt 
administrarea tratamentului. De asemenea, pacienţii care nu se mai aflau sub tratament au fost 
monitorizaţi pentru apariţia episoadelor de rebound (PASI  150% faţă de momentul iniţial) şi pentru 
stabilirea intervalului de timp până la recidivă (definită ca pierderea a cel puţin jumătate din 
îmbunătăţirea obţinută între momentul iniţial şi săptămâna 24). În timpul perioadei de întrerupere a 
medicaţiei, simptomele de psoriazis au revenit treptat, cu o valoare mediană a timpului până la 
recidiva bolii de 3 luni. Nu au fost înregistrate fenomene de rebound şi nici evenimente adverse grave 
legate de psoriazis. Dovezile adunate tind să indice ca benefică reluarea tratamentului cu Enbrel la 
pacienţii care au răspuns iniţial la tratament.
În cel de-al treilea studiu, majoritatea pacienţilor (77%), care au fost iniţial atribuiţi prin randomizare 
pentru doza de 50mg de Enbrel de două ori pe săptămână, şi la care, în săptămâna 12, s-a operat o 
micşorare a dozei la 25 mg de două ori pe săptămână, au menţinut un răspuns PASI 75 până în 
săptămâna36. La pacienţii care au primit doza de 25mg de două ori pe săptămână pe întreaga durată a 
studiului, răspunsul PASI 75 a continuat să se îmbunătăţească între săptămânile 12 şi 36.

191
În cel de-al patrulea studiu, în grupul tratat cu Enbrel s-a înregistrat o proporţie mai mare de pacienţi 
cu PASI 75 în săptămâna 12 (38%), comparativ cu grupul tratat cu placebo (2%) (p<0,0001). Pentru 
pacienţii cărora li s-au administrat 50mg o dată pe săptămână pe parcursul studiului, răspunsurile 
privind eficiența au continuat să se îmbunătăţească, o proporţie de 71% ajungând la PASI 75 în 
săptămâna 24.
În studiile în regim deschis pe termen lung (până la 34luni) în care Enbrel a fost administrat fără 
întrerupere, răspunsurile clinice au fost constante şi siguranţa a fost comparabilă cu studiile pe termen 
scurt.
O analiză a datelor studiilor clinice nu a evidenţiat caracteristici ale bolii subiacente care ar putea 
permite medicilor clinicieni să selecteze cea mai adecvată opţiune de dozaj (intermitent sau continuu). 
Prin urmare, alegerea tratamentului intermitent sau continuu trebuie să aibă la bază decizia medicului 
şi necesităţile individuale ale pacientului.
Anticorpi împotriva Enbrel
În serul câtorva subiecţi trataţi cu etanercept au fost detectaţi anticorpi la etanercept. Toţi aceşti 
anticorpi au fost non-neutralizanţi, iar prezenţa lor a fost în general tranzitorie. Nu pare să existe nicio 
corelaţie între dezvoltarea de anticorpi şi răspunsul clinic sau evenimentele adverse.
La subiecţii trataţi cu doze aprobate de etanercept în studii clinice cu durata de până la 12luni, 
frecvenţele de apariţie cumulate ale anticorpilor anti-etanercept au fost de aproximativ 6% la subiecţii 
cu poliartrită reumatoidă, 7,5% la subiecţii cu artrită psoriazică, 2% la subiecţii cu spondilită 
anchilozantă, 7% la subiecţii cu psoriazis, 9,7% dintre subiecţii copii şi adolescenţi cu psoriazis şi 
4,8% la subiecţii cu artrită juvenilă idiopatică. 
Proporţia subiecţilor care au dezvoltat anticorpi la etanercept în studiile cu durată mai lungă (de până 
la 3,5 ani) creşte în timp, conform aşteptărilor. Cu toate acestea, datorită naturii lor tranzitorii, 
incidenţa anticorpilor detectaţi la fiecare punct de evaluare a fost, în mod tipic, mai mică de 7% la 
subiecţii cu poliartrită reumatoidă şi subiecţii cu psoriazis.
Într-un studiu de lungă durată privind psoriazisul, în care pacienţilor li s-au administrat 50mg de 
două ori pe săptămână, timp de 96 de săptămâni, incidenţa anticorpilor constatată la fiecare punct de 
evaluare a fost de până la aproximativ 9%.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
Siguranţa şi eficiența Enbrel au fost evaluate în cadrul unui studiu efectuat în două părţi, la 69 de copii 
cu artrită juvenilă idiopatică forma poliarticulară, care prezentau diverse subtipuri clinice de instalare a 
artritei juvenile idiopatice (poliartrită, pauciartrită, instalare sistemică). Au fost înrolaţi pacienţi cu 
vârste cuprinse între 4 şi 17ani, cu artrită juvenilă idiopatică forma poliarticulară în stadiu moderat 
până la sever, refractari la tratamentul cu metotrexat sau care prezentau intoleranţă faţă de acesta; 
pacienţilor le-a fost menţinut tratamentul de fond cu un singur medicament antiinflamator nesteroidian 
în doză stabilă şi/sau prednison (<0,2 mg/kg şi zi sau 10mg maximum). În prima parte toţi pacienţii 
au primit 0,4mg/kg (maximum 25mg per doză) de Enbrel pe cale subcutanată, de două ori pe 
săptămână. În cea de-a doua parte, pacienţii care au prezentat un răspuns clinic în ziua 90 au fost 
randomizaţi pentru a continua tratamentul cu Enbrel sau a primi placebo timp de patru luni, şi au fost 
evaluaţi pentrudetectarea episoadelor de recurenţă. Răspunsurile au fost măsurate prin utilizarea ACR 
Pedi 30, definit ca  30% îmbunătăţire în cel puţin trei din şase şi  30% agravare în nu mai mult de 
unul din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ, acestea incluzând numărul articulaţiilor active, 
limitarea mişcării, evaluările globale efectuate de medic şi pacient/părinte, evaluarea funcţională şi 
viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Recurenţele de boală au fost definite ca  30% agravare în 
trei din şase criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi  30% îmbunătăţire în cel mult unul din cele şase 
criterii de bază pentru evaluarea ARJ şi minimum două articulaţii active.

192
În prima parte a studiului, 51 din 69 (74%) de pacienţi au prezentat un răspuns clinic şi aufost incluşi 
în partea a doua a studiului. În cea de-a doua parte a studiului, 6 din 25 (24%) de pacienţi care au 
rămas pe tratamentul cu Enbrel au înregistrat o recurenţă a bolii, în comparaţie cu 20 din 26 (77%) de 
pacienţi cărora li s-a administrat placebo (p=0,007). De la începerea celei de-a doua părţi a studiului, 
valoarea mediană a intervalului de timp până la recurenţa bolii a fost de  116 zile pentru pacienţii 
cărora li s-a administrat Enbrel şi de 28 de zile pentru pacienţii cărora li s-a administrat placebo. În 
rândul pacienţilor care au prezentat un răspuns clinic la 90 de zile şi au fost incluşi în partea a doua a 
studiului, unii dintre cei care au rămas pe tratament cu Enbrel au continuat să înregistreze ameliorări 
din luna a 3-a până în lunaa 7-a, în timp ce aceia cărora li s-a administrat placebo nu au înregistrat 
ameliorări.
Într-un studiu de extensie,în regimdeschis, pentru evaluarea siguranţei, 58 pacienţi copii şi 
adolescenţi din studiul de mai sus (de la vârsta de 4ani la momentul înrolării în studiu) au continuat să 
utilizeze Enbrel pe o perioadă de până la 10ani. Proporţia evenimentelor adverse grave şi a infecţiilor 
grave nu a crescut cu expunerea pe termen lung.
Siguranţa pe termen lung a tratamentului cu Enbrel în monoterapie(n=103), Enbrel plus metotrexat 
(n=294) sau metotrexat în monoterapie (n=197) a fost evaluată timp de până la 3 ani, într-un registru 
care a inclus594 copii cu vârsta între 2 şi 18ani cu artrită juvenilă idiopatică, dintre care 39 aveau 
vârsta între 2 şi 3 ani. În general, infecţiile au fost mai frecvent raportate la pacienţii trataţi cu 
etanercept comparativ cu metotrexat în monoterapie (3,8 faţă de 2%), iar infecţiile asociate cu 
utilizarea etanercept au fost de natură mai severă.
Într-un alt studiu în regim deschis, cu un singur grup(n=127), 60 pacienţi cu oligoartrită extinsă(OE)
(15 pacienţi cu vârsta între 2 şi 4 ani, 23 pacienţi cu vârsta între 5 şi 11 ani şi 22 pacienţi cu vârsta 
între 12 şi 17ani), 38pacienţi cu artrită asociată cu entezită (cu vârsta între 12 şi 17ani) şi 29 pacienţi 
cu artrită psoriazică (cu vârsta între 12 şi 17ani) au fost trataţi cu Enbrel, în doză de 0,8mg/kg (până 
la maximum 50mg pe doză), administrat săptămânal, timp de 12săptămâni. În fiecare din subtipurile 
AJI, majoritatea pacienţilor au îndeplinit criteriile ACR Pedi 30 şi au demonstrat îmbunătăţire clinică 
în criteriile finale secundare cum sunt numărul articulaţiilor dureroase şi evaluarea globală efectuată de 
medic. Profilul de siguranţă a fost consecvent cu cel observat în alte studii pentru AJI. 
Din cei 127pacienţi din studiul principal, 109 au participat la studiul de extensie în regim deschis şi au 
fost monitorizaţipentru o perioadă suplimentară de 8 ani, pentru un total de până la 10 ani. La sfârşitul 
studiului de extensie, 84/109 (77%) pacienţi au terminat studiul; 27 (25%) luau Enbrel în mod activ, la 
7 (6%) s-a oprittratamentul datorită bolii scăzute/inactive; 5 (5%) au reînceput Enbrel după o retragere 
anterioară de la tratament; şi 45 (41%) au oprit Enbrel (dar au rămas în observaţie); 25/109 (23%) 
pacienţi au întrerupt permanent studiul. Ameliorările stării clinice obţinute în studiul principal au fost, 
în general, menţinute pentru toate criteriile finale de eficacitate în timpul întregii perioade de 
monitorizare. Pacienții în tratament cu Enbrel au putut să fie incluşiîntr-o perioadă opțională de 
retragere din tratatament- reluare a tratamentului, o singură dată în timpul studiului de extensie, pe 
baza aprecierii făcute de investigator asupra răspunsului clinic. 30pacienţi au intrat în perioada de 
retragere. La 17pacienţi a fost raportat un puseu evolutiv de boală (definit ca înrăutăţire ≥30% la cel 
puţin 3 din cele 6 componente ale ACR Pedi cu ameliorare ≥30% la nu mai mult de1 dintre cele 6 
componente rămase şi un minim de 2 articulaţii active); timpul median până la puseul evolutiv de 
boală după retragerea Enbrel a fost de 190zile. La 13pacienţi s-a reluat tratamentul şi timpul median 
de la retragere până la reluare a fostestimat la 274zile. Din cauzanumărului mic de înregistrări de 
date, aceste rezultate trebuie interpretate cu precauţie.
Profilul de siguranţă a fost concordantcu cel observatîn studiul principal.
Nu s-au efectuat studii la pacienţi cu artrită juvenilă idiopatică în scopul evaluării efectelor 
tratamentului neîntrerupt cu Enbrel la pacienţii care nu au prezentat un răspuns la 3 luni de la iniţierea 
tratamentului cu Enbrel. Suplimentar, nu au fost efectuate studii pentru evaluarea efectelor reducerii 
dozei recomandate de Enbrel după utilizarea sa pe termen lung la pacienţi cu AJI.

193
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Eficiența Enbrel a fost evaluată în cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, la 
211 pacienţi copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani, cu psoriazis în plăci în formă 
moderată sau severă (definită printr-un scor sPGA ≥ 3, cu oafectare≥ 10% din SC şi cu PASI ≥12). 
Pacienţii eligibili primiseră în trecut cure de fototerapie sau de tratament sistemic, ori erau inadecvat 
controlaţi prin tratament topic.
Pacienţilor li s-a administrat Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) sau placebo o dată pe săptămână, timp 
de 12săptămâni. În săptămâna 12, numărul pacienţilor care au înregistrat răspunsuri pozitive din punct 
de vedere al eficienței (de exemplu, PASI 75) a fost mai mare în cazul celor care au fost randomizaţi 
pentru a li se administra Enbrel decât în cazul celor care au fost randomizaţi pentru a li se administra 
placebo.
Rezultatele la 12săptămâni la copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Enbrel
0,8mg/kg o dată pe 
săptămână
(N = 106)
Placebo
(N = 105)
PASI 75, n (%)60 (57%)
a
12 (11%)
PASI 50, n (%)79 (75%)
a
24 (23%)
sPGA „fără leziuni aparente” sau „cu 
leziuni aparente minime”, n (%)
56 (53%)
a
14 (13%)
Abreviere: sPGA-static Physician Global Assessment.
a.p < 0,0001 comparativ cu placebo.
După perioada de 12 săptămâni de tratament în regim dublu-orb, tuturor pacienţilor li s-a administrat 
Enbrel 0,8mg/kg (cel mult 50mg) o dată pe săptămână timp de încă 24de săptămâni. Răspunsurile 
observate în timpul perioadei de studiu în regim deschis au fost similare cu cele observate în perioada 
de studiu în regim dublu-orb.
În cursul unei perioade de oprire randomizată a tratamentului, au suferit o recădere a bolii (pierderea 
răspunsului PASI 75) un număr semnificativ mai mare dintre pacienţii care au fost re-randomizaţi 
pentru a li se administra placebo decât dintre cei care au fost re-randomizaţi pentru a li se administra 
Enbrel. Prin continuarea tratamentului, răspunsurile au fost menţinute timp de 48de săptămâni.
Eficacitateaşi siguranţa pe termen lung a administrării Enbrel 0,8mg/kg (până la 50mg) o dată pe 
săptămână a fost evaluată într-un studiu de extensie, în regim deschis, la 181 subiecţi copii şi 
adolescenţi cu psoriazis în plăci, până la 2 ani după cele 48 de săptămâni ale studiului discutat mai sus.
Experienţa pe termen lung cu Enbrel a fost, în general, comparabilă cu studiul original de 48 de 
săptămâni şi nu a demonstrat niciun rezultat nou privind siguranţa. 
5.2Proprietăţi farmacocinetice
Valorile serice ale etanerceptului au fost determinate cu ajutorul testelor cu imunosorbenţi şi enzime 
(ELISA), care pot detecta produşii de degradare reactivi la ELISA, precum şi compusul de origine.
Absorbţie
Etanerceptul este absorbit lent de la locul injectării subcutanate, atingând o concentraţie maximădupă 
aproximativ 48de ore după administrarea unei doze unice. Biodisponibilitatea absolută este de 76%. 
Este de aşteptat ca, în condiţiile administrării a două doze săptămânale, concentraţiile stabile să fie de 
aproximativ două ori mai mari decât cele observate în urma dozelor unice. După o injecţie subcutanată 
unică de 25mg de Enbrel, valoarea medie a concentraţiei serice maxime observate la voluntarii 
sănătoşi a fost de 1,65  0,66 g/ml, cu o valoare a ariei de sub curbă de 235 96,6 ghr/ml.

194
La starea de echilibru, la pacienţii cu PR trataţi, profilele concentraţiei plasmatice medii au fost C
max
de 2,4mg/l vs. 2,6mg/l, C
min
de 1,2mg/l vs. 1,4mg/l, şi ASC parţială de 297mgh/l vs. 316mgh/l 
pentru 50mg Enbrel administrat o dată pe săptămână (n=21) vs. 25mg Enbrel administrat de două ori 
pe săptămână (n=16), respectiv. În cadrul unui studiu deschis, cu doză unică, încrucişat, cu 
administrarea a două tratamente, efectuat la voluntari sănătoşi, administrarea unei singure injecţii de 
50 mg/ml cu etanercept s-a dovedit a fi bioechivalentă cu administrarea a două injecţii simultane de 
25 mg/ml.
În cadrul unei analize farmacocinetice populaţionale la pacienţi cu spondilită anchilozantă, valorile 
ASC ale etanerceptului la starea de echilibru au fost de 466 gh/ml şi 474 gh/ml pentru 50mg 
Enbrel administrat o dată pe săptămână (n = 154) şi, respectiv, 25mg administrat de două ori pe 
săptămână (n = 148).
Distribuţie
Graficul concentraţiei în funcţie de timp, în cazul etanerceptului, are forma unei curbe biexponenţiale. 
Volumul de distribuţie central pentru etanercept este de 7,6l, iar volumul de distribuţie la starea de 
echilibru este de 10,4l.
Eliminare
Epurarea etanerceptului din organism este lentă. Timpul de înjumătăţire este lung, de aproximativ 
70 de ore. Clearance-ul este de aproximativ 0,066l/h la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, o valoare 
puţin mai mică decât cea de 0,11l/h observată la voluntarii sănătoşi. În plus, datele farmacocinetice 
ale Enbrel la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, la cei cu spondilită anchilozantă şi la cei cu psoriazis 
în plăci sunt similare.
Nu există nicio diferenţă farmacocinetică evidentă între sexe.
Linearitate
Proporţionalitatea cu dozele nu a fost evaluată în mod special, dar nu există o saturare evidentă a 
clearance-ului în intervalul de doze.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Cu toate că la pacienţii şi voluntarii la care s-a administrat etanercept marcat radioactiv a fost 
constatată eliminarea de material radioactiv prin urină, nu au fost observate concentraţii crescute de 
etanercept la pacienţii cu insuficienţă renală acută. Prezenţa insuficienţei renale nu solicită o 
modificare a dozelor.
Insuficienţă hepatică
Nu au fost observate concentraţii crescute de etanercept la pacienţii cu insuficienţă hepatică acută. 
Prezenţa insuficienţei hepatice nu solicită o modificare a dozelor.
Vârstnici
Rolul jucat de vârsta înaintată a fost studiat în cadrul analizei farmacocinetice populaţionale privind 
concentraţiile serice ale etanerceptului. Estimările de clearance şi volum la pacienţii cu vârste cuprinse 
între 65 şi 87de ani au fost similare cu cele din cazul pacienţilor cu vârste mai mici de 65de ani.
Copii şi adolescenţi
Pacienţi copii şi adolescenţi cu artrită juvenilă idiopatică
În cadrul unui studiu privind tratamentul cu Enbrel al artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară, 
69 de pacienţi (cu vârste cuprinse între4 şi 17ani) au primit 0,4mg Enbrel/kg, de două ori pe 
săptămână timp de trei luni. Profilele concentraţiei serice au fost similare cu cele observate la pacienţii 

195
adulţi cu poliartrită reumatoidă. Copiii cu vârstele cele mai mici (4ani) au prezentat o valoare redusă a 
clearance-ului (valoarea clearance-ului a crescut prin normalizarea în funcţie de greutate), faţă de 
copiii cu vârste mai mari (12ani) şi de adulţi. Simularea dozării sugerează faptul că, în timp ce copiii 
de vârste mai mari (10-17 ani) vor prezenta concentraţii serice apropiate de cele de la adulţi, copiii de 
vârste mai mici vor prezenta concentraţii semnificativ mai mici.
Pacienţi copii şi adolescenţi cu psoriazis în plăci
Pacienţilor copii şi adolescenţi cu psoriazis (cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani) li s-au administrat 
0,8 mg/kg (până la doza maximă de 50mg pe săptămână) etanercepto dată pe săptămână timp de până 
la 48de săptămâni. La starea de echilibru, valorile medii ale concentraţiilor serice au variat între 1,6 şi 
2,1 mcg/ml în săptămânile 12, 24 şi 48. Aceste valori medii ale concentraţiilor la pacienţii copii şi 
adolescenţicu psoriazis au fost similare cu valorile concentraţiilor observate la pacienţii cu artrită 
idiopatică juvenilă (tratată cu 0,4mg/kg etanercept de două ori pe săptămână, până la doza maximă de 
50 mg pe săptămână). Aceste valori medii ale concentraţiilor au fost similare cu cele constatate la 
pacienţii adulţi cu psoriazis în plăci, trataţi cu 25mg etanercept de două ori pe săptămână.
5.3Date preclinice de siguranţă
În cadrul studiilor de toxicitate cu Enbrel nu au fost evidenţiate limitări ale dozajului impuse de 
toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă. Conform unui set de studii in vitroşi in vivo, Enbrel este 
considerat non-genotoxic. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate şi evaluări standard ale 
fertilităţii şi toxicităţii post-natale cu Enbrel, datorită dezvoltării de anticorpi neutralizanţi la rozătoare.
Enbrel nu a determinat mortalitate sau semne notabile de toxicitate la şoareci sau şobolani în urma 
unei doze unice subcutanate de 2000mg/kg sau a unei doze unice intravenoase de 1000 mg/kg. Enbrel 
nu a provocat limitări ale dozajului impuse de toxicitate şi nici toxicităţi de organ-ţintă la maimuţele 
cynomolgus, ca urmare a administrării subcutanate, de două ori pe săptămână, timp de 4 sau 26 de 
săptămâni consecutive, la o doză (15mg/kg) care a generat obţinerea unor concentraţii serice 
determinate prin ASC de 27 de ori mai mare decât cea obţinută la om prin administrarea dozei 
recomandate de 25mg.
6.PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1Lista excipienţilor
Zahăr 
Clorură de sodiu
Clorhidrat de L-arginină
Fosfat de sodiu monobazic dihidrat
Fosfat de sodiu dibazic dihidrat
Apă pentru preparate injectabile
6.2Incompatibilităţi
În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
6.3Perioada de valabilitate
30 luni.
6.4Precauţii speciale pentru păstrare 
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
Enbrel poate fi păstrat la temperaturi de până la maximum 25°C pentru o singură perioadă de până la 
patru săptămâni; după care, el nu trebuie păstrat din nou la frigider. Dacă nu este utilizat în decurs de 

196
patru săptămâni de la scoaterea din frigider, Enbrel trebuie eliminat.
A se păstracartuşul dozator în cutie pentru a fi protejat de lumină.
6.5Natura şi conţinutul ambalajului
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
Cartuş dozator cu o seringă preumplută integrată cu 25mg Enbrel. Seringa preumplută din interiorul 
cartuşului dozator este fabricatădin sticlă transparentă de tip 1 cu un ac axat, din oţel inoxidabil, de 
calibru 27, capac rigid al acului, şi opritor din cauciuc. Capacul rigid al acului seringii preumplute 
conţine cauciuc natural uscat (un derivat de latex). Vezi pct. 4.4. 
Cutiile conţin 4, 8 sau 24 cartuşe dozatoare de Enbrel şi 8, 16 sau 48 tampoane cu alcool medicinal. 
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
Cartuş dozator cu o seringă preumplută integrată cu 50mg Enbrel. Seringa preumplută din interiorul 
cartuşului dozator este fabricatădin sticlă transparentă de tip 1 cu un ac axat, din oţel inoxidabil, de 
calibru 27, capac rigid al acului, şi opritor din cauciuc. Capacul rigid al acului seringii preumplute 
conţine cauciuc natural uscat (un derivat de latex). Vezi pct. 4.4. 
Cutiile conţin 2, 4 sau 12 cartuşe dozatoare de Enbrel şi 4, 8 sau 24 tampoane cu alcool medicinal. 
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Instrucţiuni de utilizare şi manipulare
Înainte de injectare, cartuşele dozatoare de Enbrel trebuie lăsate să ajungă la temperatura camerei 
(aproximativ 15 până la 30 minute). Capacul acului nu trebuie îndepărtat în timpul în carecartuşul 
dozator este lăsat să ajungă la temperatura camerei. Privind prin fereastra de inspectare, soluţia trebuie 
să fie limpede sau uşor opalescentă, incoloră până la de culoare galben deschis sau maro deschis şi 
poate conţine particule mici de proteine, albe sau aproape transparente. 
Instrucţiuni complete pentru prepararea şi administrarea cartuşului dozator de Enbrel sunt oferite în 
prospect şi în manualul de utilizarefurnizat cu dispozitivul SMARTCLIC.
Acest medicament (cartuşul dozator) este de unică folosinţă numai în asociere cu dispozitivul 
SMARTCLIC. 
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările 
locale.
7.DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
8.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
EU/1/99/126/027
EU/1/99/126/028

197
EU/1/99/126/029
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
EU/1/99/126/030
EU/1/99/126/031
EU/1/99/126/032
9.DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: 3 februarie 2000
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 26 noiembrie 2009
10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente https://www.ema.europa.eu.

198
ANEXA II
A.FABRICANTULSUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI 
FABRICANTULRESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA 
SERIEI
B.CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI 
UTILIZAREA
C.ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE 
PUNERE PE PIAŢĂ
D.CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND UTILIZAREA SIGURĂ 
ŞI EFICACE A MEDICAMENTULUI

199
A.FABRICANTULSUBSTANŢEI BIOLOGICACTIVE ŞI FABRICANTUL
RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI
Numele şi adresa fabricantuluisubstanţei biologic active
Pfizer Ireland PharmaceuticalsUnlimited Company
Grange Castle Business Park
Nangor Road
Dublin 22
D22 V8F8
Irlanda
Numele şi adresa fabricantuluiresponsabil pentru eliberarea seriei
Pfizer Manufacturing Belgium NV
Rijksweg 12,
2870 Puurs-Sint-Amands
Belgia
B.CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA
Medicament eliberatpe bază de prescripţie medicală restrictivă (vezi anexa I: Rezumatul 
caracteristicilor produsului, pct. 4.2).
C.ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Rapoartele periodice actualizate privind siguranţa (RPAS)
Cerințele pentru depunerea RPASprivind siguranța pentru acest medicament sunt prezentate în
lista de date de referinţă şi frecvenţe de transmitere la nivelul Uniunii(lista EURD), menţionată 
la articolul 107c alineatul (7) din Directiva 2001/83/CE și orice actualizări ulterioare ale 
acesteia publicată pe portalul web european privind medicamentele.
D.CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LAUTILIZAREA SIGURĂ ŞI EFICACE A 
MEDICAMENTULUI  
Planul de management al riscului (PMR)
Deținătorul autorizaţiei de punere pe piaţă (DAPP) se angajează să efectueze activităţile şi intervenţiile 
de farmacovigilenţă necesare detaliate în PMR aprobat şi prezentat în modulul 1.8.2 al autorizaţiei de 
punere pe piaţă şi orice actualizări ulterioare aprobate ale PMR.
O versiune actualizată a PMR trebuie depusă:
la cererea Agenţiei Europene pentru Medicamente;
la modificarea sistemului de management al riscului, în special ca urmare a primirii de 
informaţii noi care pot duce la o schimbare semnificativă a raportului beneficiu/risc sau ca 
urmare a atingerii unui obiectiv important (de farmacovigilenţă sau de reducere la minimum a 
riscului). 
Măsuri suplimentare de reducere la minimum a riscului 
Înainte de utilizarea etanerceptîn fiecare Stat Membru, Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă 
(DAPP) trebuie să agreeze cu autoritatea competentă de la nivel naţional, referitorla formatul 
programului educaţional, inclusiv mijloacele de comunicare, modalităţile de distribuţie şi orice alte 

200
aspecte ale programului.
Programul educaţional are drept obiectivreducerea riscului de infecţii grave şi asigurarea trasabilităţii 
medicamentului etanercept.
DAPP se va asigura că, în fiecare Stat Membru unde se comercializează etanercept, toţi profesioniştii 
din domeniul sănătăţii despre care se preconizează că vor prescrie etanercept şi toţi pacienţii despre 
care se preconizează că vor utiliza etanercept au acces la/ primesc următoarele materiale educaţionale:
  Cardul pacientului
o  Cardurile pentru pacienţi sunt furnizate medicilor care prescriu etanercept pentru a fi 
distribuite pacienţilor care primesc etanercept. Acest card furnizează pacienţilor 
următoarele informaţii importante privind profilul de siguranţă:
 Tratamentul cu etanercept poate creşte riscul de infecţii 
 Semne sau simptome ale acestor probleme legate de profilul de siguranţă şi 
când trebuie să solicite asistenţa unui profesionist din domeniul sănătăţii
 Instrucţiuni pentru înregistrarea numelui mărcii şi număruluiseriei 
medicamentului pentru a asigura trasabilitatea
 Detaliile de contact ale medicului care a prescris etanercept

201
ANEXA III
ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

202
A. ETICHETAREA

203
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR 
TEXTUL DE PE CUTIE – EU/1/99/126/002 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg pulbere pentru soluţie injectabilă 
etanercept
2.DECLARAREA SUBSTANŢEI(SUBSTANȚELOR) ACTIVE
Fiecare flacon de Enbrel conţine etanercept 25mg.
3.LISTA EXCIPIENŢILOR
Celelalte componente ale Enbrel sunt:
Pulbere: manitol, zahăr şi trometamol.
4.FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL
Pulbere pentru soluţie injectabilă 
4 flacoane cu pulbere
8 tampoane cu alcool medicinal
5.MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
Uz subcutanat.
6.ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE 
PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR
A nu se lăsala vederea şi îndemâna copiilor.
7.ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
8.DATA DE EXPIRARE
EXP
9.CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
A se păstra la frigider.
A nu se congela.
Vezi prospectul pentru detalii privind condiţii de păstrare alternative.

204
Se recomandă utilizarea imediat după prepararea soluţiei de Enbrel (până la maximum 6 ore).
10.PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR 
NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL 
DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
11.NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
12.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/002
13.SERIA DE FABRICAŢIE 
Lot
14.CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
15.INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
Veţi avea, de asemenea, nevoie de 1ml de apă pentru preparate injectabile şi de o seringă pentru 
administrarea Enbrel.
16.INFORMAŢII ÎN BRAILLE
Enbrel 25mg
17.IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL
cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic.
18.IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE
PC
SN
NN

205
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE 
MICI
TEXTUL DE PE ETICHETA FLACONULUI – EU/1/99/126/002 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE 
ADMINISTRARE
Enbrel 25mg, pulbere pentru preparate injectabile
etanercept
s.c.
2.MODUL DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ
6.ALTE INFORMAŢII

206
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PEFOLIE 
TERMOSUDATĂ
TEXTUL DE PE FOLIA TĂVIŢEI – EU/1/99/126/002 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg pulbere pentru soluţie injectabilă 
etanercept
2.NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.ALTE INFORMAŢII

207
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR 
TEXTUL DE PE CUTIE – EU/1/99/126/003-005 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă 
etanercept
2.DECLARAREA SUBSTANŢEI(SUBSTANŢELOR)ACTIVE
Fiecare flacon de Enbrel conţine etanercept 25mg.
3.LISTA EXCIPIENŢILOR
Celelalte componente ale Enbrel sunt: 
Pulbere: manitol, zahăr şi trometamol
Solvent: apă pentru preparate injectabile
4.FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL
Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă 
4 flacoane cu pulbere
4 seringi preumplute cu câte 1ml de solvent
4 ace pentru injectare din oţel inoxidabil
4 adaptoare pentru flacon
8 tampoane cu alcool medicinal
8 flacoane cu pulbere
8 seringi preumplute cu câte 1ml de solvent
8 ace pentru injectare din oţel inoxidabil
8 adaptoare pentru flacon
16 tampoane cu alcool medicinal
24 flacoane cu pulbere
24 seringi preumplute cu câte 1ml de solvent
24 ace pentru injectare din oţel inoxidabil
24 adaptoare pentru flacon
48 tampoane cu alcool medicinal
5.MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
Uz subcutanat.
6.ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE 
PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

208
7.ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
8.DATA DE EXPIRARE
EXP
9.CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
A se păstra la frigider.
A nu se congela.
Vezi prospectul pentru detalii privind condiţii de păstrare alternative.
Se recomandă utilizarea imediat după prepararea soluţiei de Enbrel (până la maximum 6 ore).
10.PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR 
NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL 
DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
11.NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de laPlaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
12.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/003  4 flacoane
EU/1/99/126/004  8 flacoane 
EU/1/99/126/005  24 flacoane
13.SERIA DE FABRICAŢIE 
Lot
14.CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
15.INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
16.INFORMAŢII ÎN BRAILLE
Enbrel 25mg

209
17.IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL
cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic.
18.IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE
PC
SN
NN

210
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE 
MICI
TEXTUL DE PE ETICHETA FLACONULUI – EU/1/99/126/003-005 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE 
ADMINISTRARE
Enbrel 25mg, pulbere pentru preparate injectabile
etanercept
s.c.
2.MODUL DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ
6.ALTE INFORMAŢII

211
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE 
MICI
TEXTUL DE PE ETICHETA SERINGII – EU/1/99/126/003-005 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE 
ADMINISTRARE
Solvent pentru Enbrel
s.c.
2.MODUL DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ
1 ml 
6.ALTE INFORMAŢII

212
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE 
TERMOSUDATĂ
TEXTUL DE PE FOLIA TĂVIŢEI – EU/1/99/126/003-005 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă 
etanercept
2.NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.ALTE INFORMAŢII

213
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR 
TEXTUL DE PE CUTIE – EU/1/99/126/013-015, EU/1/99/126/026 (Seringă preumplută pentru 
25mg) 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
etanercept
2.DECLARAREA SUBSTANŢEI(SUBSTANŢELOR)ACTIVE
Fiecare seringă preumplută de Enbrel conţine etanercept 25mg.
3.LISTA EXCIPIENŢILOR
Celelalte componente ale Enbrel sunt:
Zahăr, clorură de sodiu, clorhidrat de L-arginină, fosfat de sodiu monobazic dihidrat, fosfat de sodiu 
dibazic dihidrat şi apă pentru preparate injectabile.
4.FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL
Soluţie injectabilă în seringă preumplută 
4 seringi preumplute
4 tampoane cu alcool medicinal
8 seringi preumplute
8 tampoane cu alcool medicinal
12 seringi preumplute
12 tampoane cu alcool medicinal
24 seringi preumplute
24 tampoane cu alcool medicinal
5.MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
Uz subcutanat.
Sfat privind injectarea:
Injectaţi soluţia după ce a atins temperatura camerei (la 15 până la 30 de minute după ce medicamentul 
a fost scos din frigider).
Injectaţi încet, sub un unghi de 45° - 90° faţă de piele.
6.ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE 
PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR
A nu se lăsala vederea şi îndemâna copiilor.

214
7.ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
8.DATA DE EXPIRARE
EXP
9.CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
A se păstra la frigider.
A nu se congela.
Vezi prospectul pentru detalii privind condiţii de păstrare alternative.
A se păstra seringile preumplute în cutie pentru a fi protejate de lumină.
10.PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR 
NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL 
DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTECAZUL
11.NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
12.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/013 4 seringi preumplute
EU/1/99/126/014 8seringi preumplute
EU/1/99/126/015 24 seringi preumplute
EU/1/99/126/026 12 seringi preumplute
13.SERIA DE FABRICAŢIE 
Lot
14.CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
15.INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
16.INFORMAŢII ÎN BRAILLE
Enbrel 25 mg

215
17.IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL
cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic.
18.IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE
PC
SN
NN

216
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE 
MICI
TEXTUL DE PE ETICHETA SERINGII PREUMPLUTE – EU/1/99/126/013-015, 
EU/1/99/126/026(Seringă preumplută pentru 25mg) 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE 
ADMINISTRARE
Enbrel 25mg injecţie
etanercept
s.c.
2.MODUL DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ
25 mg/0,5ml
6.ALTE INFORMAŢII

217
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR 
TEXTUL DE PE CUTIE – EU/1/99/126/016-018(Seringă preumplută pentru 50mg) 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
etanercept
2.DECLARAREA SUBSTANŢEI(SUBSTANŢELOR)ACTIVE
Fiecare seringă preumplută de Enbrel conţine etanercept 50mg.
3.LISTA EXCIPIENŢILOR
Celelalte componente ale Enbrel sunt: 
Zahăr, clorură de sodiu, clorhidrat de L-arginină, fosfat de sodiu monobazic dihidrat, fosfat de sodiu 
dibazic dihidrat şi apă pentru preparate injectabile.
4.FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL
Soluţie injectabilă în seringă preumplută 
2 seringi preumplute
2 tampoane cu alcool medicinal
4 seringi preumplute
4 tampoane cu alcool medicinal
12 seringi preumplute
12 tampoane cu alcool medicinal
5.MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
Uz subcutanat.
Sfat privind injectarea:
Injectaţi soluţia după ce a atins temperatura camerei (la 15 până la 30 de minute după ce medicamentul 
a fost scos din frigider).
Injectaţi încet, sub un unghi de 45° - 90° faţă de piele.
6.ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂMEDICAMENTUL NU TREBUIE 
PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
7.ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

218
8.DATA DE EXPIRARE
EXP
9.CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
A se păstra la frigider.
A nu se congela.
Vezi prospectul pentru detalii privind condiţii de păstrare alternative.
A se păstra seringile preumplute în cutie pentru a fi protejate de lumină.
10.PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR 
NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL 
DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
11.NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
12.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/016 2seringi preumplute
EU/1/99/126/017 4seringi preumplute
EU/1/99/126/018 12seringi preumplute
13.SERIA DE FABRICAŢIE 
Lot
14.CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
15.INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
16.INFORMAŢII ÎN BRAILLE
Enbrel 50mg
17.IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL
cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic.

219
18.IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE
PC
SN
NN

220
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE 
MICI
TEXTUL DE PE ETICHETA SERINGII – EU/1/99/126/016-018(Seringă preumplută pentru 
50mg)
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE 
ADMINISTRARE
Enbrel 50mg injecţie
etanercept
s.c.
2.MODUL DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ
50 mg/1ml
6.ALTE INFORMAŢII

221
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR 
TEXTUL DE PE CUTIE – EU/1/99/126/019-021(Stilou injector (pen) preumplut pentru 50mg) 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut
etanercept
2.DECLARAREA SUBSTANŢEI(SUBSTANŢELOR)ACTIVE
Fiecare stilou injector (pen) preumplut de Enbrel conţine etanercept 50mg.
3.LISTA EXCIPIENŢILOR
Celelalte componente ale Enbrel sunt:
Zahăr, clorură de sodiu, clorhidrat de L-arginină, fosfat de sodiu monobazic dihidrat, fosfat de sodiu 
dibazic dihidrat şi apă pentru preparate injectabile.
4.FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL
Soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut (MYCLIC)
2 stilouri injectoare (pen) preumplute MYCLIC
2 tampoane cu alcool medicinal
4 stilouri injectoare (pen) preumplute MYCLIC
4 tampoane cu alcool medicinal
12 stilouri injectoare (pen) preumplute MYCLIC
12 tampoane cu alcool medicinal
5.MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE
A seciti prospectul înainte de utilizare.
Uz subcutanat.
Sfat privind injectarea:
Injectaţi soluţia după ce a atins temperatura camerei (la 15 până la 30 de minute după ce medicamentul 
a fost scos din frigider).
6.ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE 
PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
7.ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

222
8.DATA DE EXPIRARE
EXP
9.CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
A se păstra la frigider.
A nu se congela.
Vezi prospectul pentru detalii privind condiţii de păstrare alternative.
A se păstra stilourile injectoare (pen) preumplute în cutie pentru a fi protejate de lumină.
10.PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR 
NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL 
DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
11.NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
12.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/019 2stilouri injectoare (pen) preumplute
EU/1/99/126/020 4stilouri injectoare (pen) preumplute
EU/1/99/126/021 12stilouri injectoare (pen) preumplute
13.SERIA DE FABRICAŢIE 
Lot
14.CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
15.INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
16.INFORMAŢII ÎN BRAILLE
Enbrel 50mg
17.IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL
cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic.

223
18.IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE
PC
SN
NN

224
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE 
MICI
TEXTUL DE PE ETICHETA STILOULUI INJECTOR (PEN) PREUMPLUT –
EU/1/99/126/019-021(Stilou injector (pen) preumplut pentru 50mg)
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE 
ADMINISTRARE
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut
etanercept
s.c.
2.MODUL DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ
50 mg/1ml
6.ALTE INFORMAŢII
MYCLIC

225
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR 
TEXTUL DE PE CUTIE – EU/1/99/126/022 (Pentru uz pediatric) 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 10mg pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă, de uz pediatric  
etanercept
2.DECLARAREA SUBSTANŢEI(SUBSTANŢELOR)ACTIVE
Fiecare flacon de Enbrel conţine etanercept 10mg.
3.LISTA EXCIPIENŢILOR
Celelalte componente ale Enbrel sunt: 
Pulbere: manitol, zahăr şi trometamol
Solvent: apă pentru preparate injectabile
4.FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL
Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă 
4 flacoane cu pulbere
4 seringi preumplute cu câte 1ml de solvent
4 ace pentru injectare din oţel inoxidabil
4 adaptoare pentru flacon
8 tampoane cu alcool medicinal
5.MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
Uz subcutanat.
Flaconul de 10 mg este destinat copiilor, prescris în doză de 10 mg sau mai mică. Urmaţi instrucţiunile 
date de medic.
Fiecare flacon de Enbrel 10 mg trebuie utilizat doar pentru o singură doză la un singur pacient, iar 
soluţia rămasă în flacon trebuie eliminată.
6.ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE 
PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
7.ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

226
8.DATA DE EXPIRARE
EXP
9.CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
A se păstra la frigider.
A nu se congela.
Vezi prospectul pentru detalii privind condiţii de păstrare alternative.
Se recomandă utilizarea imediat după prepararea soluţiei de Enbrel (în maximum 6 ore).
10.PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR 
NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL 
DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
11.NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
12.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/022
13.SERIA DE FABRICAŢIE 
Lot
14.CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
15.INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
16.INFORMAŢII ÎN BRAILLE
Enbrel 10mg
17.IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL
cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic.

227
18.IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE
PC
SN
NN

228
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE 
MICI
TEXTUL DE PE ETICHETA FLACONULUI – EU/1/99/126/022 (Pentru uz pediatric) 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE 
ADMINISTRARE
Enbrel 10 mg, pulbere pentru preparate injectabile
etanercept
s.c.
2.MODUL DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ
6.ALTE INFORMAŢII

229
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE 
MICI
TEXTUL DE PE ETICHETA SERINGII – EU/1/99/126/022 (Pentru uz pediatric) 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE 
ADMINISTRARE
Solventpentru Enbrel
s.c.
2.MODUL DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ
1 ml 
6.ALTE INFORMAŢII

230
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE 
TERMOSUDATĂ
TEXTUL DE PE FOLIA TĂVIŢEI – EU/1/99/126/022 (Pentru uz pediatric) 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 10mg 
etanercept
2.NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.ALTE INFORMAŢII

231
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR 
TEXTUL DE PE CUTIE – EU/1/99/126/023-025(Stilou injector (pen) preumplut pentru 25mg) 
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut
etanercept
2.DECLARAREA SUBSTANŢEI(SUBSTANŢELOR)ACTIVE
Fiecare stilou injector (pen) preumplut de Enbrel conţine etanercept 25mg.
3.LISTA EXCIPIENŢILOR
Celelalte componente ale Enbrel sunt:
Zahăr, clorură de sodiu, clorhidrat de L-arginină, fosfat de sodiu monobazic dihidrat, fosfat de sodiu 
dibazic dihidrat şi apă pentru preparate injectabile.
4.FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL
Soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut (MYCLIC)
4 stilouri injectoare (pen) preumplute MYCLIC
4 tampoane cu alcool medicinal
8 stilouri injectoare (pen) preumplute MYCLIC
8 tampoane cu alcool medicinal
24 stilouri injectoare (pen) preumplute MYCLIC
24 tampoane cu alcool medicinal
5.MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
Uz subcutanat
Sfat privind injectarea:
Injectaţi soluţia după ce a atins temperatura camerei (la 15 până la 30 de minute după ce medicamentul 
a fost scos din frigider).
6.ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE 
PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
7.ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

232
8.DATA DE EXPIRARE
EXP
9.CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
A se păstra la frigider.
A nu se congela.
Vezi prospectul pentru detalii privind condiţii de păstrare alternative.
A se păstra stilourile injectoare (pen) preumplute în cutie pentru a fi protejate de lumină.
10.PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR 
NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL 
DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
11.NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
12.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/023 4stilouri injectoare (pen) preumplute
EU/1/99/126/024 8stilouri injectoare (pen) preumplute
EU/1/99/126/025 24stilouri injectoare (pen) preumplute
13.SERIA DE FABRICAŢIE 
Lot
14.CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
15.INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
16.INFORMAŢII ÎN BRAILLE
Enbrel 25mg
17.IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL
cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic.

233
18.IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE
PC
SN
NN

234
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE 
MICI
TEXTUL DE PE ETICHETA STILOULUI INJECTOR (PEN) PREUMPLUT –
EU/1/99/126/023-025(Stilou injector (pen) preumplut pentru 25mg)
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE 
ADMINISTRARE
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut
etanercept
s.c.
2.MODUL DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ
25 mg/0,5ml
6.ALTE INFORMAŢII
MYCLIC

235
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR 
TEXTUL DE PE CUTIE – EU/1/99/126/027-029 (Cartuş dozator pentru 25mg)
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
etanercept
2.DECLARAREA SUBSTANŢEI(SUBSTANŢELOR) ACTIVE
Fiecare cartuş dozator de Enbrel conţine etanercept 25mg.
3.LISTA EXCIPIENŢILOR
Celelalte componente ale Enbrel sunt: 
Zahăr, clorură de sodiu, clorhidrat de L-arginină, fosfat de sodiu monobazic dihidrat, fosfat de sodiu 
dibazic dihidrat şi apă pentru preparate injectabile.
4.FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL
Soluţie injectabilă în cartuş dozator 
4 cartuşe dozatoare de unică folosinţă pentru a fi utilizate numai în dispozitivul SMARTCLIC
8 tampoane cu alcool medicinal
8 cartuşe dozatoare de unică folosinţăpentru a fi utilizate numai în dispozitivul SMARTCLIC
16 tampoane cu alcool medicinal
24 cartuşe dozatoare de unică folosinţăpentru a fi utilizate numai în dispozitivul SMARTCLIC
48 tampoane cu alcool medicinal
5.MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
Uz subcutanat.
Sfat privind injectarea:
Injectaţi soluţia după ce a atins temperatura camerei (la 15 până la 30 de minute după ce medicamentul 
a fost scos din frigider). 
6.ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE 
PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR
A nu se lăsa lavederea şi îndemâna copiilor.
7.ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

236
8.DATA DE EXPIRARE
EXP
9.CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
A se păstra la frigider.
A nu se congela.
Vezi prospectul pentru detalii privind condiţii de păstrare alternative.
A se păstracartuşul dozator în cutie pentru a fi protejat de lumină.
10.PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR 
NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL 
DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
11.NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
12.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/027  4 cartuşe dozatoare
EU/1/99/126/028  8 cartuşe dozatoare
EU/1/99/126/029  24 cartuşe dozatoare
13.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
14.CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
15.INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
16.INFORMAŢII ÎN BRAILLE
Enbrel 25mg
17.IDENTIFICATOR UNIC - COD DEBARE BIDIMENSIONAL
cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic.

237
18.IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE
PC 
SN
NN 

238
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR 
TEXTUL DE PE CUTIE – EU/1/99/126/030-032 (Cartuş dozator pentru 50mg)
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
etanercept
2.DECLARAREA SUBSTANŢEI(SUBSTANŢELOR) ACTIVE
Fiecare cartuş dozator de Enbrel conţine etanercept 50mg.
3.LISTA EXCIPIENŢILOR
Celelalte componente ale Enbrel sunt: 
Zahăr, clorură de sodiu, clorhidrat de L-arginină, fosfat de sodiu monobazic dihidrat, fosfat de sodiu 
dibazic dihidrat şi apă pentru preparate injectabile.
4.FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL
Soluţie injectabilă în cartuş dozator
2 cartuşe dozatoare de unică folosinţă pentru a fi utilizate numai în dispozitivul SMARTCLIC
4 tampoane cu alcool medicinal
4 cartuşe dozatoare de unică folosinţăpentru a fi utilizate numai în dispozitivul SMARTCLIC
8 tampoane cu alcool medicinal
12 cartuşe dozatoare de unică folosinţăpentru a fi utilizate numai în dispozitivul SMARTCLIC
24 tampoane cu alcool medicinal
5.MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
Uz subcutanat.
Sfat privind injectarea:
Injectaţi soluţia după ce a atins temperatura camerei (la 15 până la 30 de minute după ce medicamentul 
a fost scos din frigider). 
6.ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE 
PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
7.ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

239
8.DATA DE EXPIRARE
EXP
9.CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
A se păstra la frigider.
A nu se congela.
Vezi prospectul pentru detalii privind condiţii de păstrare alternative.
A se păstracartuşul dozator în cutie pentru a fi protejat de lumină.
10.PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR 
NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL 
DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
11.NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
12.NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
EU/1/99/126/030  2 cartuşe dozatoare
EU/1/99/126/031  4 cartuşe dozatoare
EU/1/99/126/032 12 cartuşe dozatoare
13.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
14.CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
15.INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
16.INFORMAŢII ÎN BRAILLE
Enbrel 50 mg
17.IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL
cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic.

240
18.IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE
PC
SN
NN

241
MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE 
MICI
ETICHETA CARTUŞULUI DOZATOR
1.DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE 
ADMINISTRARE
Enbrel 25mg injecţie 
Enbrel 50mg injecţie 
etanercept
s.c.
2.MODUL DE ADMINISTRARE
A se citi prospectul înainte de utilizare.
3.DATA DE EXPIRARE
EXP
4.SERIA DE FABRICAŢIE
Lot
5.CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ
0,5 ml
1 ml
6.ALTE INFORMAŢII
Capătul acului

242
B. PROSPECTUL

243
Prospect: Informaţii pentru utilizator
Enbrel 25mg pulbere pentru soluţie injectabilă
etanercept
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament 
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
  Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
  Medicul dumneavoastră vă va da, de asemenea, Cardul pacientului, care conţine informaţii 
importante privind siguranţa, despre care trebuie să fiţi avertizat înaintea şi în timpul tratamentului 
cu Enbrel.
  Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau 
asistentei medicale.
  Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră sau pentru copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne 
de boală ca dumneavoastră sau ca ale copilului aflat în îngrijirea dumneavoastră.
  Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4.
Ce găsiţi în acest prospect
Informaţiile din acest prospect sunt grupate pe următoarele 7 puncte:
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
3.Cum să utilizaţi Enbrel
4.Reacţii adverse posibile
5.Cum se păstrează Enbrel
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
7.Instrucțiuni de utilizare
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
Enbrel este un medicament care conţine două proteine umane. El blochează activitatea unei alte 
proteine din organism, ce cauzează inflamaţie. Enbrel acţionează prin reducerea inflamaţiei care apare 
în anumite boli.
La adulţi (cu vârsta de 18 ani sau peste), Enbrel poate fi utilizat pentru poliartrita reumatoidă
moderată sau severă, artrita psoriazică, spondilartrita axială severăinclusiv spondilita 
anchilozantăşi psoriazisulmoderat sau sever – în fiecare din aceste cazuri, de obicei, atunci când 
alte tratamente utilizate pe scară largă nu au dat rezultate suficient de bune sau nu sunt potrivite pentru 
dumneavoastră.
În poliartrita reumatoidă, Enbrel este utilizat de obicei în asociere cu metotrexatul, deşi poate fi utilizat 
şi singur în cazul în care tratamentul cu metotrexat nu este potrivit pentru dumneavoastră. Fie că este 
utilizat singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel poate încetini deteriorarea articulaţiilor 
dumneavoastră, cauzată de poliartrita reumatoidă, şi vă poate îmbunătăţi capacitatea de a vă desfăşura 
activităţile zilnice normale.
Pentru pacienţii cu artrită psoriazică cu implicare articulară multiplă, Enbrel poate îmbunătăţi 
capacitatea dumneavoastră de a vă desfăşura activităţile zilnice normale. Pentru pacienţii cu articulaţii 
simetrice multiple dureroase sau umflate (de exemplu: mâini, încheieturi sau picioare), Enbrel poate 
încetini deteriorarea structurală a acelor articulaţii, produsă de boală.

244
Enbrel este, de asemenea, prescris pentru tratamentul următoarelor boli, la copii şi adolescenţi:
Pentru următoarele tipuri de artrită juvenilă idiopatică, când tratamentul cu metotrexat nu a 
funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru aceştia:
Poliartrită (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartrită extinsă, la pacienţi 
începând cu vârsta de 2 ani
Artrită psoriazică, la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani
Pentru tratamentul artritei asociate entezitei la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, când alte 
tratamente utilizate pe scară largă nu au funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru 
aceştia
Psoriazisul sever la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani care au avut un răspuns 
inadecvat la (sau nu au putut lua) fototerapie sau alte tratamente sistemice.
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
Nu utilizaţi Enbrel
dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea dumneavoastră sunteţi alergici la etanercept 
sau la oricare dintre celelalte componente ale Enbrel (enumerate la pct. 6). În cazul în care 
dumneavoastră sau copilul aveţi reacţii alergice cum sunt senzaţia de apăsare în piept, respiraţie 
şuierătoare, ameţeală sau erupţii, nu mai injectaţi nicio cantitate de Enbrel şi contactaţi-vă 
medicul imediat.
dacă dumneavoastră sau copilul aveţi sau prezentaţi riscul de a face o infecţie gravă a sângelui 
denumită sepsis. Dacă sunteţi nesigur, vă rugăm să vă contactaţi medicul.
dacă dumneavoastră sau copilul aveţi o infecţie de orice fel. Vă rugăm să discutaţi cu medicul 
dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Enbrel, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Reacţii alergice: Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi reacţii alergice precum constricţie 
toracică, respiraţie şuierătoare, ameţeală sau erupţii pe piele, nu mai injectaţi Enbrel şi 
contactaţi-vă imediat medicul.
Infecţii/intervenţii chirurgicale: Dacă dumneavoastră sau copilul faceţi o nouă infecţie sau 
urmează să vi se facă o intervenţie chirurgicală majoră, medicul dumneavoastră ar putea dori să 
monitorizeze tratamentul cu Enbrel.
Infecţii/diabet zaharat: Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aveţi antecedente de 
infecţii recurente, sau dacă suferiţi de diabet zaharat sau alte stări care cresc riscul de infecţie.
Infecţii/supraveghere: Spuneţi medicului dumneavoastră despre orice călătorie recentă în afara 
regiunii europene. Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi simptome de infecţie cum sunt 
febră, frisoane sau tuse, anunţaţi-vă imediat medicul. Medicul dumneavoastră poate decide să 
continue supravegherea dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră în vederea depistării 
infecţiilor, după ce dumneavoastră sau copilul aţi încetat să utilizaţi Enbrel.
Tuberculoză: Deoarece s-au raportat cazuri de tuberculoză la pacienţii cărora li s-a administrat 
Enbrel, medicul dumneavoastră va verifica prezenţa semnelor şi simptomelor de tuberculoză 
înaintea iniţierii tratamentului cu Enbrel. Aceastăverificare poate include o anamneză medicală 
completă, o radiografie toracică şi un test la tuberculină. Efectuarea acestor examene trebuie 
înregistrată în Cardul pacientului.Este foarte important să-i spuneţi medicului dacă 
dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aţi avut vreodată tuberculoză sau dacă aţi fost în 
contact strâns cu cineva care a avut tuberculoză. Dacă apar simptome de tuberculoză (cum sunt 

245
tuse persistentă, scădere în greutate, apatie, febră uşoară) sau orice altă infecţie în timpul sau 
după tratament, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
Hepatită B:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră 
aveţi sau aţi avut vreodată hepatită B. Înainte ca dumneavoastră sau copilul să începeţi 
tratamentul cu Enbrel, medicul trebuie să efectueze un test pentru depistarea infecţiei cu virusul 
hepatitei B. Tratamentul cu Enbrel poate duce la reactivarea hepatitei B la pacienţii care au fost 
infectaţi anterior cu virusul hepatitei B. În acest caz, trebuie să opriţi utilizarea Enbrel.
Hepatită C:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul aveţi hepatită de 
tip C. Este posibil ca medicul dumneavoastră să supravegheze tratamentul cu Enbrel în cazul în 
care infecţia se agravează.
Tulburări ale sângelui: Solicitaţi imediat asistenţă medicală în cazul în care dumneavoastră sau 
copilul prezentaţi semne sau simptome cum sunt febră persistentă, dureri în gât, învineţire, 
sângerări sau paloare. Asemenea simptome ar putea indica existenţa unor tulburări ale sângelui 
care au potenţialul de a ameninţa supravieţuirea, ceea ce ar putea face necesară întreruperea 
tratamentului cu Enbrel.
Tulburări ale sistemului nervos şi tulburări oculare: Spuneţi medicului dacă dumneavoastră 
sau copilul aveţi scleroză multiplă, nevrită optică (inflamaţia nervilor oculari) sau mielită 
transversă (inflamaţia măduvei spinării). Medicul dumneavoastră va stabili dacă Enbrel 
reprezintă un tratament potrivit.
Insuficienţa cardiacă congestivă: Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aveţi 
antecedente de insuficienţă cardiacă congestivă, deoarece Enbrel trebuie utilizat cu precauţie în 
asemenea împrejurări.
Cancer: Înainte de a vi se administra Enbrel, spuneţi medicului dacă aveţi sau aţi avut vreodată 
limfom (un tip de cancer al sângelui) sau orice alt tip de cancer. 
Pacienţii cu artrită reumatoidă severă, care au avut boala timp îndelungat, pot prezenta un risc de 
dezvoltare a limfomului mai mare decât media. 
Copiii şi adulţii care iau Enbrel pot prezenta un risc crescut de dezvoltare a limfomului sau a 
unui alt tip de cancer.
Unii copii şi adolescenţi care au primit Enbrel sau alte medicamente care acţionează în acelaşi 
fel ca şi Enbrel au dezvoltat cancere, inclusiv tipuri neobişnuite, care uneori au condus la deces. 
Unii pacienţi cărora li s-a administrat Enbrel au dezvoltat cancere ale pielii. Spuneţi medicului 
dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi orice modificări ale aspectului pielii sau umflături ale 
pielii.
Varicelă:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aţi fost expuşi la infecţia cu 
varicelă în timpul tratamentului cu Enbrel. Medicul dumneavoastră va stabili dacă este necesar 
un tratament preventiv împotriva varicelei.
Abuzul de alcool: Enbrel nu trebuie utilizat pentru tratamentul hepatitei asociate cu abuzul de 
alcool. Vă rugăm să spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră aveţi antecedente de abuz de alcool.
Granulomatoza Wegener: Enbrel nu este recomandat pentru tratamentul granulomatozei 
Wegener, o boală inflamatorie rară. Dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră suferiţi de granulomatoză Wegener, discutaţi cu medicul.
Medicamente antidiabetice: Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul 
aveţi diabet sau luaţi medicamente pentru tratamentul diabetului. Medicul dumneavoastră ar 
putea decide ca dumneavoastră sau copilul să luaţi o doză mai mică de medicament antidiabetic 
cât timp luaţi Enbrel.
Copii şi adolescenţi
Vaccinări: Pe cât posibil, copiii trebuie să fie la zi cu toate vaccinările înainte de a utiliza Enbrel. 
Unele vaccinuri, cum este vaccinul polio oral, nu trebuie administrate în timpul utilizării Enbrel. Vă 
rugăm să discutaţi cu medicul înainte ca dumneavoastră sau copilul să primiţi vreun vaccin.
Enbrel nu trebuie utilizat în mod normal la copiii cu poliartrită sau oligoartrită extinsă cu vârsta sub 
2 ani, la copiii cu artrită asociată entezitei sau artrităpsoriazică cu vârsta sub 12 ani, sau la copiii cu 
psoriazis cu vârsta sub 6 ani.

246
Enbrel împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul luaţi,aţi luat 
recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente (inclusiv anakinra, abatacept sau sulfasalazină), 
inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Nici dumneavoastră şi nici copilul nu trebuie să 
utilizaţi Enbrel cu medicamente care conţin substanţele active anakinra sau abatacept.
Sarcina şi alăptarea
Enbrel trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este necesar. Trebuie să vă adresaţi medicului 
dumneavoastră în cazul în care rămâneţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să 
rămâneţi gravidă.
Dacă vi s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, sugarul dumneavoastră poate avea un risc crescut de 
infecţii. În plus, un studiu a constatat că s-au înregistrat mai multe defecte congenitale la mamele 
cărora li s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, comparativ cu mamele cărora nu li s-au administrat 
etanercept sau alte medicamente similare (inhibitori de TNF), dar nu a existat un tipar anume al 
tipurilor de defecte congenitale raportate. Un alt studiu nu a evidențiat un risc crescut de apariție a 
defectelor congenitale atunci când mamei i se administrase Enbrel în timpul sarcinii. Medicul 
dumneavoastră vă va ajuta să decideţi dacă beneficiile tratamentului depăşesc riscul potenţial pentru 
copilul dumneavoastră.
Spuneți medicului dumneavoastră dacă doriți să alăptați în timpul tratamentului cu Enbrel. Este 
important să spuneți medicului copilului dumneavoastră și altor profesioniști din domeniul sănătății 
despre utilizarea Enbrel în timpul sarcinii și alăptării, înainte de a i se administra orice vaccin copilului 
dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu este de aşteptat ca Enbrel să afecteze capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3.Cum să utilizaţi Enbrel
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu 
medicul sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă aveţi impresia că efectul Enbrel este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
Dozajul la pacienţii adulţi (cu vârste de 18 ani sau mai mari)
Poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilartrita axială inclusiv spondilita anchilozantă
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână, sub forma unei 
injecţii sub piele. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea stabili o altă frecvenţă la care să 
vă injectaţi Enbrel. 
Psoriazisul în plăci
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.
Ca alternativă, este posibil să se administreze 50mg de două ori pe săptămână timp de până la 
12 săptămâni, urmate de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.

247
Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să utilizaţi Enbrel şi dacă este necesară reluarea 
tratamentului, în funcţie de răspunsul la tratamentul pe care l-aţi avut. Dacă Enbrel nu va avea niciun 
efect asupra stării dumneavoastră după 12săptămâni,s-ar putea ca medicul să vă indice să încetaţi să 
mai utilizaţi acest medicament.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Doza şi frecvenţa de administrare corespunzătoare pentru copil sau adolescent depinde de greutatea sa 
corporală şi de boală. Medicul vă va da indicaţii detaliate privind prepararea şi măsurarea dozei 
corespunzătoare.
Doza uzuală pentru poliartrită sau oligoartrită extinsă la pacienţi începând cu vârsta de 2 ani, artrită 
asociată entezitei sau artrită psoriazică la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, este de 0,4mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 25mg) administrată de două ori pe săptămână 
sau 0,8 mg Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 50 mg) administrată o dată pe 
săptămână.
Pentru psoriazisulla pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani doza uzuală este de 0,8mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 50mg) şi trebuie administrată o dată pe 
săptămână. Dacă Enbrel nu va avea nici un efect asupra stării copilului după 12săptămâni, medicul 
v-ar putea indica să încetaţi utilizarea acestui medicament.
Modul şi calea de administrare
Administrarea Enbrel se face printr-o injecţie sub piele (injecţie subcutanată).
Enbrel poate fi utilizat cu sau fără alimente sau băuturi.
Pulberea trebuie dizolvată înainte de utilizare. Instrucţiuni detaliate asupra modului de preparare 
şi injectare a Enbrel sunt furnizate la punctul 7, „Instrucțiuni de utilizare”. Nu amestecaţi soluţia 
de Enbrel cu niciun alt medicament.
Pentru a vă aduce aminte mai uşor, ar putea fi util să notaţi într-un jurnal ziua(zilele) din săptămână în 
care trebuie să fie utilizat Enbrel.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Enbrel
Dacă aţi utilizat mai mult Enbrel decât trebuie (fie injectându-vă prea mult o singură dată, fie 
utilizându-l prea frecvent), spuneţi imediat unui medic sau farmacist. Luaţi întotdeauna cu 
dumneavoastră cutia medicamentului, chiar dacă este goală.
Dacă uitaţi să injectaţi Enbrel
Dacă uitaţi să administraţi o doză, trebuie să o injectaţi de îndată ce vă aduceţi aminte, cu excepţia 
cazului în care următoarea doză este programată pentru a doua zi, caz în care trebuie să săriţi doza 
uitată. Apoi continuaţi să injectaţi medicamentul în ziua(zilele) obişnuită(e). Dacă nu vă aduceţi 
aminte până în ziua în care este programată următoarea doză, nu injectaţi o doză dublă (două doze în 
aceeaşi zi) pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Enbrel 
Simptomele dumneavoastră pot reveni la întreruperea tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.

248
4.Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate 
persoanele.
Reacţii alergice
În cazul în care se întâmplă vreunul dintre evenimentele de mai jos, nu mai injectaţi nicio cantitate de 
Enbrel. Spuneţi imediat medicului sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Dificultăţi de înghiţire sau de respiraţie
Tumefierea feţei, gâtului, mâinilor sau picioarelor
Stare de nervozitate sau anxietate, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie 
de încălzire
Erupţii cutanate severe, mâncărime sau papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care 
provoacă adeseori o senzaţie de mâncărime) 
Reacţiile alergice grave sunt rar întâlnite. Cu toate acestea, oricare dintre simptomele de mai sus ar 
putea indica o reacţie alergică la Enbrel, de aceea trebuie să solicitaţi imediat asistenţă medicală.
Reacţii adverse grave
Dacă observaţi una dintre următoarele reacţii, dumneavoastră sau copilul aţi putea avea nevoie de 
asistenţă medicală de urgenţă.
Semne de infecţie gravă, cum sunt febra înaltă posibil însoţită de tuse, respiraţie greoaie, 
frisoane, stare de slăbiciune sau o zonă fierbinte, roşie, sensibilă şi dureroasă apărută pe piele 
sau încheieturi
Semne de tulburări sanguinecum sunt sângerarea, învineţirea sau paloarea
Semne de tulburări ale nervilor, cum sunt senzaţia de amorţeală sau furnicături, modificările 
de vedere, durerea oculară sau instalarea unei stări de slăbiciune a mâinilor sau picioarelor
Semne de insuficienţă cardiacăsau înrăutăţire a insuficienţei cardiace, cum sunt oboseala 
sau respiraţia greoaie care apar atunci când faceţi o activitate, tumefierea gleznelor, o senzaţie 
de plenitudine în gât şi abdomen, respiraţie greoaie sau tuse pe timpul nopţii, coloraţie albăstruie 
a unghiilor sau buzelor
Semne de cancer: Cancerul poate afecta orice parte a organismului, inclusiv pielea şi sângele, 
iar semnele posibile vor depinde de tipul şi localizarea cancerului. Aceste semne pot include 
scădere a greutăţii corporale, febră, tumefiere(cu sau fără durere), tuse persistentă, prezenţa 
umflăturilor sau creşteri pe piele
Semne de reacţii autoimune(când anticorpii care se formează pot dăuna ţesuturilor normale 
ale organismului) cum sunt dureri, mâncărime, slăbiciune, precum şi respiraţie, gândire, senzaţii 
sau vedere anormale
Semne de lupus sau sindrom asemănător lupusului, cum sunt modificări ale greutăţii 
corporale, erupţii pe piele persistente, febră, dureri musculare sau articulare, sau oboseală
Semne de inflamaţie a vaselor de sângecum sunt durere, febră, înroşire sau încălzire a pielii, 
sau mâncărime.
Acestea sunt reacţii adverse rare sau mai puţin frecvente, însă reprezintă stări grave (rareori, unele 
dintre ele pot fi letale). În cazul în care apar aceste semne, spuneţi imediat medicului dumneavoastră 
sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Reacţiile adverse cunoscute ale Enbrel includ următoarele, în grupe cu frecvenţă descrescătoare: 
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): 
Infecţii (incluzând răceli, sinuzite, bronşite, infecţii ale tractului urinar şi infecţii ale pielii); 
reacţii la locul de injectare (incluzând sângerare, învineţire, înroşire, mâncărimi, durere şi 

249
tumefiere) (acestea nu apar la fel de frecvent după prima lună de tratament; unii pacienţi au 
făcut o reacţie la un loc de injectare care a fost utilizat recent); și durere de cap.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): 
Reacţii alergice; febră; erupţii trecătoare pe piele; mâncărime; anticorpi îndreptaţi împotriva 
ţesutului normal (formarea de autoanticorpi).
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): 
Infecţii grave (incluzând pneumonia, infecţiile profunde ale pielii, infecţii ale încheieturilor, 
infectarea sângelui şi infecţii cu diverse localizări); agravarea insuficienţei cardiace congestive, 
scăderea numărului de celule sanguine roşii, scăderea numărului de celule sanguine albe, 
scăderea numărului de neutrofile (un tip de celule albe sanguine), scăderea numărului de 
plachete sanguine; cancer de piele (cu excepţia melanomului); tumefierea localizată a pielii 
(edem angioneurotic); papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care provoacă adeseori 
o senzaţie de mâncărime); inflamaţie oculară; psoriazis (nou sau agravat); inflamaţia vaselor de 
sânge care afectează mai multe organe; valori crescute la testele ficatului (la pacienţii cărora li 
se administrează concomitent tratament cu metotrexat, proporţia valorilor crescute la testele 
ficatului este frecventă); crampe şi dureri la nivelul abdomenului, diaree, scădere în greutate sau 
sânge în scaun (semne de probleme ale intestinului).
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): 
Reacţii alergice grave (incluzând tumefieri severe, localizate, ale pielii, şi respiraţieşuierătoare); 
limfom (un tip de cancer al sângelui); leucemie (un cancer care afectează sângele şi măduva 
osoasă); melanom (un tip de cancer de piele); scăderea concomitentă a numărului de plachete 
sanguine şi celule sanguine albe şi roşii; tulburări ale sistemului nervos (cu slăbiciune musculară 
severă şi semne şi simptome similare cu cele întâlnite în scleroza multiplă sau în inflamaţia 
nervilor oculari sau măduvei spinării); tuberculoză; insuficienţă cardiacă congestivă nou 
instalată; convulsii; lupus sau sindrom de tip lupus (simptomele pot include erupţii persistente 
pe piele, febră, dureri ale încheieturilor şi oboseală); erupţii pe piele care pot duce la apariţia de 
băşici şi descuamarea severă a pielii;reacții lichenoide (erupție pe piele de culoare roșie-
purpurie, însoțită de mâncărimi și/sau linii întretăiate de culoare albă-gri pe mucoase);
inflamaţia ficatului determinată de propriul sistem imunitar al organismului (hepatită 
autoimună; la pacienţii care primesc, de asemenea şi tratament cu metotrexat, grupa de 
frecvenţă este „mai puţin frecventă”); boală imună care poate afecta plămânii, pielea şi nodulii 
limfatici (sarcoidoză); inflamația sau fibrozarea plămânilor (la pacienţii care primesc, de 
asemenea şi tratament cu metotrexat, frecvenţa inflamației sau fibrozării plămânilor este “mai 
puţin frecventă”); deteriorarea celor mai mici filtre din rinichii dumneavoastră, conducând la 
afectarea funcţiei rinichilor (glomerulonefrită).
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane): insuficienţa funcţiei măduvei osoase de 
a produce celule sanguine de importanţă crucială.
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile): carcinom cu 
celule Merkel (un tip de cancer de piele);Sarcom Kaposi, un cancer rar asociat infecției cu 
virusul herpetic uman 8. Sarcomul Kaposi se manifestă cel mai frecvent sub formă de leziuni 
vineții pe piele;activarea excesivă a globulelor albe din sânge, asociată cu inflamaţii (sindrom 
de activare macrofagică); reactivarea hepatitei B (o infecţie hepatică); agravarea unei afecţiuni 
numită dermatomiozită (inflamaţie musculară şi slăbiciune asociată cu erupţie trecătoare pe 
piele).
Reacţii adverse suplimentare la copii şi adolescenţi
Reacţiile adverse şi frecvenţele lor observate la copii şiadolescenţi sunt similare cu cele descrise mai 
sus.

250
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi 
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este 
menţionat în Anexa V. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii 
suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5.Cum se păstrează Enbrel
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe etichetă, după „EXP”. Data 
de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
Înainte de prepararea soluţiei de Enbrel, Enbrel poate fi păstrat în afara frigiderului, la temperaturi de 
până la maximum 25C pentru o singură perioadă de până la patru săptămâni; după care, el nu trebuie 
păstrat din nou la frigider. Dacă nu este utilizat în decurs de patru săptămâni de la scoaterea din 
frigider, Enbrel trebuie eliminat. Se recomandă să înregistraţi data la care Enbrel este scos din frigider 
şi data după care Enbrel trebuie eliminat (nu mai mult de 4 săptămâni după scoaterea din frigider).
Se recomandă utilizarea imediat după prepararea soluţiei de Enbrel. Cu toate acestea, soluţia poate fi 
utilizată în decurs de 6 ore când este păstrată la temperaturi de până la 25C.
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi că soluţia nu este limpede sau conţine particule. Soluţia 
trebuie să fie limpede, incoloră până la de culoare galben deschis sau maro deschis, fără elemente 
solide, flocoane sau particule.
Eliminaţi cu atenţie orice cantitate de soluţie de Enbrel care nu a fost injectată în decurs de 6 ore.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere.Întrebaţi farmacistul cum să 
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Enbrel
Substanţa activă a Enbrel este etanercept. Fiecare flacon deEnbrel 25mg conţine etanercept 25mg.
Celelalte componente sunt:
Pulbere: manitol (E421), zahăr şi trometamol.
Cum arată Enbrel şi conţinutul ambalajului
Enbrel 25mg este furnizat sub formă de pulbere albă pentru soluţie injectabilă (pulbere pentru 
injecţie). Fiecare cutie conţine 4flacoane unidoză şi 8tampoane cu alcool medicinal.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia

251
Fabricantul
Pfizer Manufacturing Belgium NV
Rijksweg 12,
2870 Puurs-Sint-Amands
Belgia
Pentru orice informaţii referitoare laacest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a 
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.
België/Belgique/Belgien
Luxembourg/Luxemburg
PfizerNV/SA
Tél/Tel: +32 (0)2 554 6211
Kύπρος
PFIZER EΛΛAΣ A.E. (CYPRUS BRANCH)
T: +357 22 817690
Česká Republika
Pfizer, spol. s r.o. 
Tel: +420-283-004-111
Magyarország
Pfizer Kft.
Tel: +36 1 488 3700
Danmark
Pfizer ApS
Tlf.: +45 44201 100
Malta
Vivian Corporation Ltd.
Tel: +35621 344610
Deutschland
Pfizer Pharma GmbH
Tel: +49 (0)30 550055-51000
Nederland
Pfizer bv
Tel: +31 (0)800 63 34 636
България
Пфайзер Люксембург САРЛ, 
Клон България 
Teл: +359 2 970 4333
Eesti
Pfizer Luxembourg SARL Eesti filiaal
Tel: +372 666 7500
Norge
Pfizer AS
Tlf: +47 6752 61 00
Österreich
Pfizer Corporation Austria Ges.m.b.H.
Tel: +43 (0)1 521 15-0
Ελλάδα
PFIZER EΛΛAΣ A.E.
Τηλ.: +30 210 67 85 800
Polska
Pfizer Polska Sp. z o.o.
Tel.: +48 22 335 61 00
España
Pfizer, S.L.
Télf: +34 91 490 99 00
Portugal
Laboratórios Pfizer, Lda.
Tel: (+351) 21 423 55 00
France
Pfizer
Tél +33 (0)1 58 07 34 40
România
Pfizer Romania S.R.L
Tel: +40 (0) 21 207 28 00
Hrvatska
Pfizer Croatia d.o.o.
Tel: +385 1 3908 777
Slovenija
Pfizer Luxembourg SARL, Pfizer, podružnica 
za svetovanje s področja farmacevtske 
dejavnosti, Ljubljana 
Tel: +386 (0)1 52 11 400

252
Ireland
Pfizer Healthcare IrelandUnlimited Company
Tel: +1800 633 363 (toll free)
Tel: +44 (0)1304 616161
Ísland
Icepharma hf.
Tel: +354 540 8000
Slovenská Republika
Pfizer Luxembourg SARL, organizačná zložka 
Tel: +421 2 3355 5500
Suomi/Finland
Pfizer Oy
Puh/Tel: +358 (0)9430 040
Italia
Pfizer S.r.l.
Tel: +39 06 33 18 21
Sverige
Pfizer AB
Tel: +46 (0)8550 520 00
Latvija
Pfizer Luxembourg SARL filiāle Latvijā
Tel. +371 67035775
Lietuva
Pfizer Luxembourg SARL filialas Lietuvoje
Tel. +3705 2514000
Acest prospect a fost revizuitîn 
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente: https   ://www.ema.europa.eu.

253
7.Instrucțiuni de utilizare
Acest punct este împărţit în următoarele subpuncte:
a.Introducere
b.Pregătirea pentru injectare
c.Pregătirea dozei de Enbrel pentru injectare
d.Adăugarea de apă pentru preparate injectabile
e.Extragerea soluţiei de Enbrel din flacon
f.Alegerea locului de injectare
g.Pregătirealocului de injectareşi injectarea soluţiei de Enbrel
h.Eliminarea consumabilelor
a.Introducere
Instrucţiunile de mai jos explică modul de preparare şi injectare a Enbrel. Vă rugăm să citiţi cu atenţie 
aceste instrucţiuni şi să le urmaţi pas cu pas. Medicul dumneavoastră sau asistenta acestuia vă va 
explica tehnica pentru auto-injectare sau pentru a face o injecţie unui copil. Nu încercaţi să 
administraţi o injecţie decât dacă sunteţi sigur că aţi înţeles modul de pregătire şi administrare a 
injecţiei.
Această injecţie nu trebuie amestecată cu niciun alt medicament.
b.Pregătirea pentru injectare
Spălaţi-vă bine pe mâini. 
Alegeţi o suprafaţă de lucru plană, curată şi bine iluminată.
Scoateţi din frigider flaconul de ENBREL şi puneţi-l pe suprafaţa plană.
Veţi avea, de asemenea, nevoie de următoarele:
Seringă sterilă şi ac(ace) de 25 x 16mm sau similar
Un flacon sau o fiolă cu apă pentru preparate injectabile
2 tampoane cu alcool medicinal
Verificaţi data de expirare înscrisă atât pe eticheta pentru flaconul de Enbrel cât şi pentru apa 
pentru preparate injectabile. Acestea nu trebuie utilizate după data înscrisă (luna şi anul).
c.Pregătirea dozei de Enbrel pentru injectare
Scoateţi capacul din plastic al flaconului de Enbrel. NU îndepărtaţi dopul de culoare gri sau 
inelul din aluminiu din jurul părţii de sus a flaconului. 
Utilizaţi un nou tampon cu alcool medicinal pentru a şterge dopul de culoare gri al flaconului de 
Enbrel. După ştergere, nu atingeţi dopul cu mâna.
Verificaţi dacă aveţi ac ataşat la seringă; dacă nu ştiţi sigur cum să ataşaţi acul, întrebaţi medicul 
sau asistenta.

254
Îndepărtaţi capacul acului trăgându-l ferm de pe seringă şi având grijă să nu atingeţi acul şi să 
nu permiteţi acestuia să atingă nicio suprafaţă (vezi diagrama 1). Aveţi grijă să nu îndoiţi sau 
răsuciţi capacul în timpul scoaterii, pentru a nu deteriora acul.
Diagrama 1 
Verificaţi dacă seringa conţine 1ml de apă pentru preparate injectabile.
Dacă nu ştiţi exact cum să umpleţi seringa, întrebaţi medicul sau asistenta.
Asiguraţi-vă că seringa nu conţine nicio bulă de aer.
Cu flaconul de Enbrel în poziţie verticală pe o suprafaţă plană, cum ar fi o masă, introduceţi acul 
seringii drept în jos, prin inelul central al dopului de culoare gri al flaconului (vezi diagrama 2). 
Dacă acul este corect aliniat, trebuie să simţiţi o rezistenţă uşoară, apoi un pocnet atunci când 
acul trece prin centrul dopului. Uitaţi-vă dacă se vede vârful acului prin fereastra dopului (vezi 
diagrama3). Dacă acul nu este aliniat corect, veţi simţi o rezistenţă constantă atunci când trece 
prin dop şi nu veţi auzi niciun pocnet. Nu introduceţi acul înclinat deoarece aceasta poate cauza 
îndoirea acului şi/sau poate împiedica adăugarea corespunzătoare de solvent în flacon (vezi 
diagrama 4).
Diagrama 2Diagrama 3Diagrama 4
d.Adăugarea de apă pentru preparate injectabile
Împingeţi FOARTE ÎNCETpistonul până când toată apa pentru preparate injectabile trece în 
flacon. Aceasta va ajuta la reducerea spumei (o multitudine de bule) (vezi diagrama 5).
Diagrama 5

255
Lăsaţi seringa în poziţie. Imprimaţi câteva uşoare mişcări circulare flaconului, pentru a dizolva 
pulberea (vezi diagrama 6). NUscuturaţiflaconul. Aşteptaţi până când se dizolvă întreaga 
cantitate de pulbere (de obicei durează mai puţin de 10minute). Soluţia trebuie să fie limpede şi 
incoloră până la de culoare galben deschis sau maro deschis, fără elemente solide, flocoane sau 
particule. Este posibil ca în flacon să rămână o anumită cantitate de spumă albă – acest lucru 
este normal. NUutilizaţi Enbrel dacă întreaga cantitate de pulbere din flacon nu se dizolvă în 
decurs de 10 minute. Reluaţi operaţiunea cu un nou flacon de Enbrel, apă pentru preparate 
injectabile, seringă, ac şi tampoane.
Diagrama 6
e.Extragerea soluţiei de Enbrel din flacon
Cu acul aflat încă în flacon, menţineţi flaconul la nivelul ochilor, cu susul în jos. Trageţi încet de 
piston pentru a extrage lichidul în seringă (vezi diagrama7). Pe măsură ce nivelul lichidului din 
flacon scade, s-ar putea să fie nevoie să extrageţi parţial acul pentru a-i menţine vârful în lichid. 
Pentru pacienţii adulţi, extrageţi întregul volum. Pentru copii, extrageţi numai acea cantitate de 
lichid pe care v-a indicat-o medicul copilului.
Diagrama 7
Cu acul încă introdus în flacon, verificaţi dacă există bule de aer în seringă. Loviţi uşor seringa 
pentru ca bulele să urce către partea de sus a seringii, lângă ac (vezi diagrama 8). Apăsaţi încet 
pistonul pentru a împinge bulele afară din seringă, în flacon. Dacă în timp ce faceţi acest lucru 
împingeţi din greşeală lichid înapoi în flacon, trageţi uşor de piston pentru a extrage lichidul 
înapoi în seringă.

256
Diagrama 8
Scoateţi acul complet din flacon.  Din nou, nu atingeţi acul şi nupermiteţi ca acesta să atingă 
vreo suprafaţă.
(Notă: După ce aţi efectuat aceşti paşi, este posibil să rămână în flacon o cantitate mică de lichid. 
Acest lucru este normal.) 
f.Alegerea locului de injectare
Cele trei locuri de injectare recomandate pentru Enbrel includ: (1) partea din faţă a regiunii 
mijlocii a coapselor; (2) abdomenul, cu excepţia unei regiuni de 5cm în jurul ombilicului; şi (3) 
partea exterioară a braţelor (vezi diagrama 9). Dacă vă injectaţi singur, nu trebuie să utilizaţi 
parteaexterioară a braţelor.
Diagrama 9
La fiecare injecţie trebuie folosit un loc de injectare diferit. Fiecare nouă injecţie trebuie 
administrată la cel puţin 3cm de un loc de injectare mai vechi. Nu injectaţi în zone în care 
pielea este sensibilă, învineţită, roşie sau întărită. Evitaţi zonele cu cicatrice sau vergeturi.
(Poate fi util să notaţi locul injecţiilor precedente).
Dacă dumneavoastră sau copilul aveţi psoriazis, trebuie să încercaţi să nu injectaţi direct în 
zonele de piele ridicate, îngroşate, înroşite sau solzoase („leziuni psoriazice ale pielii”).
g.Pregătirea locului de injectare şi injectarea soluţiei de Enbrel
Ştergeţi locul în care urmează să fie injectat Enbrel cu un tampon cu alcool medicinal, printr-o 
mişcare circulară. NUatingeţi această zonă înainte de administrarea injecţiei.
Când zona de piele dezinfectată s-a uscat, prindeţi-o şi ţineţi-o ferm cu o mână. Cu cealaltă 
mână ţineţi seringa ca pe un creion.

257
Cu o mişcare rapidă şi scurtă, introduceţi complet acul în piele, sub un unghi de 45° - 90° (vezi 
diagrama 10). Pe măsură ce veţi căpăta experienţă, veţi găsi unghiul cel mai confortabil pentru 
dumneavoastră sau copil. Fiţi atent să nu introduceţi acul sub piele prea lent sau cu o forţă prea 
mare.
Diagrama 10
Când acul este introdus complet în piele, daţi drumul pielii. Cu mâna liberă, ţineţi seringa 
aproape de baza acesteia pentru a o stabiliza. Apoi împingeţi pistonul pentru a injecta toată 
soluţia într-un ritm lent, constant (vezi diagrama 11).
Diagrama 11
După ce seringa s-a golit, scoateţi acul din piele, având grijă să îl menţineţi sub acelaşi unghi 
sub care a fost introdus.
Apăsaţi un tampon de vată pe locul injecţiei timp de 10 secunde. Poate apărea o sângerare 
uşoară. NU frecaţilocul injecţiei. Aplicarea unui bandaj este opţională.
h.Eliminarea consumabilelor
Seringa şi acul nu trebuie NICIODATĂrefolosite. Nu puneţi niciodatăla loc capacul unui ac. 
Eliminaţi acul şi seringa aşa cum v-a explicat medicul dumneavoastră, asistenta sau farmacistul.
Dacă aveţi întrebări, vă rugăm să discutaţi cu un medic, o asistentă sau un farmacist care cunosc 
Enbrel.

258
Prospect: Informaţii pentru utilizator
Enbrel 25mg pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă
etanercept
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament 
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
  Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
  Medicul dumneavoastră vă va da, de asemenea, Cardul pacientului, care conţine informaţii 
importante privind siguranţa, despre care trebuie să fiţi avertizat înaintea şi în timpul tratamentului 
cu Enbrel.
  Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau 
asistentei medicale.
  Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră sau pentru copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne 
de boală ca dumneavoastră sau ca ale copilului aflat în îngrijirea dumneavoastră.
  Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4. 
Ce găsiţi în acest prospect
Informaţiile din acest prospect sunt grupate pe următoarele 7 puncte:
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
3.Cum să utilizaţi Enbrel
4.Reacţii adverse posibile
5.Cum se păstrează Enbrel
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
7.Instrucțiuni de utilizare
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
Enbrel este un medicament care conţine două proteine umane. El blochează activitatea unei alte 
proteine din organism, ce cauzează inflamaţie. Enbrel acţionează prin reducerea inflamaţiei care apare 
în anumite boli.
La adulţi (cu vârsta de 18 ani sau peste), Enbrel poate fi utilizat pentru poliartrita reumatoidă
moderată sau severă, artrita psoriazică, spondilartrita axială severăinclusiv spondilita 
anchilozantăşi psoriazisulmoderat sau sever – în fiecare din aceste cazuri, de obicei, atunci când 
alte tratamente utilizate pe scară largă nu au dat rezultate suficient de bune sau nu sunt potrivite pentru 
dumneavoastră.
În poliartrita reumatoidă, Enbrel este utilizat de obicei în asociere cu metotrexatul, deşi poate fi utilizat 
şi singur în cazul în care tratamentul cu metotrexat nu este potrivit pentru dumneavoastră. Fie că este 
utilizat singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel poate încetini deteriorarea articulaţiilor 
dumneavoastră, cauzată de poliartrita reumatoidă, şi vă poate îmbunătăţi capacitatea de a vă desfăşura 
activităţile zilnice normale.
Pentru pacienţii cu artrită psoriazică cu implicare articulară multiplă, Enbrel poate îmbunătăţi 
capacitatea dumneavoastră de a vă desfăşura activităţile zilnice normale. Pentru pacienţii cu articulaţii 
simetrice multiple dureroase sau umflate (de exemplu: mâini, încheieturi sau picioare), Enbrel poate 
încetini deteriorarea structurală a acelor articulaţii, produsă de boală.

259
Enbrel este, de asemenea, prescris pentru tratamentul următoarelor boli, la copii şi adolescenţi:
Pentru următoarele tipuri de artrită juvenilă idiopatică, când tratamentul cu metotrexat nu a 
funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru aceştia:
  Poliartrită (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartrită extinsă, la pacienţi 
începând cu vârsta de 2 ani
  Artrită psoriazică, la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani
Pentru tratamentul artritei asociate entezitei la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, când alte 
tratamente utilizate pe scară largă nu au funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru 
aceştia
Psoriazisul sever la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani care au avut un răspuns 
inadecvat la (sau nu au putut lua) fototerapie sau alte tratamente sistemice.
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
Nu utilizaţi Enbrel
dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea dumneavoastră sunteţi alergici la etanercept 
sau la oricare dintre celelalte componente ale Enbrel (enumerate la pct. 6). În cazul în care 
dumneavoastră sau copilul aveţi reacţii alergice cum sunt senzaţia de apăsare în piept, respiraţie 
şuierătoare, ameţeală sau erupţii, nu mai injectaţi nicio cantitate de Enbrel şi contactaţi-vă 
mediculimediat.
dacă dumneavoastră sau copilul aveţi sau prezentaţi riscul de a face o infecţie gravă a sângelui 
denumită sepsis. Dacă sunteţi nesigur, vă rugăm să vă contactaţi medicul.
dacă dumneavoastră sau copilul aveţi o infecţie de orice fel. Vă rugăm să discutaţi cu medicul 
dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Enbrel, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Reacţii alergice: Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi reacţii alergice precum constricţie 
toracică, respiraţie şuierătoare, ameţeală sau erupţii pe piele, nu mai injectaţi Enbrel şi 
contactaţi-vă imediat medicul.
Latex:Capacul de protecție din cauciuc pentru vârfulseringii este fabricat din latex (cauciuc 
natural uscat). Spuneți medicului dumneavoastrăînainte să folosiţi Enbrel dacă seringa va fi 
manipulată de către o persoanăcu hipersensibilitate (alergie) cunoscută sau posibilă la latex, 
precum și în cazulîn careEnbrel va fi administrat unei astfel de persoane.
Infecţii/intervenţii chirurgicale: Dacă dumneavoastră sau copilul faceţi o nouă infecţie sau 
urmează să vi se facă o intervenţie chirurgicală majoră, medicul dumneavoastră ar putea dori să 
monitorizeze tratamentul cu Enbrel.
Infecţii/diabet zaharat:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aveţi antecedente 
de infecţii recurente, sau dacă suferiţi de diabet zaharat sau alte stări care cresc riscul de infecţie.
Infecţii/supraveghere:Spuneţi medicului dumneavoastră despre orice călătorie recentă în afara 
regiunii europene. Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi simptome de infecţie cum sunt 
febră, frisoane sau tuse, anunţaţi-vă imediat medicul. Medicul dumneavoastră poate decide să 
continue supravegherea dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră în vederea depistării 
infecţiilor, după ce dumneavoastră sau copilul aţi încetat să utilizaţi Enbrel.
Tuberculoză:Deoarece s-au raportat cazuri de tuberculoză la pacienţii cărora li s-a administrat 
Enbrel, medicul dumneavoastră va verifica prezenţa semnelor şi simptomelor de tuberculoză 
înaintea iniţierii tratamentului cu Enbrel. Această verificare poate include o anamneză medicală 

260
completă, o radiografie toracică şi un test la tuberculină. Efectuarea acestor examene trebuie 
înregistrată în Cardul pacientului.Este foarte important să-i spuneţi medicului dacă 
dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aţi avut vreodată tuberculoză sau dacă aţi fost în 
contact strâns cu cineva care a avut tuberculoză. Dacă apar simptome de tuberculoză (cum sunt 
tuse persistentă, scădere în greutate, apatie, febră uşoară) sau orice altă infecţie în timpul sau 
după tratament, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
Hepatită B: Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră 
aveţi sau aţi avut vreodată hepatită B. Înainte ca dumneavoastră sau copilul să începeţi 
tratamentul cu Enbrel, medicul trebuie să efectueze un test pentru depistarea infecţiei cu virusul 
hepatitei B. Tratamentul cu Enbrel poate duce la reactivarea hepatitei B la pacienţii care au fost 
infectaţi anterior cu virusul hepatitei B. În acest caz, trebuie să opriţi utilizarea Enbrel.
Hepatită C: Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul aveţi hepatită de 
tip C. Este posibil ca medicul dumneavoastră să supravegheze tratamentul cu Enbrel în cazul în 
care infecţia se agravează.
Tulburări ale sângelui:Solicitaţi imediat asistenţă medicală în cazul în care dumneavoastră sau 
copilul prezentaţi semne sau simptome cum sunt febră persistentă, dureri în gât, învineţire, 
sângerări sau paloare. Asemenea simptome ar putea indica existenţa unor tulburări ale sângelui 
care au potenţialul de a ameninţa supravieţuirea, ceea ce ar putea face necesară întreruperea 
tratamentului cu Enbrel.
Tulburări ale sistemului nervos şi tulburări oculare: Spuneţi medicului dacă dumneavoastră 
sau copilul aveţi scleroză multiplă, nevrită optică (inflamaţia nervilor oculari) sau mielită 
transversă (inflamaţia măduvei spinării). Medicul dumneavoastră va stabili dacă Enbrel 
reprezintă un tratament potrivit.
Insuficienţa cardiacă congestivă:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aveţi 
antecedente de insuficienţă cardiacă congestivă, deoarece Enbrel trebuie utilizat cu precauţie în 
asemenea împrejurări.
Cancer:Înainte de a vi se administra Enbrel, spuneţi medicului dacă aveţi sau aţi avut vreodată 
limfom (un tip de cancer al sângelui) sau orice alt tip de cancer.
Pacienţii cu artrită reumatoidă severă, care au avut boala timp îndelungat, pot prezenta un risc 
de dezvoltare a limfomului mai mare decât media.
Copiii şi adulţii care iau Enbrel pot prezenta un risc crescut de dezvoltare a limfomului sau a 
unui alt tip de cancer.
Unii copii şi adolescenţi care au primit Enbrel sau alte medicamente care acţionează în acelaşi 
fel ca şi Enbrel au dezvoltat cancere, inclusiv tipuri neobişnuite, care uneori au condus la deces.
Unii pacienţi cărora li s-a administrat Enbrel au dezvoltat cancere ale pielii. Spuneţi medicului 
dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi orice modificări ale aspectului pielii sau umflături ale 
pielii.
Varicelă: Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aţi fost expuşi la infecţia cu 
varicelă în timpul tratamentului cu Enbrel. Medicul dumneavoastră va stabili dacă este necesar 
un tratament preventiv împotriva varicelei.
Abuzul de alcool: Enbrel nu trebuie utilizat pentru tratamentul hepatitei asociate cu abuzul de 
alcool. Vă rugăm să spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră aveţi antecedente de abuz de alcool.
Granulomatoza Wegener:Enbrel nu este recomandat pentru tratamentul granulomatozei 
Wegener, o boală inflamatorie rară. Dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră suferiţi de granulomatoză Wegener, discutaţi cu medicul.
Medicamente antidiabetice: Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul 
aveţi diabet sau luaţi medicamente pentru tratamentul diabetului. Medicul dumneavoastră ar 
putea decide ca dumneavoastră sau copilul să luaţi o doză mai mică de medicament antidiabetic 
cât timp luaţi Enbrel.
Copii şi adolescenţi
Vaccinări: Pe cât posibil, copiii trebuie să fie la zi cu toate vaccinările înainte de a utiliza Enbrel. 
Unele vaccinuri, cum este vaccinul polio oral, nu trebuie administrate în timpul utilizării Enbrel. Vă 
rugăm să discutaţi cu medicul înainte ca dumneavoastră sau copilul să primiţi vreun vaccin.

261
Enbrel nu trebuie utilizat în mod normal la copiii cu poliartrită sau oligoartrită extinsă cu vârsta sub         
2 ani, la copiii cu artrită asociată entezitei sau artrităpsoriazică cu vârsta sub 12ani, sau la copiii cu 
psoriazis cu vârsta sub 6 ani.
Enbrel împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul luaţi, aţi luat 
recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente (inclusiv anakinra, abatacept sau sulfasalazină), 
inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Nici dumneavoastră şi nici copilul nu trebuie să 
utilizaţi Enbrel cu medicamente care conţin substanţele active anakinra sau abatacept.
Sarcina şi alăptarea
Enbrel trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este necesar.Trebuie să vă adresaţi medicului 
dumneavoastră în cazul în care rămâneţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să 
rămâneţi gravidă.
Dacă vi s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, sugarul dumneavoastră poate avea un risc crescut de 
infecţii. În plus, un studiu a constatat că s-au înregistrat mai multe defecte congenitale la mamele 
cărora li s-a administrat Enbrel în timpulsarcinii, comparativ cu mamele cărora nu li s-au administrat 
etanercept sau alte medicamente similare (inhibitori de TNF), dar nu a existat un tipar anume al 
tipurilor de defecte congenitale raportate. Un alt studiu nu a evidențiat un risc crescut de apariție a 
defectelor congenitale atunci când mamei i se administrase Enbrel în timpul sarcinii. Medicul 
dumneavoastră vă va ajuta să decideţi dacă beneficiile tratamentului depăşesc riscul potenţial pentru 
copilul dumneavoastră.
Spuneți medicului dumneavoastră dacă doriți să alăptați în timpul tratamentului cu Enbrel. Este 
important să spuneți medicului copilului dumneavoastră și altor profesioniști din domeniul sănătății 
despre utilizarea Enbrel în timpul sarcinii și alăptării, înainte de a i se administra orice vaccin copilului 
dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu este de aşteptat ca Enbrel să afecteze capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3.Cum să utilizaţi Enbrel
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu 
medicul sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă aveţi impresia că efectul Enbrel este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
Dozajul lapacienţii adulţi (cu vârste de 18 ani sau mai mari)
Poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilartrita axială inclusiv spondilita anchilozantă
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână, sub forma unei 
injecţii sub piele. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea stabili o altă frecvenţă la care să 
vă injectaţi Enbrel.
Psoriazisul în plăci
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.

262
Ca alternativă, este posibil să se administreze 50mg de două ori pe săptămână timp de până la 
12 săptămâni, urmate de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.
Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să utilizaţi Enbrel şi dacă este necesară reluarea 
tratamentului, în funcţie de răspunsul la tratamentul pe care l-aţi avut. Dacă Enbrel nu va avea niciun 
efect asupra stării dumneavoastră după 12săptămâni, s-ar putea ca medicul să vă indice să încetaţi să 
mai utilizaţi acest medicament.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Doza şi frecvenţa de administrare corespunzătoare pentru copil sau adolescent depinde de greutatea sa 
corporală şi de boală. Medicul vă va da indicaţii detaliate privind prepararea şi măsurarea dozei 
corespunzătoare.
Doza uzuală pentru poliartrită sau oligoartrită extinsă la pacienţi începând cu vârsta de 2 ani, artrită 
asociată entezitei sau artritei psoriazice la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, este de 0,4mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 25mg) administrată de două ori pe săptămână 
sau 0,8 mg Enbrel pe kg (până la maximum 50 mg) administrată o dată pe săptămână.
Pentru psoriazisul la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani doza uzuală este de 0,8mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 50mg) şi trebuie administrată o dată pe 
săptămână. Dacă Enbrel nu va avea nici un efect asupra stării copilului după 12săptămâni, medicul 
v-ar putea indica să încetaţi utilizarea acestui medicament.
Modul şi calea de administrare
AdministrareaEnbrel se face printr-o injecţie sub piele (injecţie subcutanată).
Enbrel poate fi utilizat cu sau fără alimente sau băuturi.
Pulberea trebuie dizolvată înainte de utilizare. Instrucţiuni detaliate asupra modului de preparare 
şi injectare a Enbrel sunt furnizate la punctul 7, „Instrucțiuni de utilizare”. Nu amestecaţi soluţia 
de Enbrel cu niciun alt medicament.
Pentru a vă aduce aminte mai uşor, ar putea fi util să notaţi într-un jurnal ziua(zilele) din săptămână în 
care trebuie să fie utilizat Enbrel.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Enbrel
Dacă aţi utilizat mai mult Enbrel decât trebuie (fie injectându-vă prea mult o singură dată, fie 
utilizându-l prea frecvent), spuneţi imediat unui medic sau farmacist. Luaţi întotdeauna cu 
dumneavoastră cutia medicamentului, chiar dacă este goală.
Dacă uitaţi să injectaţi Enbrel
Dacă uitaţi să administraţi o doză, trebuie să o injectaţi de îndată ce vă aduceţi aminte, cu excepţia 
cazului în care următoarea doză este programată pentru a doua zi, caz în care trebuie să săriţi doza 
uitată. Apoi continuaţi să injectaţi medicamentul în ziua(zilele) obişnuită(e). Dacă nu vă aduceţi 
aminte până în ziua în care este programată următoarea doză, nu injectaţi o doză dublă (două doze în 
aceeaşi zi) pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Enbrel 
Simptomele dumneavoastră pot reveni la întreruperea tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.

263
4.Reacţiiadverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate 
persoanele.
Reacţii alergice
În cazul în care se întâmplă vreunul dintre evenimentele de mai jos, nu mai injectaţi nicio cantitate de 
Enbrel. Spuneţi imediat medicului sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Dificultăţi de înghiţire sau de respiraţie
Tumefierea feţei, gâtului, mâinilor sau picioarelor
Stare de nervozitate sau anxietate, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie 
de încălzire
Erupţii cutanate severe, mâncărime sau papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care 
provoacă adeseori o senzaţie de mâncărime)
Reacţiile alergice grave sunt rar întâlnite. Cu toate acestea, oricare dintre simptomele de mai sus ar 
putea indica o reacţie alergică la Enbrel, de aceea trebuie să solicitaţi imediat asistenţă medicală.
Reacţii adverse grave
Dacă observaţi una dintre următoarele reacţii, dumneavoastră sau copilul aţi putea avea nevoie de 
asistenţă medicală de urgenţă.
Semne de infecţie gravă, cum sunt febra înaltă posibil însoţită de tuse, respiraţie greoaie, 
frisoane, stare de slăbiciune sau o zonă fierbinte, roşie, sensibilă şi dureroasă apărută pe piele 
sau încheieturi
Semne de tulburări sanguinecum sunt sângerarea, învineţirea sau paloarea
Semne de tulburări ale nervilor, cum sunt senzaţia de amorţeală sau furnicături, modificările 
de vedere, durerea oculară sau instalarea unei stări de slăbiciune a mâinilor sau picioarelor
Semne de insuficienţă cardiacăsau înrăutăţire a insuficienţei cardiace, cum sunt oboseala 
sau respiraţia greoaie care apar atunci când faceţi o activitate, tumefierea gleznelor, o senzaţie 
de plenitudine în gât şi abdomen, respiraţie greoaie sau tuse pe timpul nopţii, coloraţie albăstruie 
a unghiilor sau buzelor
Semne de cancer: Cancerul poate afecta orice parte a organismului, inclusiv pielea şi sângele, 
iar semnele posibile vor depinde de tipul şi localizarea cancerului. Aceste semne pot include 
scădere a greutăţii corporale, febră, tumefiere(cu sau fără durere), tuse persistentă, prezenţa 
umflăturilor sau creşteri pe piele
Semne de reacţii autoimune(când anticorpii care se formează pot dăuna ţesuturilor normale 
ale organismului) cum sunt dureri, mâncărime, slăbiciune, precum şi respiraţie, gândire, senzaţii 
sau vedere anormale
Semne de lupus sau sindrom asemănător lupusului, cum sunt modificări ale greutăţii 
corporale, erupţii pe piele persistente, febră, dureri musculare sau articulare, sau oboseală
Semne de inflamaţie a vaselor de sângecum sunt durere, febră, înroşire sau încălzire a pielii, 
sau mâncărime.
Acestea sunt reacţii adverse rare sau mai puţin frecvente, însă reprezintă stări grave (rareori, unele 
dintre ele pot fi letale). În cazul în careapar aceste semne, spuneţi imediat medicului dumneavoastră 
sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.

264
Reacţiile adverse cunoscute ale Enbrel includ următoarele, în grupe cu frecvenţă descrescătoare: 
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): 
Infecţii (incluzând răceli, sinuzite, bronşite, infecţii ale tractului urinar şi infecţii ale pielii); 
reacţii la locul de injectare (incluzând sângerare, învineţire, înroşire, mâncărimi, durere şi 
tumefiere)(acestea nu apar la fel de frecvent după prima lună de tratament; unii pacienţi au 
făcut o reacţie la un loc de injectare care a fost utilizat recent); și durere de cap.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): 
Reacţii alergice; febră; erupţii trecătoare pe piele; mâncărime; anticorpi îndreptaţi împotriva 
ţesutului normal (formarea de autoanticorpi).
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): 
Infecţii grave (incluzând pneumonia, infecţiile profunde ale pielii, infecţii ale încheieturilor, 
infectarea sângelui şi infecţii cu diverse localizări); agravarea insuficienţei cardiace congestive, 
scăderea numărului de celule sanguine roşii, scăderea numărului de celule sanguine albe, 
scăderea numărului de neutrofile (un tip de celule albe sanguine),scăderea numărului de 
plachete sanguine; cancer de piele (cu excepţia melanomului); tumefierea localizată a pielii 
(edem angioneurotic); papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care provoacă adeseori 
o senzaţie de mâncărime); inflamaţie oculară; psoriazis (nou sau agravat); inflamaţia vaselor de 
sânge care afectează mai multe organe; valori crescute la testele ficatului (la pacienţii cărora li 
se administrează concomitent tratament cu metotrexat, proporţia valorilor crescute la testele 
ficatului este frecventă); crampe şi dureri la nivelul abdomenului, diaree, scădere în greutate sau 
sânge în scaun (semne de problemeale intestinului).
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): 
Reacţii alergice grave (incluzând tumefieri severe, localizate, ale pielii, şi respiraţie şuierătoare); 
limfom (un tip de cancer al sângelui); leucemie (un cancer care afectează sângele şi măduva 
osoasă); melanom (un tip de cancer de piele); scăderea concomitentă a numărului de plachete 
sanguine şi celule sanguine albe şi roşii; tulburări ale sistemului nervos (cu slăbiciune musculară 
severă şi semne şi simptome similare cu cele întâlnite în scleroza multiplă sau în inflamaţia 
nervilor oculari sau măduvei spinării); tuberculoză; insuficienţă cardiacă congestivă nou 
instalată; convulsii; lupus sau sindrom de tip lupus (simptomele pot include erupţii persistente 
pe piele, febră, dureri ale încheieturilor şi oboseală); erupţii pe piele care pot duce la apariţiade 
băşici şi descuamarea severă a pielii; reacții lichenoide (erupție pe piele de culoare roșie-
purpurie, însoțită de mâncărimi și/sau linii întretăiate de culoare albă-gri pe mucoase); 
inflamaţia ficatului determinată de propriul sistem imunitar al organismului (hepatită 
autoimună; la pacienţii care primesc, de asemenea şi tratament cu metotrexat, grupa de 
frecvenţă este „mai puţin frecventă”); boală imună care poate afecta plămânii, pielea şi nodulii 
limfatici (sarcoidoză); inflamaţia sau fibrozarea plămânilor (la pacienţii care primesc, de 
asemenea şi tratament cu metotrexat, frecvenţa inflamaţiei sau fibrozării plămânilor este „mai 
puţin frecventă”); deteriorarea celor mai mici filtre din rinichii dumneavoastră, conducând la 
afectarea funcţiei rinichilor (glomerulonefrită).
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane): insuficienţa funcţiei măduvei osoase de 
a produce celule sanguine de importanţă crucială.
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile): carcinom cu 
celule Merkel (un tip de cancer de piele); Sarcom Kaposi, un cancer rar asociat infecției cu 
virusul herpetic uman 8. Sarcomul Kaposi se manifestă cel mai frecvent sub formă de leziuni 
vineții pe piele; activarea excesivă a globulelor albe din sânge, asociată cu inflamaţii (sindrom 
de activare macrofagică); reactivarea hepatitei B (o infecţie hepatică); agravarea unei afecţiuni 
numită dermatomiozită (inflamaţie musculară şi slăbiciune asociată cu erupţie trecătoare pe 
piele).

265
Reacţii adversesuplimentarela copii şi adolescenţi
Reacţiile adverse şi frecvenţele lor observate la copii şi adolescenţi sunt similare cu cele descrise mai 
sus.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi 
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este 
menţionat în Anexa V. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii 
suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5.Cum se păstrează Enbrel
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe etichetă, după „EXP”. Data 
de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
Înainte de prepararea soluţiei de Enbrel, Enbrel poate fi păstrat în afara frigiderului, la temperaturi de 
până la maximum 25C pentru o singură perioadă de până la patru săptămâni; după care, el nu trebuie 
păstrat din nou la frigider. Dacă nu este utilizat în decurs de patru săptămâni de la scoaterea din 
frigider, Enbrel trebuie eliminat. Se recomandă să înregistraţi data la care Enbrel este scos din frigider 
şi data după care Enbrel trebuie eliminat (nu mai mult de 4 săptămâni după scoaterea din frigider).
Se recomandă utilizarea imediat după prepararea soluţiei de Enbrel. Cu toate acestea, soluţia poate fi 
utilizată în decurs de 6 ore când este păstrată la temperaturi de până la 25C. 
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi că soluţia nu este limpede sau conţine particule. Soluţia 
trebuie să fie limpede, incoloră până la de culoare galben deschis sau maro deschis, fără elemente 
solide, flocoane sau particule.
Eliminaţi cu atenţie orice cantitate de soluţie de Enbrel care nu a fost injectată în decurs de 6 ore.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să 
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Enbrel
Substanţa activă a Enbrel este etanercept. Fiecare flacon de Enbrel 25mg conţine etanercept 25mg. 
Celelalte componente sunt:
Pulbere: manitol (E421), zahăr şi trometamol.
Solvent: apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Enbrel şi conţinutul ambalajului
Enbrel 25mg este furnizat sub formă de pulbere albă şi solvent pentru soluţie injectabilă (pulbere 
pentru injecţie). Fiecare cutie conţine 4, 8 sau 24flacoane unidoză, 4, 8 sau 24seringi preumplute cu 
apă pentru preparate injectabile, 4, 8 sau 24de ace, 4, 8 sau 24de adaptoare pentru flacon şi 8, 16 sau 

266
48 de tampoane cu alcool medicinal. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie 
comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
Pfizer EuropeMA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
Fabricantul
Pfizer Manufacturing Belgium NV
Rijksweg 12,
2870 Puurs-Sint-Amands
Belgia
Pentru orice informaţii referitoare laacest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a 
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.
België/Belgique/Belgien
Luxembourg/Luxemburg
PfizerNV/SA
Tél/Tel: +32 (0)2 554 6211
Česká Republika
Pfizer, spol. s r.o. 
Tel: +420-283-004-111
Kύπρος
PFIZER EΛΛAΣ A.E. (CYPRUS BRANCH)
T: +357 22 817690
Magyarország
Pfizer Kft.
Tel: +36 1 488 3700
Danmark
Pfizer ApS
Tlf.: +45 44201 100
Malta
Vivian Corporation Ltd.
Tel: +35621 344610
Deutschland
Pfizer Pharma GmbH
Tel: +49 (0)30 550055-51000
Nederland
Pfizer bv
Tel: +31 (0)800 63 34 636
България
Пфайзер Люксембург САРЛ, 
Клон България 
Teл: +359 2 970 4333
Eesti
Pfizer Luxembourg SARL Eesti filiaal
Tel: +372666 7500
Norge
Pfizer AS
Tlf: +47 6752 61 00
Österreich
Pfizer Corporation Austria Ges.m.b.H.
Tel: +43 (0)1 521 15-0
Ελλάδα
PFIZER EΛΛAΣA.E.
Τηλ.: +30 210 67 85 800
Polska
Pfizer Polska Sp. z o.o.
Tel.: +48 22 335 61 00
España
Pfizer, S.L.
Télf: +34 91 490 99 00
Portugal
Laboratórios Pfizer, Lda.
Tel: (+351) 21 423 55 00
France
Pfizer
Tél +33 (0)1 58 07 34 40
România
Pfizer Romania S.R.L
Tel: +40 (0) 21 207 28 00

267
Hrvatska
Pfizer Croatia d.o.o.
Tel: +385 1 3908 777
Slovenija
Pfizer Luxembourg SARL, 
Pfizer, podružnica 
za svetovanje s področja farmacevtske 
dejavnosti, Ljubljana 
Tel: +386 (0)1 52 11 400
Ireland
Pfizer Healthcare IrelandUnlimited Company
Tel: +1800 633 363 (toll free)
Tel: +44 (0)1304 616161
Ísland
Icepharma hf.
Tel: +354 540 8000
Slovenská Republika
Pfizer Luxembourg SARL, organizačná zložka 
Tel: +421 2 3355 5500
Suomi/Finland
Pfizer Oy
Puh/Tel: +358 (0)9430 040
Italia
Pfizer S.r.l.
Tel: +39 06 33 18 21
Sverige
Pfizer AB
Tel: +46 (0)8550 520 00
Latvija
Pfizer Luxembourg SARL filiāle Latvijā
Tel. +371 67035775
Lietuva
Pfizer Luxembourg SARL filialas Lietuvoje
Tel. +3705 2514000
Acest prospect a fost revizuitîn 
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente: https   ://www.ema.europa.eu.

268
7.Instrucțiuni de utilizare
Acest punct este împărţit în următoarele subpuncte:
a.Introducere
b.Pregătirea pentru injectare
c.Pregătirea dozei de Enbrel pentru injectare
d.Adăugarea solventului
e.Extragerea soluţiei de Enbrel din flacon
f.Ataşarea acului la seringă
g.Alegerea locului de injectare
h.Pregătirealocului de injectareşi injectarea soluţiei de Enbrel
i.Eliminarea consumabilelor
a.Introducere
Instrucţiunile de mai jos explică modul de preparare şi injectare a Enbrel. Vă rugăm să citiţi cu atenţie 
aceste instrucţiuni şi să le urmaţi pas cu pas. Medicul dumneavoastră sau asistenta acestuia vă va 
explica tehnica pentru auto-injectare sau pentru a face o injecţie unui copil. Nu încercaţi să 
administraţi o injecţie decât dacă sunteţi sigur că aţi înţeles modul de pregătire şi administrare a 
injecţiei.
Această injecţie nu trebuie amestecată cu niciun alt medicament.
b.Pregătirea pentru injectare
Spălaţi-vă bine pe mâini.
Alegeţi o suprafaţă de lucru plană, curată şi bine iluminată.
Tăviţa de dozaj trebuie să conţină articolele prezentate mai jos. (În caz contrar, nu utilizaţi tăviţa 
şi întrebaţi farmacistul). Utilizaţi numai articolele specificate mai jos. NUutilizaţi nicio altă 
seringă.
1 Flacon cu Enbrel
1 Seringă preumplută conţinând solvent limpede, incolor (apă pentru preparate injectabile)
1 Ac
1 Adaptor pentru flacon
2 Tampoane cu alcool medicinal
Verificaţi data de expirare înscrisă atât pe eticheta flaconului cât şi pe eticheta seringii. Acestea 
nu trebuie utilizate după data înscrisă (luna şi anul).
c.Pregătirea dozei de Enbrel pentru injectare
Scoateţi conţinutul tăviţei.
Scoateţi capacul din plastic al flaconului de Enbrel (vezi diagrama 1). NU îndepărtaţi dopul de 
culoare gri sau inelul din aluminiu din jurul părţii de sus a flaconului. 
Diagrama 1

269
Utilizaţi un nou tampon cu alcool medicinal pentru a şterge dopul de culoare gri al flaconului de 
Enbrel. După ştergere, nu atingeţi dopul cu mâna şi nu permiteţi ca acesta să atingă vreo 
suprafaţă.
Puneţi flaconul în poziţie verticală pe o suprafaţă curată şi plană.
Înlăturaţi suportul de hârtie alambalajului adaptorului pentru flacon.
Menţinându-l în ambalajul din plastic, plasaţi adaptorul în partea superioară a flaconului de 
Enbrel astfel încât vârful adaptorului pentru flacon să fie centrat cu cercul reliefat de pe partea 
superioară a dopului flaconului (vezi diagrama 2).
Cu o mână, menţineţi ferm flaconul pe suprafaţa plană. Cu cealaltă mână, împingeţi CU 
PUTERE DREPT ÎN JOSpe ambalajul adaptorului până când simţiţi că vârful adaptorului 
penetrează dopul flaconului şi AUZIŢI ŞI SIMŢIŢI CADRUL ADAPTORULUI 
AŞEZÂNDU-SE ÎN POZIŢIE(vezi diagrama 3). NUapăsaţi adaptorul în unghi (vezi 
diagrama 4). Este important ca vârful adaptorului pentru flacon să penetreze complet dopul 
flaconului.
Diagrama 2Diagrama 3Diagrama 4
CORECTINCORECT
Ţinând flaconul cu o mână, înlăturaţi ambalajul din plastic de pe adaptorul pentru flacon (vezi 
diagrama 5).
Diagrama 5
Înlăturaţi capacul de protecţie al seringii rupând capacul alb de-a lungul perforaţiei. Pentru a 
face acest lucru ţineţi gulerul capacului alb cu o mână şi, apucând capătul acestuia cu cealaltă 
mână, îndoiţi-l în sus şi în jos până când se rupe (vezi diagrama 6). NU înlăturaţi gulerul alb 
care rămâne pe seringă.
Diagrama 6
Nu utilizaţi o seringă la care perforaţia este deja ruptă. Repetaţi operaţiunea cu o altă tăviţă de 
dozare.

270
Ţinând corpul de sticlă al seringii (nu gulerul alb) într-o mână şi adaptorul pentru flacon (nu 
flaconul) în cealaltă mână, conectaţi seringa la adaptorul pentru flacon introducând vârful în 
deschizătură şi rotind în sens orar până când se fixează complet (vezi diagrama 7).
Diagrama 7
d.Adăugarea solventului
Ţinând flaconul pe suprafaţa plană, împingeţi FOARTE ÎNCETpistonul până când tot 
solventul trece în flacon. Aceasta va ajuta la reducerea spumei (o multitudine de bule) (vezi 
diagrama 8). 
Odată ce solventul a fost adăugat la Enbrel, pistonul se poate mişca în sus singur. Aceasta se 
datorează presiunii aerului şi nu reprezintă un motiv de îngrijorare.
Diagrama 8
Cu seringa ataşată, imprimaţi câteva uşoare mişcări circulare flaconului, pentru a dizolva 
pulberea (vezi diagrama 9). NU scuturaţi flaconul. Aşteptaţi până când se dizolvă întreaga 
cantitate de pulbere (de obicei durează mai puţin de 10 minute). Soluţia trebuie să fie limpede şi 
incoloră până la de culoare galben deschis sau maro deschis, fără elemente solide, flocoane sau 
particule. Este posibil ca în flacon să rămână o anumită cantitate de spumă albă – acest lucru 
este normal. NUutilizaţi Enbrel dacă întreaga cantitate de pulbere din flacon nu se dizolvă în 
decurs de 10 minute. Reluaţi operaţiunea cu o altă tăviţă de dozaj.
Diagrama 9
e.Extragerea soluţiei de Enbrel din flacon
Cu seringa încă ataşată la flacon şi la adaptorul flaconului, ţineţi flaconul cu susul în jos la 
nivelul ochilor. Împingeţi pistonul până la capăt în seringă (vezi diagrama 10).

271
Diagrama 10
Apoi, trageţi încet de piston pentru a extrage lichidul în seringă (vezi diagrama 11). Pentru 
pacienţii adulţi, extrageţi întregul volum. Pentru copii, extrageţi numai acea cantitate de lichid 
pe care v-a indicat-o medicul copilului. După ce aţi extras întreaga cantitate de Enbrel din 
flacon, este posibil să rămână o cantitate oarecare de aer în seringă. Nu trebuie să vă preocupe 
acest lucru pentru că veţi înlătura aerul mai târziu.
Diagrama 11
Ţinând flaconul în sus, deşurubaţi seringa de la adaptorul flaconului rotind-o în sensul invers 
acelor de ceasornic (vezi diagrama 12).
Diagrama 12
Puneţi seringa umplută pe suprafaţa curată, plană. Asiguraţi-vă că vârful nu atinge nimic. Aveţi 
grijă să nu apăsaţi pe piston.
(Notă: După ce aţi efectuat aceşti paşi, este posibil să rămână în flacon o cantitate mică de lichid. 
Acest lucru este normal.) 
f.Ataşarea acului la seringă
Acul a fost pus într-un capac din plastic pentru a fi menţinut steril.
Pentru a deschide capacul din plastic, ţineţi cu o mână capătul scurt, larg. Puneţi cealaltă mână 
pe porţiunea lungă a capacului.
Pentru a rupe sigiliul, îndoiţi capătul mai larg în sus şi în jos până se rupe (vezi diagrama 13).

272
Diagrama 13
După ruperea sigiliului, înlăturaţi capătul scurt, larg, al capacului din plastic.
Acul va rămâne în partea lungă a capacului.
Ţinând cu o mână acul şi capacul, luaţi seringa şi introduceţi vârful acesteia în deschizătura 
acului.
Ataşaţi seringa la ac rotind în sensul acelor de ceasornic până când se fixează complet (vezi 
diagrama 14).
Diagrama 14
Îndepărtaţi capacul acului trăgându-l ferm de pe seringă şi având grijă să nu atingeţi acul şi să 
nu permiteţi acestuia să atingă nicio suprafaţă (vezi diagrama 15). Aveţi grijă să nu îndoiţi sau 
răsuciţi capacul în timpul scoaterii, pentru a nu deteriora acul.
Diagrama 15
Ţinând seringa cu acul în sus, scoateţi orice bulă de aer împingând încet pistonul până când 
aerul este eliminat (vezi diagrama16).
Diagrama 16

273
g.Alegerea locului de injectare
Cele trei locuri de injectare recomandate pentru Enbrel includ: (1) partea din faţă a regiunii 
mijlocii a coapselor; (2) abdomenul, cu excepţia unei regiuni de 5cm în jurul ombilicului; şi (3) 
partea exterioară a braţelor (vezi diagrama 17). Dacă vă injectaţi singur, nu trebuie să utilizaţi 
partea exterioară a braţelor.
Diagrama 17
La fiecare injecţie trebuie folosit un loc de injectare diferit. Fiecare nouă injecţie trebuie 
administrată la cel puţin 3 cm de un loc de injectare mai vechi. NUinjectaţi în zone în care 
pielea este sensibilă, învineţită, roşie sau întărită. Evitaţi zonele cu cicatrice sau vergeturi.
(Poate fi util să notaţi locul injecţiilor precedente).
Dacă dumneavoastră sau copilul aveţi psoriazis, trebuie să încercaţi să nu injectaţi direct în 
zonele de piele ridicate, îngroşate, înroşite sau solzoase („leziuni psoriazice ale pielii”).
h.Pregătirea locului de injectare şi injectarea soluţiei de Enbrel
Ştergeţilocul în care urmează să fie injectat Enbrel cu un tampon cu alcool medicinal, printr-o 
mişcare circulară. NUatingeţi această zonă înainte de administrarea injecţiei.
Când zona de piele dezinfectată s-a uscat, prindeţi-o şi ţineţi-o ferm cu o mână. Cu cealaltă 
mână ţineţi seringa ca pe un creion.
Cu o mişcare rapidă şi scurtă, introduceţi complet acul în piele, sub un unghi de 45° - 90° (vezi 
diagrama 18). Pe măsură ce veţi căpăta experienţă, veţi găsi unghiul cel mai confortabil pentru 
dumneavoastră sau copil. Fiţi atent sănu introduceţi acul sub piele prea lent sau cu o forţă prea 
mare.
Diagrama 18
Când acul este introdus complet în piele, daţi drumul pielii. Cu mâna liberă, ţineţi seringa 
aproape de baza acesteia pentru a o stabiliza. Apoi împingeţi pistonul pentru a injecta toată 
soluţia într-un ritm lent, constant (vezi diagrama 19).

274
Diagrama 19
După ce seringa s-a golit, scoateţi acul din piele, având grijă să îl menţineţi sub acelaşi unghi 
sub care a fost introdus.
Apăsaţi un tampon de vată pe locul injecţiei timp de 10 secunde. Poate apărea o sângerare 
uşoară. Nu FRECAŢIlocul injecţiei. Aplicarea unui bandaj este opţională.
i.Eliminarea consumabilelor
Seringa şi acele nu trebuie NICIODATĂrefolosite. Eliminaţi acele şi seringa aşa cum v-a 
explicat medicul dumneavoastră, asistenta sau farmacistul.
Dacă aveţi întrebări, vă rugăm să discutaţi cu un medic, o asistentă medicală sau un farmacist 
care cunosc Enbrel.

275
Prospect: Informaţii pentru utilizator
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
etanercept
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament 
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
  Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
  Medicul dumneavoastră vă va da, de asemenea, Cardul pacientului, care conţine informaţii 
importante privind siguranţa, despre care trebuie să fiţi avertizat înaintea şi în timpul tratamentului 
cu Enbrel.
  Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau 
asistentei medicale.
  Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră sau pentru copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne 
de boală ca dumneavoastră sau ca ale copilului aflat în îngrijirea dumneavoastră.
  Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4. 
Ce găsiţi în acest prospect
Informaţiile din acest prospect sunt grupate pe următoarele 7 puncte:
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
3.Cum să utilizaţi Enbrel
4.Reacţii adverse posibile
5.Cum se păstrează Enbrel
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
7.Instrucțiuni de utilizare
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
Enbrel este un medicament care conţine două proteine umane. El blochează activitatea unei alte 
proteine din organism, ce cauzează inflamaţie. Enbrel acţionează prin reducerea inflamaţiei care apare 
în anumite boli.
La adulţi (cu vârsta de 18 ani sau peste), Enbrel poate fi utilizat pentru poliartrita reumatoidă
moderată sau severă, artrita psoriazică, spondilartrita axială severăinclusiv spondilita 
anchilozantăşi psoriazisulmoderat sau sever – în fiecare din aceste cazuri, de obicei, atunci când 
alte tratamente utilizate pe scară largă nu au dat rezultate suficient de bune sau nu sunt potrivite pentru 
dumneavoastră.
În poliartrita reumatoidă, Enbrel este utilizatde obicei în asociere cu metotrexatul, deşi poate fi utilizat 
şi singur în cazul în care tratamentul cu metotrexat nu este potrivit pentru dumneavoastră. Fie că este 
utilizat singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel poate încetini deteriorarea articulaţiilor 
dumneavoastră, cauzată de poliartrita reumatoidă, şi vă poate îmbunătăţi capacitatea de a vă desfăşura 
activităţile zilnice normale.
Pentru pacienţii cu artrită psoriazică cu implicare articulară multiplă, Enbrel poate îmbunătăţi 
capacitatea dumneavoastră de a vă desfăşura activităţile zilnice normale. Pentru pacienţii cu articulaţii 
simetrice multiple dureroase sau umflate (de exemplu: mâini, încheieturi sau picioare), Enbrel poate 
încetini deteriorarea structurală a acelor articulaţii, produsă de boală.

276
Enbrel este, de asemenea, prescris pentru tratamentul următoarelor boli, la copii şi adolescenţi:
Pentru următoarele tipuri de artrită juvenilă idiopatică, când tratamentul cu metotrexat nu a 
funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentruaceştia:
  Poliartrită (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartrită extinsă, la pacienţi 
începând cu vârsta de 2 ani
  Artrită psoriazică, la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani
Pentru tratamentul artritei asociate entezitei la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, când alte 
tratamente utilizate pe scară largă nu au funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru 
aceştia
Psoriazis sever la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani care au avut un răspuns 
inadecvat la (sau nu au putut lua) fototerapie sau alte tratamente sistemice.
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
Nu utilizaţi Enbrel
dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea dumneavoastră sunteţi alergici la etanercept 
sau la oricare dintre celelalte componente ale Enbrel (enumerate la pct. 6). În cazul în care 
dumneavoastră sau copilul aveţi reacţii alergice cum sunt senzaţia de apăsare în piept, respiraţie 
şuierătoare, ameţeală sau erupţii, nu mai injectaţi nicio cantitate de Enbrel şi contactaţi-vă 
medicul imediat.
dacă dumneavoastră sau copilul aveţi sau prezentaţi riscul de a face o infecţie gravă a sângelui 
denumită sepsis. Dacă sunteţi nesigur, vă rugăm să vă contactaţi medicul.
dacă dumneavoastră sau copilul aveţi o infecţie de orice fel. Vă rugăm să discutaţi cu medicul 
dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Enbrel, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Reacţii alergice:Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi reacţii alergice precum constricţie 
toracică, respiraţie şuierătoare, ameţeală sau erupţii pe piele, nu mai injectaţi Enbrel şi 
contactaţi-vă imediat medicul.
Infecţii/intervenţii chirurgicale:Dacă dumneavoastră sau copilul faceţi o nouă infecţie sau 
urmează să vi se facă o intervenţie chirurgicală majoră, medicul dumneavoastră ar putea dori să 
monitorizeze tratamentul cu Enbrel.
Infecţii/diabet zaharat:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aveţi antecedente 
de infecţii recurente, sau dacă suferiţi de diabet zaharat sau alte stări carecresc riscul de infecţie.
Infecţii/supraveghere: Spuneţi medicului dumneavoastră despre orice călătorie recentă în afara 
regiunii europene. Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi simptome de infecţie cum sunt 
febră, frisoane sau tuse, anunţaţi-vă imediat medicul. Medicul dumneavoastră poate decide să 
continue supravegherea dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră în vederea depistării 
infecţiilor, după ce dumneavoastră sau copilul aţi încetat să utilizaţi Enbrel.
Tuberculoză:Deoarece s-au raportat cazuri de tuberculoză la pacienţii cărora li s-a administrat 
Enbrel, medicul dumneavoastră va verifica prezenţa semnelor şi simptomelor de tuberculoză 
înaintea iniţierii tratamentului cu Enbrel. Această verificare poate include o anamneză medicală 
completă, o radiografie toracică şi un test la tuberculină.Efectuarea acestor examene trebuie 
înregistrată în Cardul pacientului.Este foarte important să-i spuneţi medicului dacă 
dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aţi avut vreodată tuberculoză sau dacă aţi fost în 
contact strâns cu cineva care a avut tuberculoză. Dacă apar simptome de tuberculoză (cum sunt 

277
tuse persistentă, scădere în greutate, apatie, febră uşoară) sau orice altă infecţie în timpul sau 
după tratament, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
Hepatită B:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră 
aveţi sau aţi avut vreodată hepatită B. Înainte ca dumneavoastră sau copilul să începeţi 
tratamentul cu Enbrel, medicul trebuie să efectueze un test pentru depistarea infecţiei cu virusul 
hepatitei B. Tratamentul cu Enbrel poate duce la reactivarea hepatitei B la pacienţii care au fost 
infectaţi anterior cu virusul hepatitei B. În acest caz, trebuie să opriţi utilizarea Enbrel.
Hepatită C:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul aveţi hepatită de 
tip C. Este posibil ca medicul dumneavoastră să supravegheze tratamentul cu Enbrel în cazul în 
care infecţia se agravează.
Tulburări ale sângelui:Solicitaţi imediat asistenţă medicală în cazul în care dumneavoastră sau 
copilul prezentaţi semne sau simptome cum sunt febră persistentă, dureri în gât, învineţire, 
sângerări sau paloare. Asemenea simptome ar putea indica existenţa unor tulburări ale sângelui 
care au potenţialul de a ameninţa supravieţuirea, ceea ce ar putea face necesară întreruperea 
tratamentului cu Enbrel.
Tulburări ale sistemului nervos şi tulburări oculare:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră 
sau copilul aveţi scleroză multiplă, nevrită optică (inflamaţia nervilor oculari) sau mielită 
transversă (inflamaţia măduvei spinării). Medicul dumneavoastră va stabili dacă Enbrel 
reprezintă un tratament potrivit.
Insuficienţa cardiacă congestivă:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aveţi 
antecedente de insuficienţă cardiacă congestivă, deoarece Enbrel trebuie utilizat cu precauţie în 
asemenea împrejurări.
Cancer:Înainte de a vi se administra Enbrel, spuneţi medicului dacă aveţi sau aţi avut vreodată 
limfom (un tip de cancer al sângelui) sau orice alt tip de cancer.
Pacienţii cu artrită reumatoidă severă, care au avut boala timp îndelungat, pot prezenta un risc 
de dezvoltare a limfomului mai mare decât media.
Copiii şi adulţii care iau Enbrel pot prezenta un risc crescut de dezvoltare a limfomului sau a 
unui alt tip de cancer.
Unii copii şi adolescenţi care au primit Enbrel sau alte medicamente care acţionează în acelaşi 
fel ca şi Enbrel au dezvoltat cancere, inclusiv tipuri neobişnuite, care uneori au condus la deces.
Unii pacienţi cărora li s-a administrat Enbrel au dezvoltat cancere ale pielii. Spuneţi medicului 
dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi orice modificări ale aspectului pielii sau umflăturiale 
pielii.
Varicelă:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aţi fost expuşi la infecţia cu 
varicelă în timpul tratamentului cu Enbrel. Medicul dumneavoastră va stabili dacă este necesar 
un tratament preventiv împotriva varicelei.
Latex:Capaculacului este fabricat din latex (cauciuc natural uscat). Înainte de utilizarea Enbrel, 
contactaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră în cazul în care capacul acului va fi manipulat de 
o persoană cu hipersensibilitate (alergie), cunoscută sau posibilă, la latex, sau dacă urmează ca 
Enbrel să fie administrat unei asemenea persoane.
Abuzul de alcool:Enbrel nu trebuie utilizat pentru tratamentul hepatitei asociate cu abuzul de 
alcool. Vă rugăm să spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră aveţi antecedente de abuz de alcool.
Granulomatoza Wegener:Enbrel nu este recomandat pentru tratamentul granulomatozei 
Wegener, o boală inflamatorie rară. Dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră suferiţi de granulomatoză Wegener, discutaţi cu medicul.
Medicamente antidiabetice:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul 
aveţi diabet sau luaţi medicamente pentru tratamentul diabetului. Medicul dumneavoastră ar 
putea decide ca dumneavoastră sau copilul să luaţi o doză mai mică de medicament antidiabetic 
cât timp luaţi Enbrel.
Copii şi adolescenţi
Vaccinări:Pe cât posibil, copiii trebuie să fie la zi cu toate vaccinările înainte de a utiliza Enbrel. 
Unele vaccinuri, cum este vaccinul polio oral, nu trebuie administrate în timpul utilizării Enbrel. Vă 
rugăm să discutaţi cu medicul înainte ca dumneavoastră saucopilul să primiţi vreun vaccin.

278
Enbrel nu trebuie utilizat în mod normal la copiii cu poliartrită sau oligoartrită extinsă cu vârsta sub 
2 ani, la copiii cu artrită asociată entezitei sau artrităpsoriazică cu vârsta sub 12 ani, sau la copiii cu 
psoriazis cu vârsta sub 6 ani.
Enbrel împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul luaţi, aţi luat 
recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente (inclusiv anakinra, abatacept sau sulfasalazină), 
inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Nici dumneavoastră şi nici copilul nu trebuie să 
utilizaţi Enbrel cu medicamente care conţin substanţele active anakinra sau abatacept.
Sarcina şi alăptarea
Enbrel trebuie utilizatîn timpul sarcinii numai dacă este necesar.Trebuie să vă adresaţi medicului 
dumneavoastră în cazul în care rămâneţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să 
rămâneţi gravidă.
Dacă vi s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, sugaruldumneavoastră poate avea un risc crescut de 
infecţii. În plus, un studiu a constatat că s-au înregistrat mai multe defecte congenitale la mamele 
cărora li s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, comparativ cu mamele cărora nu li s-au administrat 
etanercept sau alte medicamente similare (inhibitori de TNF), dar nu a existat un tipar anume al 
tipurilor de defecte congenitale raportate. Un alt studiu nu a evidențiat un risc crescut de apariție a 
defectelor congenitale atunci când mamei i se administrase Enbrel în timpul sarcinii. Medicul 
dumneavoastră vă va ajuta să decideţi dacă beneficiile tratamentului depăşesc riscul potenţial pentru 
copilul dumneavoastră. 
Spuneți medicului dumneavoastră dacă doriți să alăptați în timpul tratamentului cu Enbrel. Este 
important să spuneți medicului copilului dumneavoastră și altor profesioniști din domeniul sănătății 
despre utilizarea Enbrel în timpul sarcinii și alăptării, înainte de a i se administra orice vaccin copilului 
dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu este de aşteptat ca Enbrel să afecteze capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Enbrel conţine sodiu
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1mmol (23mg) per unitate dozată, adică practic „nu 
conţine sodiu”.
3.Cum să utilizaţi Enbrel
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu 
medicul sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă aveţi impresia că efectul Enbrel este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
Seringa preumplută este disponibilă în concentraţii de 25mg şi 50mg.
Dozajul la pacienţii adulţi (cu vârste de 18 ani sau mai mari)
Poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilartrita axială inclusiv spondilita anchilozantă
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână, sub forma unei 

279
injecţii sub piele. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea stabili o altă frecvenţă la care să 
vă injectaţi Enbrel.
Psoriazisul în plăci
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.
Ca alternativă, este posibil să se administreze 50mg de două ori pe săptămână timp de până la 
12 săptămâni, urmate de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.
Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să utilizaţi Enbrel şi dacă este necesară reluarea 
tratamentului, în funcţie de răspunsul la tratamentul pe care l-aţi avut. Dacă Enbrel nu va avea niciun 
efect asupra stării dumneavoastră după 12săptămâni, s-ar putea ca medicul să vă indice să încetaţi să 
mai utilizaţi acest medicament.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Doza şi frecvenţa de administrare corespunzătoare pentru copil sau adolescent depinde de greutatea sa 
corporală şi de boală. Medicul dumneavoastră va determina doza corectă pentru copil şi va prescrie o 
concentraţie adecvată de Enbrel (10 mg, 25 mg sau 50 mg).
Doza uzuală pentru poliartrită sau oligoartrită extinsă la pacienţi  începând cu vârsta de 2 ani, artrită 
asociată entezitei sau artrită psoriazică la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani,  este de 0,4mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 25mg) administrată de două ori pe săptămână 
sau 0,8 mg Enbrel pe kg (până la maximum 50 mg) administrată o dată pe săptămână.
Pentru psoriazisul la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani, doza uzuală este de 0,8mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 50mg) şi trebuie administrată o dată pe 
săptămână. Dacă Enbrel nu va avea nici un efect asupra stării copilului după 12săptămâni, medicul 
v-ar putea indica să încetaţi utilizarea acestui medicament.
Medicul vă va da indicaţii detaliate privind prepararea şi măsurarea dozei corespunzătoare.
Modul şi caleade administrare
Administrarea Enbrel se face printr-o injecţie sub piele (injecţie subcutanată).
Enbrel poate fi utilizat cu sau fără alimente sau băuturi.
Instrucţiuni detaliate asupra modului de injectare a Enbrel sunt furnizate la punctul 7, 
„Instrucțiuni de utilizare”. Nu amestecaţi soluţia de Enbrel cu niciun alt medicament.
Pentru a vă aduce aminte mai uşor, ar putea fi util să notaţi într-un jurnal ziua(zilele) din săptămână în 
care trebuie să fie utilizat Enbrel.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Enbrel
Dacă aţi utilizat mai mult Enbrel decât trebuie (fie injectându-vă prea mult o singură dată, fie 
utilizându-l prea frecvent), spuneţi imediat unui medic sau farmacist. Luaţi întotdeauna cu 
dumneavoastră cutia medicamentului, chiar dacă este goală.
Dacă uitaţi să injectaţi Enbrel
Dacă uitaţi să administraţi o doză, trebuie să o injectaţi de îndată ce vă aduceţi aminte, cu excepţia 
cazului în care următoarea doză este programată pentru a doua zi, caz în care trebuie să săriţi doza 
uitată. Apoi continuaţi să injectaţi medicamentul în ziua(zilele) obişnuită(e). Dacă nu vă aduceţi 

280
aminte până în ziua în care este programată următoarea doză, nu injectaţi o doză dublă (două doze în 
aceeaşi zi) pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Enbrel 
Simptomele dumneavoastră pot reveni la întreruperea tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
4.Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate 
persoanele.
Reacţii alergice
În cazul în care se întâmplă vreunul dintre evenimentele de mai jos, nu mai injectaţi nicio cantitate de 
Enbrel. Spuneţi imediat medicului sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Dificultăţi de înghiţire sau de respiraţie
Tumefierea feţei, gâtului, mâinilor sau picioarelor
Stare de nervozitate sau anxietate, senzaţie de palpitaţii, înroşirebruscă a pielii şi/sau senzaţie de 
încălzire
Erupţii cutanate severe, mâncărime sau papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care 
provoacă adeseori o senzaţie de mâncărime)
Reacţiile alergice grave sunt rar întâlnite. Cu toate acestea, oricare dintre simptomele de mai sus ar 
putea indica o reacţie alergică la Enbrel, de aceea trebuie să solicitaţi imediat asistenţă medicală.
Reacţii adverse grave
Dacă observaţi una dintre următoarele reacţii, dumneavoastră sau copilul aţi putea avea nevoie de 
asistenţă medicală de urgenţă.
Semne de infecţie gravă, cum sunt febra înaltă posibil însoţită de tuse, respiraţie greoaie, 
frisoane, stare de slăbiciune sau o zonă fierbinte, roşie, sensibilă şi dureroasă apărută pe piele 
sau încheieturi
Semne detulburări sanguinecum sunt sângerarea, învineţirea sau paloarea
Semne de tulburări ale nervilor, cum sunt senzaţia de amorţeală sau furnicături, modificările 
de vedere, durerea oculară sau instalarea unei stări de slăbiciune a mâinilor sau picioarelor
Semne de insuficienţă cardiacăsau înrăutăţire a insuficienţei cardiace, cum sunt oboseala 
sau respiraţia greoaie care apar atunci când faceţi o activitate, tumefierea gleznelor, o senzaţie 
de plenitudine în gât şi abdomen, respiraţie greoaie sau tuse pe timpul nopţii, coloraţie albăstruie 
a unghiilor sau buzelor
Semne de cancer: Cancerul poate afecta orice parte a organismului, inclusiv pielea şi sângele, 
iar semnele posibile vor depinde de tipul şi localizarea cancerului. Aceste semne pot include 
scădere a greutăţii corporale, febră, tumefiere(cu sau fără durere), tuse persistentă, prezenţa 
umflăturilor sau creşteri pe piele
Semne de reacţii autoimune(când anticorpii care se formează pot dăuna ţesuturilor normale 
ale organismului) cum sunt dureri, mâncărime, slăbiciune, precum şi respiraţie, gândire, senzaţii 
sau vedere anormale
Semne de lupus sau sindrom asemănător lupusului, cum sunt modificări ale greutăţii 
corporale, erupţii pe piele persistente, febră, dureri musculare sau articulare, sau oboseală

281
Semne de inflamaţie a vaselor de sângecum sunt durere, febră, înroşire sau încălzire a pielii, 
sau mâncărime.
Acestea sunt reacţii adverse rare sau mai puţin frecvente, însă reprezintă stări grave (rareori, unele 
dintre ele pot fi letale). În cazul în care apar aceste semne, spuneţi imediat medicului dumneavoastră 
sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Reacţiile adverse cunoscute ale Enbrel includ următoarele, în grupe cu frecvenţă descrescătoare: 
Foarte frecvente (pot afecta maimult de 1 din 10 persoane): 
Infecţii (incluzând răceli, sinuzite, bronşite, infecţii ale tractului urinar şi infecţii ale pielii); 
reacţii la locul de injectare (incluzând sângerare, învineţire, înroşire, mâncărimi, durere şi 
tumefiere) (acestea nu apar la fel de frecvent după prima lună de tratament; unii pacienţi au 
făcut o reacţie la un loc de injectare care a fost utilizat recent); și durere de cap.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): 
Reacţii alergice; febră; erupţii trecătoare pe piele; mâncărime; anticorpi îndreptaţi împotriva 
ţesutului normal (formarea de autoanticorpi).
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): 
Infecţii grave (incluzând pneumonia, infecţiile profunde ale pielii, infecţii ale încheieturilor, 
infectarea sângelui şi infecţii cu diverse localizări); agravarea insuficienţei cardiace congestive, 
scăderea numărului de celule sanguine roşii, scăderea numărului de celule sanguine albe, 
scăderea numărului de neutrofile (un tip de celule albe sanguine),scăderea numărului de 
plachete sanguine; cancer de piele (cu excepţia melanomului); tumefierea localizată a pielii 
(edem angioneurotic); papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care provoacă adeseori 
o senzaţie de mâncărime); inflamaţie oculară; psoriazis (nou sau agravat); inflamaţia vaselor de 
sânge care afectează mai multe organe; valori crescute la testele ficatului (la pacienţii cărora li 
se administrează concomitent tratament cu metotrexat, proporţia valorilor crescute la testele 
ficatului este frecventă); crampe şi dureri la nivelul abdomenului, diaree, scădere în greutate sau 
sânge în scaun (semne de probleme ale intestinului)
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): 
Reacţii alergice grave (incluzând tumefieri severe, localizate, ale pielii, şi respiraţie şuierătoare); 
limfom (un tip de cancer al sângelui); leucemie (un cancer care afectează sângele şi măduva 
osoasă); melanom (un tip de cancer de piele); scăderea concomitentă a numărului de plachete 
sanguine şi celule sanguine albe şi roşii; tulburări ale sistemului nervos (cu slăbiciune musculară 
severă şi semne şi simptome similare cu cele întâlnite în scleroza multiplă sau în inflamaţia 
nervilor oculari sau măduvei spinării); tuberculoză; insuficienţă cardiacă congestivă nou 
instalată; convulsii; lupus sau sindrom de tip lupus (simptomele pot include erupţii persistente 
pe piele, febră, dureri ale încheieturilor şi oboseală); erupţii pe piele care pot duce la apariţia de 
băşici şi descuamarea severă a pielii; reacții lichenoide (erupție pe piele de culoare roșie-
purpurie, însoțită de mâncărimi și/sau linii întretăiate de culoare albă-gri pe mucoase); 
inflamaţia ficatului determinată de propriul sistem imunitar al organismului (hepatită 
autoimună; la pacienţii care primesc, de asemenea şi tratament cu metotrexat, grupa de 
frecvenţă este „mai puţin frecventă”); boală imună care poate afecta plămânii, pielea şi nodulii 
limfatici (sarcoidoză); inflamația sau fibrozarea plămânilor (la pacienţii care primesc, de 
asemenea şi tratament cumetotrexat, frecvenţa inflamației sau fibrozării plămânilor este “mai 
puţin frecventă”); deteriorarea celor mai mici filtre din rinichii dumneavoastră, conducând la 
afectarea funcţiei rinichilor (glomerulonefrită).
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane): insuficienţa funcţiei măduvei osoase de 
a produce celule sanguine de importanţă crucială.
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile): carcinom cu 
celule Merkel (un tip de cancer de piele); Sarcom Kaposi, un cancer rar asociat infecției cu 
virusul herpetic uman 8. Sarcomul Kaposi se manifestă cel mai frecvent sub formă de leziuni 

282
vineții pe piele; activarea excesivă a globulelor albe din sânge, asociată cu inflamaţii (sindrom 
de activare macrofagică); reactivarea hepatitei B (o infecţie hepatică); agravarea unei afecţiuni 
numită dermatomiozită (inflamaţie musculară şi slăbiciune asociată cu erupţie trecătoare pe 
piele).
Reacţii adverse suplimentare la copii şi adolescenţi
Reacţiile adverse şi frecvenţele lor observate la copii şi adolescenţi sunt similare cu cele descrise mai 
sus.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi 
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este 
menţionat în Anexa V. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii 
suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5.Cum se păstrează Enbrel
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe seringa preumplută, după 
„EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
A se păstra seringile preumplute în cutie pentru a fi protejate de lumină.
După scoaterea seringii din frigider, aşteptaţi aproximativ 15-30 minute pentru ca soluţia de 
Enbrel din seringă să ajungă la temperatura camerei. Nu încălziţi soluţia în niciun alt mod. Apoi, 
se recomandă utilizarea imediată.
Enbrel poate fi păstrat în afara frigiderului, la temperaturi de până la maximum 25C pentru o singură 
perioadă de până la patru săptămâni; după care, el nu trebuie păstrat din nou la frigider. Enbrel trebuie 
eliminat dacă nu este utilizat în decurs de patru săptămâni de la scoaterea din frigider. Se recomandă 
să înregistraţi data la care Enbrel este scos din frigider şi data după care Enbrel trebuie eliminat (nu 
mai mult de 4 săptămâni după scoaterea din frigider).
Inspectaţi soluţia din seringă. Aceasta trebuie să fie limpede sau uşor opalescentă, incoloră până la de 
culoare galben deschis sau maro deschis şi poateconţine particule mici de proteine, albe sau aproape 
transparente. Acest aspect este normal pentru Enbrel. Nu utilizaţi soluţia dacă există modificări de 
culoare, dacă este tulbure sau dacă sunt prezente alte particule decât cele descrise mai sus. Dacă 
sunteţi îngrijorat(ă) de aspectul soluţiei, contactaţi farmacistul dumneavoastră pentru ajutor.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să 
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

283
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Enbrel
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
Substanţa activă a Enbrel este etanercept. Fiecare seringă preumplută conţine 0,5ml soluţie, 
reprezentând etanercept 25mg.
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
Substanţa activă a Enbrel este etanercept. Fiecare seringă preumplută conţine 1,0ml soluţie, 
reprezentând etanercept 50mg.
Celelalte componente sunt: zahăr, clorură de sodiu, clorhidrat de L-arginină, fosfat de sodiu 
monobazic dihidrat, fosfat de sodiu dibazic dihidrat şi apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Enbrel şi conţinutul ambalajului
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
Enbrel este furnizat sub formă seringă preumplută conţinând o soluţie injectabilă limpede, incoloră  
până la de culoare galben deschis sau maro deschis (soluţie injectabilă). Fiecare cutie conţine 4, 8, 12 
sau 24 seringi preumplute şi 4, 8, 12 sau 24de tampoane cu alcool medicinal. Este posibil ca nu toate 
mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în seringă preumplută
Enbrel este furnizat sub formă seringă preumplută conţinând o soluţie injectabilă limpede, incoloră  
până la de culoaregalben deschis sau maro deschis (soluţie injectabilă). Fiecare cutie conţine 2, 4 sau 
12 seringi preumplute şi 2, 4 sau 12 tampoane cu alcool medicinal. Este posibil ca nu toate mărimile 
de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
Fabricantul
Pfizer Manufacturing Belgium NV
Rijksweg 12,
2870 Puurs-Sint-Amands
Belgia
Pentru orice informaţii referitoare laacest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a 
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.
België/Belgique/Belgien
Luxembourg/Luxemburg
PfizerNV/SA
Tél/Tel: +32 (0)2 554 6211
Česká Republika
Pfizer, spol. s r.o. 
Tel: +420-283-004-111
Kύπρος
PFIZER EΛΛAΣ A.E. (CYPRUS BRANCH)
T: +357 22 817690
Magyarország
Pfizer Kft.
Tel: +36 1 488 3700

284
Danmark
Pfizer ApS
Tlf.: +45 44201 100
Malta
Vivian Corporation Ltd.
Tel: +35621 344610
Deutschland
Pfizer Pharma GmbH
Tel: +49 (0)30 550055-51000
Nederland
Pfizer bv
Tel: +31 (0)800 63 34 636
България
Пфайзер Люксембург САРЛ, 
Клон България 
Teл: +359 2 970 4333
Norge
Pfizer AS
Tlf: +47 6752 61 00
Eesti
Pfizer Luxembourg SARL Eesti filiaal
Tel: +372 666 7500
Österreich
Pfizer Corporation Austria Ges.m.b.H.
Tel: +43 (0)1 521 15-0
Ελλάδα
PFIZER EΛΛAΣ A.E.
Τηλ.: +30 210 67 85 800
Polska
Pfizer Polska Sp. z o.o.
Tel.: +48 22 335 61 00
España
Pfizer, S.L.
Télf: +34 91 490 99 00
Portugal
Laboratórios Pfizer, Lda.
Tel: (+351) 21 423 55 00
France
Pfizer
Tél +33 (0)1 58 07 34 40
România
Pfizer Romania S.R.L
Tel: +40 (0) 21 207 28 00
Hrvatska
Pfizer Croatia d.o.o.
Tel: +385 1 3908 777
Slovenija
Pfizer LuxembourgSARL, Pfizer, podružnica 
za svetovanje s področja farmacevtske 
dejavnosti, Ljubljana 
Tel: +386 (0)1 52 11 400
Ireland
Pfizer Healthcare IrelandUnlimited Company
Tel: +1800 633 363 (toll free)
Tel: +44 (0)1304 616161
Ísland
Icepharma hf.
Tel: +354 540 8000
Slovenská Republika
Pfizer Luxembourg SARL, organizačná zložka 
Tel: +421 2 3355 5500
Suomi/Finland
Pfizer Oy
Puh/Tel: +358 (0)9430 040
Italia
Pfizer S.r.l.
Tel: +39 06 33 18 21
Sverige
Pfizer AB
Tel: +46 (0)8550 520 00
Latvija
Pfizer Luxembourg SARL filiāle Latvijā
Tel. +371 67035775
Lietuva
Pfizer Luxembourg SARL filialas Lietuvoje
Tel. +3705 2514000

285
Acest prospect a fost revizuitîn
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente: https   ://www.ema.europa.eu.
7.Instrucțiuni de utilizare
Acest punct este împărţit în următoarele subpuncte:
Introducere
Pasul 1: Pregătirea pentru injectare
Pasul 2: Alegerea locului de injectare
Pasul 3: Injectarea soluţiei de Enbrel
Pasul 4: Eliminarea consumabilelor
Introducere
Instrucţiunile de mai jos explică modul de preparare şi injectare a Enbrel. Vă rugăm să citiţi cu atenţie 
aceste instrucţiuni şi să le urmaţi pas cu pas. Medicul dumneavoastră sau asistenta acestuia vă va 
explica tehnica pentru auto-injectare sau pentru a face o injecţie unui copil. Nu încercaţi să 
administraţi o injecţie decât dacă sunteţi sigurcă aţi înţeles modul de pregătire şi administrare a 
injecţiei.
Soluţia de Enbrel nu trebuie amestecată cu niciun alt medicament înainte de utilizare.
Pasul 1: Pregătirea pentru injectare
1.Alegeţi o suprafaţă de lucru plană, curată şi bine iluminată.
2.Scoateţi din frigider cutia de Enbrel care conţine seringile preumplute şi puneţi-o pe suprafaţa 
de lucru plană. Începând de la unul dintre colţurile de sus, desfaceţi capacul de hârtie din partea 
de sus şi din părţile laterale ale tăviţei. Scoateţi o seringă preumplută şi un tampon cu alcool 
medicinal şi puneţi-le pe suprafaţa de lucru. Nu agitaţi seringa preumplută cu Enbrel. 
Repoziţionaţi capacul de hârtie înapoi peste tăviţă şi puneţi cutia conţinând toate seringile 
preumplute rămase înapoi în frigider. Vă rugăm să consultaţi pct. 5 pentru instrucţiuni asupra 
modului de păstrare al Enbrel. Dacă aveţi întrebări în legătură cu modul de păstrare, contactaţi 
medicul dumneavoastră, asistenta sau farmacistul pentru explicaţii suplimentare.
3.Trebuie să aşteptaţi 15 până la 30 minute pentru ca soluţia de Enbreldin seringă să 
ajungă la temperatura camerei. NUscoateţi capacul acului în timp ce aşteptaţi să ajungă la 
temperatura camerei. Dacă aşteptaţi ca soluţia să ajungă la temperatura camerei injecţia arputea 
fi mai confortabilă pentru dumneavoastră. Nu încălziţi Enbrelîn niciun alt mod(de exemplu: nu 
îl încălziţi în cuptorul cu microunde sau cu ajutorul apei calde).
4.Aduceţi celelalte materiale de care veţi avea nevoie pentru injectare. Acestea includ tamponul 
cu alcool medicinal din cutia de Enbrel şi un tampon de vată sau un tifon.
5.    Spălaţi-vă pe mâini cu săpun şi apă caldă.
6.Inspectaţi soluţia din seringă. Aceasta trebuie să fie limpede sau uşor opalescentă, incoloră  până 
la de culoare galben deschis sau maro deschis şi poate conţine particule mici de proteine, albe 
sau aproape transparente. Acest aspect este normal pentru Enbrel. Nu utilizaţi soluţia dacă există 
modificări de culoare, dacă este tulbure sau dacă sunt prezente alte particuledecât cele descrise 
mai sus. Dacă sunteţi îngrijorat(ă) de aspectul soluţiei, contactaţi farmacistul dumneavoastră 
pentru ajutor.

286
Pasul 2: Alegerea locului de injectare
1.  Cele trei locuri recomandate pentru injectarea Enbrel cu ajutorul seringii preumplute includ: (1) 
partea din faţă a regiunii mijlocii a coapselor; (2) abdomenul, cu excepţia unei regiuni de 5cm în 
jurul ombilicului; şi (3) partea exterioară a braţelor (vezi diagrama 1). Dacă vă injectaţi singur, nu 
trebuie să utilizaţi partea exterioară a braţelor.
Diagrama 1
2.La fiecare injecţie trebuie folosit un loc de injectare diferit. Fiecare nouă injecţie trebuie 
administrată la cel puţin 3cm de un loc de injectare mai vechi. Nu injectaţi în zone în care 
pielea este sensibilă, învineţită, roşie sau întărită. Evitaţi zonele cu cicatrice sau vergeturi. 
(Poate fi util să notaţi locul injecţiilor precedente).
3.Dacă dumneavoastră sau copilul aveţi psoriazis, trebuie să încercaţi să nu injectaţi direct în 
zonele de piele ridicate, îngroşate, înroşite sau solzoase („leziuni psoriazice ale pielii”).
Pasul 3: Injectarea soluţiei de Enbrel
1.Ştergeţi locul în care urmează să fie injectat Enbrel cu tamponul cu alcool medicinal, printr-o 
mişcare circulară. NUatingeţi această zonă înainte de administrarea injecţiei.
2.Luaţi seringa preumplută de pe suprafaţa de lucru plană. Scoateţi capacul acului trăgând ferm de 
seringă, dintr-o mişcare (vezi diagrama 2). Fiţi atent să nu îndoiţi sau să răsuciţi capacul în 
timpul scoaterii, evitând astfel deformarea acului.
Când scoateţi capacul acului, este posibil să existe o picătură de lichid la capătul acului; acest 
lucru este normal. Nu atingeţi acul şi nu permiteţi contactul acestuia cu nicio suprafaţă. Nu 
atingeţi şinu loviţi pistonul. Aceasta ar putea provoca scurgerea lichidului.
Diagrama 2
3.Când zona de piele dezinfectată s-a uscat, prindeţi-o şi ţineţi-o ferm cu o mână. Cu cealaltă 
mână ţineţi seringa, ca pe un creion.

287
4.Cu o mişcare rapidă şi scurtă, introduceţi complet acul în piele sub un unghi de 45° - 90° (vezi 
diagrama 3). Pe măsură ce veţi căpăta experienţă, veţi găsi unghiul cel mai confortabil pentru 
dumneavoastră sau copil. Fiţi atent să nu introduceţi acul sub piele prea lent sau cu o forţă prea 
mare.
Diagrama 3
5.Când acul este introdus complet în piele, daţi drumul pielii. Cu mâna liberă, ţineţi seringa 
aproape de baza acesteia pentru a o stabiliza. Apoi împingeţi pistonul pentru a injecta toată 
soluţia într-un ritm lent, constant (vezi diagrama 4).
Diagrama 4
6.  După ce seringa s-a golit, scoateţi acul din piele, având grijă să îl menţineţi sub acelaşi unghi 
sub care a fost introdus. Poate apărea o sângerare uşoară la locul injecţiei. Puteţi apăsa un 
tampon de vată sau un tifon pe locul injecţiei, timp de 10 secunde. Nu frecaţi locul injecţiei. 
Dacă este nevoie, puteţi acoperi locul injecţiei cu un bandaj.
Pasul 4: Eliminarea consumabilelor
 Seringa preumplută este de unică folosinţă. Seringa şi acul nu trebuie NICIODATĂrefolosite. 
Nu puneţi NICIODATĂla loc capacul unui ac. Eliminaţi acul şi seringa aşa cum v-a explicat 
medicul dumneavoastră, asistenta sau farmacistul.
Dacă aveţi întrebări, vă rugăm să discutaţi cu un medic, o asistentă medicală sau un farmacist 
care cunosc Enbrel.

288
Prospect: Informaţii pentru utilizator
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut
etanercept
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament 
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
  Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
  Medicul dumneavoastră vă va da, de asemenea, Cardul pacientului, care conţine informaţii 
importante privind siguranţa, despre care trebuie să fiţi avertizat înaintea şi în timpul tratamentului 
cu Enbrel.
  Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau 
asistentei medicale.
  Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră sau pentru copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane.Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne 
de boală ca dumneavoastră sau ca ale copilului aflat în îngrijirea dumneavoastră.
  Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4.
Ce găsiţi în acest prospect
Informaţiile din acest prospect sunt grupate pe următoarele 7 puncte:
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
3.Cum să utilizaţi Enbrel
4.Reacţii adverse posibile
5.Cum se păstrează Enbrel
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
7.Instrucțiuni de utilizare
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
Enbrel este un medicament care conţine două proteine umane. El blochează activitatea unei alte 
proteine din organism, ce cauzează inflamaţie. Enbrel acţionează prin reducerea inflamaţiei care apare 
în anumite boli.
La adulţi (cu vârsta de 18 ani sau peste), Enbrel poate fi utilizat pentru poliartrita reumatoidă
moderată sau severă, artrita psoriazică, spondilartrita axială severăinclusiv spondilita 
anchilozantăşi psoriazisulmoderat sau sever – în fiecare din aceste cazuri, de obicei, atunci când 
alte tratamente utilizate pe scară largă nu au dat rezultate suficient de bune sau nu sunt potrivite pentru 
dumneavoastră.
În poliartrita reumatoidă, Enbrel este utilizat de obicei în asociere cu metotrexatul, deşi poate fi utilizat 
şi singur în cazul în care tratamentul cu metotrexat nu este potrivit pentru dumneavoastră. Fie că este 
utilizat singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel poate încetini deteriorarea articulaţiilor 
dumneavoastră, cauzată de poliartrita reumatoidă, şi vă poate îmbunătăţi capacitatea de a vă desfăşura 
activităţile zilnice normale.
Pentru pacienţii cu artrită psoriazică cu implicare articulară multiplă, Enbrel poate îmbunătăţi 
capacitatea dumneavoastră de a vă desfăşura activităţile zilnice normale. Pentru pacienţii cu articulaţii 
simetrice multiple dureroase sau umflate (de exemplu: mâini, încheieturi sau picioare), Enbrel poate 
încetini deteriorarea structurală a acelor articulaţii, produsă de boală.

289
Enbrel este, de asemenea, prescris pentru tratamentul următoarelor boli, la copii şi adolescenţi:
Pentru următoarele tipuri de artrită juvenilă idiopatică, când tratamentul cu metotrexat nu a 
funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru aceştia:
  Poliartrită (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartrită extinsă, la pacienţi 
începând cu vârsta de 2 ani
  Artrită psoriazică, la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani
Pentru tratamentul artritei asociate entezitei la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, când alte 
tratamente utilizate pe scară largă nu au funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru 
aceştia
Psoriazis sever la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani care au avut un răspuns 
inadecvat la (sau nu au putut lua) fototerapie sau alte tratamente sistemice.
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
Nu utilizaţi Enbrel
  dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea dumneavoastră sunteţi alergici la etanercept 
sau la oricare dintre celelalte componenteale Enbrel (enumerate la pct. 6). În cazul în care 
dumneavoastră sau copilul aveţi reacţii alergice cum sunt senzaţia de apăsare în piept, 
respiraţie şuierătoare, ameţeală sau erupţii, nu mai injectaţi nicio cantitate de Enbrel şi 
contactaţi-vă medicul imediat.
  dacă dumneavoastră sau copilul aveţi sau prezentaţi riscul de a face o infecţie gravă a sângelui 
denumită sepsis. Dacă sunteţi nesigur, vă rugăm să vă contactaţi medicul.
  dacă dumneavoastră sau copilul aveţi o infecţie de orice fel. Vă rugăm să discutaţi cu medicul 
dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Enbrel, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
  Reacţii alergice:Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi reacţii alergice precum 
constricţie toracică, respiraţie şuierătoare, ameţeală sau erupţii pe piele, nu mai injectaţi Enbrel 
şi contactaţi-vă imediat medicul.
  Infecţii/intervenţii chirurgicale:Dacă dumneavoastră sau copilul faceţi o nouă infecţie sau 
urmează să vi se facă o intervenţie chirurgicală majoră, medicul dumneavoastră ar putea dori 
să monitorizeze tratamentul cu Enbrel.
  Infecţii/diabet zaharat:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră saucopilul aveţi antecedente 
de infecţii recurente, sau dacă suferiţi de diabet zaharat sau alte stări care cresc riscul de 
infecţie.
  Infecţii/supraveghere:Spuneţi medicului dumneavoastră despre orice călătorie recentă în 
afara regiunii europene. Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi simptome de infecţie cum 
sunt febră, frisoane sau tuse, anunţaţi-vă imediat medicul. Medicul dumneavoastră poate 
decide să continue supravegherea dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră în vederea 
depistării infecţiilor,după ce dumneavoastră sau copilul aţi încetat să utilizaţi Enbrel.
  Tuberculoză:Deoarece s-au raportat cazuri de tuberculoză la pacienţii cărora li s-a 
administrat Enbrel, medicul dumneavoastră va verifica prezenţa semnelor şi simptomelor de 
tuberculoză înaintea iniţierii tratamentului cu Enbrel. Această verificare poate include o 
anamneză medicală completă, o radiografie toracică şi un test la tuberculină. Efectuarea 
acestor examene trebuie înregistrată în Cardul pacientului.Este foarte important să-i spuneţi 
medicului dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aţi avut vreodată tuberculoză sau 

290
dacă aţi fost în contact strâns cu cineva care a avut tuberculoză. Dacă apar simptome de 
tuberculoză (cum sunt tuse persistentă, scădere în greutate, apatie, febră uşoară) sau orice altă 
infecţie în timpul sau după tratament, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
  Hepatită B:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul
dumneavoastră aveţi sau aţi avut vreodată hepatită B. Înainte ca dumneavoastră sau copilul să 
începeţi tratamentul cu Enbrel, medicul trebuie să efectueze un test pentru depistarea infecţiei 
cu virusul hepatitei B. Tratamentul cu Enbrel poate duce la reactivarea hepatitei B la pacienţii 
care au fost infectaţi anterior cu virusul hepatitei B. În acest caz, trebuie să opriţi utilizarea 
Enbrel.
  Hepatită C:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul aveţi hepatită 
de tip C. Este posibil ca medicul dumneavoastră să supravegheze tratamentul cu Enbrel în 
cazul în care infecţia se agravează.
  Tulburări ale sângelui:Solicitaţi imediat asistenţă medicală în cazul în care dumneavoastră 
sau copilul prezentaţi semne sau simptome cum sunt febră persistentă, dureri în gât, învineţire, 
sângerări sau paloare. Asemenea simptome ar putea indica existenţa unor tulburări ale 
sângelui care au potenţialul de a ameninţa supravieţuirea, ceea ce ar putea face necesară 
întreruperea tratamentului cu Enbrel.
  Tulburări ale sistemului nervos şi tulburări oculare: Spuneţi medicului dacă 
dumneavoastră sau copilul aveţi scleroză multiplă, nevrită optică (inflamaţia nervilor oculari) 
sau mielită transversă (inflamaţia măduvei spinării). Medicul dumneavoastră va stabili dacă
Enbrel reprezintă un tratament potrivit.
  Insuficienţa cardiacă congestivă:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aveţi 
antecedente de insuficienţă cardiacă congestivă, deoarece Enbrel trebuie utilizat cu precauţie 
în asemenea împrejurări.
  Cancer: Înainte de a vi se administra Enbrel, spuneţi medicului dacă aveţi sau aţi avut 
vreodată limfom (un tip de cancer al sângelui) sau orice alt tip de cancer.
Pacienţii cu artrită reumatoidă severă, care au avut boala timp îndelungat, pot prezenta un risc 
de dezvoltare a limfomului mai mare decât media.
Copiii şi adulţii care iau Enbrel pot prezenta un risc crescut de dezvoltare a limfomului sau a 
unui alt tip de cancer.
Unii copii şi adolescenţi care au primit Enbrel sau alte medicamente care acţionează înacelaşi 
fel ca şi Enbrel au dezvoltat cancere, inclusiv tipuri neobişnuite, care uneori au condus la 
deces.
Unii pacienţi cărora li s-a administrat Enbrel au dezvoltat cancere ale pielii. Spuneţi medicului 
dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi orice modificări ale aspectului pielii sau umflături 
ale pielii.
  Varicelă:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aţi fost expus la infecţia cu 
varicelă în timpul tratamentului cu Enbrel. Medicul dumneavoastră va stabili dacă este necesar 
un tratament preventiv împotriva varicelei.
  Latex:Capacul acului stiloului injector MYCLIC este fabricat din latex (cauciuc natural 
uscat). Înainte de utilizarea Enbrel, contactaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră în cazul în 
care capacul acului va fi manipulat de o persoană cu hipersensibilitate (alergie), cunoscută sau 
posibilă, la latex, sau dacă urmează ca Enbrel să fie administrat unei asemenea persoane.
  Abuzul de alcool:Enbrel nu trebuie utilizat pentru tratamentul hepatitei asociate cu abuzul de 
alcool. Vă rugăm să spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră aveţi antecedente de abuz de alcool.
  Granulomatoza Wegener:Enbrel nu este recomandat pentru tratamentul granulomatozei 
Wegener, o boală inflamatorie rară. Dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră suferiţi de granulomatoză Wegener, discutaţi cu medicul.
  Medicamente antidiabetice:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau 
copilul aveţi diabet sau luaţi medicamente pentru tratamentul diabetului. Medicul 
dumneavoastră ar putea decide ca dumneavoastră sau copilul să luaţi o doză mai mică de 
medicament antidiabetic cât timp luaţi Enbrel.

291
Copii şi adolescenţi
Vaccinări:Pe cât posibil, copiii trebuie să fie la zi cu toate vaccinările înainte de a utiliza Enbrel. 
Unele vaccinuri, cum este vaccinul polio oral, nu trebuie administrate în timpul utilizării Enbrel. Vă 
rugăm să discutaţi cu medicul înainte ca dumneavoastră sau copilul să primiţi vreun vaccin.
Enbrel nu trebuie utilizat în mod normal la copiii cu poliartrită sau oligoartrită extinsă cu vârsta sub 
2 ani, la copiii cu artrită asociată entezitei sau artrităpsoriazică cu vârsta sub 12 ani, sau la copiii cu 
psoriazis cu vârsta sub 6 ani.
Enbrel împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul luaţi, aţi luat 
recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente (inclusiv anakinra, abatacept sau sulfasalazină), 
inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Nici dumneavoastră şi nici copilul nu trebuie să 
utilizaţi Enbrel cu medicamente care conţin substanţele active anakinra sau abatacept.
Sarcina şi alăptarea
Enbrel trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este necesar. Trebuie să vă adresaţi medicului 
dumneavoastră în cazul în care rămâneţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să 
rămâneţi gravidă.
Dacă vi s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, sugarul dumneavoastră poate avea un risc crescut de 
infecţii. În plus, un studiu a constatat că s-au înregistrat mai multe defecte congenitale la mamele 
cărora li s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, comparativ cu mamele cărora nu li s-au administrat 
etanercept sau alte medicamente similare (inhibitori de TNF), dar nu a existat un tipar anume al 
tipurilor de defecte congenitale raportate. Un alt studiu nu a evidențiat un risc crescut de apariție a 
defectelor congenitale atunci când mamei i se administrase Enbrel în timpul sarcinii. Medicul 
dumneavoastră vă va ajuta să decideţi dacă beneficiile tratamentului depăşesc riscul potenţial pentru 
copilul dumneavoastră. 
Spuneți medicului dumneavoastră dacă doriți să alăptați în timpul tratamentului cu Enbrel. Este 
important să spuneți medicului copilului dumneavoastră și altor profesioniști din domeniul sănătății 
despre utilizareaEnbrel în timpul sarcinii și alăptării, înainte de a i se administra orice vaccin copilului 
dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu este de aşteptat ca Enbrel să afecteze capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Enbrel conţine sodiu
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1mmol (23mg) per unitate dozată, adică practic „nu 
conţine sodiu”.
3.Cum să utilizaţi Enbrel
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu 
medicul sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă aveţi impresia că efectul Enbrel este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
Vi s-a prescris Enbrel în concentraţie de 25mg. Pentru dozele de 50mg este disponibilă o concentraţie 
de 50mg de Enbrel.

292
Dozajul la pacienţii adulţi (cu vârste de 18 ani sau mai mari)
Poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilartrita axială inclusiv spondilita anchilozantă
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână, sub forma unei 
injecţii sub piele. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea stabili o altă frecvenţă la care să 
vă injectaţi Enbrel.
Psoriazisul în plăci
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.
Ca alternativă, este posibil să se administreze 50mg de două ori pe săptămână timp de până la 
12 săptămâni, urmate de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.
Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să utilizaţi Enbrel şi dacă este necesară reluarea 
tratamentului, în funcţie de răspunsul la tratamentul pe care l-aţi avut. Dacă Enbrel nu va avea niciun 
efect asupra stării dumneavoastră după 12săptămâni, s-ar putea ca medicul să vă indice să încetaţi să 
mai utilizaţi acest medicament.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Medicul dumneavoastră va determina doza corectă pentru copil şi va prescrie o concentraţie adecvată 
de Enbrel (10 mg, 25 mg sau 50 mg).
Doza uzuală pentru poliartrită sau oligoartrită extinsă, la pacienţi începând cu vârsta de 2 ani, artrită 
asociată entezitei sau artrită psoriazică la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, este de 0,4mg Enbrel 
pe kg de greutate corporală (până la maximum 25mg) administrată de două ori pe săptămână sau          
0,8 mg Enbrel pe kg (până la maximum 50 mg) administrată o dată pe săptămână.
Pentru psoriazisul la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani, doza uzuală este de 0,8mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 50mg) şi trebuie administrată o dată pe 
săptămână. Dacă Enbrel nu va avea nici un efect asupra stării copilului după 12săptămâni, medicul        
v-ar putea indica să încetaţi utilizarea acestui medicament.
Medicul vă va da indicaţii detaliate privind prepararea şi măsurarea dozei corespunzătoare.
Modul şi calea de administrare
Administrarea Enbrel se face printr-o injecţie sub piele (injecţie subcutanată).
Enbrel poate fi utilizat cu sau fără alimente sau băuturi.
Instrucţiuni detaliate asupra modului de injectare a Enbrel sunt furnizate la punctul 7, 
„Instrucțiuni de utilizare”. Nu amestecaţi soluţia de Enbrel cu niciun alt medicament.
Pentru a vă aduce aminte mai uşor, ar putea fi util să notaţi într-un jurnal ziua(zilele) din săptămână în 
care trebuie să fie utilizat Enbrel.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Enbrel
Dacă aţi utilizat mai mult Enbrel decât trebuie (fie injectându-vă prea mult o singură dată, fie 
utilizându-l prea frecvent), spuneţi imediat unui medic sau farmacist. Luaţi întotdeauna cu 
dumneavoastră cutia medicamentului, chiar dacă este goală.

293
Dacă uitaţi să injectaţi Enbrel
Dacă uitaţi să administraţi o doză, trebuie să o injectaţi de îndată ce vă aduceţi aminte, cu excepţia 
cazului în care următoarea doză este programată pentru a doua zi, caz în care trebuie să săriţi doza 
uitată. Apoi continuaţi să injectaţi medicamentul în ziua(zilele) obişnuită(e). Dacă nu vă aduceţi 
aminte până în ziua în care este programată următoarea doză, nu injectaţi o doză dublă (două doze în 
aceeaşi zi) pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Enbrel 
Simptomele dumneavoastră pot reveni la întreruperea tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
4.Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate 
persoanele.
Reacţii alergice
În cazul în care se întâmplă vreunul dintre evenimentele de mai jos, nu mai injectaţi nicio cantitate de 
Enbrel. Spuneţi imediat medicului sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Dificultăţi de înghiţire sau de respiraţie
Tumefierea feţei, gâtului, mâinilor sau picioarelor
Stare de nervozitate sau anxietate, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie 
de încălzire
Erupţii cutanate severe, mâncărime sau papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care 
provoacă adeseori o senzaţie de mâncărime)
Reacţiile alergice grave sunt rar întâlnite. Cu toate acestea, oricare dintre simptomele de mai sus ar 
putea indica o reacţie alergică la Enbrel, de aceea trebuie să solicitaţi imediat asistenţă medicală.
Reacţii adverse grave
Dacă observaţi una dintre următoarele reacţii, dumneavoastră sau copilul aţi putea avea nevoie de 
asistenţă medicală de urgenţă.
Semne de infecţie gravă, cum sunt febra înaltă posibil însoţită de tuse, respiraţie greoaie, 
frisoane, stare de slăbiciune sau o zonă fierbinte, roşie, sensibilă şi dureroasă apărută pe piele 
sau încheieturi
Semne de tulburări sanguinecum sunt sângerarea, învineţirea sau paloarea
Semne de tulburări ale nervilor, cum sunt senzaţia de amorţeală sau furnicături, modificările 
de vedere, durerea oculară sau instalarea unei stări de slăbiciune a mâinilor sau picioarelor
Semne deinsuficienţă cardiacă sau înrăutăţire a insuficienţei cardiace, cum sunt oboseala 
sau respiraţia greoaie care apar atunci când faceţi o activitate, tumefierea gleznelor, o senzaţie 
de plenitudine în gât şi abdomen, respiraţie greoaie sau tuse pe timpul nopţii, coloraţie albăstruie 
a unghiilor sau buzelor
Semne de cancer: Cancerul poate afecta orice parte a organismului, inclusiv pielea şi sângele, 
iar semnele posibile vor depinde de tipul şi localizarea cancerului. Aceste semne pot include 
scădere a greutăţii corporale, febră, tumefiere(cu sau fără durere), tuse persistentă, prezenţa 
umflăturilor sau creşteri pe piele

294
Semne de reacţii autoimune(când anticorpii care se formează pot dăuna ţesuturilor normale 
ale organismului) cum sunt dureri, mâncărime, slăbiciune, precum şi respiraţie, gândire, senzaţii 
sau vedere anormale
Semne de lupus sau sindrom asemănător lupusului, cum sunt modificări ale greutăţii 
corporale, erupţii pe piele persistente, febră, dureri musculare sau articulare, sau oboseală
Semne de inflamaţie a vaselor de sângecum sunt durere, febră, înroşire sau încălzire a pielii, 
sau mâncărime.
Acestea sunt reacţii adverse rare sau mai puţin frecvente, însă reprezintă stări grave (rareori, unele 
dintre ele pot fi letale). În cazul în care apar aceste semne, spuneţi imediat medicului dumneavoastră 
sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Reacţiile adverse cunoscute ale Enbrel includ următoarele, în grupe cu frecvenţă descrescătoare: 
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): 
Infecţii (incluzând răceli, sinuzite, bronşite, infecţii ale tractului urinar şi infecţii ale pielii); 
reacţii la locul de injectare (incluzând sângerare, învineţire, înroşire, mâncărimi, durere şi 
tumefiere) (acestea nu apar la fel de frecvent după prima lună de tratament; unii pacienţi au 
făcut o reacţie la un loc de injectare care a fost utilizat recent); și durere de cap.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): 
Reacţii alergice; febră; erupţii trecătoare pe piele; mâncărime; anticorpi îndreptaţi împotriva 
ţesutului normal (formarea de autoanticorpi).
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): 
Infecţii grave (incluzând pneumonia, infecţiile profunde ale pielii, infecţii ale încheieturilor, 
infectarea sângelui şi infecţii cu diverse localizări); agravarea insuficienţei cardiace congestive, 
scăderea numărului de celule sanguine roşii, scăderea numărului de celule sanguine albe, 
scăderea numărului de neutrofile (un tip de celule albe sanguine), scăderea numărului de 
plachete sanguine; cancer de piele (cu excepţia melanomului); tumefierea localizată a pielii 
(edem angioneurotic); papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care provoacă adeseori 
o senzaţie de mâncărime); inflamaţie oculară; psoriazis (nou sau agravat);inflamaţia vaselor de 
sânge care afectează mai multe organe; valori crescute la testele ficatului (lapacienţii cărora li 
se administrează concomitent tratament cu metotrexat, proporţia valorilor crescute la testele 
ficatului este frecventă); crampe şi dureri la nivelul abdomenului, diaree, scădere în greutate sau 
sânge în scaun (semne de probleme ale intestinului)
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): 
Reacţii alergice grave (incluzând tumefieri severe, localizate, ale pielii, şi respiraţie şuierătoare); 
limfom (un tip de cancer al sângelui); leucemie (un cancer care afectează sângele şi măduva 
osoasă); melanom (un tip de cancer de piele); scăderea concomitentă a numărului de plachete 
sanguine şi celule sanguine albe şi roşii; tulburări ale sistemului nervos (cu slăbiciune musculară 
severă şi semne şi simptome similare cu cele întâlnite în scleroza multiplă sau în inflamaţia 
nervilor oculari sau măduvei spinării); tuberculoză; insuficienţă cardiacă congestivă nou 
instalată; convulsii; lupus sau sindrom de tip lupus (simptomele pot include erupţii persistente 
pe piele, febră, dureri ale încheieturilor şi oboseală); erupţii pe piele care pot duce la apariţia de 
băşici şi descuamarea severă a pielii; reacții lichenoide (erupție pe piele de culoare roșie-
purpurie, însoțită de mâncărimi și/sau linii întretăiate de culoare albă-gri pe mucoase); 
inflamaţia ficatului determinată de propriul sistem imunitar al organismului (hepatită 
autoimună; la pacienţii care primesc, de asemenea şi tratament cu metotrexat, grupa de 
frecvenţă este „mai puţin frecventă”); boală imună care poate afecta plămânii, pielea şi nodulii 
limfatici (sarcoidoză); inflamația sau fibrozareaplămânilor (la pacienţii care primesc, de 
asemenea şi tratament cu metotrexat, frecvenţa inflamației sau fibrozării plămânilor este “mai 
puţin frecventă”); deteriorarea celor mai mici filtre din rinichii dumneavoastră, conducând la 
afectarea funcţiei rinichilor (glomerulonefrită).

295
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane): insuficienţa funcţiei măduvei osoase de 
a produce celule sanguine de importanţă crucială.
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile): carcinom cu 
celule Merkel (un tip de cancer de piele); Sarcom Kaposi, un cancer rar asociat infecției cu 
virusul herpetic uman 8. Sarcomul Kaposi se manifestă cel mai frecvent sub formă de leziuni 
vineții pe piele; activarea excesivă a globulelor albe din sânge, asociată cu inflamaţii (sindrom 
de activare macrofagică); reactivarea hepatitei B (o infecţie hepatică); agravarea unei afecţiuni 
numită dermatomiozită (inflamaţie musculară şi slăbiciune asociată cu erupţie trecătoare pe 
piele).
Reacţii adverse suplimentare la copii şi adolescenţi
Reacţiile adverse şi frecvenţele lor observate la copii şi adolescenţi sunt similare cu cele descrise mai 
sus.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi 
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este 
menţionat în Anexa V. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii 
suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5.Cum se păstrează Enbrel
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe stiloul injector (pen) 
preumplut MYCLIC, după „EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
A se păstra stilourile injectoare (pen) preumplute în cutie pentru a fi protejate de lumină.
După scoaterea stiloului injector (pen) preumplut din frigider, aşteptaţi aproximativ 15-30 minute 
pentru ca soluţia de Enbrel din stiloul injector (pen) să ajungă la temperatura camerei. Nu 
încălziţi soluţia în niciun alt mod. Apoi, se recomandă utilizarea imediată.
Enbrel poate fi păstrat în afara frigiderului, la temperaturi de până la maximum 25C pentru o singură 
perioadă de până la patru săptămâni; după care, el nu trebuie păstrat din nou la frigider. Enbrel trebuie 
eliminat dacă nu este utilizat în decurs de patru săptămâni de la scoaterea din frigider. Se recomandă 
să înregistraţi data la care Enbrel este scos din frigider şi data după care Enbrel trebuie eliminat (nu 
mai mult de 4 săptămâni după scoaterea din frigider).
Inspectaţi soluţia din stiloul injector (pen), privind prin fereastra transparentă de inspectare. Soluţia 
trebuie să fie limpede sau uşor opalescentă, incoloră până la de culoare galben deschis sau maro 
deschis şi poate conţine particule mici de proteine, albe sau aproape transparente. Acest aspect este 
normal pentru Enbrel. Nu utilizaţi soluţia dacă există modificări de culoare, dacă este tulbure sau dacă 
sunt prezente alte particule decât cele descrise mai sus. Dacă sunteţi îngrijorat(ă) de aspectul soluţiei, 
contactaţi farmacistuldumneavoastră pentru ajutor.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să 
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

296
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Enbrel
Substanţa activă a Enbrel este etanercept. Fiecare stilou injector (pen) MYCLIC conţine etanercept 
25 mg.
Celelalte componente sunt: zahăr, clorură de sodiu, clorhidrat de L-arginină, fosfat de sodiu 
monobazic dihidrat, fosfat de sodiu dibazic dihidrat şi apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Enbrel şi conţinutul ambalajului
Enbrel este furnizat sub formă de soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut (MYCLIC) 
(soluţie injectabilă). Stiloul injector (pen) MYCLIC conţine o soluţie injectabilă limpede, incoloră  
până la de culoare galben deschis sau maro deschis. Fiecare cutie conţine 4, 8 sau 24 stilouri injectoare 
(pen) preumplute şi 4, 8 sau 24de tampoane cu alcool medicinal. Este posibil ca nu toate mărimile de 
ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
Fabricantul
Pfizer Manufacturing Belgium NV
Rijksweg 12,
2870 Puurs-Sint-Amands
Belgia
Pentru orice informaţii referitoare laacest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a 
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.
België/Belgique/Belgien
Luxembourg/Luxemburg
PfizerNV/SA
Tél/Tel: +32 (0)2 554 6211
Česká Republika
Pfizer, spol. s r.o. 
Tel: +420-283-004-111
Kύπρος
PFIZER EΛΛAΣ A.E. (CYPRUS BRANCH)
T: +357 22 817690
Magyarország
Pfizer Kft.
Tel: +36 1 488 3700
Danmark
Pfizer ApS
Tlf.: +45 44 201 100
Malta
Vivian Corporation Ltd.
Tel: +35621 344610
Deutschland
Pfizer Pharma GmbH
Tel: +49 (0)30 550055-51000
Nederland
Pfizer bv
Tel: +31 (0)800 63 34 636
България
Пфайзер Люксембург САРЛ, 
Клон България 
Teл: +359 2 970 4333
Norge
Pfizer AS 
Tlf: +47 6752 61 00

297
Eesti
Pfizer Luxembourg SARL Eesti filiaal
Tel: +372 666 7500
Österreich
Pfizer Corporation Austria Ges.m.b.H.
Tel: +43 (0)1 521 15-0
Ελλάδα
PFIZER EΛΛAΣA.E.
Τηλ.: +30 210 67 85 800
Polska
Pfizer Polska Sp. z o.o.
Tel.: +48 22 335 61 00
España
Pfizer, S.L.
Télf: +34 91 490 99 00
Portugal
Laboratórios Pfizer, Lda.
Tel: (+351) 21 423 55 00
France
Pfizer
Tél +33 (0)1 58 07 34 40
România
Pfizer Romania S.R.L
Tel: +40 (0) 21 207 28 00
Hrvatska
Pfizer Croatia d.o.o.
Tel: +385 1 3908 777
Slovenija
Pfizer Luxembourg SARL, 
Pfizer, podružnica 
za svetovanje s področja farmacevtske 
dejavnosti, Ljubljana 
Tel: +386 (0)1 52 11 400
Ireland
Pfizer Healthcare IrelandUnlimited Company
Tel: +1800 633 363 (toll free)
Tel: +44 (0)1304 616161
Ísland
Icepharma hf.
Tel: +354 540 8000
Slovenská Republika
Pfizer Luxembourg SARL, organizačná zložka 
Tel: +421 2 3355 5500
Suomi/Finland
Pfizer Oy
Puh/Tel: +358 (0)9430 040
Italia
Pfizer S.r.l.
Tel: +39 06 33 18 21
Sverige
Pfizer AB
Tel: +46 (0)8550 520 00
Latvija
Pfizer Luxembourg SARL filiāle Latvijā
Tel. +371 67035775
Lietuva
Pfizer Luxembourg SARL filialas Lietuvoje
Tel. +3705 2514000
Acest prospect a fost revizuitîn 
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente: https   ://www.ema.europa.eu.

298
7.Instrucțiuni de utilizare
Enbrel25mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut
(etanercept)
Numai pentru injecții subcutanate
Introducere
  Instrucţiunile de mai jos explică modul de utilizare a stiloului MYCLIC pentru a injecta Enbrel.
  Vă rugăm să citiţi cu atenţie aceste instrucţiuni şi să le urmaţi pas cu pas.
  Medicul dumneavoastră sau asistenta acestuiavă va explica cum să injectați Enbrel. Nu încercaţi 
să administraţi o injecţie decât dacă sunteţi sigur că aţi înţeles cum să utilizați în mod 
corespunzător stiloul MYCLIC.
  Dacă aveți întrebări despre modul de injectare, adresați-vă medicului dumneavoastră sau asistentei
pentru ajutor.
Stiloul preumplut(pen)MYCLIC
Înainte de injectare
Capac de culoare 
albă al acului
Buton de activare, de 
culoaregri
Data expirăriiFereastră transparentă 
pentru inspectare
Dupăinjectare
Fereastra pentru inspectare, plinăApărătoarea de protecţie a 
capătului liber
Pasul1 Pregătirea pentru o injecție Enbrel
  Pregătiți pe o suprafaţă plană, curată şi bine iluminată, următoarele materiale pentru injecţie:
o  Un stilou injector (pen) preumplut MYCLIC.
o  Un tampon cu alcool medicinal.
o  Un recipient adecvat pentru obiecte ascuțite (neinclus).
o  Tampoane de vată sau de tifon (neincluse).
  Nuagitați stiloul injector (pen).
  Nuîndepărtați capacul alb până când nu sunteți instruit să o faceți.

299
  Pentru ca injecția să fie mai confortabilă, lăsațistiloul injector (pen) la temperatura camerei timp 
de 15 până la 30 de minute cu capacul de culoare albă pe loc.
  Nu încălziți stiloul injector (pen) în niciun alt mod.
Pasul 2 Verificați eticheta pentru data expirării și doză
  Verificați data expirării (lună/an) de pe eticheta stiloului injector (pen).
  Asigurați-văcă pe eticheta stiloului injector (pen)este scrisăconcentrația corectă a dozei.
  Dacă data expirării este depășită sau nu este doza prescrisă pentru dumneavoastră, nu utilizați 
stiloul injector (pen) și contactați farmacistul sau medicul sau asistentadumneavoastră pentru 
asistență.
Pasul 3 Inspectați medicamentul
  Inspectați medicamentul din stiloul injector (pen) uitându-vă prin fereastra transparentă pentru 
inspectare. Soluția trebuie să fie limpede sau ușor opalescentă, incoloră până lade culoare galben 
deschissau maro deschis, și poate conține particule mici de proteine, albe sau aproape 
transparente. Acest aspect este normal pentru Enbrel.
  Nuutilizați medicamentul dacă este există modificări de culoare, dacă este tulbure sau dacă sunt 
prezente alte particule decât cele descrise mai sus. Dacă sunteți îngrijoratde aspectul 
medicamentului, atuncicontactați medicul sau asistenta sau farmacistul dumneavoastră pentru 
asistență.
  Notă: este posibil să vedeți o bulă de aer în fereastră. Acest lucru este normal.

300
Pasul 4 Alegeți și curățați locul de injectare
  Alegeți un loc de injectare în partea din faţă a regiunii mijlociia coapselorsau în zona 
abdomenuluila 5 cm distanţă de ombilic (buric). Partea exterioară și din spate a brațelor poate fi,
de asemenea, utilizată pentru administrarea de către un aparținător.
  Fiecareinjecţie trebuie administrată la cel puţin 3cm distanță fațăde locul în care ați injectat 
ultima dată. Nuinjectaţi în zone în care pielea estesensibilă, învineţită sau întărită. Evitaţi zonele 
cu cicatrici sau vergeturi. Dacă aveți psoriazis, nuinjectați direct în zonele de piele ridicate, 
îngroşate, înroşite sau solzoase.
  Curățațilocul de injectare cu apă și săpun saucu un tampon cu alcool medicinal dacă este 
convenabil.
  Lăsați locul să se usuce. Nuatingeți, faceți vântsau suflați asupra locului curat de injectare.
Pasul 5 Îndepărtați capacul acului
  Îndepărtați capacul de culoare albă al acului trăgându-l direct. Nuîndoiţi capacul întimp ce îl 
scoateți.
  Nu repuneți capacul la loc după ce acesta a fost îndepărtat.
  După scoaterea capacului acului, veţi vedea o apărătoare de protecţie a acului, de culoare violet, 
ieşind puţin în afara capătului stiloului injector (pen). Nuapăsați cu degetele pe capătul
apărătoarei de protecţie.
  Nuutilizați stiloul injector (pen) dacă a fost scăpat pe jos cu capacul scos.
Notă: este posibil să observați o picătură de lichid la vârful acului.Acest lucru este normal.
Abdomen:
Păstrați cel puțin 5 cm 
distanță față de 
ombilic (buric).
Partea superioarăa 
coapselor
                 Partea exterioară a brațelor 
Doar pentru injectarea de cătreaparținători

301
Pasul 6 Împingeţi ferm stiloul injector (pen) pe piele
  Împingeţi ferm capătul deschis al stiloului injector (pen) pe piele, la 90 degrade, astfel încât 
apărătoarea de protecţie de culoare violeta acului este împinsă complet în interiorul stiloului 
injector (pen).
Notă: veți putea să apăsați butonul gri doar atunci când apărătoarea acului este complet împinsă în 
interiorul stiloului injector (pen).
Apucând sau întinzând uşor pielea înainte de injectare, poate face locul de injectare mai ferm, 
ușurând astfel apăsarea butonului de injectare.
Pasul 7 Începeți injectarea
  Apăsați butonul gri până la capăt și veți auzi un „clic”. Acestclic semnifică începutul injectării.
  Continuaţi să ţineţi stiloul apăsat ferm pe piele, până când auziţi al doilea „clic”, sau timp de 
10 secunde după primul clic (oricare are loc mai întâi).
Notă: dacă nu reuşiţi să iniţiaţi injecţia așa cum este descris, apăsați stiloul injector (pen) mai ferm 
pe piele şi apoi apăsați din noubutonul gri.
Apăsați butonul
Continuațisă mențineți
Începere la 
primul clic
Finalizare 
după al 
doilea clic 
SAU după 
10 secunde

302
Pasul 8 Ridicați de pe piele
  Îndepărtați stiloul injector (pen)de pe piele prin ridicarea directă a acestuia de pe locul de 
injectare.
  Apărătoarea de protecţie de culoare violeta acului, va ieși automat pentru a acoperi acul.
Pasul 9 Verificați fereastra pentru inspectare
  Verificați fereastra pentru inspectare a stiloului injector (pen). Aceasta trebuie să fie complet 
violet.
  Dacă fereastra nu este violet, este posibil să nu fi primit o doză completă. Adresaţi-vă asistentei
sau mediculuisau farmacistului pentru asistență. Nuîncercați să utilizați din nou stiloul injector 
(pen). Nuîncercați să utilizați un alt stilou injector (pen).
  Dacă observaţi o pată de sânge la locul injectării, trebuie să apăsaţi pe locul injectării, timp de 
10 secunde, cu un tampon de vată sau de tifon. Nufrecaţi locul injectării.
Notă: butonul de injectare poate rămâne apăsatîn interior. Acest lucru estenormal.
Pasul 10 Eliminați
  Eliminaţi stiloul injector (pen) folosit aşa cum ați fost instruitde către mediculsau asistenta sau 
farmacistuldumneavoastră. Nuîncercaţi să montaţi la loc capacul stiloului injector (pen).

303
  Nuapăsați pe capătul apărătoarei de protecţie a acului. Dacă aveţi întrebări, vă rugăm să discutaţi 
cu mediculsau asistenta sau farmacistuldumneavoastră.
--Sfârșitul instrucțiunilor de utilizare—

304
Prospect: Informaţii pentru utilizator
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut
etanercept
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament 
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
  Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
  Medicul dumneavoastră vă va da, de asemenea, Cardul pacientului, care conţine informaţii 
importante privind siguranţa, despre care trebuie să fiţi avertizat înaintea şi în timpul tratamentului 
cu Enbrel.
  Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau 
asistentei medicale.
  Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră sau pentru copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne 
de boală ca dumneavoastră sau ca ale copilului aflat în îngrijirea dumneavoastră.
  Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4.
Ce găsiţi în acest prospect
Informaţiile din acest prospect sunt grupate pe următoarele 7 puncte:
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
3.Cum să utilizaţi Enbrel
4.Reacţii adverse posibile
5.Cum se păstrează Enbrel
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
7.Instrucțiuni de utilizare
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
Enbrel este un medicament care conţine două proteine umane. El blochează activitatea unei alte 
proteine din organism, ce cauzează inflamaţie. Enbrel acţionează prin reducerea inflamaţiei care apare 
în anumite boli.
La adulţi (cu vârsta de 18 ani sau peste), Enbrel poate fi utilizat pentru poliartrita reumatoidă
moderată sau severă, artrita psoriazică, spondilartrita axială severăinclusiv spondilita 
anchilozantăşi psoriazisulmoderat sau sever – în fiecare din aceste cazuri, de obicei, atunci când 
alte tratamente utilizate pe scară largă nu au dat rezultate suficient de bune sau nu sunt potrivite pentru 
dumneavoastră.
În poliartrita reumatoidă, Enbrel este utilizat de obicei în asociere cu metotrexatul, deşi poate fi utilizat 
şi singur în cazul în care tratamentul cu metotrexat nu este potrivit pentru dumneavoastră. Fie că este 
utilizat singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel poate încetini deteriorarea articulaţiilor 
dumneavoastră, cauzată de poliartrita reumatoidă, şi vă poate îmbunătăţi capacitatea de a vă desfăşura 
activităţile zilnice normale.
Pentru pacienţii cu artrită psoriazică cu implicare articulară multiplă, Enbrel poate îmbunătăţi 
capacitateadumneavoastră de a vă desfăşura activităţile zilnice normale. Pentru pacienţii cu articulaţii 
simetrice multiple dureroase sau umflate (de exemplu: mâini, încheieturi sau picioare), Enbrel poate 
încetini deteriorarea structurală a acelor articulaţii, produsă de boală.

305
Enbrel este, de asemenea, prescris pentru tratamentul următoarelor boli, la copii şi adolescenţi:
Pentru următoarele tipuri de artrită juvenilă idiopatică, când tratamentul cu metotrexat nu a 
funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru aceştia:
  Poliartrită (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartrită extinsă, la pacienţi 
începând cu vârsta de 2 ani
  Artrită psoriazică, la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani
Pentru tratamentul artritei asociate entezitei la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, când alte 
tratamente utilizate pe scară largă nu au funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru 
aceştia
Psoriazis sever la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani care au avut un răspuns 
inadecvat la (sau nuau putut lua) fototerapie sau alte tratamente sistemice.
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
Nu utilizaţi Enbrel
  dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea dumneavoastră sunteţi alergici la etanercept 
sau la oricare dintre celelalte componente ale Enbrel (enumerate la pct. 6). În cazul în care 
dumneavoastră sau copilul aveţi reacţii alergice cum sunt senzaţia de apăsare în piept, 
respiraţie şuierătoare, ameţeală sau erupţii, nu mai injectaţi nicio cantitate de Enbrel şi 
contactaţi-vă medicul imediat.
  dacă dumneavoastră sau copilul aveţi sau prezentaţi riscul de a face o infecţie gravă a sângelui 
denumită sepsis. Dacă sunteţi nesigur, vă rugăm să vă contactaţi medicul.
  dacă dumneavoastră sau copilul aveţi o infecţie de orice fel. Vă rugăm să discutaţi cu medicul 
dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Enbrel, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
  Reacţii alergice:Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi reacţii alergice precum 
constricţie toracică, respiraţie şuierătoare, ameţeală sau erupţii pe piele, nu mai injectaţi Enbrel 
şi contactaţi-vă imediat medicul.
  Infecţii/intervenţii chirurgicale:Dacă dumneavoastră sau copilul faceţi o nouă infecţie sau 
urmează să vi se facă o intervenţie chirurgicală majoră, medicul dumneavoastră ar putea dori 
să monitorizeze tratamentul cu Enbrel.
  Infecţii/diabet zaharat:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră saucopilul aveţi antecedente 
de infecţii recurente, sau dacă suferiţi de diabet zaharat sau alte stări care cresc riscul de 
infecţie.
  Infecţii/supraveghere:Spuneţi medicului dumneavoastră despre orice călătorie recentă în 
afara regiunii europene. Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi simptome de infecţie cum 
sunt febră, frisoane sau tuse, anunţaţi-vă imediat medicul. Medicul dumneavoastră poate 
decide să continue supravegherea dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră în vederea 
depistării infecţiilor,după ce dumneavoastră sau copilul aţi încetat să utilizaţi Enbrel.
  Tuberculoză:Deoarece s-au raportat cazuri de tuberculoză la pacienţii cărora li s-a 
administrat Enbrel, medicul dumneavoastră va verifica prezenţa semnelor şi simptomelor de 
tuberculoză înaintea iniţierii tratamentului cu Enbrel. Această verificare poate include o 
anamneză medicală completă, o radiografie toracică şi un test la tuberculină. Efectuarea 
acestor examene trebuie înregistrată în Cardul pacientului. Este foarte important să-i spuneţi 
medicului dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aţi avut vreodată tuberculoză sau 

306
dacă aţi fost în contact strâns cu cineva care a avut tuberculoză. Dacă apar simptome de 
tuberculoză (cum sunt tuse persistentă, scădere în greutate, apatie, febră uşoară) sau orice altă 
infecţie în timpul sau după tratament, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
  Hepatită B:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul 
dumneavoastră aveţi sau aţi avut vreodată hepatită B. Înainte ca dumneavoastră sau copilul să 
începeţi tratamentul cu Enbrel, medicul trebuie să efectueze un test pentru depistarea infecţiei 
cu virusul hepatitei B. Tratamentul cu Enbrel poate duce la reactivarea hepatitei B la pacienţii 
care au fost infectaţi anterior cu virusul hepatitei B. În acest caz, trebuie să opriţi utilizarea 
Enbrel.
  Hepatită C:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul aveţi hepatită 
de tip C. Este posibil ca medicul dumneavoastră să supravegheze tratamentul cu Enbrel în 
cazul în care infecţia se agravează.
  Tulburări ale sângelui:Solicitaţi imediat asistenţă medicală în cazul în care dumneavoastră 
sau copilul prezentaţi semne sau simptome cum sunt febră persistentă, dureri în gât, învineţire, 
sângerări sau paloare. Asemenea simptome ar putea indica existenţa unor tulburări ale 
sângelui care au potenţialul de a ameninţa supravieţuirea, ceea ce ar putea face necesară 
întreruperea tratamentului cu Enbrel.
  Tulburăriale sistemului nervos şi tulburări oculare:Spuneţi medicului dacă 
dumneavoastră sau copilul aveţi scleroză multiplă, nevrită optică (inflamaţia nervilor oculari) 
sau mielită transversă (inflamaţia măduvei spinării). Medicul dumneavoastră va stabili dacă 
Enbrel reprezintă un tratament potrivit.
  Insuficienţa cardiacă congestivă:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aveţi 
antecedente de insuficienţă cardiacă congestivă, deoarece Enbrel trebuie utilizat cu precauţie 
în asemenea împrejurări.
  Cancer: Înainte de a vi se administra Enbrel, spuneţi medicului dacă aveţi sau aţi avut 
vreodată limfom (un tip de cancer al sângelui) sau orice alt tip de cancer.
Pacienţii cu artrită reumatoidă severă, care au avut boala timp îndelungat, pot prezenta un risc de 
dezvoltare a limfomului mai mare decât media.
Copiii şi adulţii care iau Enbrel pot prezenta un risc crescut de dezvoltare a limfomului sau a unui 
alt tip de cancer.
Unii copii şi adolescenţi care au primit Enbrel sau alte medicamente care acţionează în acelaşi fel 
ca şi Enbrel au dezvoltat cancere, inclusiv tipuri neobişnuite, care uneori au condus la deces.
Unii pacienţi cărora li s-a administrat Enbrel au dezvoltat cancere ale pielii. Spuneţi medicului 
dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi orice modificări ale aspectului pielii sau umflături 
ale pielii.
Varicelă:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aţi fost expus la infecţia cu varicelă 
în timpul tratamentului cu Enbrel. Medicul dumneavoastră va stabili dacă este necesar un 
tratament preventiv împotriva varicelei.
  Latex:Capacul acului stiloului injector MYCLIC este fabricat din latex (cauciuc natural 
uscat). Înainte de utilizarea Enbrel, contactaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră în cazul în 
care capacul acului va fi manipulat de o persoană cu hipersensibilitate (alergie), cunoscută sau 
posibilă, la latex, sau dacă urmează ca Enbrel să fie administrat unei asemenea persoane.
  Abuzul de alcool:Enbrel nu trebuie utilizat pentru tratamentul hepatitei asociate cu abuzul de 
alcool. Vă rugăm să spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră aveţi antecedente de abuz de alcool.
  Granulomatoza Wegener:Enbrel nu este recomandat pentru tratamentul granulomatozei 
Wegener, o boală inflamatorie rară. Dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră suferiţi de granulomatoză Wegener, discutaţi cu medicul.
  Medicamente antidiabetice:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau 
copilul aveţi diabet sau luaţi medicamente pentru tratamentul diabetului. Medicul 
dumneavoastră ar putea decide ca dumneavoastră sau copilul să luaţi o doză mai mică de 
medicament antidiabetic cât timp luaţi Enbrel.

307
Copii şi adolescenţi
Vaccinări:Pe cât posibil, copiii trebuie să fie la zi cu toate vaccinările înainte de a utiliza Enbrel. 
Unele vaccinuri, cum este vaccinul polio oral, nu trebuie administrate în timpul utilizării Enbrel. Vă 
rugăm să discutaţi cu medicul înainte ca dumneavoastră saucopilul să primiţi vreun vaccin.
Enbrel nu trebuie utilizat în mod normal la copiii cu poliartrită sau oligoartrită extinsă cu vârsta sub             
2 ani, la copiii cu artrită asociată entezitei sau artrităpsoriazică cu vârsta sub 12 ani, sau la copiii cu 
psoriazis cu vârsta sub 6 ani.
Enbrel împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul luaţi, aţi luat 
recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente (inclusiv anakinra, abatacept sau sulfasalazină), 
inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Nici dumneavoastră şi nici copilul nu trebuie să 
utilizaţi Enbrel cu medicamente care conţin substanţele active anakinra sau abatacept.
Sarcina şi alăptarea
Enbrel trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este necesar. Trebuie să vă adresaţi medicului 
dumneavoastră în cazul în care rămâneţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să 
rămâneţi gravidă.
Dacă vi s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii,sugarul dumneavoastră poate avea un risc crescut de 
infecţii. În plus, un studiu a constatat că s-au înregistrat mai multe defecte congenitale la mamele 
cărora li s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, comparativ cu mamele cărora nu li s-au administrat 
etanercept sau alte medicamente similare (inhibitori de TNF), dar nu a existat un tipar anume al 
tipurilor de defecte congenitale raportate. Un alt studiu nu a evidențiat un risc crescut de apariție a 
defectelor congenitale atunci când mamei i se administrase Enbrel în timpul sarcinii. Medicul 
dumneavoastră vă va ajuta să decideţi dacă beneficiile tratamentului depăşesc riscul potenţial pentru 
copilul dumneavoastră. 
Spuneți medicului dumneavoastră dacă doriți să alăptați în timpul tratamentului cu Enbrel. Este 
important să spuneți medicului copilului dumneavoastră și altor profesioniști din domeniul sănătății 
despre utilizareaEnbrel în timpul sarcinii și alăptării, înainte de a i se administra orice vaccin copilului 
dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu este de aşteptat ca Enbrel să afecteze capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Enbrel conţine sodiu
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1mmol (23mg) per unitate dozată, adică practic „nu 
conţine sodiu”.
3.Cum să utilizaţi Enbrel
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu 
medicul sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă aveţi impresia că efectul Enbrel este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
Vi s-a prescris Enbrel în concentraţie de 50mg. Pentru dozele de 25mg este disponibilă o concentraţie 
de 25mg de Enbrel.

308
Dozajul la pacienţii adulţi (cu vârste de 18 ani sau mai mari)
Poliartritareumatoidă, artrita psoriazică şi spondilartrita axială inclusiv spondilita anchilozantă
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână, sub forma unei 
injecţii sub piele. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar puteastabili o altă frecvenţă la care să 
vă injectaţi Enbrel.
Psoriazisul în plăci
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.
Ca alternativă, este posibil să se administreze 50mg de două ori pe săptămână timp de până la 
12 săptămâni, urmate de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.
Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să utilizaţi Enbrel şi dacă este necesară reluarea 
tratamentului, în funcţie de răspunsul la tratamentul pe care l-aţi avut. Dacă Enbrel nu va avea niciun 
efect asupra stării dumneavoastră după 12săptămâni, s-ar putea ca medicul să vă indice să încetaţi să 
mai utilizaţi acest medicament.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Medicul dumneavoastră va determina doza corectă pentru copil şi va prescrie o concentraţie adecvată 
de Enbrel (10 mg, 25 mg sau 50 mg).
Doza uzuală pentru poliartrită sau oligoartrită extinsă, la pacienţi începând cu vârsta de 2 ani, artrită 
asociată entezitei sau artrită psoriazică la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, este de 0,4mg Enbrel 
pe kg de greutate corporală (până la maximum25 mg) administrată de două ori pe săptămână sau 
0,8 mg Enbrel pe kg (până la maximum 50 mg) administrată o dată pe săptămână.
Pentru psoriazisul la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani, doza uzuală este de 0,8mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 50mg) şi trebuie administrată o dată pe 
săptămână. Dacă Enbrel nu va avea nici un efect asupra stării copilului după 12săptămâni, medicul 
v-ar putea indica să încetaţi utilizarea acestui medicament.
Medicul vă va da indicaţii detaliate privind prepararea şi măsurarea dozei corespunzătoare.
Modul şi calea de administrare
Administrarea Enbrel se face printr-o injecţie sub piele (injecţie subcutanată).
Enbrel poate fi utilizat cu sau fără alimente sau băuturi.
Instrucţiuni detaliate asupra modului de injectare a Enbrel sunt furnizate la punctul 7,
„Instrucțiuni de utilizare”. Nu amestecaţi soluţia de Enbrel cu niciun alt medicament.
Pentru a vă aduce aminte mai uşor, ar putea fi util să notaţi într-un jurnal ziua(zilele) din săptămână în 
care trebuie să fie utilizat Enbrel.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Enbrel
Dacă aţi utilizat mai mult Enbrel decât trebuie (fie injectându-vă prea mult o singură dată, fie 
utilizându-l prea frecvent), spuneţi imediat unui medic saufarmacist. Luaţi întotdeauna cu 
dumneavoastră cutia medicamentului, chiar dacă este goală.

309
Dacă uitaţi să injectaţi Enbrel
Dacă uitaţi să administraţi o doză, trebuie să o injectaţi de îndată ce vă aduceţi aminte, cu excepţia 
cazului în care următoarea doză este programată pentru a doua zi, caz în care trebuie să săriţi doza 
uitată. Apoi continuaţi să injectaţi medicamentul în ziua(zilele) obişnuită(e). Dacă nu vă aduceţi 
aminte până în ziua în care este programată următoarea doză, nu injectaţi o doză dublă (două doze în 
aceeaşi zi) pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Enbrel 
Simptomele dumneavoastră pot reveni la întreruperea tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
4.Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate 
persoanele.
Reacţii alergice
În cazul în care se întâmplă vreunul dintre evenimentele de mai jos, nu mai injectaţi nicio cantitate de 
Enbrel. Spuneţi imediat medicului sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Dificultăţi de înghiţire sau de respiraţie
Tumefierea feţei, gâtului, mâinilor sau picioarelor
Stare de nervozitate sau anxietate, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie 
de încălzire
Erupţii cutanate severe, mâncărime sau papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care 
provoacă adeseori o senzaţie de mâncărime)
Reacţiile alergice grave sunt rar întâlnite. Cu toate acestea, oricare dintre simptomele de mai sus ar 
putea indica o reacţie alergică la Enbrel, de aceea trebuie să solicitaţi imediat asistenţă medicală.
Reacţii adverse grave
Dacă observaţi una dintre următoarele reacţii, dumneavoastră sau copilul aţi putea avea nevoie de 
asistenţă medicală de urgenţă.
Semne de infecţie gravă, cum sunt febra înaltă posibil însoţită de tuse, respiraţie greoaie, 
frisoane, stare de slăbiciune sau o zonă fierbinte, roşie, sensibilă şi dureroasă apărută pe piele 
sau încheieturi
Semne de tulburări sanguinecum sunt sângerarea, învineţirea sau paloarea
Semne de tulburări ale nervilor, cum sunt senzaţia de amorţeală sau furnicături, modificările 
de vedere, durerea oculară sau instalarea unei stări de slăbiciune a mâinilor sau picioarelor
Semne deinsuficienţă cardiacă sau înrăutăţire a insuficienţei cardiace, cum sunt oboseala 
sau respiraţia greoaie care apar atunci când faceţi o activitate, tumefierea gleznelor, o senzaţie 
de plenitudine în gât şi abdomen, respiraţie greoaie sau tuse pe timpul nopţii, coloraţie albăstruie 
a unghiilor sau buzelor
Semne de cancer: Cancerul poate afecta orice parte a organismului, inclusiv pielea şi sângele, 
iar semnele posibile vor depinde de tipulşi localizarea cancerului. Aceste semne pot include 
scădere a greutăţii corporale, febră, tumefiere(cu sau fără durere), tuse persistentă, prezenţa 
umflăturilor sau creşteri pe piele

310
Semne de reacţii autoimune(când anticorpii care se formează pot dăuna ţesuturilor normale 
ale organismului) cum sunt dureri, mâncărime, slăbiciune, precum şi respiraţie, gândire, senzaţii 
sau vedere anormale
Semne de lupus sau sindrom asemănător lupusului, cum sunt modificări ale greutăţii 
corporale, erupţii pe piele persistente, febră, dureri musculare sau articulare, sau oboseală
Semne de inflamaţie a vaselor de sângecum sunt durere, febră, înroşire sau încălzire a pielii, 
sau mâncărime.
Acestea sunt reacţii adverse rare sau mai puţin frecvente, însă reprezintă stări grave (rareori, unele 
dintre ele pot fi letale). În cazul în care apar aceste semne, spuneţi imediat medicului dumneavoastră 
sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Reacţiile adverse cunoscute ale Enbrel includ următoarele, îngrupe cu frecvenţă descrescătoare: 
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): 
Infecţii (incluzând răceli, sinuzite, bronşite, infecţii ale tractului urinar şi infecţii ale pielii); 
reacţii la locul de injectare (incluzând sângerare, învineţire, înroşire, mâncărimi, durere şi 
tumefiere) (acestea nu apar la fel de frecvent după prima lună de tratament; unii pacienţi au 
făcut o reacţie la un loc de injectare care a fost utilizat recent); și durere de cap.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): 
Reacţii alergice; febră; erupţii trecătoare pe piele; mâncărime; anticorpi îndreptaţi împotriva 
ţesutului normal (formarea de autoanticorpi).
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): 
Infecţii grave (incluzând pneumonia, infecţiile profunde ale pielii, infecţii ale încheieturilor, 
infectarea sângelui şi infecţii cu diverse localizări); agravarea insuficienţei cardiace congestive, 
scăderea numărului de celule sanguine roşii, scăderea numărului de celule sanguine albe, 
scăderea numărului de neutrofile (un tip de celule albe sanguine), scăderea numărului de 
plachete sanguine; cancer de piele (cu excepţia melanomului); tumefierea localizată a pielii 
(edem angioneurotic); papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care provoacă adeseori 
o senzaţie de mâncărime); inflamaţie oculară; psoriazis (nou sau agravat);inflamaţia vaselor de 
sânge care afectează mai multe organe; valori crescute la testele ficatului (la pacienţii cărora li 
se administrează concomitent tratament cu metotrexat, proporţia valorilor crescute la testele 
ficatului este frecventă); crampe şi dureri la nivelul abdomenului, diaree, scădere în greutate sau 
sânge în scaun (semne de probleme ale intestinului)
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): 
Reacţii alergice grave (incluzând tumefieri severe, localizate, ale pielii, şi respiraţie şuierătoare); 
limfom (un tip de cancer al sângelui); leucemie (un cancer care afectează sângele şi măduva 
osoasă); melanom (un tip de cancer de piele); scăderea concomitentă a numărului de plachete 
sanguine şi celule sanguine albe şi roşii; tulburări ale sistemului nervos (cu slăbiciune musculară 
severă şi semne şi simptome similare cu cele întâlnite în scleroza multiplă sau în inflamaţia 
nervilor oculari sau măduvei spinării); tuberculoză; insuficienţă cardiacă congestivă nou 
instalată; convulsii; lupus sau sindrom de tip lupus (simptomele pot include erupţii persistente 
pe piele, febră, dureri ale încheieturilor şi oboseală); erupţii pe piele care pot duce laapariţia de 
băşici şi descuamarea severă a pielii; reacții lichenoide (erupție pe piele de culoare roșie-
purpurie, însoțită de mâncărimi și/sau linii întretăiate de culoare albă-gri pe mucoase); 
inflamaţia ficatului determinată de propriul sistem imunitaral organismului (hepatită 
autoimună; la pacienţii care primesc, de asemenea şi tratament cu metotrexat, grupa de 
frecvenţă este „mai puţin frecventă”); boală imună care poate afecta plămânii, pielea şi nodulii 
limfatici (sarcoidoză); inflamația sau fibrozarea plămânilor (la pacienţii care primesc, de 
asemenea şi tratament cu metotrexat, frecvenţa inflamației sau fibrozării plămânilor este „mai 
puţin frecventă”); deteriorarea celor mai mici filtre din rinichii dumneavoastră, conducând la 
afectarea funcţiei rinichilor (glomerulonefrită).

311
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane): insuficienţa funcţiei măduvei osoase de 
a produce celule sanguine de importanţă crucială.
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile): carcinom cu 
celule Merkel (un tip de cancer de piele); Sarcom Kaposi, un cancer rar asociat infecției cu 
virusul herpetic uman 8. Sarcomul Kaposi se manifestă cel mai frecvent sub formă de leziuni 
vineții pe piele;activarea excesivă a globulelor albe din sânge, asociată cu inflamaţii (sindrom 
de activare macrofagică); reactivarea hepatitei B (o infecţie hepatică); agravarea unei afecţiuni 
numită dermatomiozită (inflamaţie musculară şi slăbiciune asociată cu erupţie trecătoare pe 
piele).
Reacţii adverse suplimentare la copii şi adolescenţi
Reacţiile adverse şi frecvenţele lor observate la copii şi adolescenţi sunt similare cu cele descrise mai 
sus.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi 
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este 
menţionat în Anexa V. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii 
suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5.Cum se păstrează Enbrel
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe stiloul injector (pen) 
preumplut MYCLIC, după „EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
A se păstra stilourile injectoare (pen) preumplute în cutie pentru a fi protejate de lumină.
După scoaterea stiloului injector (pen) preumplut din frigider, aşteptaţi aproximativ 15-30 minute 
pentru ca soluţia de Enbrel din stiloul injector (pen) să ajungă la temperatura camerei. Nu 
încălziţi soluţia în niciun alt mod. Apoi, se recomandă utilizarea imediată.
Enbrel poate fi păstrat în afara frigiderului, la temperaturi de până la maximum 25C pentru o singură 
perioadă de până la patru săptămâni; după care, el nu trebuie păstrat din nou la frigider. Enbrel trebuie 
eliminat dacă nu este utilizat în decurs de patru săptămâni de la scoaterea din frigider. Se recomandă 
să înregistraţi data lacare Enbrel este scos din frigider şi data după care Enbrel trebuie eliminat (nu 
mai mult de 4 săptămâni după scoaterea din frigider).
Inspectaţi soluţia din stiloul injector (pen), privind prin fereastra transparentă de inspectare. Soluţia 
trebuie să fie limpede sau uşor opalescentă, incoloră până la de culoare galben deschis sau maro 
deschis şi poate conţine particule mici de proteine, albe sau aproape transparente. Acest aspect este 
normal pentru Enbrel. Nu utilizaţi soluţia dacă există modificări de culoare, dacă este tulbure sau dacă 
sunt prezente alte particule decât cele descrise mai sus. Dacă sunteţi îngrijorat(ă) de aspectul soluţiei, 
contactaţi farmacistul dumneavoastră pentru ajutor.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să 
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

312
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Enbrel
Substanţa activă a Enbrel este etanercept. Fiecare stilou injector (pen) MYCLIC conţine etanercept 
50 mg.
Celelalte componente sunt: zahăr, clorură de sodiu, clorhidrat de L-arginină, fosfat de sodiu 
monobazic dihidrat, fosfat de sodiu dibazic dihidrat şi apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Enbrel şi conţinutul ambalajului
Enbrel este furnizat sub formă de soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut (MYCLIC) 
(soluţie injectabilă). Stiloul injector (pen) MYCLIC conţine o soluţie injectabilă limpede, incoloră  
până la de culoare galben deschis sau maro deschis. Fiecare cutie conţine 2, 4 sau 12 stilouri injectoare 
(pen) preumplute şi 2, 4 sau 12de tampoane cu alcool medicinal. Este posibil ca nu toate mărimile de 
ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
Fabricantul
Pfizer Manufacturing Belgium NV
Rijksweg 12,
2870 Puurs-Sint-Amands
Belgia
Pentru orice informaţii referitoare laacest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a 
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.
België/Belgique/Belgien
Luxembourg/Luxemburg
PfizerNV/SA
Tél/Tel: +32 (0)2 554 6211
Česká Republika
Pfizer, spol. s r.o. 
Tel: +420-283-004-111
Kύπρος
PFIZER EΛΛAΣ A.E. (CYPRUS BRANCH)
T: +357 22 817690
Magyarország
Pfizer Kft.
Tel: +36 1 488 3700
Danmark
Pfizer ApS
Tlf.: +45 44201 100
Malta
Vivian Corporation Ltd.
Tel: +35621 344610
Deutschland
Pfizer Pharma GmbH
Tel: +49 (0)30 550055-51000
Nederland
Pfizer bv
Tel: +31 (0)800 63 34 636

313
България
Пфайзер Люксембург САРЛ, 
Клон България 
Teл: +359 2 970 4333
Eesti
Pfizer Luxembourg SARL Eesti filiaal
Tel: +372666 7500
Norge
Pfizer AS 
Tlf: +47 6752 61 00
Österreich
Pfizer Corporation Austria Ges.m.b.H.
Tel: +43 (0)1 521 15-0
Ελλάδα
PFIZER EΛΛAΣA.E.
Τηλ.: +30 210 67 85 800
Polska
Pfizer Polska Sp. z o.o.
Tel.: +48 22 335 61 00
España
Pfizer, S.L.
Télf: +34 91 490 99 00
Portugal
Laboratórios Pfizer, Lda.
Tel: (+351) 21 423 55 00
France
Pfizer
Tél +33 (0)1 58 07 34 40
România
Pfizer Romania S.R.L
Tel: +40 (0) 21 207 28 00
Hrvatska
Pfizer Croatia d.o.o.
Tel: +385 1 3908 777
Slovenija
Pfizer Luxembourg SARL, 
Pfizer, podružnica 
za svetovanje s področja farmacevtske 
dejavnosti, Ljubljana 
Tel: +386 (0)1 52 11 400
Ireland
Pfizer Healthcare IrelandUnlimited Company
Tel: +1800 633 363 (toll free)
Tel: +44 (0)1304 616161
Ísland
Icepharma hf.
Tel: +354 540 8000
Slovenská Republika
Pfizer Luxembourg SARL, organizačná zložka 
Tel: +421 2 3355 5500
Suomi/Finland
Pfizer Oy
Puh/Tel: +358 (0)9430 040
Italia
Pfizer S.r.l.
Tel: +39 06 33 18 21
Sverige
Pfizer AB
Tel: +46 (0)8550 520 00
Latvija
Pfizer Luxembourg SARL filiāle Latvijā
Tel. +371 67035775
Lietuva
Pfizer Luxembourg SARL filialas Lietuvoje
Tel. +3705 2514000
Acest prospect a fost revizuitîn 
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente: https   ://www.ema.europa.eu.

314
7.Instrucțiuni de utilizare
Enbrel 50mg soluție injectabilă în stilou preumplut (pen)
(etanercept)
Numai pentru injecții subcutanate
Introducere
  Instrucţiunile de mai jos explică modul de utilizare a stiloului MYCLIC pentru a injecta Enbrel.
  Vă rugăm să citiţi cu atenţie aceste instrucţiuni şi să le urmaţi pas cu pas.
  Medicul dumneavoastră sau asistenta acestuia vă va explica cum să injectați Enbrel. Nu încercaţi 
să administraţi o injecţie decât dacă sunteţi sigur că aţi înţeles cum să utilizați în mod 
corespunzător stiloul MYCLIC.
  Dacă aveți întrebări despre modul de injectare, adresați-vă medicului dumneavoastră sau asistentei
pentru ajutor.
Stiloul preumplut (pen) MYCLIC
Înainte de injectare
Capac de culoare 
albă al acului
Buton de activare, de 
culoare verde
Data expirăriiFereastră transparentă 
pentru inspectare
După injectare
Fereastra pentru inspectare, plinăApărătoarea de protecţie a 
capătului liber
Pasul 1 Pregătirea pentru o injecție Enbrel
  Pregătiți pe o suprafaţă plană, curată şi bine iluminată, următoarele materiale pentru injecţie:
o  Un stilou injector (pen) preumplut MYCLIC.
o  Un tampon cu alcool medicinal.
o  Un recipient adecvat pentru obiecte ascuțite (neinclus).
o  Tampoane de vată sau de tifon (neincluse).
  Nu agitați stiloul injector (pen).

315
  Nu îndepărtați capacul alb până când nu sunteți instruit să o faceți.
  Pentru ca injecția să fie mai confortabilă, lăsațistiloul injector (pen) la temperatura camerei timp 
de 15 până la 30 de minute cu capacul de culoare albă pe loc.
  Nu încălziți stiloul injector (pen) în niciun alt mod.
Pasul 2 Verificați eticheta pentru data expirării și doză
  Verificați data expirării (lună/an) de pe eticheta stiloului injector (pen).
  Asigurați-vă că pe eticheta stiloului injector (pen)este scrisăconcentrația corectă a dozei.
  Dacă data expirării este depășită sau nu este doza prescrisă pentru dumneavoastră, nu utilizați 
stiloul injector (pen) și contactați farmacistul sau medicul sau asistenta dumneavoastrăpentru 
asistență.
Pasul 3 Inspectați medicamentul
  Inspectați medicamentul din stiloul injector (pen) uitându-vă prin fereastra transparentă pentru 
inspectare. Soluția trebuie să fie limpede sau ușor opalescentă, incoloră până la de culoare galben 
deschissau maro deschis, și poate conține particule mici deproteine, albe sau aproape 
transparente. Acest aspect este normal pentru Enbrel.
  Nuutilizați medicamentul dacă există modificări de culoare, dacă estetulbure sau dacă sunt 
prezente alte particule decât cele descrise mai sus. Dacă sunteți îngrijoratde aspectul 
medicamentului, atunci contactați medicul sau asistenta sau farmacistuldumneavoastrăpentru 
asistență.
  Notă: este posibil să vedeți o bulă de aer în fereastră. Acest lucru este normal.

316
Pasul 4 Alegeți și curățați locul de injectare
  Alegeți un loc de injectare în partea din faţă a regiunii mijlociia coapselor sau în zona 
abdomenuluila 5 cm distanţă de ombilic (buric). Partea exterioarăși din spatea brațelorpoate fi,
de asemenea, utilizată pentru administrarea de către un aparținător.
  Fiecareinjecţie trebuie administrată la cel puţin 3cm distanță față de locul în care ați injectat 
ultima dată. Nu injectaţi în zone în care pielea este sensibilă, învineţită sau întărită. Evitaţi zonele 
cu cicatrici sau vergeturi. Dacă aveți psoriazis, nu injectați direct în zonele de piele ridicate, 
îngroşate, înroşite sau solzoase.
  Curățați locul de injectare cu apă și săpun saucu un tampon cu alcool medicinal dacă este 
convenabil.
  Lăsați locul să se usuce. Nu atingeți, faceți vântsau suflați asupra locului curat de injectare.
Pasul 5 Îndepărtați capacul acului
  Îndepărtați capacul de culoare albă al acului trăgându-l direct. Nu îndoiţi capacul în timp ce îl 
scoateți.
  Nu repuneți capacul la loc după ceacestaa fost îndepărtat.
  După scoaterea capacului acului, veţi vedea o apărătoare de protecţie a acului, de culoare violet, 
ieşind puţin în afara capătului stiloului injector (pen). Nuapăsați cu degetele pe capătul 
apărătoarei de protecţie.
  Nu utilizați stiloul injector (pen) dacă a fost scăpat pe jos cu capacul scos.
Notă: este posibil să observați o picătură de lichid la vârful acului.Acest lucru este normal.
Abdomen:
Păstrați cel puțin 5 cm 
distanță față de 
ombilic (buric).
Partea superioarăa 
coapselor
                 Partea exterioară a brațelor 
Doar pentru injectarea de cătreaparținători

317
Pasul 6 Împingeţi ferm stiloul injector (pen) pe piele
  Împingeţi ferm capătul deschis al stiloului injector (pen) pe piele, la 90 de grade, astfel încât 
apărătoarea de protecţiede culoare violeta acului este împinsă complet în interiorul stiloului 
injector (pen).
Notă:veți putea să apăsați butonul verde doaratunci când apărătoarea acului este complet împinsă 
în interiorul stiloului injector (pen).
Apucând sau întinzând uşor pielea înainte de injectare poate face locul de injectare mai ferm, 
ușurând astfel apăsarea butonului de injectare.
Pasul 7 Începeți injectarea
  Apăsați butonul verdepână la capăt și veți auzi un „clic”. Acest clic semnifică începutul 
injectării.
  Continuaţi să ţineţi stiloul apăsat ferm pe piele, până când auziţi al doilea „clic”, sau timp de 
10 secunde după primul clic (oricare are loc mai întâi).
Notă: dacă nu reuşiţi să iniţiaţi injecţia așa cum este descris, apăsați stiloul injector (pen) mai ferm 
pe piele şi apoi apăsați din noubutonul verde.
Apăsați butonul
Continuați să mențineți
Începere la 
primul clic
Finalizare 
după al 
doilea clic 
SAU după 
10 secunde

318
Pasul 8 Ridicați de pe piele
  Îndepărtați stiloul injector (pen) de pepiele prin ridicareadirectă aacestuia de pe locul de 
injectare.
  Apărătoarea de protecţie de culoare violeta acului, va ieși automat pentru a acoperi acul.
Pasul 9 Verificați fereastra pentru inspectare
  Verificați fereastra pentru inspectare a stiloului injector (pen). Aceasta trebuie să fie complet 
violet.
  Dacă fereastra nu este violet, este posibil să nu fi primit o doză completă. Adresaţi-vă asistentei 
sau medicului sau farmacistului pentru asistență. Nuîncercați să utilizați din nou stiloul injector 
(pen). Nuîncercați să utilizați un alt stilou injector (pen).
  Dacă observaţi o pată de sânge la locul injectării, trebuie să apăsaţi pe locul injectării, timp de 
10 secunde, cu un tampon de vată saude tifon. Nufrecaţi locul injectării.
Notă: butonul de injectare poate rămâne apăsat. Acest lucru este normal.
Pasul 10 Eliminați
  Eliminaţi stiloul injector (pen) folosit aşa cum ați fost instruitde către mediculsau asistenta sau 
farmacistuldumneavoastră. Nu încercaţi să montaţi la loc capacul stiloului injector (pen).

319
  Nu apăsați pe capătul apărătoarei de protecţie a acului. Dacă aveţi întrebări, vă rugăm să discutaţi 
cu mediculsau asistenta sau farmacistuldumneavoastră.
--Sfârșitul instrucțiunilor de utilizare—

320
Prospect: Informaţii pentru utilizator
Enbrel 10mg pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă, de uz pediatric
etanercept
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament 
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
  Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
  Medicul dumneavoastră vă va da, de asemenea, Cardul pacientului, care conţine informaţii 
importante privind siguranţa, despre care trebuie să fiţi avertizat înaintea şi în timpul tratamentului 
cu Enbrel.
  Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau 
asistentei medicale.
  Acest medicament a fost prescris pentru copilul aflat în îngrijirea dumneavoastră. Nu trebuie să-l 
daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca ale copilului aflat în 
îngrijirea dumneavoastră.
  Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4.
Ce găsiţi în acest prospect
Informaţiile din acest prospect sunt grupate pe următoarele 7 puncte:
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
3.Cum să utilizaţi Enbrel
4.Reacţii adverse posibile
5.Cum se păstrează Enbrel
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
7.Instrucțiuni de utilizare
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
Enbrel este un medicament care conţine două proteine umane. El blochează activitatea unei alte 
proteine din organism, ce cauzează inflamaţie. Enbrel acţionează prin reducerea inflamaţiei care apare 
în anumite boli.
Enbrel este prescris pentru tratamentul următoarelor boli, la copii şi adolescenţi:
Pentru următoarele tipuri deartrită juvenilă idiopatică, când tratamentul cu metotrexat nu a 
funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru aceştia:
  Poliartrită (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartrită extinsă, la pacienţi 
începând cu vârsta de 2 ani
  Artrităpsoriazică, la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani
Pentru tratamentul artritei asociate entezitei la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, când alte 
tratamente utilizate pe scară largă nu au funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru 
aceştia
Psoriazis sever la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani care au avut un răspuns 
inadecvat la (sau nu au putut lua) fototerapie sau alte tratamente sistemice.

321
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
Nu utilizaţi Enbrel
  dacă copilul aflat în îngrijirea dumneavoastră este alergic la etanercept sau la oricare dintre 
celelalte componente ale Enbrel (enumerate la pct. 6). În cazul în care copilul are reacţii 
alergice cum sunt senzaţia de apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, ameţeală sau erupţii, nu 
mai injectaţi nicio cantitate de Enbrel şi contactaţi-vă medicul imediat.
  dacă copilul are, sau prezintă riscul de a face, o infecţie gravă a sângelui denumită sepsis. 
Dacă sunteţi nesigur, vă rugăm să vă contactaţi medicul.
  dacă copilul are o infecţie de orice fel. Vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă 
nu sunteţi sigur.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Enbrel, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
  Reacţii alergice:În cazul în care copilul prezintă reacţii alergice precum constricţie toracică, 
respiraţie şuierătoare, ameţeală sau erupţii pe piele, nu mai injectaţi Enbrel şi contactaţi-vă 
imediat medicul.
  Latex:Capacul de protecție din cauciuc pentruvârful seringiieste fabricat din latex (cauciuc 
natural uscat). Spuneți medicului dumneavoastrăînainte să folosiţi Enbrel dacă seringa va fi 
manipulată de către o persoanăcu hipersensibilitate (alergie) cunoscută sau posibilă la latex, 
precum și în cazul în careEnbrel va fi administrat unei astfel de persoane.
  Infecţii/intervenţii chirurgicale:Dacă copilul face o nouă infecţie sau urmează să vi se facă 
o intervenţie chirurgicală majoră, medicul dumneavoastră ar putea dori să monitorizeze 
tratamentul copilului cu Enbrel.
  Infecţii/diabet zaharat:Spuneţi medicului dacă copilul are antecedente de infecţii recurente, 
sau dacă suferă de diabet zaharat sau alte stări care cresc riscul de infecţie.
  Infecţii/supraveghere:Spuneţi medicului dumneavoastră despre orice călătorierecentă în 
afara regiunii europene. Dacă copilul prezintă simptome de infecţie cum sunt febră, frisoane 
sau tuse, anunţaţi-vă imediat medicul. Medicul dumneavoastră poate decide să continue 
supravegherea copilului, în vederea depistării infecţiilor, după ce copilul a încetat să utilizeze 
Enbrel.
  Tuberculoză: Deoarece s-au raportat cazuri de tuberculoză la pacienţii cărora li s-a 
administrat Enbrel, medicul dumneavoastră va verifica prezenţa semnelor şi simptomelor de 
tuberculoză înaintea iniţierii tratamentului cu Enbrel. Această verificare poate include o 
anamneză medicală completă, o radiografie toracică şi un test la tuberculină. Efectuarea 
acestor examene trebuie înregistrată în Cardul pacientului. Este foarte important să-i spuneţi 
medicului dacă copilul a avut vreodată tuberculoză sau dacă a fost în contact strâns cu cineva 
care a avut tuberculoză. Dacă apar simptome de tuberculoză (cum sunt tuse persistentă, 
scădere în greutate, apatie, febră uşoară) sau orice altă infecţie în timpul sau după tratament, 
adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
  Hepatită B:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă copilul dumneavoastră are sau a avut 
vreodată hepatită B. Înainte ca copilul să înceapă tratamentul cu Enbrel, medicul trebuie să 
efectueze un test pentru depistarea infecţiei cu virusul hepatitei B. Tratamentul cu Enbrel 
poate duce la reactivarea hepatitei B la pacienţii care au fost infectaţi anterior cu virusul 
hepatitei B. În acest caz, trebuie să opriţi utilizarea Enbrel.
  Hepatită C:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă copilul are hepatită de tip C. Este posibil 
ca medicul dumneavoastră să supravegheze tratamentul cu Enbrel în cazul în care infecţia se 
agravează.
  Tulburări ale sângelui:Solicitaţi imediat asistenţă medicală în cazul în care copilul prezintă 
semne sau simptome cum sunt febră persistentă, dureri în gât, învineţire, sângerări sau paloare. 
Asemenea simptome ar putea indica existenţa unor tulburări ale sângelui care au potenţialul de 
a ameninţa supravieţuirea, ceea ce ar putea face necesară întreruperea tratamentului cu Enbrel.

322
  Tulburări ale sistemului nervos şi tulburări oculare:Spuneţi medicului dacă copilul are 
sclerozămultiplă, nevrită optică (inflamaţia nervilor oculari) sau mielită transversă (inflamaţia 
măduvei spinării). Medicul dumneavoastră va stabili dacă Enbrel reprezintă un tratament 
potrivit.
  Insuficienţa cardiacă congestivă:Spuneţi medicului dacă copilul are antecedente de 
insuficienţă cardiacă congestivă, deoarece Enbrel trebuie utilizat cu precauţie în asemenea 
împrejurări.
  Cancer:Înainte de a i se administra Enbrel, spuneţi medicului dacă copilul are sau a avut 
vreodată limfom (un tip de cancer al sângelui) sau orice alt tip de cancer.
Pacienţii cu artrită reumatoidă severă, care au avut boala timp îndelungat, pot prezenta un risc de 
dezvoltare a limfomului mai mare decât media.
Copiii şi adulţii care iau Enbrel pot prezenta un risc crescut de dezvoltare a limfomului sau a unui 
alt tip de cancer.
Unii copii şi adolescenţi care au primit Enbrel sau alte medicamente care acţionează în acelaşi fel 
ca şi Enbrel au dezvoltat cancere, inclusiv tipuri neobişnuite, care uneori au condus la deces.
Unii pacienţi cărora li s-a administrat Enbrel au dezvoltat cancere ale pielii. Spuneţi medicului 
dacă copilul dumneavoastră prezintă orice modificări ale aspectului pielii sau umflături ale 
pielii.
Varicelă:Spuneţi medicului dacă copilul a fost expus la infecţia cu varicelă în timpul 
tratamentului cu Enbrel. Medicul dumneavoastră va stabili dacă este necesar un tratament 
preventiv împotriva varicelei.
Abuzul de alcool:Enbrel nu trebuie utilizat pentru tratamentul hepatitei asociate cu abuzul de 
alcool. Vă rugăm să spuneţi medicului dacă copilul aflat în îngrijirea dumneavoastră are 
antecedente de abuz de alcool.
Granulomatoza Wegener:Enbrel nu este recomandat pentru tratamentul granulomatozei 
Wegener, o boală inflamatorie rară. Dacă copilul aflat în îngrijirea dumneavoastră suferă de 
granulomatoză Wegener, discutaţi cu medicul.
Medicamente antidiabetice:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă copilul are diabet sau ia 
medicamente pentru tratamentul diabetului. Medicul dumneavoastră ar putea decide ca copilul 
să ia o doză mai mică de medicament antidiabetic cât timp ia Enbrel.
Copii şi adolescenţi
Vaccinări:Pe cât posibil, copiii trebuie să fie la zi cu toate vaccinările înainte de utiliza Enbrel. Unele 
vaccinuri, cum este vaccinul polio oral, nu trebuie administrate în timpul utilizării Enbrel. Vă rugăm să 
discutaţi cu medicul copilului înainte ca acesta săprimească vreun vaccin.
Enbrel nu trebuie utilizat în mod normal la copiii cu poliartrită sau oligoartrită extinsă cu vârsta sub 2 
ani, la copiii cu artrită asociată entezitei sau artrităpsoriazică cu vârsta sub 12 ani sau la copiii cu 
psoriazis cu vârsta sub 6 ani.
Enbrel împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă copilul ia, a luat recent sau s-ar putea să ia 
orice alte medicamente (inclusiv anakinra, abatacept sau sulfasalazină), inclusiv dintre cele eliberate 
fără prescripţie medicală. Copilul nu trebuie să utilizeze Enbrel cu medicamente care conţin 
substanţele active anakinra sau abatacept.
Sarcina şi alăptarea
Enbrel trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este necesar.Trebuie să vă adresaţi medicului 
dumneavoastră în cazul în care rămâneţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să 
rămâneţi gravidă.
Dacă vi s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, sugarul dumneavoastră poate avea un risc crescut de 
infecţii. În plus, un studiu a constatat că s-au înregistrat mai multe defecte congenitale la mamele 
cărora li s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, comparativ cu mamele cărora nu li s-au administrat 

323
etanercept sau alte medicamente similare (inhibitori de TNF), dar nu aexistat un tipar anume al 
tipurilor de defecte congenitale raportate. Un alt studiu nu a evidențiat  un risc crescut de apariție a 
defectelor congenitale atunci când mamei i se administrase Enbrel în timpul sarcinii. Medicul 
dumneavoastră vă va ajuta să decideţi dacă beneficiile tratamentului depăşesc riscul potenţial pentru 
copilul dumneavoastră. 
Spuneți medicului dumneavoastră dacă doriți să alăptați în timpul tratamentului cu Enbrel. Este 
important să spuneți medicului copilului dumneavoastră și altorprofesioniști din domeniul sănătății 
despre utilizarea Enbrel în timpul sarcinii și alăptării, înainte de a i se administra orice vaccin copilului 
dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu este de aşteptat ca Enbrel să afecteze capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3.Cum să utilizaţi Enbrel
Utilizarea la copiişi adolescenţi
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu 
medicul sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă aveţi impresia că efectul Enbrel este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
Doza şi frecvenţa de administrare corespunzătoare pentru copil sau adolescent depinde de greutatea sa 
corporală şi de boală. Medicul vă va da indicaţii detaliate privind prepararea şi măsurarea dozei 
corespunzătoare.
Flaconul cu concentraţia de 10 mg este destinat copiilor, prescris în doză de 10 mg sau mai mică. 
Fiecare flacon trebuie utilizat  doar pentru o singură doză, la un singur pacient, iar orice cantitate de 
soluţie neutilizată trebuie aruncată.
Doza uzuală pentru poliartrită sau oligoartrită extinsă la pacienţi începând cu vârsta de 2 ani, artrită 
asociată entezitei sau artrită psoriazică la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, este de 0,4mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 25mg) administrată de două ori pe săptămână 
sau 0,8 mg Enbrel pe kg (până la maximum 50 mg) administrată o dată pe săptămână.
Pentru psoriazisul la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani, doza uzuală este de 0,8mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 50mg) şi trebuie administrată o dată pe 
săptămână. Dacă Enbrel nu va avea nici un efect asupra stării copilului după 12săptămâni, medicul 
v-ar putea indica să încetaţi utilizarea acestui medicament.
Modul şi calea de administrare
Administrarea Enbrel se face printr-o injecţie sub piele (injecţie subcutanată).
Enbrel poate fi utilizat cu sau fără alimente sau băuturi.
Pulberea trebuie dizolvată înainte de utilizare. Instrucţiuni detaliate asupra modului de preparare 
şi injectare a Enbrel sunt furnizate la punctul 7, „Instrucțiuni de utilizare”. Nu amestecaţi soluţia 
de Enbrel cu niciun alt medicament.
Pentru a vă aduce aminte mai uşor, ar putea fi util să notaţi într-un jurnal zilele din săptămână în care 
trebuie să fie utilizat Enbrel

324
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Enbrel
Dacă aţi utilizat mai mult Enbrel decât trebuie (fie injectându-vă prea mult o singură dată, fie 
utilizându-l prea frecvent), spuneţi imediat unui medic sau farmacist. Luaţi întotdeauna cu 
dumneavoastră cutia medicamentului, chiar dacă este goală.
Dacă uitaţi să injectaţi Enbrel
Dacă uitaţi să administraţi o doză, trebuie să o injectaţi de îndată ce vă aduceţi aminte, cu excepţia 
cazului în care următoarea doză este programată pentru a doua zi, caz în care trebuie să săriţi doza 
uitată. Apoi continuaţi să injectaţi medicamentul în zilele obişnuită(e). Dacă nu vă aduceţi aminte până 
în ziua în care este programată următoarea doză, nu administraţi copilului o doză dublă (două doze în 
aceeaşi zi) pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Enbrel 
Simptomele dumneavoastră pot reveni la întreruperea tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
4.Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate 
persoanele. 
Reacţii alergice
În cazul în care se întâmplă copilului vreunul dintre evenimentele de mai jos, nu îi mai administraţi 
nicio cantitate de Enbrel. Spuneţi imediat medicului sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai 
apropiat spital.
Dificultăţi de înghiţire sau de respiraţie
Tumefierea feţei, gâtului, mâinilor sau picioarelor
Stare de nervozitate sau anxietate, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie 
de încălzire
Erupţii cutanate severe, mâncărime saupapule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care 
provoacă adeseori o senzaţie de mâncărime)
Reacţiile alergice grave sunt rar întâlnite. În cazul în care copilul are oricare dintre simptomele de mai 
sus, este posibil să aibă o reacţie alergică la Enbrel, de aceea trebuie să solicitaţi imediat asistenţă 
medicală.
Reacţii adverse grave
Dacă observaţi una dintre următoarele reacţii, copilul ar putea avea nevoie de asistenţă medicală de 
urgenţă.
Semne de infecţie gravă, cum sunt febra înaltă posibil însoţită de tuse, respiraţie greoaie, 
frisoane, stare de slăbiciune sau o zonă fierbinte, roşie, sensibilă şi dureroasă apărută pe pielea 
sau încheieturile copilului
Semne de tulburări sanguinecum sunt sângerarea, învineţirea sau paloarea
Semne detulburări ale nervilor, cum sunt senzaţia de amorţeală sau furnicături, modificările 
de vedere, durerea oculară sau instalarea unei stări de slăbiciune a mâinilor sau picioarelor
Semne de insuficienţă cardiacăsau înrăutăţire a insuficienţei cardiace, cumsunt oboseala 
sau respiraţia greoaie care apar atunci când faceţi o activitate, tumefierea gleznelor, o senzaţie 

325
de plenitudine în gât şi abdomen, respiraţie greoaie sau tuse pe timpul nopţii, coloraţie albăstruie 
a unghiilor sau buzelor copilului
Semne de cancer: Cancerul poate afecta orice parte a organismului, inclusiv pielea şi sângele, 
iar semnele posibile vor depinde de tipul şi localizarea cancerului. Aceste semne pot include 
scădere a greutăţii corporale, febră, tumefiere(cu sau fără durere), tusepersistentă, prezenţa 
umflăturilor sau creşteri pe piele
Semne de reacţii autoimune(când anticorpii care se formează pot dăuna ţesuturilor normale 
ale organismului) cum sunt dureri, mâncărime, slăbiciune, precum şi respiraţie, gândire, senzaţii 
sau vedere anormale
Semne de lupus sau sindrom asemănător lupusului, cum sunt modificări ale greutăţii 
corporale, erupţii pe piele persistente, febră, dureri musculare sau articulare, sau oboseală
Semne de inflamaţie a vaselor de sângecum sunt durere, febră, înroşire sau încălzire a pielii, 
sau mâncărime.
Acestea sunt reacţii adverse rare sau mai puţin frecvente, însă reprezintă stări grave (rareori, unele 
dintre ele pot fi letale). În cazul în care apar aceste semne, spuneţi imediat medicului dumneavoastră 
sau duceţi copilul la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Reacţiile adverse cunoscute ale Enbrel includ următoarele, în grupe cu frecvenţă descrescătoare: 
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): 
Infecţii (incluzând răceli,sinuzite, bronşite, infecţii ale tractului urinar şi infecţii ale pielii); 
reacţii la locul de injectare (incluzând sângerare, învineţire, înroşire, mâncărimi, durere şi 
tumefiere) (acestea nu apar la fel de frecvent după prima lună de tratament; unii pacienţi au 
făcut o reacţie la un loc de injectare care a fost utilizat recent); și durere de cap.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): 
Reacţii alergice; febră; erupţii trecătoare pe piele; mâncărime; anticorpi îndreptaţi împotriva 
ţesutului normal (formarea de autoanticorpi).
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): 
Infecţii grave (incluzând pneumonia, infecţiile profunde ale pielii, infecţii ale încheieturilor, 
infectarea sângelui şi infecţii cu diverse localizări); agravarea insuficienţei cardiace congestive, 
scăderea numărului de celule sanguine roşii, scăderea numărului de celule sanguine albe, 
scăderea numărului de neutrofile (un tip de celule albe sanguine), scăderea numărului de 
plachete sanguine; cancer de piele (cuexcepţia melanomului); tumefierea localizată a pielii 
(edem angioneurotic); papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care provoacă adeseori 
o senzaţie de mâncărime); inflamaţie oculară; psoriazis (nou sau agravat); inflamaţia vaselor de 
sânge care afectează mai multe organe; valori crescute la testele ficatului (la pacienţii cărora li 
se administrează concomitent tratament cu metotrexat, proporţia valorilor crescute la testele 
ficatului este frecventă); crampe şi dureri la nivelul abdomenului, diaree, scădere în greutate sau 
sânge în scaun (semne de probleme ale intestinului)
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): 
Reacţii alergice grave (incluzând tumefieri severe, localizate, ale pielii, şi respiraţie şuierătoare); 
limfom (un tip de cancer al sângelui); leucemie (un cancer care afectează sângele şi măduva 
osoasă); melanom (un tip de cancer de piele); scăderea concomitentă a numărului de plachete 
sanguine şi celule sanguine albe şi roşii; tulburări ale sistemului nervos (cu slăbiciune musculară 
severă şi semne şi simptome similare cu cele întâlnite în scleroza multiplă sau în inflamaţia 
nervilor oculari sau măduvei spinării); tuberculoză; insuficienţă cardiacă congestivă nou 
instalată; convulsii; lupus sau sindrom de tip lupus (simptomele pot include erupţii persistente 
pe piele, febră, dureri ale încheieturilor şi oboseală); erupţii pe piele care pot duce la apariţiade 
băşici şi descuamarea severă a pielii; reacții lichenoide (erupție pe piele de culoare roșie-
purpurie, însoțită de mâncărimi și/sau linii întretăiate de culoare albă-gri pe mucoase); 
inflamaţia ficatului determinată de propriul sistem imunitar al organismului (hepatită 
autoimună; la pacienţii care primesc, de asemenea şi tratament cu metotrexat, grupa de 
frecvenţă este „mai puţin frecventă”); boală imună care poate afecta plămânii, pielea şi nodulii 

326
limfatici (sarcoidoză); inflamația sau fibrozarea plămânilor (la pacienţii care primesc, de 
asemenea şi tratament cu metotrexat, frecvenţa inflamației sau fibrozării plămânilor este „mai 
puţin frecventă”); deteriorarea celor mai mici filtre din rinichii dumneavoastră, conducând la 
afectarea funcţiei rinichilor (glomerulonefrită).
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane): insuficienţa funcţiei măduvei osoase de 
a produce celule sanguine de importanţă crucială.
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile): carcinom cu 
celule Merkel (un tip de cancer de piele); Sarcom Kaposi, un cancer rar asociat infecției cu 
virusul herpetic uman 8. Sarcomul Kaposi se manifestă cel mai frecvent sub formă de leziuni 
vineții pe piele; activarea excesivă a globulelor albe din sânge, asociată cu inflamaţii (sindrom 
de activare macrofagică); reactivarea hepatitei B (o infecţie hepatică); agravarea unei afecţiuni 
numită dermatomiozită (inflamaţie musculară şi slăbiciune asociată cu erupţie trecătoare pe 
piele).
Reacţii adverse suplimentare la copii şi adolescenţi
Reacţiile adverse şi frecvenţele lor observate la copii şi adolescenţi sunt similare cu cele descrise mai 
sus.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi 
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este 
menţionat în Anexa V. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii 
suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5.Cum se păstrează Enbrel
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXP. Data de expirare se 
referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
Înaintede prepararea soluţiei de Enbrel, Enbrel poate fi păstrat în afara frigiderului, la temperaturi de 
până la maximum 25C pentru o singură perioadă de până la patru săptămâni; după care, el nu trebuie 
păstrat din nou la frigider. Dacă nu este utilizat în decurs de patru săptămâni de la scoaterea din 
frigider, Enbrel trebuie eliminat. Se recomandă să înregistraţi data la care Enbrel este scos din frigider 
şi data după care Enbrel trebuie eliminat (nu mai mult de 4 săptămâni după scoaterea din frigider). 
Această nouă dată de expirare nu trebuie să depăşească data de expirare menţionată pe cutie.
După prepararea soluţiei de Enbrel se recomandă utilizarea imediată. Cu toate acestea, soluţia poate fi 
utilizată până la 6 ore când este păstrată la temperaturi până la 25C.
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi că soluţia nu este limpede sau conţine particule. Soluţia 
trebuie să fie limpede, incoloră până la de culoare galben deschis sau maro deschis, fără elemente 
solide, flocoane sau particule.
Nu aruncaţiniciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să 
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

327
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Enbrel
Componenta activă a Enbrel este etanercept. Fiecare flacon de Enbrel 10 mg pulbere şi solvent pentru 
soluţie injectabilă de uz pediatric conţine 10mg de etanercept. După reconstituire, soluţia conţine          
etanercept 10 mg/ml.
Celelalte componente sunt:
Pulbere: manitol (E421), zahăr şi trometamol.
Solvent: apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Enbrel şi conţinutul ambalajului
Enbrel 10 mg pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă de uz pediatriceste furnizat sub formă de 
pulbere albă şi solvent pentru soluţie injectabilă (pulbere pentru soluţie injectabilă). Fiecare cutie 
conţine 4flacoane, 4seringi preumplute cu apă pentru preparate injectabile, 4ace, 4 adaptoare pentru 
flacon şi 8tampoane cu alcool medicinal.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
Fabricantul
Pfizer Manufacturing Belgium NV
Rijksweg 12,
2870 Puurs-Sint-Amands
Belgia
Pentru orice informaţii referitoare laacest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală ai 
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.
België/Belgique/Belgien
Luxembourg/Luxemburg
PfizerNV/SA
Tél/Tel: +32 (0)2 554 6211
Česká Republika
Pfizer, spol. s r.o. 
Tel: +420-283-004-111
Kύπρος
PFIZER EΛΛAΣ A.E. (CYPRUS BRANCH)
T: +357 22 817690
Magyarország
Pfizer Kft.
Tel: +36 1 488 3700
Danmark
Pfizer ApS
Tlf.: +45 44201 100
Malta
Vivian Corporation Ltd.
Tel: +35621 344610
Deutschland
Pfizer Pharma GmbH
Tel: +49 (0)30 550055-51000
Nederland
Pfizer bv
Tel: +31 (0)800 63 34 636

328
България
Пфайзер Люксембург САРЛ, 
Клон България 
Teл: +359 2 970 4333
Eesti
Pfizer Luxembourg SARLEesti filiaal
Tel: +372 666 7500
Norge
Pfizer AS
Tlf: +47 6752 61 00
Österreich
Pfizer Corporation Austria Ges.m.b.H.
Tel: +43 (0)1 521 15-0
Ελλάδα
PFIZER EΛΛAΣ A.E.
Τηλ.: +30 210 67 85 800
Polska
Pfizer Polska Sp. z o.o.
Tel.: +48 22 335 61 00
España
Pfizer, S.L.
Télf: +34 91 490 99 00
Portugal
Laboratórios Pfizer, Lda.
Tel: (+351) 21 423 55 00
France
Pfizer
Tél +33 (0)1 58 07 34 40
România
Pfizer Romania S.R.L
Tel: +40 (0) 21 207 28 00
Hrvatska
Pfizer Croatia d.o.o.
Tel: +385 1 3908 777
Slovenija
Pfizer Luxembourg SARL, 
Pfizer, podružnica 
za svetovanje s področja farmacevtske 
dejavnosti, Ljubljana 
Tel: +386 (0)1 52 11 400
Ireland
Pfizer Healthcare IrelandUnlimited Company
Tel: +1800 633 363 (toll free)
Tel: +44 (0)1304 616161
Ísland
Icepharma hf.
Tel: +354 540 8000
Slovenská Republika
Pfizer Luxembourg SARL, organizačná zložka 
Tel: +421 2 3355 5500
Suomi/Finland
Pfizer Oy
Puh/Tel: +358 (0)9430 040
Italia
Pfizer S.r.l.
Tel: +39 06 33 18 21
Sverige
Pfizer AB
Tel: +46 (0)8550 520 00
Latvija
Pfizer Luxembourg SARL filiāle Latvijā
Tel. +371 67035775
Lietuva
Pfizer Luxembourg SARL filialas Lietuvoje
Tel. +3705 2514000
Acest prospect a fost revizuit în 
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente: https   ://www.ema.europa.eu.

329
7.Instrucțiuni de utilizare
Acest punct este împărţit în următoarele subpuncte:
a.Introducere
b.Pregătirea pentru injectare
c.Pregătirea dozei de Enbrel pentru injectare
d.Adăugarea solventului
e.Extragerea soluţiei de Enbrel din flacon
f.Ataşarea acului la seringă
g.Alegerea locului de injectare
h.Pregătirealocului de injectareşi injectarea soluţiei de Enbrel
i.Eliminarea consumabilelor
a.Introducere
Instrucţiunile de mai jos explică modul de preparare şi injectare a Enbrel. Vă rugăm să citiţi cu atenţie 
aceste instrucţiuni şi să le urmaţi pas cu pas. Medicul copilului sau asistenta acestuia vă vor instrui 
asupra tehnicii de efectuare a injecţiei şi asupra cantităţii  de administrat copilului. Nu încercaţi să 
administraţi o injecţie decât dacă sunteţi sigur că aţi înţeles modul de pregătire şi administrare a 
injecţiei.
Această injecţie nu trebuie amestecată în aceeaşi seringă sau flacon cu niciun alt medicament. Vezi 
pct. 5 pentru instrucţiuni privind păstrarea Enbrel.
b.Pregătirea pentru injectare
Spălaţi-vă bine pe mâini.
Alegeţi o suprafaţă de lucru plană, curată şi bine iluminată.
Tăviţa de dozaj trebuie să conţină articolele prezentate mai jos. (În caz contrar, nu utilizaţi tăviţa 
şi întrebaţi farmacistul). Utilizaţi numai articolele specificate mai jos. NUutilizaţi nicio altă 
seringă.
1 Flacon cu Enbrel
1 Seringă preumplută conţinând solvent limpede, incolor (apă pentru preparate injectabile)
1 Ac
1 Adaptor pentru flacon
2 Tampoane cu alcool medicinal
Verificaţi data de expirare înscrisă atât pe eticheta flaconului cât şi pe eticheta seringii. Acestea 
nu trebuie utilizate după data înscrisă (luna şi anul).
c.Pregătirea dozei de Enbrel pentru injectare
Scoateţi conţinutul tăviţei.
Scoateţi capacul din plastic al flaconului de Enbrel (vezi diagrama 1). NU îndepărtaţi dopul de 
culoare gri sau inelul din aluminiu dinjurul părţii de sus a flaconului. 
Diagrama 1

330
Utilizaţi un nou tampon cu alcool medicinal pentru a şterge dopul de culoare gri al flaconului de 
Enbrel. După ştergere, nu atingeţi dopul cu mâna şi nu permiteţi ca acesta să atingă vreo 
suprafaţă.
Puneţi flaconul în poziţie verticală pe o suprafaţă curată şi plană.
Înlăturaţi suportul de hârtie al ambalajului adaptorului pentru flacon.
Menţinându-l în ambalajul din plastic, plasaţi adaptorul în partea superioară a flaconului de 
Enbrel astfel încât vârful adaptorului pentru flacon să fie centrat cu cercul reliefat de pe partea 
superioară a dopului flaconului (vezi diagrama 2).
Cu o mână, menţineţi ferm flaconul pe suprafaţa plană. Cu cealaltă mână, împingeţi CU 
PUTERE DREPT ÎN JOSpe ambalajul adaptorului până când simţiţi că vârful adaptorului 
penetrează dopul flaconului şi AUZIŢI ŞI SIMŢIŢI CADRUL ADAPTORULUI 
AŞEZÂNDU-SE ÎN POZIŢIE(vezi diagrama 3). NUapăsaţi adaptorul în unghi (vezi 
diagrama 4). Este important ca vârful adaptorului pentru flacon să penetreze complet dopul 
flaconului.
Diagrama 2Diagrama 3Diagrama 4
CORECTINCORECT
Ţinând flaconul cu o mână, înlăturaţi ambalajul din plastic de pe adaptorul pentru flacon (vezi 
diagrama 5).
Diagrama 5
Înlăturaţi capacul de protecţie al seringii rupând capacul alb de-a lungul perforaţiei. Pentru a 
face acest lucru ţineţi gulerul capacului alb cu o mână şi, apucând capătul acestuia cu cealaltă 
mână, îndoiţi-l în sus şi în jos până când se rupe (vezi diagrama 6). NU înlăturaţi gulerul alb 
care rămâne pe seringă.
Diagrama 6
Nu utilizaţi seringa dacă perforaţia dintre vârful şi gulerul acesteia este deja ruptă. Repetaţi 
operaţiunea cu o altă tăviţă de dozare.

331
Ţinând corpul desticlă al seringii (nu gulerul alb) într-o mână şi adaptorul pentru flacon (nu 
flaconul) în cealaltă mână, conectaţi seringa la adaptorul pentru flacon introducând vârful în 
deschizătură şi rotind în sens orar până când se fixează complet (vezi diagrama 7).
Diagrama 7
d.Adăugarea solventului
Ţinând flaconul pe suprafaţa plană, împingeţi FOARTE ÎNCETpistonul până când tot 
solventul trece în flacon. Aceasta va ajuta la reducerea spumei (o multitudine de bule) (vezi 
diagrama 8). 
Odată ce solventul a fost adăugat la Enbrel, pistonul se poate mişca în sus singur. Aceasta se 
datorează presiunii aerului şi nu reprezintă un motiv de îngrijorare.
Diagrama 8
Cu seringa ataşată, imprimaţi câteva uşoare mişcări circulare flaconului, pentru a dizolva 
pulberea (vezi diagrama 9). NU scuturaţi flaconul. Aşteptaţi până când se dizolvă întreaga 
cantitate de pulbere (de obicei durează mai puţin de 10 minute). Soluţia trebuie să fie limpede şi 
incoloră până la galben deschis sau maro deschis, fără elemente solide, flocoane sau particule. 
Este posibil ca în flacon să rămână o anumită cantitate de spumă albă – acest lucru este normal. 
NUutilizaţi Enbrel dacă întreaga cantitate de pulbere din flacon nu se dizolvă în decurs de 10 
minute. Reluaţi operaţiunea cu o altă tăviţă de dozaj.
Diagrama 9
e.Extragerea soluţiei de Enbrel din flacon
Medicul sau asistenta acestuia trebuia să vă fi instruit asupra cantităţii adecvate de soluţie care 
trebuie extrasă din flacon. Dacă nu aţi fost instruit de către medic, vă rugăm să îl/să o contactaţi.
Cu seringa încă ataşată la flacon şi la adaptorul flaconului, ţineţi flaconul cu susul în jos la 
nivelul ochilor. Împingeţi pistonul până la capăt în seringă (vezi diagrama 10).

332
Diagrama 10
Apoi, trageţi încet de piston pentru a extrage lichidul în seringă (vezi diagrama 11). Extrageţi 
numai acea cantitate de lichid pe care v-a indicat-o medicul copilului. După ce aţi extras 
întreaga cantitate de Enbrel din flacon, este posibil să rămână o cantitate oarecare de aer în 
seringă. Nu trebuie să vă preocupe acest lucru pentru că veţi înlătura aerul mai târziu.
Diagrama 11
Ţinând flaconul în sus, deşurubaţi seringa de la adaptorul flaconului rotind-o în sensul invers 
acelor de ceasornic (vezi diagrama 12).
Diagrama 12
Puneţi seringa umplută pe suprafaţa curată, plană. Asiguraţi-vă că vârful nu atinge nimic. Aveţi 
grijă să nu apăsaţi pe piston.
f.Ataşarea acului la seringă
Acul a fost pus într-un capac din plastic pentru a fi menţinut steril.
Pentru a deschide capacul din plastic, ţineţi cu o mână capătul scurt, larg. Puneţi cealaltă mână 
pe porţiunea lungă a capacului.
Pentru a rupe sigiliul, îndoiţi capătul mai larg în sus şi în jos până se rupe (vezi diagrama 13).
Diagrama 13

333
După ruperea sigiliului, înlăturaţi capătul scurt, larg, al capacului din plastic.
Acul va rămâne în partea lungă a capacului.
Ţinând cu o mână acul şi capacul, luaţi seringa şi introduceţi vârful acesteia în deschizătura 
acului.
Ataşaţi seringa la ac rotind în sensul acelor de ceasornic până când se fixează complet (vezi 
diagrama 14).
Diagrama 14
Îndepărtaţi capacul acului trăgându-l ferm de pe seringă şi având grijă să nu atingeţi acul şi să 
nu permiteţi acestuia să atingă nicio suprafaţă (vezi diagrama 15). Aveţi grijă să nu îndoiţi sau 
răsuciţi capacul în timpul scoaterii, pentru a nu deteriora acul.
Diagrama 15
Ţinând seringa cu acul în sus, scoateţi orice bulă de aer împingând încet pistonul până când 
aerul este eliminat (vezi diagrama16).
Diagrama 16
g.Alegerea locului de injectare
Cele trei locuri de injectare recomandate pentru Enbrel includ: (1) partea din faţă a regiunii 
mijlocii a coapselor; (2) abdomenul, cu excepţia unei regiuni de 5cm în jurul ombilicului; şi (3) 
partea exterioară a braţelor (vezi diagrama 17). Dacă vă injectaţi singur, nu trebuie să utilizaţi 
partea exterioară a braţelor.

334
Diagrama 17
La fiecare injecţie trebuie folosit un loc de injectare diferit. Fiecare nouă injecţie trebuie 
administrată la cel puţin 3cm de un loc de injectare mai vechi. NUinjectaţi în zone în care 
pielea este sensibilă, învineţită, roşie sau întărită. Evitaţi zonele cu cicatrice sau vergeturi.
(Poate fi util să notaţi locul injecţiilor precedente).
Dacă copilul are psoriazis, trebuie să încercaţi să nu injectaţi direct în zonele de piele ridicate, 
îngroşate, înroşite sau solzoase („leziuni psoriazice ale pielii”).
h.Pregătirea locului de injectare şi injectarea soluţiei de Enbrel
Ştergeţilocul în care urmează să fie injectat Enbrel cu un nou tampon cu alcool medicinal, 
printr-o mişcare circulară. NUatingeţi această zonă înainte de administrarea injecţiei.
Când zona de piele dezinfectată s-a uscat, prindeţi-o şi ţineţi-o ferm cu o mână. Cu cealaltă 
mână ţineţi seringa ca pe un creion.
Cu o mişcare rapidă şi scurtă, introduceţi complet acul în piele, sub un unghi de 45° - 90° (vezi 
diagrama 18). Pe măsură ce veţi căpăta experienţă, veţi găsi unghiul cel mai confortabil pentru 
copil. Fiţi atent să nu introduceţi acul sub piele prea lent sau cu o forţă prea mare.
Diagrama 18
Când acul este introdus complet în piele, daţi drumul pielii. Cu mâna liberă, ţineţi seringa 
aproape de baza acesteia pentru a o stabiliza. Apoi împingeţi pistonul pentru a injecta toată 
soluţia într-un ritm lent, constant (vezi diagrama 19).

335
Diagrama 19
După ce seringa s-a golit, scoateţi acul din piele, având grijă să îl menţineţi sub acelaşi unghi 
sub care a fost introdus.
Apăsaţi un tampon de vată pe locul injecţiei timp de 10 secunde. Poate apărea o sângerare 
uşoară. Nu FRECAŢIlocul injecţiei. Aplicarea unui bandaj este opţională.
i.Eliminarea consumabilelor
Seringa şi acele nu trebuie NICIODATĂrefolosite. Eliminaţi acele şi seringa aşa cum v-a 
explicat medicul dumneavoastră, asistenta sau farmacistul.
Dacă aveţi întrebări, vă rugăm să discutaţi cu un medic, o asistentă medicală sau un farmacist 
care cunosc Enbrel.

336
Prospect: Informaţii pentru utilizator
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
etanercept
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe săutilizaţi acest medicament 
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
   Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
   Medicul dumneavoastră vă va da, de asemenea, Cardul pacientului, care conţine informaţii 
importante privind siguranţa, despre care trebuie să fiţi avertizat înaintea şi în timpul 
tratamentului cu Enbrel.
   Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau 
asistentei medicale.
   Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră sau pentru copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi 
semne de boală ca dumneavoastră sau ca ale copilului aflat în îngrijirea dumneavoastră.
   Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4.
Ce găsiţi în acest prospect
Informaţiile din acest prospect sunt grupate pe următoarele 6 puncte:
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
3.Cum să utilizaţi Enbrel
4.Reacţii adverse posibile
5.Cum se păstrează Enbrel
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii (vezi Instrucțiuni de utilizare)
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
Enbrel este un medicament care conţine două proteine umane. El blochează activitatea unei alte 
proteine din organism, ce cauzează inflamaţie. Enbrel acţionează prin reducerea inflamaţiei care apare 
în anumite boli.
La adulţi (cu vârsta de 18 ani și peste), Enbrel poate fi utilizat pentru poliartrita reumatoidă
moderată sau severă, artrita psoriazică, spondilartrita axială severăinclusiv spondilita 
anchilozantăşi psoriazisulmoderat sau sever – în fiecare din acestecazuri, de obicei, atunci când 
alte tratamente utilizate pe scară largă nu au dat rezultate suficient de bune sau nu sunt potrivite pentru 
dumneavoastră.
În poliartrita reumatoidă, Enbrel este utilizat de obicei în asociere cu metotrexatul, deşi poate fiutilizat 
şi singur în cazul în care tratamentul cu metotrexat nu este potrivit pentru dumneavoastră. Fie că este 
utilizat singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel poate încetini deteriorarea articulaţiilor 
dumneavoastră, cauzată de poliartrita reumatoidă, şi vă poate îmbunătăţi capacitatea de a vă desfăşura 
activităţile zilnice normale.
Pentru pacienţii cu artrită psoriazică cu afectarearticulară multiplă, Enbrel poate îmbunătăţi 
capacitatea dumneavoastră de a vă desfăşura activităţile zilnice normale. Pentru pacienţii cu articulaţii 
simetrice multiple dureroase sau umflate (de exemplu: mâini, încheieturi sau picioare), Enbrel poate 
încetini deteriorarea structurală a acelor articulaţii, produsă de boală. 
Enbrel este, de asemenea, prescris pentru tratamentul următoarelor boli, la copii şi adolescenţi:

337
 Pentru următoarele tipuri de artrită juvenilă idiopatică, când tratamentul cu metotrexat nu a 
funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru aceştia:
  Poliartrită (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartrită extinsă, la pacienţi 
începând cu vârsta de 2 ani
  Artrită psoriazică, la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani
  Pentru tratamentul artritei asociatecu entezită la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, când 
alte tratamente utilizate pe scară largă nu au funcţionat destul de bine sau nu sunt adecvate 
pentru aceştia
 Psoriazis sever la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani care au avut un răspuns 
inadecvat la (sau nu au putut lua) fototerapie sau alte tratamente sistemice.
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel 
Nu utilizaţi Enbrel
  dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea dumneavoastră sunteţi alergici la etanercept sau 
la oricare dintre celelalte componente ale Enbrel (enumerate la pct. 6). În cazul în care 
dumneavoastră sau copilul aveţi reacţii alergice cum sunt senzaţia de apăsare în piept, respiraţie 
şuierătoare, ameţeală sau erupţii, nu mai injectaţi nicio cantitate de Enbrel şi contactaţi-l pe
medicul dumneavoastră imediat.
  dacă dumneavoastră sau copilul aveţi sau prezentaţi riscul de a face o infecţie gravă a sângelui 
denumită sepsis. Dacă sunteţi nesigur, vă rugăm să-l contactaţi pe mediculdumneavoastră.
  dacă dumneavoastră sau copilul aveţi o infecţie de orice fel. Vă rugăm să discutaţi cu medicul 
dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
Atenţionări şi precauţii 
Înainte să luaţi Enbrel, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Reacţii alergice:În cazul în care dumneavoastră sau copilul aveţi reacţii alergice cum sunt 
senzaţia de apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, ameţeală sau erupţii, nu mai injectaţi nicio 
cantitate de Enbrel şi contactaţi-l pe medicul dumneavoastră imediat.
Infecţii/intervenţii chirurgicale:Dacă dumneavoastră sau copilul faceţi o nouă infecţie sau 
urmează să aveți orice intervenţie chirurgicală majoră, medicul dumneavoastră ar putea dori să 
monitorizeze tratamentul cu Enbrel.
Infecţii/diabet zaharat:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul 
aveţi antecedente de infecţii recurente, sau dacă suferiţi de diabet zaharat sau alte stări care cresc 
riscul de infecţie.
Infecţii/supraveghere: Spuneţi medicului dumneavoastră despre orice călătorie recentă în afara 
regiunii europene. Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi simptome de infecţie cum sunt 
febră, frisoane sau tuse, anunţaţi-vă imediat medicul. Medicul dumneavoastră poate decide să 
continue supravegherea dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră în vederea depistării 
infecţiilor, după ce dumneavoastră sau copilul aţi încetat să utilizaţi Enbrel.
Tuberculoză: Deoarece s-au raportat cazuri de tuberculoză la pacienţii cărora li s-a administrat 
Enbrel, medicul dumneavoastră va verifica prezenţa semnelor şi simptomelor de tuberculoză 
înaintea iniţierii tratamentului cu Enbrel. Această verificare poate include o anamneză medicală 
completă, o radiografie toracică şi un test la tuberculină.Efectuarea acestor examene trebuie 
înregistrată în Cardul pacientului.Este foarte important să-i spuneţi medicului dacă 
dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aţi avut vreodată tuberculoză sau dacă aţi fost în 
contact strâns cu cineva care a avut tuberculoză. Dacă apar simptome de tuberculoză (cum sunt 

338
tuse persistentă, scădere în greutate, apatie, febră uşoară) sau orice altă infecţie în timpul sau 
după tratament, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
Hepatită B: Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră 
aveţi sau aţi avut vreodată hepatită B. Înainte ca dumneavoastră sau copilul să începeţi 
tratamentul cu Enbrel, medicul trebuie să efectueze un test pentru depistarea infecţiei cu virusul 
hepatitei B. Tratamentul cu Enbrel poate duce la reactivarea hepatitei B la pacienţii care au fost 
infectaţi anterior cu virusul hepatitei B. În acest caz, trebuie să opriţi utilizarea Enbrel.
Hepatită C:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul aveţi hepatită de 
tip C. Este posibil ca medicul dumneavoastră să supravegheze tratamentul cu Enbrel în cazul în 
care infecţia se agravează.
Tulburăriale sângelui: Solicitaţi imediat asistenţă medicală în cazul în care dumneavoastră sau 
copilul prezentaţi semne sau simptome cum sunt febră persistentă, dureri în gât, învineţire, 
sângerărisau paloare. Asemenea simptome ar putea indica existenţa unor tulburări ale sângelui 
care au potenţialul de a fi ameninţătoarede viață, ceea ce ar putea face necesară întreruperea 
tratamentului cu Enbrel.
Tulburări ale sistemului nervos şi tulburări oculare:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă 
dumneavoastră sau copilul aveţi scleroză multiplă, nevrită optică (inflamaţia nervilor oculari) 
sau mielită transversă (inflamaţia măduvei spinării). Medicul dumneavoastră va stabili dacă 
Enbrel reprezintă un tratament potrivit.
Insuficienţa cardiacă congestivă:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau 
copilul aveţi antecedente de insuficienţă cardiacă congestivă, deoarece Enbrel trebuie utilizat cu 
precauţie în asemenea împrejurări.
Cancer:Înainte dea vi se administra Enbrel, spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi sau 
aţi avut vreodată limfom (un tip de cancer al sângelui) sau orice alt tip de cancer.
Pacienţii cu artrită reumatoidă severă, care au avut boala timp îndelungat, pot prezenta un riscde 
dezvoltare a limfomului mai mare decât media.
Copiii şi adulţii care iau Enbrel pot prezenta un risc crescut de dezvoltare a limfomului sau a 
unui alt tip de cancer.
Unii pacienți copii şi adolescenţi care au primit Enbrel sau alte medicamente care acţionează în 
acelaşi fel ca şi Enbrel au dezvoltat cancere, inclusiv tipuri neobişnuite, care uneori au condus la 
deces.
Unii pacienţi cărora li s-a administrat Enbrel au dezvoltat cancere ale pielii.Spuneţi medicului 
dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi orice modificări ale aspectului pielii 
sau umflături pe piele.
Varicelă: Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aţi fost expus la infecţia cu 
varicelă în timpul tratamentului cu Enbrel. Medicul dumneavoastră va stabili dacă este necesar 
un tratament preventiv împotriva varicelei.
Latex:Capacul acului este fabricat din latex (cauciuc natural uscat). Înainte de utilizarea Enbrel, 
contactaţi-l pe medicul dumneavoastră în cazul în care capacul acului va fi manipulat de o 
persoană cu hipersensibilitate (alergie), cunoscută sau posibilă, la latex, sau dacă urmează ca 
Enbrel să fie administrat unei asemenea persoane.
Abuzul de alcool:Enbrel nu trebuie utilizat pentru tratamentul hepatitei asociate cu abuzul de 
alcool. Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul aflat în 
îngrijirea dumneavoastră aveţi antecedente de abuz de alcool.
Granulomatoza Wegener:Enbrel nu este recomandat pentru tratamentul granulomatozei 
Wegener, o boală inflamatorie rară. Dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră suferiţi de granulomatoză Wegener, discutaţi cu mediculdumneavoastră.
Medicamente antidiabetice: Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul 
aveţi diabet sau luaţi medicamente pentru tratamentul diabetului. Medicul dumneavoastră ar 
putea decide ca dumneavoastră sau copilul să luaţi o doză mai mică de medicament antidiabetic 
cât timp luaţi Enbrel. 
Copii şi adolescenţi 
Vaccinări: Pe cât posibil, copiii trebuie să fie la zi cu toate vaccinările înainte de a utiliza Enbrel. 
Unele vaccinuri, cum este vaccinul polio oral, nu trebuie administrate în timpul utilizării Enbrel. Vă 

339
rugămsă discutaţi cu medicul copilului înainte ca acesta să primească vreun vaccin.
Enbrel nu trebuie utilizat în mod normal la copiii cu poliartrită sau oligoartrită extinsă cu vârsta sub 2 
ani, la copiii cu artrită asociată cu entezită sau artrită psoriazică cu vârsta sub 12 ani, sau la copiii cu 
psoriazis cu vârsta sub 6 ani.
Enbrel împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea 
să luaţi orice alte medicamente (inclusivanakinra, abatacept sau sulfasalazină), inclusiv dintre cele 
eliberate fără prescripţie medicală. Nici dumneavoastră şi nici copilul nu trebuie să utilizaţi Enbrel cu 
medicamente care conţin substanţele active anakinra sau abatacept.
Sarcina şi alăptarea
Enbrel trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este în mod clar necesar. Trebuie să vă adresaţi 
medicului dumneavoastră în cazul în care rămâneţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau 
intenţionaţi să rămâneţi gravidă.
Dacă vi s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, sugarul dumneavoastră poate avea un risc crescut de 
infecţii. În plus, un studiu a constatat că s-au înregistrat mai multe defecte congenitale atunci când
mama a primit tratament cuEnbrel în timpul sarcinii, comparativ cu mamele cărora nu li s-au 
administrat Enbrelsau alte medicamente similare (inhibitori de TNF), dar nu a existat un tipar anume 
al tipurilor de defecte congenitale raportate. Un alt studiu nu a evidenţiat un risc crescut de apariţie a 
defectelor congenitale atunci când mamei i se administrase Enbrel în timpul sarcinii. Medicul 
dumneavoastră vă va ajuta să decideţi dacă beneficiile tratamentului depăşesc riscul potenţial pentru 
copilul dumneavoastră. 
Spuneți medicului dumneavoastră dacă doriți să alăptați în timpul tratamentului cu Enbrel. Este 
important să spuneți medicului copilului dumneavoastră și altor profesioniști din domeniul sănătății 
despre utilizarea Enbrel în timpul sarcinii și alăptării, înainte de a i se administra orice vaccin copilului 
dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu este de aşteptat ca Enbrel să afecteze capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Enbrel conţine sodiu
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1mmol (23mg) per unitate dozată, adică practic „nu 
conţine sodiu”.
3.Cum să utilizaţi Enbrel
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul sau cu 
farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă aveţi impresia că efectul Enbrel este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
Cartușul dozator este disponibil în concentrații de 25 mg și 50 mg.

340
Dozajul la pacienţii adulţi (cu vârste de 18 ani saumai mari)
Poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilartrita axială inclusiv spondilita anchilozantă
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână, sub forma unei 
injecţii sub piele. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea stabili o altă frecvenţă la care să 
vă injectaţi Enbrel. 
Psoriazisul în plăci
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.  
Ca alternativă, este posibil să se administreze 50mg de două ori pe săptămână timp de până la 
12 săptămâni, urmate de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână. 
Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să utilizaţi Enbrel şi dacă este necesară reluarea 
tratamentului, în funcţie de răspunsul la tratamentul pe care l-aţi avut. Dacă Enbrel nu va avea niciun 
efect asupra stării dumneavoastră după 12 săptămâni, s-ar putea ca medicul dumneavoastră să vă 
indice să încetaţi să mai utilizaţi acest medicament.
Utilizarea la copiişi adolescenţi
Doza şi frecvenţa de administrare corespunzătoare pentru copil sau adolescent depinde de greutatea sa 
corporală şi de boală. Medicul dumneavoastră va determina doza corectă pentru copil şi va prescrie o 
concentraţie adecvată de Enbrel (10 mg, 25 mg sau 50 mg).
Doza uzuală pentru poliartrită sau oligoartrită extinsă la pacienţi începând cu vârsta de 2 ani, artrită
asociată cu entezită sau artrită psoriazică la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, este de 0,4mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 25mg) administrată de două ori pe săptămână 
sau 0,8 mg Enbrel pe kgde greutate corporală(până lamaximum 50 mg) administrată o dată pe 
săptămână.
Pentru psoriazis la pacienţi începând cu vârstade 6 ani, doza uzuală este de 0,8mg de Enbrel pe kg de 
greutate corporală (până la maximum 50mg) şi trebuie administrată o dată pe săptămână. Dacă Enbrel 
nu va avea nici un efect asupra stării copilului după 12săptămâni, medicul v-ar putea indica să încetaţi 
utilizarea acestui medicament.
Medicul vă va da indicaţii detaliate privind prepararea şi măsurarea dozei corespunzătoare.
Modul şi calea de administrare
Administrarea Enbrel se face printr-o injecţie sub piele (injecţie subcutanată).
Enbrel poate fi utilizat cu sau fără alimente sau băuturi.
Instrucţiuni detaliate asupra modului de injectare a Enbrel sunt furnizate la „Instrucţiuni de 
utilizare”. Nu amestecaţi soluţia de Enbrel cu niciun alt medicament.
Pentru a vă aduce aminte mai uşor, ar putea fi util să notaţi într-un jurnal ziua(zilele) din săptămână în 
care trebuie să fie utilizat Enbrel.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Enbrel
Dacă aţi utilizat mai mult Enbrel decât trebuie (fie injectându-vă prea mult o singură dată, fie 
utilizându-l prea frecvent), spuneţi imediat unui medic sau farmacist. Luaţi întotdeauna cu 
dumneavoastră cutia medicamentului, chiar dacă este goală.

341
Dacă uitaţi să injectaţi Enbrel
Dacă uitaţi să administraţi o doză, trebuie să o injectaţi de îndată ce vă aduceţi aminte, cu excepţia 
cazului în care următoarea doză este programată pentru a doua zi, caz în care trebuie să săriţi doza 
uitată. Apoi continuaţi să injectaţi medicamentul în ziua(zilele) obişnuită(e). Dacă nu vă aduceţi 
aminte până în ziua în care este programată următoarea doză, nu injectaţi o doză dublă (două doze în 
aceeaşi zi) pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Enbrel 
Simptomele dumneavoastră pot reveni la întreruperea tratamentului. 
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
4.Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate 
persoanele.
Reacţii alergice
În cazul în care se întâmplă vreunul dintre evenimentele de mai jos, nu mai injectaţi nicio cantitate de 
Enbrel. Spuneţi imediat mediculuidumneavoastrăsau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai 
apropiat spital.
Dificultăţi de înghiţire sau de respiraţie
Tumefierea feţei, gâtului, mâinilor sau picioarelor
Stare de nervozitate sau anxietate, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie 
de încălzire
Erupţii cutanate severe, mâncărime sau papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care 
provoacă adeseori o senzaţie de mâncărime)
Reacţiile alergice grave sunt rar întâlnite. Cu toate acestea, oricare dintre simptomele de mai sus ar 
putea indica o reacţie alergică la Enbrel, de aceea trebuie să solicitaţi imediat asistenţă medicală.
Reacţii adverse grave
Dacă observaţi una dintre următoarele reacţii, dumneavoastră sau copilul aţi putea avea nevoie de 
asistenţă medicală de urgenţă.
Semne de infecţie gravă, cum sunt febra înaltă posibil însoţită de tuse, scurtare a respiraţiei, 
frisoane, stare de slăbiciune sau o zonă fierbinte, roşie, sensibilă, dureroasă apărută pe piele sau 
încheieturi
Semne de tulburări sanguinecum sunt sângerarea, învineţirea sau paloarea
Semne de tulburări ale nervilor, cum sunt senzaţia de amorţeală sau furnicături, modificările 
de vedere, durerea oculară sau instalarea unei stări de slăbiciune la nivelul mâinii sau piciorului
Semne deinsuficienţă cardiacă sau înrăutăţire a insuficienţei cardiace, cum sunt oboseala 
sau scurtare a respiraţiei care apar atunci când faceţi o activitate, tumefierea gleznelor, o 
senzaţie de plenitudine în gât şi abdomen, scurtare a respiraţiei sau tuse pe timpul nopţii, 
coloraţie albăstruie a unghiilor sau buzelor
Semne de cancer: Cancerul poate afecta orice parte a organismului, inclusiv pielea şi sângele, 
iar semnele posibile vor depinde de tipul şi localizarea cancerului. Aceste semne pot include 
scădere a greutăţii corporale, febră, tumefiere (cu sau fără durere), tuse persistentă, prezenţa 
umflăturilor sau creşteri pe piele

342
Semne de reacţii autoimune(când anticorpii care se formează pot dăuna ţesuturilor normale 
ale organismului) cum sunt dureri, mâncărime, slăbiciune, precum şi respiraţie, gândire, senzaţii 
sau vedere anormale
Semne de lupus sau sindrom asemănător lupusului, cum sunt modificări ale greutăţii corporale, 
erupţii pe piele persistente, febră, dureri musculare sau articulare, sau oboseală
Semne de inflamaţie a vaselor de sângecum sunt durere, febră, înroşire sau încălzire a pielii, 
sau mâncărime.
Acestea sunt reacţii adverse rare sau mai puţin frecvente, însă reprezintă stări grave (rareori, unele 
dintre ele pot fi letale). În cazul în care apar aceste semne, spuneţi imediat medicului dumneavoastră 
sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Reacţiile adverse cunoscute ale Enbrel includ următoarele, în grupe cu frecvenţă descrescătoare:
Foarte frecvente pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane:
Infecţii (incluzând răceli, sinuzite, bronşite, infecţii ale tractului urinar şi infecţii ale pielii); 
reacţii la locul de injectare (incluzând sângerare, învineţire, înroşire, mâncărimi, durere şi 
tumefiere) (acestea nu apar la fel defrecvent după prima lună de tratament; unii pacienţi au 
făcut o reacţie la un loc de injectare care a fost utilizat recent); şi durere de cap.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
Reacţii alergice; febră; erupţii trecătoare pe piele; mâncărime; anticorpi îndreptaţi împotriva 
ţesutului normal (formarea de autoanticorpi).
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane):
Infecţii grave (incluzând pneumonia, infecţiile profunde ale pielii, infecţii ale încheieturilor, 
infectarea sângelui şi infecţii cu diverse localizări); agravarea insuficienţei cardiace congestive, 
scăderea numărului de celule sanguine roşii, scăderea numărului de celule sanguine albe, 
scăderea numărului de neutrofile (un tip de celule albe sanguine), scăderea numărului de 
plachete sanguine; cancer de piele (cu excepţia melanomului); tumefierea localizată a pielii 
(edem angioneurotic); papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care provoacă adeseori 
o senzaţie de mâncărime); inflamaţie oculară; psoriazis (nou sau agravat); inflamaţia vaselor de 
sânge care afectează mai multe organe; valori crescute la testele ficatului (la pacienţii cărora li 
se administrează concomitent tratament cu metotrexat, proporţia valorilor crescute la testele 
ficatului este frecventă); crampe şi dureri la nivelul abdomenului, diaree, scădere în greutate sau 
sânge în scaun (semne de probleme ale intestinului).
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
Reacţii alergice grave (incluzând tumefieri severe, localizate, ale pielii, şi respiraţie 
şuierătoare); limfom (un tip de cancer al sângelui); leucemie (un cancer care afectează sângele 
şi măduva osoasă); melanom (un tip de cancer de piele); scăderea concomitentă a numărului de 
plachete sanguine şi celule sanguine albe şi roşii; tulburări ale sistemului nervos (cu slăbiciune 
musculară severă şi semne şi simptome similare cu cele întâlnite în scleroza multiplă sau în 
inflamaţia nervilor oculari sau măduvei spinării); tuberculoză; insuficienţă cardiacă congestivă 
nou instalată; convulsii; lupus sau sindrom de tip lupus (simptomele pot include erupţii 
persistente pe piele, febră, dureri ale încheieturilor şi oboseală); erupţii pe piele care pot duce la 
apariţia de băşici şi descuamarea severă a pielii; reacţii lichenoide (erupţie pepiele de culoare 
roşie-purpurie, însoţită de mâncărimi şi/sau linii întretăiate de culoare albă-gri pe mucoase); 
inflamaţia ficatului determinată de propriul sistem imunitar al organismului (hepatită 
autoimună; la pacienţii care primesc, de asemenea şi tratament cu metotrexat, grupa de 
frecvenţă este „mai puţin frecventă”); boală imună care poate afecta plămânii, pielea şi nodulii 
limfatici (sarcoidoză); inflamaţia sau fibrozarea plămânilor (la pacienţii care primesc, de 
asemenea şi tratament cu metotrexat, frecvenţa inflamaţiei sau fibrozării plămânilor este „mai 
puţin frecventă”); deteriorarea celor mai mici filtre din rinichii dumneavoastră, conducând la 
afectarea funcţiei rinichilor (glomerulonefrită).

343
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane): insuficienţa funcţiei măduvei osoase de 
a produce celule sanguine de importanţă crucială.
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile): carcinom cu 
celule Merkel (un tip de cancer de piele); Sarcom Kaposi (un cancer rar asociat infecţiei cu 
virusul herpetic uman 8. Sarcomul Kaposi se manifestă cel mai frecvent sub formă de leziuni 
vineţii pe piele); activarea excesivă a globulelor albe din sânge, asociată cu inflamaţii (sindrom 
de activare macrofagică); reactivarea hepatitei B (o infecţie hepatică); agravarea unei afecţiuni 
numită dermatomiozită (inflamaţie musculară şi slăbiciune asociată cu erupţie trecătoare pe 
piele).
Reacţii adverse la copii şi adolescenţi
Reacţiile adverse şi frecvenţele lor observate la copii şi adolescenţi sunt similare cu cele descrise mai 
sus.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi 
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este 
menţionat în Anexa V. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii 
suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5.Cum se păstrează Enbrel
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe etichetă după „EXP”. Data 
de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
A se păstracartuşul dozator în cutie pentru a fi protejat de lumină.
După scoaterea cartuşului dozator din frigider, aşteptaţi aproximativ 15-30 minute pentru ca soluţia de 
Enbrel din cartuşul dozator să ajungă la temperatura camerei. Nu încălziţi soluţia în niciun alt mod. 
Apoi, se recomandă utilizarea imediată.
Cartuşele dozatoare pot fi păstrate la temperatura camerei (de până la 25°C) pentru o singură perioadă 
de până la 4săptămâni, protejate de lumină; după care acestea nu trebuie păstrate din nou la frigider. 
Enbrel trebuie eliminat dacă nu este utilizat în decurs de patru săptămâni de la scoaterea din frigider. 
Se recomandă să înregistraţi data la care dozatorul de Enbrel este scos din frigider şi data după care 
Enbrel trebuie eliminat (nu mai mult de 4 săptămâni după scoaterea din frigider).
Inspectaţi soluţia din cartuşul dozator, privind prin fereastra de inspectare. Soluţia trebuie să fie 
limpede sau uşor opalescentă, incoloră până la de culoare galben deschis sau maro deschis şi poate 
conţine particule mici de proteine, albe sau aproape transparente. Acest aspect este normal pentru 
Enbrel. Nu utilizaţi soluţia dacă există modificări de culoare, dacă este tulbure sau dacă sunt prezente 
alte particule decât cele descrise mai sus. Dacă sunteţi îngrijorat(ă) de aspectul soluţiei, contactaţi 
farmacistul dumneavoastră pentru ajutor.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să 
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

344
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii 
Ce conţine Enbrel
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
Substanţa activă a Enbrel este etanercept. Fiecare cartuş dozator conţine 0,5ml soluţie, furnizând 
25 mg etanercept.
Celelalte componente sunt zahăr, clorură de sodiu, clorhidrat de L-arginină, fosfat de sodiu monobazic 
dihidrat, fosfat de sodiu dibazic dihidrat şi apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Enbrel şi conţinutul ambalajului
Enbrel este furnizat ca soluţie injectabilă într-un cartuş dozator gata de utilizare. Cartuşul dozator 
trebuie utilizat cu dispozitivul SMARTCLIC. Dispozitivul este furnizat separat. Soluţia este limpede 
până la opalescentă, incoloră, până la de culoare galben deschis sau maro deschis.
Enbrel 25mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
Cutiileconţin 4, 8 sau 24 cartuşe dozatoare şi 8, 16 sau 48 tampoane cu alcool medicinal. Este posibil 
ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
Fabricantul
Pfizer Manufacturing Belgium NV
Rijksweg 12,
2870 Puurs-Sint-Amands
Belgia
Pentru orice informaţii referitoare la acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a 
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.
België/Belgique/Belgien
Luxembourg/Luxemburg
Pfizer NV / SA
Tél/Tel: +32 (0)2 554 62 11
Kύπρος
PFIZER EΛΛAΣ A.E. (CYPRUS BRANCH) 
T: +357 22 817690
Česká Republika
Pfizer, spol. s r.o.
Tel: +420-283-004-111
Magyarország
Pfizer Kft.
Tel: +36 1488 3700
Danmark
Pfizer ApS
Tlf.: +45 44201 100
Malta
Vivian Corporation Ltd.
Tel: +35621 344610
Deutschland
Pfizer Pharma GmbH
Tel: +49 (0)30 550055-51000
Nederland
Pfizer bv
Tel: +31 (0)800 63 34 636

345
България
Пфайзер Люксембург САРЛ, 
Клон България 
Teл: +359 2970 4333
Norge
Pfizer AS
Tlf: +47 67 52 61 00
Eesti
Pfizer Luxembourg SARL Eesti filiaal
Tel: +372 666 7500
Österreich
Pfizer Corporation Austria Ges.m.b.H.
Tel: +43 (0)1521 15-0
Ελλάδα
PFIZER EΛΛAΣ A.E.
Τηλ.: +30 210 67 85 800
Polska
Pfizer Polska Sp. z o.o.
Tel.: +48 22 335 61 00
España
Pfizer, S.L.
Télf: +34 91 490 99 00
Portugal
Laboratórios Pfizer, Lda.
Tel: +351 21 423 55 00
France
Pfizer AS
Tél +33 (0)1 58 0734 40
România
Pfizer Romania S.R.L
Tel: +40 (0)21 207 28 00
Hrvatska
Pfizer Croatia d.o.o.
Tel: +385 1 3908 777
Slovenija
Pfizer Luxembourg SARL, 
Pfizer, podružnica 
za svetovanje s področja farmacevtske 
dejavnosti, Ljubljana 
Tel: +386 (0)1 52 11 400
Ireland
Pfizer Healthcare IrelandUnlimited Company
Tel: +1800 633 363 (toll free)
Tel: +44 (0)1304 616161
Slovenská Republika
Pfizer Luxembourg SARL, organizačná zložka 
Tel: +421 2 3355 5500
Ísland
Icepharma hf.
Tel: +354 540 8000
Suomi/Finland
Pfizer Oy
Puh/Tel: +358 (0)9430 040
Italia
Pfizer S.r.l.
Tel: +39 06 33 18 21
Sverige 
Pfizer AB
Tel: +46 (0)8550 520 00
Latvija
Pfizer Luxembourg SARL filiāle Latvijā
Tel. +371 67035775
Lietuva
Pfizer Luxembourg SARL filialas Lietuvoje
Tel. +3705 2514000
Acest prospect a fost revizuit în
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente: https://www.ema.europa.eu

346
Instrucţiuni de utilizare
Enbrel
(etanercept)
25 mg/0,5 ml
Numai pentru injecţii subcutanate
Informaţii importante
  Păstraţi aceste instrucţiuni de utilizare, acestea prezintă pas cu pas cum să seprepare şi să se 
administreze o injecţie.
  Utilizaţi Enbrel numai după ce aţi citit şi aţi înţeles aceste instrucţiuni de utilizare.
  Utilizaţi Enbrel numai după ce aţi fost instruit de către profesionistul din domeniul sănătăţii.
  Cartuşul dozator conţine o singură doză de Enbrel şi trebuie utilizat numai cu dispozitivul 
dumneavoastră SMARTCLIC.
  Cartuşul dozator şi dispozitivul SMARTCLIC vor fi menţionate în aceste instrucţiuni de 
utilizare cu denumirea „cartuş” şi „dispozitiv”.
  Dacă aceasta este prima datăcând utilizaţi dispozitivul dumneavoastră, asiguraţi-vă că urmaţi 
instrucţiunile de setare din Manualul de utilizare, furnizat separat. Nu veţi putea să utilizaţi 
dispozitivul până ce nu finalizaţi setările.
  Nu încercaţi să utilizaţi cartuşele cu niciun alt dispozitiv.
  Nu împărţiţi cartuşele sau dispozitivul cu o altă persoană.
  Nu agitaţi cartuşele sau dispozitivul care conţine un cartuş.
  Nuîndepărtați capacul acului pentru cartuș până nu sunteți instruit să faceți acest lucru. 
  Nu reutilizaţi cartuşul dacă a fost îndepărtat capacul acului.
  Evitaţi vărsarea de lichid pe cartuşe sau pe dispozitiv. Nu clătiţi niciodată cartuşele sau 
dispozitivul şi nici nu le aşezaţi sub apă.
  Consultaţi Manualul de utilizare suplimentar al dispozitivului pentru accesarea meniurilor, 
utilizarea unui cartuş pentru instruire, utilizare avansată şi mesaje de soluţionare a erorilor.
Păstrare
 Păstraţi cartuşele la frigider la temperaturi între 2ºC şi 8ºC. Nu congelaţi cartuşele. Nu păstraţi 
cartuşele în dispozitiv.
 Păstraţi cartuşele în ambalajul lor original până la utilizare pentru a fi protejate de lumina solară 
directă.
 Puteţi păstra cartuşele la temperatura camerei până la 25ºC timp de până la 4 săptămâni. Nu le 
reintroduceţi la frigider după ce au atins temperatura camerei.
  Nu lăsaţi cartuşele şi dispozitivul la vederea şi îndemâna copiilor şi adolescenţilor.
 Consultaţi Manualul de utilizare a dispozitivului, pentru a vedea cum să păstraţi şi să curăţaţi 
dispozitivul.
Materiale de care aveţi nevoie
  Adunaţi următoarele materiale pe o suprafaţă dreaptă şi curată:
o  Cutia de Enbrel care conţine cartuşele
o  dispozitivul dumneavoastră SMARTCLIC
o  şerveţele cu alcool
o  tampoane curate de vată sau comprese din tifon (nu sunt incluse)
o  un recipient adecvat pentru obiecte ascuţite (nu este inclus).
  A nu se utiliza dacă cutia este scăpată sau deteriorată.
Notă: Dacă nu dispuneți de tot ceea ce aveţi nevoie, adresaţi-vă unui profesionist din domeniul 
sănătăţii.

347
Dispozitivul dumneavoastră:
Consultaţi Manualul de utilizare pentru mai multe informaţii.
Cartuşul dumneavoastră:
Aşezaţi pe piele

348
Paşii pregătitori
  Scoateţi 1 cartuş din tava aflată îninteriorul cutiei.
  Puneţi cutia şi tava cu orice cartuşe neutilizate înapoi la frigider.
  Spălaţi-vă şi uscaţi-vă mâinile.
  Pentru o injectare mai confortabilă lăsaţi cartuşul la temperatura camerei timp de aproximativ 
15-30 de minuteferit de lumina directă a soarelui.
Nu utilizaţi nicio altă metodă pentru a încălzi cartuşul.
  Verificaţi data expirării şi doza de medicamenttipărite pe etichetă. Nu utilizaţi dacă data 
expirării a trecut sau dacă nu este doza de medicament prescrisă pentru dumneavoastră.
  Nu îndepărtaţi capacul acului până nu sunteţi instruit să faceţi acest lucru.
  Verificaţi cartuşul şi nu îl utilizaţi dacă:
o  a fost scăpat pe jos, chiar dacă nu arată deteriorat
o  este deteriorat
o  capacul acului este slăbit
o  a fost îngheţat sau expus la căldură
o  a stat la temperatura camerei timp de mai mult de 4 săptămâni
o  a fost reintrodus la frigider după ce a ajuns latemperatura camerei.

349
  Inspectând medicamentul prin fereastra de inspectare, acesta trebuie să fie limpede sau uşor 
opalescent, incolor până la de culoare galben deschis sau maro deschis şi poate conţine 
particule mici de proteine, albe sau aproape transparente; acest aspect este normal.
  Nu utilizaţi medicamentul dacă există modificări de culoare, dacă este tulbure sau dacă are 
alte particule decât cele descrise mai sus.
  Nu agitaţi cartuşul.
Notă: Dacă aveţi orice întrebări despre medicamentul dumneavoastră, contactaţi 
profesionistul din domeniul sănătăţii.
  Alegeţi întotdeauna o zonă de pe abdomenul dumneavoastră, de pe partea superioară a 
coapselor sau din zona exterioară abraţelor (numai aparţinătorul legal).
  Alegeţi un loc de injectare aflat la cel puţin 3cm de locul unde aţi injectat ultima dată şi la cel 
puţin 5cm de buric (ombilic).
  Nu injectaţi în zone osoase sau în zone de pe pielea dumneavoastră care sunt lezate, învineţite, 
roşii, inflamate (sensibile) sau dure. Evitaţi injectarea în zone cu cicatrice sau vergeturi.
  Nu injectaţi prin haine.
Notă: Dacă aveţi psoriazis, nu injectaţi direct în nicio zonă de pe pielea dumneavoastră care 
este ridicată, îngroşată, roşiesau care prezintă zone care se exfoliază sau leziuni.
  Curăţaţi locul de injectare cu şerveţelul cu alcool furnizat şi lăsaţi să se usuce.

350
  Curăţaţi capătul de injectare al dispozitivului cu şerveţelul cu alcool furnizat separat.
  Lăsaţi capătul de injectare să se usuce înainte de a administra o injecţie.
Paşii de injectare
  Împingeţi ferm cartuşul directprin uşa pentru cartuş fără să răsuciţi, până când nu mai puteţi 
apăsa mai mult. Dispozitivul dumneavoastră se va porni atunci când cartuşul a fost introdus 
corect.
  Verificaţi ca ecranul să arate 25mg şi că data de expirare nu a trecut.
Notă: Dispozitivul dumneavoastră se va închide după 90de secunde de inactivitate. Apăsaţi şi 
menţineţi apăsat butonul de injectare pentru a reporni dispozitivul.

351
  Îndepărtaţi capacul acului trăgând ferm de acesta în jos.
  Eliminaţi capacul acului într-un recipient adecvat pentru obiecte ascuţite.
  Injectaţi cât mai curând posibil după îndepărtarea capacului acului.
  Nu înlocuiţi capacul acului.
Atenţie: Nu introduceţi degetele în dispozitiv după îndepărtarea capacului acului pentru a 
evita rănirea cu corpul acului.
Notă: Pentru a anula injectarea şi a scoate cartuşul, apăsaţi butonul Anulare/Scoatere 
timp de 1secundă.
  Aşezaţi dispozitivul cu săgeata albastră, îndreptat la90 de grade, spre locul de injectare.
  Asiguraţi-vă că puteţi vedea ecranul pe dispozitiv.
  Nu ciupiţi pielea din jurul locului de injectare.
Atenţie: Dacă scăpaţi dispozitivul cu un cartuş introdus, scoateţi şi eliminaţi cartuşul.
Consultaţi pagina de soluţionare a erorilor din Manualul de utilizare adispozitivului.

352
  Apăsaţi şi menţineţi apăsat butonul de injectare pentru a începe injectarea atunci când sunteţi 
îndrumatconform instrucțiunilor depe ecran.
Notă: Puteţi elibera butonul de injectare după ce injectarea a început.
  Ţineţi dispozitivul pe piele şi aşteptaţi până când medicamentul este injectat.
  Urmăriţi ecranul dispozitivului.
  Nu mişcaţi, înclinaţi sau îndepărtaţi dispozitivul de pe piele până când nu sunteţi îndrumat 
conform instrucțiunilorde pe ecran.
Notă: Dacă îndepărtaţi dispozitivul înainte de a fi îndrumat, nu îl aşezaţi înapoi la locul de 
injectare sau nu injectaţi o altă doză. Contactaţi profesionistul din domeniul sănătăţii pentru 
recomandări.

353
  Ridicaţi şi ţineţi dispozitivul la distanţă de piele. Dispozitivul va afişa pe ecran că injectarea
este completă.
  Aşteptaţi. Cartuşul va fi parţial scos din partea de jos a dispozitivului. Acest lucru poate dura 
până la 10secunde.
Nu acoperiţi partea de jos a dispozitivului dumneavoastră în acest timp.
Nu introduceţi degetele în dispozitiv deoarece acul va fi expus în acest timp.
  Dacă observaţi o pată de sânge, apăsaţi cu un tampon de vată sau de tifon pe locul de injectare 
până când sângerarea se opreşte. Nu frecaţi.
  Trageţi cartuşul direct afară după ce dispozitivul l-a scos parţial.
  Verificaţi dacă cartuşul este golit de medicament, printr-o linie gri vizibilă în fereastra de 
inspectare. Dacă nu, este posibil să nu vă fi primit doza completă. Contactaţi profesionistul din 
domeniul sănătăţii pentru recomandări.
  Nu reutilizaţi cartuşul sau nu îl reintroduceţi în dispozitiv.
  Eliminaţi cartuşul utilizat imediat într-un recipient adecvat pentru obiecte ascuţite aşa cum aţi 
fost instruit de către profesionistul din domeniul sănătăţii sau de către farmacist şi în 
concordanţă cu legislaţia locală privind sănătatea şi siguranţa.
--Sfârşitul instrucţiunilor de utilizare--

354
Prospect: Informaţii pentru utilizator
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
etanercept
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţiacest medicament 
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
   Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
   Medicul dumneavoastră vă va da, de asemenea, Cardul pacientului, care conţine informaţii 
importante privind siguranţa, despre care trebuie să fiţi avertizat înaintea şi în timpul 
tratamentului cu Enbrel.
   Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau 
asistentei medicale.
   Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră sau pentru copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi 
semne de boală ca dumneavoastră sau ca ale copilului aflat în îngrijirea dumneavoastră.
   Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4.
Ce găsiţi în acest prospect
Informaţiile din acest prospect sunt grupate pe următoarele 6 puncte:
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel
3.Cum să utilizaţi Enbrel
4.Reacţii adverse posibile
5.Cum se păstrează Enbrel
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii (vezi Instrucţiuni de utilizare)
1.Ce este Enbrel şi pentru ce se utilizează
Enbrel este un medicament care conţine două proteine umane. El blochează activitatea unei alte 
proteine din organism, ce cauzează inflamaţie. Enbrel acţionează prin reducerea inflamaţiei care apare 
în anumite boli.
La adulţi (cu vârsta de 18ani și peste), Enbrel poate fi utilizat pentru poliartrita reumatoidă
moderată sau severă, artrita psoriazică, spondilartrita axială severăinclusiv spondilita 
anchilozantăşi psoriazisulmoderat sau sever – în fiecare din aceste cazuri, de obicei, atuncicând 
alte tratamente utilizate pe scară largă nu au dat rezultate suficient de bune sau nu sunt potrivite pentru 
dumneavoastră.
În poliartrita reumatoidă, Enbrel este utilizat de obicei în asociere cu metotrexatul, deşi poate fi utilizat 
şi singur în cazul în care tratamentul cu metotrexat nu este potrivit pentru dumneavoastră. Fie că este 
utilizat singur sau în asociere cu metotrexatul, Enbrel poate încetini deteriorarea articulaţiilor 
dumneavoastră, cauzată de poliartrita reumatoidă, şi vă poate îmbunătăţi capacitatea de a vă desfăşura 
activităţile zilnice normale.
Pentru pacienţii cu artrită psoriazică cu afectarearticulară multiplă, Enbrel poate îmbunătăţi 
capacitatea dumneavoastră de a vă desfăşura activităţile zilnice normale. Pentru pacienţii cu articulaţii 
simetrice multiple dureroase sau umflate (de exemplu: mâini, încheieturi sau picioare), Enbrel poate 
încetini deteriorarea structurală a acelor articulaţii, produsă de boală. 
Enbrel este, de asemenea, prescris pentru tratamentul următoarelor boli, la copii şi adolescenţi:

355
 Pentru următoarele tipuri de artrită juvenilă idiopatică, când tratamentul cu metotrexat nu a 
funcţionat destul de bine sau nu este adecvat pentru aceştia:
  Poliartrită (cu factor reumatoid pozitiv sau negativ) şi oligoartrită extinsă, la pacienţi 
începând cu vârsta de 2 ani
  Artrită psoriazică, la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani
  Pentru tratamentul artritei asociatecu entezită la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, când 
alte tratamente utilizate pe scară largă nu au funcţionat destul de bine sau nu sunt adecvate 
pentru aceştia
 Psoriazis sever la pacienţi cu vârste egale sau mai mari de 6ani care au avut un răspuns 
inadecvat la (sau nu au putut lua) fototerapie sau alte tratamente sistemice.
2.Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Enbrel 
Nu utilizaţi Enbrel
dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea dumneavoastră sunteţi alergici la etanercept 
sau la oricare dintre celelalte componente ale Enbrel (enumerate la pct. 6). În cazul în care 
dumneavoastră sau copilul aveţi reacţii alergice cum sunt senzaţia de apăsare în piept, respiraţie 
şuierătoare, ameţeală sau erupţii, nu mai injectaţi nicio cantitate de Enbrel şi contactaţi-l pe 
medicul dumneavoastră imediat.
dacă dumneavoastră sau copilul aveţi sau prezentaţi riscul de a face o infecţie gravă a sângelui 
denumită sepsis. Dacă sunteţi nesigur, vă rugăm să-l contactaţi pe medicul dumneavoastră.
dacă dumneavoastră sau copilul aveţi o infecţie de orice fel. Vă rugăm să discutaţi cu medicul 
dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
Atenţionări şi precauţii 
Înainte să luaţi Enbrel, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Reacţii alergice:În cazul în care dumneavoastră sau copilul aveţi reacţii alergice cum sunt 
senzaţia de apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, ameţeală sau erupţii, nu mai injectaţi nicio 
cantitate de Enbrel şi contactaţi-l pe mediculdumneavoastră imediat.
Infecţii/intervenţii chirurgicale:Dacă dumneavoastră sau copilul faceţi o nouă infecţie sau 
urmează să aveți orice intervenţie chirurgicală majoră, medicul dumneavoastră ar putea dori să 
monitorizeze tratamentul cu Enbrel.
Infecţii/diabet zaharat:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul 
aveţi antecedente de infecţii recurente, sau dacă suferiţi de diabet zaharat sau alte stări care cresc 
riscul de infecţie.
Infecţii/supraveghere: Spuneţi medicului dumneavoastră despreorice călătorie recentă în afara 
regiunii europene. Dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi simptome de infecţie cum sunt 
febră, frisoane sau tuse, anunţaţi-vă imediat medicul. Medicul dumneavoastră poate decide să 
continue supravegherea dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră în vederea depistării 
infecţiilor, după ce dumneavoastră sau copilul aţi încetat să utilizaţi Enbrel.
Tuberculoză: Deoarece s-au raportat cazuri de tuberculoză la pacienţii cărora li s-a administrat 
Enbrel, medicul dumneavoastră va verifica prezenţa semnelor şi simptomelor de tuberculoză 
înaintea iniţierii tratamentului cu Enbrel. Această verificare poate include o anamneză medicală 
completă, o radiografie toracică şi un test la tuberculină. Efectuarea acestor examene trebuie 
înregistrată în Cardul pacientului. Este foarte important să-i spuneţi medicului dacă 
dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aţi avut vreodată tuberculoză sau dacă aţi fost în 
contact strâns cu cineva care a avut tuberculoză. Dacă apar simptome de tuberculoză (cum sunt 

356
tuse persistentă, scădere în greutate, apatie, febră uşoară) sau orice altă infecţie în timpul sau 
după tratament, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
Hepatită B: Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră 
aveţi sau aţi avut vreodată hepatită B. Înainte ca dumneavoastră sau copilul să începeţi 
tratamentul cu Enbrel, medicul trebuie să efectueze un test pentru depistarea infecţiei cuvirusul 
hepatitei B. Tratamentul cu Enbrel poate duce la reactivarea hepatitei B la pacienţii care au fost 
infectaţi anterior cu virusul hepatitei B. În acest caz, trebuie să opriţi utilizarea Enbrel.
Hepatită C:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul aveţi hepatită de 
tip C. Este posibil ca medicul dumneavoastră să supravegheze tratamentul cu Enbrel în cazul în 
care infecţia se agravează.
Tulburări ale sângelui:Solicitaţi imediat asistenţă medicală în cazul în care dumneavoastră sau 
copilul prezentaţi semne sau simptome cum sunt febră persistentă, dureri în gât, învineţire, 
sângerări sau paloare. Asemenea simptome ar putea indica existenţa unor tulburări ale sângelui 
care au potenţialul de a fi ameninţătoarede viață, ceea ce ar putea face necesară întreruperea 
tratamentului cu Enbrel.
Tulburări ale sistemului nervos şi tulburări oculare:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă 
dumneavoastră sau copilul aveţi scleroză multiplă, nevrită optică (inflamaţia nervilor oculari) 
sau mielită transversă (inflamaţia măduvei spinării). Medicul dumneavoastră va stabili dacă 
Enbrel reprezintă un tratament potrivit.
Insuficienţa cardiacă congestivă:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau 
copilul aveţi antecedente de insuficienţă cardiacă congestivă, deoarece Enbrel trebuie utilizat cu 
precauţie în asemenea împrejurări.
Cancer: Înainte de a vi se administra Enbrel, spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi sau 
aţi avut vreodată limfom (un tip de cancer al sângelui) sau orice alt tip decancer.
Pacienţii cu artrită reumatoidă severă, care au avut boala timp îndelungat, pot prezenta un risc de 
dezvoltare a limfomului mai mare decât media.
Copiii şi adulţii care iau Enbrel pot prezenta un risc crescut de dezvoltare a limfomului sau a 
unui alt tip de cancer.
Unii pacienți copii şi adolescenţi care au primit Enbrel sau alte medicamente care acţionează în 
acelaşi fel ca şi Enbrel au dezvoltat cancere, inclusiv tipuri neobişnuite, care uneori au condus la 
deces.
Unii pacienţi cărora li s-a administrat Enbrel au dezvoltat cancere ale pielii.Spuneţi medicului 
dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul prezentaţi orice modificări ale aspectului pielii 
sau umflături pe piele.
Varicelă:Spuneţi medicului dacă dumneavoastră sau copilul aţi fost expus la infecţia cu 
varicelă în timpul tratamentului cu Enbrel. Medicul dumneavoastră va stabili dacă este necesar 
un tratament preventiv împotriva varicelei.
Latex: Capacul acului este fabricat din latex (cauciuc natural uscat). Înainte de utilizarea Enbrel, 
contactaţi-l pe medicul dumneavoastră în cazul în care capacul acului va fi manipulat de o 
persoană cu hipersensibilitate (alergie), cunoscută sau posibilă, la latex, sau dacă urmează ca 
Enbrel să fie administrat unei asemenea persoane.
Abuzul de alcool:Enbrel nu trebuie utilizat pentru tratamentul hepatitei asociate cu abuzul de 
alcool. Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul aflat în 
îngrijirea dumneavoastră aveţi antecedente de abuz de alcool.
Granulomatoza Wegener:Enbrel nu este recomandat pentru tratamentul granulomatozei 
Wegener, o boală inflamatorie rară. Dacă dumneavoastră sau copilul aflat în îngrijirea 
dumneavoastră suferiţi de granulomatoză Wegener, discutaţi cu mediculdumneavoastră.
Medicamente antidiabetice:Spuneţi medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau copilul 
aveţi diabet sau luaţi medicamente pentru tratamentul diabetului. Medicul dumneavoastră ar 
putea decide ca dumneavoastră sau copilul să luaţi o doză mai mică de medicament antidiabetic
cât timp luaţi Enbrel.
Copii şi adolescenţi 
Vaccinări: Pe cât posibil, copiii trebuie să fie la zi cu toate vaccinările înainte de a utiliza Enbrel. 
Unele vaccinuri, cum este vaccinul polio oral, nu trebuie administrate în timpul utilizării Enbrel. Vă

357
rugăm să discutaţi cu medicul copilului înainte ca acesta să primească vreun vaccin.
Enbrel nu trebuie utilizat în mod normal la copiii cu poliartrită sau oligoartrită extinsă cu vârsta sub 2 
ani, la copiii cu artrită asociată cu entezită sau artrită psoriazică cu vârsta sub 12 ani, sau la copiii cu 
psoriazis cu vârsta sub 6 ani.
Enbrel împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului sau farmacistului dacă dumneavoastră sau copilul luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea 
să luaţi orice altemedicamente (inclusiv anakinra, abatacept sau sulfasalazină), inclusiv dintre cele 
eliberate fără prescripţie medicală. Nici dumneavoastră şi nici copilul nu trebuie să utilizaţi Enbrel cu 
medicamente care conţin substanţele active anakinra sau abatacept.
Sarcina şi alăptarea
Enbrel trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este în mod clar necesar. Trebuie să vă adresaţi 
medicului dumneavoastră în cazul în care rămâneţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau 
intenţionaţi să rămâneţi gravidă.
Dacă vi s-a administrat Enbrel în timpul sarcinii, sugarul dumneavoastră poate avea un risc crescut de 
infecţii. În plus, un studiu a constatat că s-au înregistrat mai multe defecte congenitale atunci când
mama a primit tratament cuEnbrel în timpul sarcinii, comparativ cu mamele cărora nu li s-au 
administrat Enbrelsau alte medicamente similare (inhibitori de TNF), dar nu a existat un tipar anume 
al tipurilor de defecte congenitale raportate. Un alt studiu nu a evidenţiat un risc crescut de apariţie a 
defectelor congenitale atunci când mamei i se administrase Enbrel în timpul sarcinii. Medicul 
dumneavoastră vă va ajuta să decideţi dacă beneficiile tratamentului depăşesc riscul potenţial pentru 
copilul dumneavoastră. 
Spuneți medicului dumneavoastră dacă doriți să alăptați în timpul tratamentului cu Enbrel. Este 
important săspuneți medicului copilului dumneavoastră și altor profesioniști din domeniul sănătății 
despre utilizarea Enbrel în timpul sarcinii și alăptării, înainte de a i se administra orice vaccin copilului 
dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu este de aşteptat ca Enbrel să afecteze capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Enbrel conţine sodiu
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1mmol (23mg) per unitate dozată, adică practic „nu 
conţine sodiu”.
3.Cum să utilizaţi Enbrel
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul sau cu 
farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă aveţi impresia că efectul Enbrel este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
Cartușul dozator este disponibil în concentrații de 25 mg și 50 mg.

358
Dozajul la pacienţii adulţi (cu vârste de 18 ani sau mai mari)
Poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilartrita axială inclusiv spondilita anchilozantă
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână, sub forma unei 
injecţii sub piele. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea stabili o altă frecvenţă la care să 
vă injectaţi Enbrel. 
Psoriazisul în plăci
Doza uzuală este de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.  
Ca alternativă, este posibil să se administreze 50mg de două ori pe săptămână timp de până la 
12 săptămâni, urmate de 25mg de două ori pe săptămână sau 50mg o dată pe săptămână.
Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să utilizaţi Enbrel şi dacă este necesară reluarea 
tratamentului, în funcţie de răspunsul la tratamentul pe care l-aţi avut. Dacă Enbrel nu va avea niciun 
efect asupra stării dumneavoastră după 12săptămâni, s-ar putea ca medicul dumneavoatră să vă indice 
să încetaţi să mai utilizaţi acest medicament.
Utilizarea la copiişi adolescenţi
Doza şi frecvenţa de administrare corespunzătoare pentru copil sau adolescent depinde de greutatea sa 
corporală şi de boală. Medicul dumneavoastră va determina doza corectă pentru copil şi va prescrie o 
concentraţie adecvată de Enbrel (10 mg, 25 mg sau 50 mg).
Doza uzuală pentru poliartrită sau oligoartrită extinsă la pacienţi  începând cu vârsta de 2 ani, artrită 
asociată cu entezită sau artrită psoriazică la pacienţi începând cu vârsta de 12 ani, este de 0,4mg de 
Enbrel pe kg de greutate corporală (până la maximum 25mg) administrată de două ori pe săptămână 
sau 0,8 mg Enbrel pe kg de greutate corporală(până la maximum50 mg) administrată o dată pe 
săptămână.
Pentru psoriazis la pacienţi începând cu vârsta de 6 ani, doza uzuală este de 0,8mg de Enbrel pe kg de 
greutate corporală (până la maximum 50mg) şi trebuie administrată o dată pe săptămână. Dacă Enbrel 
nu va avea nici un efect asupra stării copilului după 12săptămâni, medicul v-ar putea indica să încetaţi 
utilizarea acestui medicament.
Medicul vă va da indicaţii detaliate privind prepararea şi măsurarea dozei corespunzătoare.
Modul şi calea de administrare
Administrarea Enbrel se face printr-o injecţie sub piele (injecţie subcutanată).
Enbrel poate fi utilizat cu sau fără alimente sau băuturi.
Instrucţiuni detaliate asupra modului de injectare a Enbrel sunt furnizate la „Instrucţiuni de 
utilizare”. Nu amestecaţi soluţia de Enbrel cu niciun alt medicament.
Pentru a vă aduce aminte mai uşor, ar putea fi util să notaţi într-un jurnal ziua(zilele) din săptămână în 
care trebuie să fie utilizat Enbrel.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Enbrel
Dacă aţiutilizat mai mult Enbrel decât trebuie (fie injectându-vă prea mult o singură dată, fie 
utilizându-l prea frecvent), spuneţi imediat unui medic sau farmacist. Luaţi întotdeauna cu 
dumneavoastră cutia medicamentului, chiar dacă este goală.

359
Dacă uitaţi să injectaţi Enbrel
Dacă uitaţi să administraţi o doză, trebuie să o injectaţi de îndată ce vă aduceţi aminte, cu excepţia 
cazului în care următoarea doză este programată pentru a doua zi, caz în care trebuie să săriţi doza 
uitată. Apoi continuaţi să injectaţi medicamentul în ziua(zilele) obişnuită(e). Dacă nu vă aduceţi 
aminte până în ziua în care este programată următoarea doză, nu injectaţi o doză dublă (două doze în 
aceeaşi zi) pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Enbrel 
Simptomele dumneavoastră pot reveni la întreruperea tratamentului. 
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului 
dumneavoastră sau farmacistului.
4.Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acestmedicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate 
persoanele.
Reacţii alergice
În cazul în care se întâmplă vreunul dintre evenimentele de mai jos, nu mai injectaţi nicio cantitate de 
Enbrel. Spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai 
apropiat spital.
Dificultăţi de înghiţire sau de respiraţie
Tumefierea feţei, gâtului, mâinilor sau picioarelor
Stare de nervozitate sau anxietate, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie 
de încălzire
Erupţii cutanate severe, mâncărime sau papule (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care 
provoacă adeseori o senzaţie de mâncărime)
Reacţiile alergice grave sunt rar întâlnite. Cu toate acestea, oricare dintre simptomele de maisus ar 
putea indica o reacţie alergică la Enbrel, de aceea trebuie să solicitaţi imediat asistenţă medicală.
Reacţii adverse grave
Dacă observaţi una dintre următoarele reacţii, dumneavoastră sau copilul aţi putea avea nevoie de 
asistenţă medicală de urgenţă.
Semne de infecţie gravă, cum sunt febra înaltă posibil însoţită de tuse, scurtare a respiraţiei , 
frisoane, stare de slăbiciune sau o zonă fierbinte, roşie, sensibilă, dureroasă apărută pe piele sau 
încheieturi
Semne de tulburări sanguinecum sunt sângerarea, învineţirea sau paloarea
Semne de tulburări ale nervilor, cum sunt senzaţia de amorţeală sau furnicături, modificările 
de vedere, durerea oculară sau instalarea unei stări de slăbiciune la nivelul mâinii sau piciorului
Semne deinsuficienţă cardiacă sau înrăutăţire a insuficienţei cardiace, cum sunt oboseala 
sau scurtare a respiraţiei care apar atunci când faceţi o activitate, tumefierea gleznelor, o 
senzaţie de plenitudine în gât şi abdomen, scurtare a respiraţiei sau tuse pe timpul nopţii, 
coloraţie albăstruie a unghiilor sau buzelor
Semne de cancer: Cancerul poate afecta orice parte a organismului, inclusiv pielea şi sângele, 
iar semnele posibile vor depinde de tipul şi localizarea cancerului. Aceste semne pot include 
scădere a greutăţii corporale, febră, tumefiere (cu sau fără durere), tuse persistentă, prezenţa 
umflăturilor sau creşteri pe piele

360
Semne de reacţii autoimune(când anticorpii care se formează pot dăuna ţesuturilor normale ale 
organismului) cum sunt dureri, mâncărime, slăbiciune, precum şi respiraţie, gândire, senzaţii sau 
vedere anormale
Semne de lupus sau sindrom asemănător lupusului, cum sunt modificări ale greutăţii corporale, 
erupţii pe piele persistente, febră, dureri musculare sau articulare, sau oboseală
Semne de inflamaţie a vaselor de sângecum sunt durere, febră, înroşire sau încălzire a pielii, 
sau mâncărime.
Acestea sunt reacţii adverse rare sau mai puţin frecvente, însă reprezintă stări grave (rareori, unele 
dintre ele pot fi letale). În cazul în care apar aceste semne, spuneţi imediat medicului dumneavoastră 
sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital.
Reacţiile adverse cunoscute ale Enbrel includ următoarele, în grupe cu frecvenţă descrescătoare:
Foarte frecvente pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane:
Infecţii (incluzând răceli, sinuzite, bronşite, infecţii ale tractului urinar şi infecţii ale pielii); 
reacţii la locul de injectare (incluzând sângerare, învineţire, înroşire, mâncărimi, durere şi 
tumefiere) (acestea nu apar la fel de frecvent după prima lună de tratament; unii pacienţi au 
făcut o reacţie la un loc de injectare care a fost utilizat recent); şi durere decap.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
Reacţii alergice; febră; erupţii trecătoare pe piele; mâncărime; anticorpi îndreptaţi împotriva 
ţesutului normal (formarea de autoanticorpi).
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane):
Infecţii grave (incluzând pneumonia, infecţiile profunde ale pielii, infecţii ale încheieturilor, 
infectarea sângelui şi infecţii cu diverse localizări); agravarea insuficienţei cardiace congestive, 
scăderea numărului de celule sanguine roşii, scăderea numărului de celule sanguine albe, 
scăderea numărului de neutrofile (un tip de celule albe sanguine), scăderea numărului de 
plachete sanguine; cancer de piele (cu excepţia melanomului); tumefierea localizată a pielii 
(edem angioneurotic); papule (zoneridicate de piele, înroşite sau palide, care provoacă adeseori 
o senzaţie de mâncărime); inflamaţie oculară; psoriazis (nou sau agravat); inflamaţia vaselor de 
sânge care afectează mai multe organe; valori crescute la testele ficatului (la pacienţii cărora li 
se administrează concomitent tratament cu metotrexat, proporţia valorilor crescute la testele 
ficatului este frecventă); crampe şi dureri la nivelul abdomenului, diaree, scădere în greutate sau 
sânge în scaun (semne de probleme ale intestinului).
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
Reacţii alergice grave (incluzând tumefieri severe, localizate, ale pielii, şi respiraţie 
şuierătoare); limfom (un tip de cancer al sângelui); leucemie (un cancer care afectează sângele 
şi măduva osoasă); melanom(un tip de cancer de piele); scăderea concomitentă a numărului de 
plachete sanguine şi celule sanguine albe şi roşii; tulburări ale sistemului nervos (cu slăbiciune 
musculară severă şi semne şi simptome similare cu cele întâlnite în scleroza multiplă sau în 
inflamaţia nervilor oculari sau măduvei spinării); tuberculoză; insuficienţă cardiacă congestivă 
nou instalată; convulsii; lupus sau sindrom de tip lupus (simptomele pot include erupţii 
persistente pe piele, febră, dureri ale încheieturilor şi oboseală); erupţii pe piele care pot duce la 
apariţia de băşici şi descuamarea severă a pielii; reacţii lichenoide (erupţie pe piele de culoare 
roşie-purpurie, însoţită de mâncărimi şi/sau linii întretăiate de culoare albă-gri pe mucoase); 
inflamaţia ficatului determinată de propriul sistem imunitar al organismului (hepatită 
autoimună; la pacienţii care primesc, de asemenea şi tratament cu metotrexat, grupa de 
frecvenţă este „mai puţin frecventă”); boală imună care poate afecta plămânii, pielea şi nodulii 
limfatici (sarcoidoză); inflamaţia sau fibrozarea plămânilor (la pacienţii care primesc, de 
asemenea şi tratament cu metotrexat, frecvenţa inflamaţiei sau fibrozării plămânilor este „mai 
puţin frecventă”); deteriorarea celor mai mici filtre din rinichii dumneavoastră, conducând la 
afectarea funcţiei rinichilor (glomerulonefrită).

361
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane): insuficienţa funcţiei măduvei osoase de 
a produce celule sanguine de importanţă crucială.
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile): carcinom cu 
celule Merkel (un tip de cancer de piele); Sarcom Kaposi (un cancer rar asociat infecţiei cu 
virusul herpetic uman 8. Sarcomul Kaposi se manifestă cel mai frecvent sub formă de leziuni 
vineţii pe piele); activarea excesivă a globulelor albe din sânge, asociată cu inflamaţii (sindrom 
de activare macrofagică);reactivarea hepatitei B (o infecţie hepatică); agravarea unei afecţiuni 
numită dermatomiozită (inflamaţie musculară şi slăbiciune asociată cu erupţie trecătoare pe 
piele).
Reacţii adverse la copii şi adolescenţi
Reacţiile adverse şi frecvenţele lor observate la copii şi adolescenţi sunt similare cu cele descrise mai 
sus.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi 
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este 
menţionat în Anexa V. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii 
suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5.Cum se păstrează Enbrel
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe etichetă după „EXP”. Data 
de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la frigider (2C – 8C). A nu se congela.
A se păstracartuşul dozator în cutie pentru a fi protejat de lumină.
După scoaterea cartuşului dozator din frigider, aşteptaţi aproximativ 15-30 minute pentru ca soluţia de 
Enbrel din cartuşul dozator să ajungă la temperatura camerei. Nu încălziţi soluţia în niciun alt mod. 
Apoi, se recomandă utilizarea imediată.
Cartuşele dozatoare pot fi păstrate la temperatura camerei (de până la 25°C) pentru o singură perioadă 
de până la 4săptămâni, protejate de lumină; după care acestea nu trebuie păstrate din nou la frigider. 
Enbrel trebuie eliminat dacă nu este utilizat în decurs de patru săptămâni de la scoaterea din frigider. 
Se recomandă să înregistraţi data la care dozatorul de Enbrel este scos din frigider şi data după care 
Enbrel trebuie eliminat (nu mai mult de 4 săptămâni după scoaterea din frigider).
Inspectaţi soluţia din cartuşul dozator, privind prin fereastra de inspectare. Soluţia trebuie să fie 
limpede sau uşor opalescentă, incoloră până la de culoare galben deschis sau maro deschis şi poate 
conţine particule mici de proteine, albe sau aproape transparente. Acest aspect este normal pentru 
Enbrel. Nu utilizaţi soluţia dacă există modificări de culoare, dacă este tulbure sau dacă sunt prezente 
alte particule decât cele descrise mai sus. Dacă sunteţi îngrijorat(ă) de aspectul soluţiei, contactaţi 
farmacistul dumneavoastră pentru ajutor.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să 
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

362
6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii 
Ce conţine Enbrel
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
Substanţa activăa Enbrel este etanercept. Fiecare cartuş dozator conţine 1,0ml soluţie, furnizând 
50 mg etanercept.
Celelalte componente sunt zahăr, clorură de sodiu, clorhidrat de L-arginină, fosfat de sodiu monobazic 
dihidrat, fosfat de sodiu dibazic dihidrat şi apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Enbrel şi conţinutul ambalajului
Enbrel este furnizat ca soluţie injectabilă într-un cartuş dozator gata de utilizare. Cartuşul dozator 
trebuie utilizat cu dispozitivul SMARTCLIC. Dispozitivul este furnizat separat. Soluţia este limpede 
până la opalescentă, incoloră, până la de culoare galben deschis sau maro deschis.
Enbrel 50mg soluţie injectabilă în cartuş dozator
Cutiile conţin 2, 4 sau 12 cartuşe dozatoare şi 4, 8 sau 24 tampoane cu alcool medicinal. Este posibil 
ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
Pfizer Europe MA EEIG
Boulevard de la Plaine 17
1050 Bruxelles
Belgia
Fabricantul
Pfizer Manufacturing Belgium NV
Rijksweg 12,
2870 Puurs-Sint-Amands
Belgia
Pentru orice informaţii referitoare la acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a 
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.
België/Belgique/Belgien
Luxembourg/Luxemburg
Pfizer S.A./ N.V.Tél/Tel: +32 (0)2 554 62 11
Kύπρος
PFIZER EΛΛAΣ A.E. (CYPRUS BRANCH) 
T: +357 22 817690
Česká Republika
Pfizer, spol. s r.o.
Tel: +420-283-004-111
Magyarország
Pfizer Kft.
Tel: +36 1 488 3700
Danmark
Pfizer ApS
Tlf.: +45 44201 100
Malta
Vivian Corporation Ltd.
Tel: +35621 344610
Deutschland
Pfizer Pharma GmbH
Tel: +49 (0)30 550055-51000
Nederland
Pfizer bv
Tel: +31 (0)800 63 34 636

363
България
Пфайзер Люксембург САРЛ, 
Клон България 
Teл: +359 2 970 4333
Norge
Pfizer AS
Tlf: +47 67 52 61 00
Eesti
Pfizer Luxembourg SARL Eesti filiaal
Tel: +372 666 7500
Österreich
Pfizer Corporation Austria Ges.m.b.H.
Tel: +43 (0)1 521 15-0
Ελλάδα
PFIZER EΛΛAΣ A.E.
Τηλ.: +30 210 67 85 800
Polska
Pfizer Polska Sp. z o.o.
Tel.: +48 22 335 61 00
España
Pfizer, S.L.
Télf: +34 91 490 99 00
Portugal
Laboratórios Pfizer, Lda.
Tel: +351 21 423 55 00
France
Pfizer AS
Tél +33 (0)1 58 07 34 40
România
Pfizer Romania S.R.L
Tel: +40 (0)21 207 28 00
Hrvatska
Pfizer Croatia d.o.o.
Tel: +385 1 3908 777
Slovenija
Pfizer Luxembourg SARL, Pfizer, podružnica 
za svetovanje s področja farmacevtske 
dejavnosti, Ljubljana 
Tel: +386 (0)1 52 11 400
Ireland
Pfizer Healthcare IrelandUnlimited Company
Tel: +1800 633 363 (tollfree)
Tel: +44 (0)1304 616161
Slovenská Republika
Pfizer Luxembourg SARL, organizačná zložka 
Tel: +421 2 3355 5500
Ísland
Icepharma hf.
Tel: +354 540 8000
Suomi/Finland
Pfizer Oy
Puh/Tel: +358 (0)9430 040
Italia
Pfizer S.r.l.
Tel: +39 06 33 18 21
Sverige 
Pfizer AB
Tel: +46 (0)8550 520 00
Latvija
Pfizer Luxembourg SARL filiāle Latvijā
Tel. +371 67035775
Lietuva
Pfizer Luxembourg SARL filialas Lietuvoje
Tel. +3705 2514000
Acest prospect a fost revizuit în
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru 
Medicamente: https://www.ema.europa.eu

364
Instrucţiuni de utilizare
Enbrel
(etanercept)
50 mg/1 ml
Numai pentru injecţii subcutanate
Informaţii importante
 Păstraţi aceste instrucţiuni de utilizare, acestea prezintă pas cu pas cum să se prepare şi să se 
administreze o injecţie.
 Utilizaţi Enbrel numai după ce aţi citit şiaţi înţeles aceste instrucţiuni de utilizare.
 Utilizaţi Enbrel numai după ce aţi fost instruit de către profesionistul din domeniul sănătăţii.
 Cartuşul dozator conţine o singură doză de Enbrel şi trebuie utilizat numai cu dispozitivul
dumneavoastrăSMARTCLIC.
 Cartuşul dozator şi dispozitivul SMARTCLIC vor fi menţionate în aceste instrucţiuni de 
utilizare cu denumirea „cartuş” şi „dispozitiv”.
 Dacă aceasta este prima dată când utilizaţi dispozitivul dumneavoastră, asiguraţi-vă că urmaţi 
instrucţiunile de setare din Manualul de utilizare, furnizat separat. Nu veţi putea să utilizaţi 
dispozitivul până ce nu finalizaţi setările.
 Nu încercaţi să utilizaţi cartuşele cu niciun alt dispozitiv.
 Nu împărţiţi cartuşele sau dispozitivul cu o altă persoană.
 Nu agitaţi cartuşele sau dispozitivul care conţine un cartuş.
 Nuîndepărtați capacul acului pentru cartuș până nu sunteți instruit să faceți acest lucru.
 Nu reutilizaţi cartuşul dacă a fost îndepărtat capacul acului.
 Evitaţi vărsarea de lichid pe cartuşe sau pe dispozitiv. Nu clătiţi niciodată cartuşele sau 
dispozitivul şi nici nu le aşezaţi sub apă.
 Consultaţi Manualul de utilizare suplimentar al dispozitivului pentru accesarea meniurilor, 
utilizarea unui cartuş pentru instruire, utilizare avansată şi mesaje de soluţionare a erorilor.
Păstrare
  Păstraţi cartuşele la frigider la temperaturi între 2ºC şi 8ºC. Nu congelaţi cartuşele. Nu păstraţi 
cartuşele în dispozitiv.
  Păstraţi cartuşele în ambalajul lor original până la utilizare pentru a fi protejate de lumina solară 
directă.
  Puteţi păstra cartuşele la temperatura camerei până la 25ºC timp de până la 4 săptămâni. Nu le 
reintroduceţi la frigider după ce au atins temperatura camerei.
  Nu lăsaţi cartuşele şi dispozitivul la vederea şi îndemâna copiilor şi adolescenţilor.
  Consultaţi Manualul de utilizare a dispozitivului, pentru a vedea cum să păstraţi şi să curăţaţi 
dispozitivul.
Materiale de care aveţi nevoie
  Adunaţi următoarele materiale pe o suprafaţă dreaptă şi curată:
o  Cutia de Enbrel care conţine cartuşele
o  dispozitivul dumneavoastră SMARTCLIC
o  şerveţele cu alcool
o  tampoane curate de vată sau comprese din tifon (nu sunt incluse)
o  un recipient adecvat pentru obiecte ascuţite (nu este inclus).
  A nu se utiliza dacă cutia este scăpată sau deteriorată.
Notă: Dacă nu dispuneți de tot ceea ce aveţi nevoie, adresaţi-vă unui profesionist din 
domeniul sănătăţii.

365
Dispozitivul dumneavoastră:
Consultaţi Manualul de utilizare pentru mai multe informaţii.
Cartuşul dumneavoastră:
Aşezaţi pe piele

366
Paşii pregătitori
  Scoateţi 1 cartuş din tava aflată îninteriorul cutiei.
  Puneţi cutia şi tava cu orice cartuşe neutilizate înapoi la frigider.
  Spălaţi-vă şi uscaţi-vă mâinile.
  Pentru o injectare mai confortabilă lăsaţi cartuşul la temperatura camerei timp de aproximativ 
15-30 de minuteferit de lumina directă a soarelui.
Nu utilizaţi nicio altă metodă pentru a încălzi cartuşul.
  Verificaţi data expirării şi doza de medicament tipărite pe etichetă. Nu utilizaţi dacă data 
expirării a trecut sau dacă nu este doza de medicament prescrisă pentru dumneavoastră.
  Nu îndepărtaţi capacul acului până nu sunteţi instruit să faceţi acest lucru.
  Verificaţi cartuşul şi nu îl utilizaţi dacă:
o  a fost scăpat pe jos, chiar dacă nu arată deteriorat
o  este deteriorat
o  capacul acului este slăbit
o  a fost îngheţat sau expus la căldură
o  a stat la temperatura camerei timp de mai mult de 4 săptămâni
o  a fost reintrodus la frigider după ce a ajuns latemperatura camerei.
.

367
  Inspectând medicamentul prin fereastra de inspectare, acesta trebuie să fie limpede sau uşor 
opalescent, incolor până la de culoare galben deschis sau maro deschis şi poate conţine 
particule mici de proteine, albe sau aproape transparente; acest aspect este normal.
  Nu utilizaţi medicamentul dacă există modificări de culoare, dacă este tulbure sau dacă are 
alte particule decât cele descrise mai sus.
  Nu agitaţi cartuşul.
Notă: Dacă aveţi orice întrebări despre medicamentul dumneavoastră, contactaţi 
profesionistul din domeniul sănătăţii.
  Alegeţi întotdeauna o zonă de pe abdomenul dumneavoastră, de pe partea superioară a 
coapselor sau din zona exterioară a braţelor (numai aparţinătorul legal).
  Alegeţi un loc de injectare aflat la cel puţin 3cm de locul unde aţi injectat ultima dată şi la cel 
puţin 5cm de buric (ombilic).
  Nu injectaţi în zone osoase sau în zone de pe pielea dumneavoastră care sunt lezate, învineţite, 
roşii, inflamate (sensibile) sau dure. Evitaţi injectarea în zone cu cicatrice sau vergeturi.
  Nu injectaţi prin haine.
Notă: Dacă aveţi psoriazis, nu injectaţi direct în nicio zonă de pe pielea dumneavoastră care 
este ridicată, îngroşată, roşie sau care prezintă zone care se exfoliază sau leziuni.
  Curăţaţi locul de injectare cu şerveţelul cu alcool furnizat şi lăsaţi să se usuce.

368
  Curăţaţi capătul de injectare al dispozitivului cu şerveţelul cu alcool furnizat separat.
  Lăsaţi capătul de injectare să se usuce înainte de a administra o injecţie.
Paşii de injectare
  Împingeţi ferm cartuşul directprin uşa pentru cartuş fără să răsuciţi, până când nu mai puteţi 
apăsa mai mult. Dispozitivul dumneavoastră se va porni atunci când cartuşul a fost introdus 
corect.
  Verificaţi ca ecranul să arate 50mg şi că data de expirare nu a trecut.
Notă: Dispozitivul dumneavoastră se va închide după 90de secunde de inactivitate. Apăsaţi şi 
menţineţi apăsat butonul de injectare pentru a reporni dispozitivul.

369
  Îndepărtaţi capacul acului trăgând ferm de acesta în jos.
  Eliminaţi capacul acului într-un recipient adecvat pentru obiecte ascuţite.
  Injectaţi cât mai curând posibil după îndepărtarea capacului acului.
  Nu înlocuiţi capacul acului.
Atenţie: Nu introduceţi degetele în dispozitiv după îndepărtarea capacului acului pentru a 
evita rănirea cu corpul acului.
Notă: Pentru a anula injectarea şi a scoate cartuşul, apăsaţi butonul Anulare/Scoatere 
timp de 1secundă.
  Aşezaţi dispozitivul cu săgeata albastră, îndreptat la90 de grade, spre locul de injectare.
  Asiguraţi-vă că puteţi vedea ecranul pe dispozitiv.
  Nu ciupiţi pielea din jurul locului de injectare.
Atenţie: Dacă scăpaţi dispozitivul cu un cartuş introdus, scoateţi şi eliminaţi cartuşul.
Consultaţi pagina de soluţionare a erorilor din Manualul de utilizarea dispozitivului.

370
  Apăsaţi şi menţineţi apăsat butonul de injectare pentru a începe injectarea atunci când sunteţi 
îndrumat conform instrucțiunilorde pe ecran.
Notă: Puteţi elibera butonul de injectare după ce injectarea a început.
  Ţineţi dispozitivul pe piele şi aşteptaţi până când medicamentul este injectat.
  Urmăriţi ecranul dispozitivului.
  Nu mişcaţi, înclinaţi sau îndepărtaţi dispozitivul de pe piele până când nu sunteţi îndrumat 
conform instrucțiunilorde pe ecran.
Notă: Dacă îndepărtaţi dispozitivul înainte de a fi îndrumat, nu îl aşezaţi înapoi la locul de 
injectare sau nu injectaţi o altă doză. Contactaţi profesionistul din domeniul sănătăţii pentru 
recomandări.

371
  Ridicaţi şi ţineţi dispozitivul la distanţă de piele. Dispozitivul va afişa pe ecran că injectarea 
este completă.
  Aşteptaţi. Cartuşul va fi parţial scos din partea de jos a dispozitivului. Acest lucru poate dura 
până la 10secunde.
Nu acoperiţi partea de jos a dispozitivului dumneavoastră în acest timp.
Nu introduceţi degetele în dispozitiv deoarece acul va fi expus în acest timp.
  Dacă observaţi o pată de sânge, apăsaţi cu un tampon de vată sau de tifon pe locul de injectare 
până când sângerarea se opreşte. Nu frecaţi.
  Trageţi cartuşul direct afară după ce dispozitivul l-a scos parţial.
  Verificaţi dacă cartuşuleste golitde medicament, printr-o linie gri vizibilă în fereastra de 
inspectare. Dacă nu, este posibil să nu vă fi primit doza completă. Contactaţi profesionistul din 
domeniul sănătăţii pentru recomandări.
  Nu reutilizaţi cartuşul sau nu îl reintroduceţi în dispozitiv.
  Eliminaţi cartuşul utilizat imediat într-un recipient adecvat pentru obiecte ascuţite aşa cum aţi 
fost instruit de către profesionistul din domeniul sănătăţii sau de către farmacist şi în 
concordanţă cu legislaţia locală privind sănătatea şi siguranţa.
--Sfârşitul instrucțiunilor de utilizare--