ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1 Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informaţii referitoare la siguranţă. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţii adverse suspectate. Vezi pct. 4.8 pentru modul de raportare a reacţiilor adverse. 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Lunsumio 1 mg concentrat pentru soluţie perfuzabilă Lunsumio 30 mg concentrat pentru soluţie perfuzabilă 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Lunsumio 1 mg concentrat pentru soluţie perfuzabilă Fiecare flacon conţine mosunetuzumab 1 mg în 1 ml la o concentraţie de 1 mg/ml. Lunsumio 30 mg concentrat pentru soluţie perfuzabilă Fiecare flacon conţine mosunetuzumab 30 mg în 30 ml la o concentraţie de 1 mg/ml. Mosunetuzumab este un anticorp monoclonal anti-CD20/CD3 umanizat complet de tip imunoglobulina (Ig)G1, produs în celule ovariene de hamster chinezesc (OHC) prin tehnologia ADN- ului recombinant. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Concentrat pentru soluţie perfuzabilă. Lichid limpede, incolor, cu un pH de 5,8 şi osmolalitate de 240-356 mOsm/kg. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Lunsumio în monoterapie este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu limfom folicular (LF) recidivat sau refractar, cărora li s-au administrat cel puţin două tratamente sistemice anterioare. 4.2 Doze şi mod de administrare Lunsumio trebuie administrat numai sub supravegherea unui medic cu experienţă în utilizarea tratamentelor antineoplazice, într-un spaţiu cu dotări medicale corespunzătoare pentru gestionarea reacţiilor severe, precum sindromul eliberării de citokine (SEC) și sindromul de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune (SNCEI) (Immune Effector Cell-Associated Neurotoxicity Syndrome - ICANS) (vezi mai jos și pct. 4.4). Doze Profilaxie şi premedicaţie Lunsumio trebuie administrat pacienţilor după o hidratare corespunzătoare. În Tabelul 1 sunt furnizate detalii cu privire la premedicaţia recomandată pentru SEC şi reacţiile legate 2 de administrarea în perfuzie. Tabelul 1 Lunsumio Premedicaţie care trebuie administrată pacienţilor înainte de perfuzia cu Pacienţi care necesită premedicaţie Ciclurile 1 şi 2: toţi pacienţii Începând cu ciclul 3: pacienţii care au manifestat SEC de orice grad după administrarea primei doze Premedicație Administrare Corticoterapie intravenoasă: dexametazonă în doză de 20 mg sau metilprednisolon în doză de 80 mg. Antihistaminic: clorhidrat de difenhidramină în doză de 50-100 mg, un echivalent oral sau un antihistaminic pe cale intravenoasă Antipiretic: Paracetamol în doză de 500-1000 mg Finalizați cu cel puţin 1 oră înainte de perfuzia cu Lunsumio Cu cel puţin 30 de minute înainte de perfuzia cu Lunsumio Doza recomandată de Lunsumio pentru fiecare dintre ciclurile de 21 de zile este specificată în Tabelul 2. Tabelul 2 Doza de Lunsumio pentru pacienţii cu limfom folicular recidivat sau refractar Ziua de tratament Ciclul 1 Ciclul 2 Începând cu ciclul 3 Ziua 1 Ziua 8 Ziua 15 Ziua 1 Ziua 1 Doza de Lunsumio 1 mg 2 mg 60 mg 60 mg 30 mg Viteza de perfuzare Perfuziile cu Lunsumio în ciclul 1 de tratament trebuie administrate în decurs de minimum 4 ore. Dacă perfuziile din ciclul 1 sunt bine tolerate, perfuziile ulterioare cu Lunsumio pot fi administrate pe parcursul a 2 ore. Durata tratamentului Lunsumio trebuie administrat timp de 8 cicluri, cu excepţia cazului în care apar toxicităţi inacceptabile sau se înregistrează progresia bolii. La pacienţii care obţin răspuns complet la tratament nu este necesară continuarea acestuia mai mult de 8 cicluri. La pacienţii cu răspuns parţial sau la care boala se stabilizează ca răspuns la tratamentul cu Lunsumio după 8 cicluri, tratamentul ar trebui continuat timp de încă 9 cicluri (17 cicluri în total), cu excepţia situaţiei în care pacientul are reacţii toxice inacceptabile sau prezintă progresia bolii. Omiterea sau întârzierea administrării dozelor Dacă în ciclul 1 se întârzie administrarea oricărei doze cu > 7 zile, se va administra din nou doza anterioară tolerată înainte de a se relua tratamentul conform schemei planificate. Dacă întreruperea administrării are loc între ciclurile 1 şi 2 iar perioada de întrerupere rezultată este ≥ 6 săptămâni, Lunsumio se va administra în doză de 1 mg în ziua 1, în doză de 2 mg în ziua 8, iar apoi se va continua tratamentul planificat în ciclul 2, cu doza de 60 mg în ziua 15. Dacă întreruperea administrării având ca rezultat o perioadă fără tratament de ≥ 6 săptămâni are loc între oricare dintre ciclurile începând cu ciclul 3, Lunsumio se va administra în doză de 1 mg în ziua 1, în doză de 2 mg în ziua 8, iar apoi se va continua tratamentul conform schemei planificate, cu doza de 30 mg în ziua 15. 3 Modificarea dozei În cazul pacienţilor care prezintă reacţii adverse de gradul 3 sau 4 (de exemplu, infecţie gravă, exacerbare tumorală, sindrom de liză tumorală), tratamentul trebuie oprit temporar până la remiterea simptomelor (vezi pct. 4.4). Sindromul eliberării de citokine SEC trebuie identificat pe baza manifestărilor clinice (vezi pct. 4.4). Pacienţii trebuie evaluaţi şi trataţi pentru alte cauze ale febrei, hipoxiei şi hipotensiunii arteriale, cum ar fi infecţia/sepsisul. Este posibil ca reacţiile legate de perfuzie (RLP) să fie imposibil de distins clinic de manifestările SEC. În cazul în care se suspectează RLP sau SEC, pacienţii trebuie trataţi conform recomandărilor din tabelul 3. Tabelul 3 Gradele de severitate SEC1 şi gestionarea corespunzătoare Următoarea perfuzie programată cu Lunsumio Simptomele trebuie să se fi remis de cel puţin 72 de ore înainte de administrarea următoarei perfuzii Pacientul trebuie monitorizat mai frecvent Simptomele trebuie să se fi remis de cel puţin 72 de ore înainte de a se administra următoarea perfuzie Premedicaţia se va optimiza după cum este necesar7 Trebuie luată în considerare reducerea vitezei de perfuzare cu 50% pentru următoarea perfuzie, cu monitorizarea mai frecventă a pacientului. Gradul de severitate al SEC Gestionarea SEC2 Gradul 1 Febră ≥ 38ºC Gradul 2 Febră ≥ 38ºC şi/sau hipotensiune arterială care nu necesită administrarea de vasopresoare şi/sau hipoxie care impune administrarea de oxigen cu flux redus6 prin canulă nazală sau mască facială fără etanş Dacă SEC apare pe durata perfuziei: • Trebuie întreruptă perfuzia şi tratate simptomele • Perfuzia trebuie reluată la aceeaşi viteză de perfuzare după ce simptomele s-au remis • Dacă simptomele reapar odată cu reluarea perfuziei, aceasta trebuie întreruptă Dacă SEC apare după administrarea perfuziei: • Trebuie tratate simptomele Dacă SEC persistă >48 ore după tratamentul simptomatologiei: • Trebuie luată în considerare administrarea de dexametazonă3 şi/sau tocilizumab4, 5 Dacă SEC apare pe durata perfuziei: • Trebuie întreruptă perfuzia şi tratate simptomele • Perfuzia trebuie reluată la o viteză redusă cu 50% după ce simptomele s-au remis • Dacă simptomele reapar odată cu reluarea perfuziei, aceasta trebuie întreruptă Dacă SEC apare după administrarea perfuziei: • Trebuie tratate simptomele Dacă nu se observă nicio îmbunătăţire după tratarea simptomelor: • Trebuie luată în considerare administrarea de dexametazonă3 şi/sau tocilizumab4, 5 4 Gradul de severitate al SEC Gestionarea SEC2 Gradul 3 Dacă SEC apare pe durata perfuziei: • Trebuie întreruptă perfuzia administrată curent • Trebuie tratate simptomele • Trebuie administrate dexametazonă3 şi tocilizumab4, 5 Dacă SEC apare după administrarea perfuziei: • Trebuie tratate simptomele • Trebuie administrate dexametazonă3 şi tocilizumab4, 5 Dacă SEC este refractar la tratamentul cu dexametazonă şi tocilizumab: • Trebuie administrate tipuri alternative de imunosupresoare9 şi metilprednisolon în doză de 1000 mg/zi pe cale intravenoasă până la ameliorarea clinică Următoarea perfuzie programată cu Lunsumio Simptomele trebuie să se fi remis de cel puţin 72 de ore înainte de a se administra următoarea perfuzie Pacienţii trebuie spitalizaţi pentru administrarea perfuziei următoare Premedicaţia trebuie optimizată după cum este necesar7 Următoarea perfuzie trebuie administrată la o viteză de perfuzare de 50%. Dacă SEC apare în timpul sau după administrarea perfuziei: • Trebuie întrerupt definitiv tratamentul cu Lunsumio • Trebuie tratate simptomele • Trebuie administrate dexametazonă3 şi tocilizumab4, 5 Dacă SEC este refractar la tratamentul cu dexametazonă şi tocilizumab: • Trebuie administrate tipuri alternative de imunosupresoare9 şi metilprednisolon în doză de 1000 mg/zi pe cale intravenoasă până la ameliorarea clinică Febră ≥ 38ºC şi/sau hipotensiune arterială necesitând administrarea de vasopresoare (cu sau fără vasopresină) şi/sau hipoxie necesitând administrare de oxigen cu flux crescut8 prin canulă nazală, mască facială, mască de oxigen fără reinhalare sau mască Venturi Gradul 4 Febră ≥ 38ºC şi/sau hipotensiune arterială necesitând administrarea mai multor vasopresoare (cu excepţia vasopresinei) şi/sau hipoxie necesitând administrare de oxigen cu presiune pozitivă (de exemplu, CPAP, BiPAP, intubaţie şi ventilaţie mecanică) 1 ASTCT = Societatea Americană pentru Transplant şi Terapie Celulară (American Society for Transplant and Cellular Therapy). Premedicaţia poate masca febra, prin urmare, dacă manifestările clinice sunt sugestive pentru SEC, vă rugăm să urmaţi aceste instrucțiuni privind gestionarea lor 2 Dacă SEC este refractar la tratament, luaţi în considerare alte etiologii, cum ar fi limfohistiocitoza hemofagocitară 3 Dexametazona trebuie administrată în doze de 10 mg pe cale intravenoasă la fiecare 6 ore (sau doze echivalente) până la ameliorarea clinică 4 În studiul GO29781, tocilizumab a fost administrat pe cale intravenoasă în doze de 8 mg/kg (a nu se depăşi 800 mg de perfuzie), așa cum este necesar pentru gestionarea SEC 5 Dacă după administrarea primei doze nu se observă nicio ameliorare clinică a semnelor şi simptomelor de SEC, se poate administra intravenos o a doua doză de tocilizumab de 8 mg/kg, la interval de minimum 8 ore de la prima doză (maxim 2 doze per eveniment de SEC). În cadrul fiecărei perioade de 6 săptămâni de tratament cu Lunsumio, cantitatea totală de tocilizumab, nu trebuie să depăşească 3 doze 6 Oxigenul cu flux scăzut este definit ca oxigen cu debit < 6 l/minut 7 Pentru informaţii suplimentare, consultaţi Tabelul 1 8 Oxigenul cu flux crescut este definit ca oxigen cu debit ≥ 6 l/minut 9 Riegler L et al. (2019) 5 Gradele de severitate asociate sindromului de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune (SNCEI) şi gestionarea corespunzătoare SNCEI trebuie identificat pe baza datelor clinice (vezi pct 4.4). Eliminați alte cauze pentru simptomele neurologice. Dacă este suspectată apariția SNCEI acesta trebuie gestionat în conformitate cu recomandările din Tabelul 4. Tabelul 4 Effector Cell-Associated Neurotoxicity Syndrome - ICANS) Sindromul de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune (SNCEI) (Immune Grada Gradul 1 ECIb 7-9 sau nivel scăzut al conștienței dar se trezește spontan Gradul 2 ECIb 3-6 sau nivel scăzut al conștienței dar se trezește la auzul vocii Gradul 3 ECIb 0-2 sau nivel scăzut al conștienței dar se trezește la stimuli tactili sau orice convulsie clinică care se rezolvă rapid sau apariția edemului local/focal la imagistica neurologică. Acțiuni Întrerupeți administrarea Lunsumio și monitorizați simptomele de toxicitate neurologică până la rezolvarea SNCEI.c,d Asigurați tratament suportiv și luați în considerare consultul și evaluarea neurologică. Luați în considerare administrarea unei doze unice de 10 mg dexametazonă, dacă pacientului nu i se administrează alți corticosteroizi. Luați în considerare administrarea medicamentelor anticonvulsivante ne-sedative (de exemplu, levetiracetam) pentru profilaxia convulsiilor. Întrerupeți administrarea Lunsumio și monitorizați simptomele de toxicitate neurologică până la rezolvarea SNCEI.c,d Asigurați tratament suportiv și luați în considerare consultul și evaluarea neurologică. Luați în considerare administrarea intravenoasă a unei doze de 10 mg de dexametazonă la fiecare 6 ore, dacă pacientului nu i se administrează alți corticosteroizi, până la progresia la Gradul 1, apoi reduceți treptat doza. Luați în considerare administrarea medicamentelor anticonvulsivante ne-sedative (de exemplu, levetiracetam) pentru profilaxia convulsiilor. Întrerupeți Lunsumio și monitorizați simptomele de toxicitate neurologică până la rezolvarea SNCEI.d,e Asigurați tratament suportiv care poate include terapie intensivă și luați în considerare consultul și evaluarea neurologică. Luați în considerare administrarea intravenoasă a unei doze de 10 mg de dexametazonă la fiecare 6 ore, dacă pacientului nu i se administrează alți 6 Grada Acțiuni corticosteroizi, până la progresia la Gradul 1, apoi reduceți treptat doza. Luați în considerare administrarea medicamentelor anticonvulsivante ne-sedative pentru profilaxia convulsiilor până la remisia SNCEI. Administrați medicația anticonvulsivantă pentru controlul convulsiilor după cum este necesar. În cazul reapariției SNCEI de grad 3 luați în considerare întreruperea definitivă a Lunsumio. Gradul 4 Întrerupeți definitiv Lunsumio. ECIb este 0 sau pacientul nu poate fi trezit sau necesită aplicarea de stimuli tactili viguroși sau repetitivi, sau apariția convulsiei prelungite amenințătoare de viață (>5 minute) sau convulsii repetitive fără revenire la starea initială sau slăbiciune motorie focală pronunțată sau apariția edemului cerebral difuz la imagistica neurologică. Asigurați tratament suportiv care poate include terapie intensivă și luați în considerare consultul și evaluarea neurologică. Luați în considerare administrarea intravenoasă a unei doze de 10 mg de dexametazonă la fiecare 6 ore, dacă pacientului nu i se administrează alți corticosteroizi, până la progresia la Gradul 1, apoi reduceți treptat doza. Alternativ, luați în considerare administrarea intravenoasă a metilprednisolonului în doză de 1000 mg pe zi timp de 3 zile, dacă simptomele se ameliorează gestionați cazul așa cum este menționat mai sus. Luați în considerare administrarea medicamentelor anticonvulsivante ne-sedative pentru profilaxia convulsiilor până la remisia SNCEI. Administrați medicația anticonvulsivantă pentru controlul convulsiilor după cum este necesar. a Criteriile de gradare prin consens ale Societății Americane pentru Transplant şi Terapie Celulară (American Society for Transplant and Cellular Therapy - ASTCT). b Dacă pacientul poate fi trezit și poate urma evaluarea pentru encefalopatia asociată celulelor efectoare imune (ECI) (Immune Effector Cell-Associated Encephalopathy – ICE), evaluați: orientarea (anul, luna, orașul, spitalul = 4 puncte); recunoașterea (denumește 3 obiecte, de exemplu arată ceasul, stiloul, nasturele = 3 puncte); execută comenzi (de exemplu “arată-mi 2 degete” sau “ închide ochii și scoate limba” = 1 punct); scrierea (abilitatea de a scrie o propoziție standard = 1 punct); și atenția (numără în sens invers de la 100 câte zece = 1 punct). Dacă pacientul nu poate fi trezit și nu este capabil să efectueze evaluarea ICE (Gradul 4 SNCEI) = 0 puncte. c Luați în considerare tipul toxicității neurologice înainte de a decide să întrerupeți administrarea Lunsumio. d A se vedea Omiterea sau întârzierea administrării dozelor pentru recomandări privind reintroducerea Lunsumio după întârzierea administrării dozelor. e Evaluați raportul risc/beneficiu înainte de reintroducerea Lunsumio. 7 Grupe speciale de pacienţi Vârstnici Nu este necesară ajustarea dozelor de Lunsumio la pacienţi cu vârsta ≥ 65 de ani (vezi pct. 5.2). Insuficienţă renală Lunsumio nu a fost studiat la pacienţii cu insuficienţă renală severă. Pe baza datelor farmacocinetice, ajustările dozei nu sunt considerate necesare la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (vezi pct. 5.2). Insuficienţă hepatică Mosunetuzumab nu a fost studiat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Pe baza datelor farmacocinetice, ajustările dozei nu sunt considerate necesare (vezi pct. 5.2). Copii şi adolescenţi Siguranța și eficacitatea Lunsumio la copii cu vârsta mai mică de 18 ani nu a fost încă stabilită. Mod de administrare Lunsumio este destinat exclusiv administrării în perfuzie intravenoasă. Lunsumio trebuie diluat utilizând o tehnică aseptică, sub supravegherea unui profesionist din domeniul sănătății. Trebuie administrat sub formă de perfuzie intravenoasă, printr-o linie de perfuzie destinată doar acestui medicament. Pentru administrarea Lunsumio nu trebuie utilizate filtre de tipul celor încorporate în linia de perfuzie. Filtrele din camerele de picurare pot fi utilizate pentru a administra Lunsumio. În primul ciclu, Lunsumio trebuie administrat în perfuzie intravenoasă pe parcursul a minimum 4 ore. Dacă perfuziile din ciclul 1 sunt bine tolerate, în ciclurile ulterioare acestea se pot administra pe parcursul a 2 ore. Lunsumio nu trebuie administrat prin injectare intravenoasă rapidă sau în bolus. Pentru instrucţiuni privind diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Trasabilitate Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție. Sindromul eliberării de citokine (SEC) La pacienţii cărora li s-a administrat Lunsumio au apărut reacţii ce pun în pericol viaţa, inclusiv SEC (vezi pct. 4.8). Semnele şi simptomele au inclus pirexie, frisoane, hipotensiune arterială, tahicardie, hipoxie şi cefalee. Reacţiile legate de perfuzie pot fi imposibil de distins clinic de manifestările SEC. Evenimentele SEC au survenit preponderent în ciclul 1 şi au fost asociate în special cu dozele administrate în zilele 1 şi 5. 8 Pacienţilor trebuie să li se administreze premedicaţie constând în corticosteroizi, antipiretice şi antihistaminice cel puţin până în ciclul 2. Înainte de administrarea Lunsumio pacienții trebuie să primească o hidratare corespunzătoare. Pacienţii trebuie monitorizaţi pentru depistarea semnelor şi simptomelor de SEC. Pacienții trebuie sfătuiţi să solicite imediat asistenţă medicală dacă şi în orice moment apar semne sau simptome de SEC. Medicii trebuie să instituie tratament de susţinere, cu administrare de tocilizumab şi/sau corticosteroizi, după cum este indicat (vezi pct. 4.2). La pacienții cărora li s-a administrat Lunsumio, s-a raportat limfohistiocitoză hemofagocitară (LHH), inclusiv cazuri letale. LHH este un sindrom care pune în pericol viaţa, caracterizat prin febră, hepatomegalie și citopenie. LHH trebuie luată în considerare atunci când manifestarea SEC este atipică sau prelungită. Pacienții trebuie monitorizați pentru depistarea semnelor și simptomelor clinice ale LHH (vezi pct. 4.2). Pentru LHH suspectată, Lunsumio trebuie întrerupt și inițiat tratamentul pentru LHH. Infecţiile grave La pacienţii trataţi cu Lunsumio au apărut infecţii grave precum pneumonia, bacteriemia şi sepsisul sau şocul septic, unele dintre acestea punând în pericol viaţa sau fiind soldate cu deces (vezi pct. 4.8). După administrarea perfuziei cu Lunsumio au fost înregistrate cazuri de neutropenie. Lunsumio nu trebuie administrat în prezenţa infecţiilor active. Trebuie exercitată precauţie atunci când se ia în considerare utilizarea Lunsumio a pacienţii cu infecţii cronice sau recurente în antecedente (de exemplu, infecţie cronică, activă, cu virusul Epstein-Barr), cu afecţiuni subiacente care îi pot face susceptibili la infecţii sau care au fost trataţi anterior intensiv cu imunosupresoare. Pacienților trebuie să li se administreze profilactic medicamente antibacteriene, antivirale şi/sau antifungice, în funcţie de caz. Pacienţii trebuie monitorizaţi pentru apariţia semnelor şi simptomelor de infecţie, atât înainte cât şi după administrarea Lunsumio şi trataţi corespunzător. În cazul apariţiei neutropeniei febrile, pacienții trebuie evaluați pentru prezenţa unei infecţii şi controlată prin tratament cu antibiotice, administrare de lichide şi alte măsuri de susţinere, conform ghidurilor locale. Sindromul de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune (SNCEI) La pacienţii trataţi cu Lunsumio a apărut SNCEI, care include și reacții adverse grave, care pot pune viața în pericol. Debutul SNCEI poate fi în același timp cu SEC, după ameliorarea SEC sau în absența SEC. Manifestările SNCEI raportate în studiile clinice au inclus starea confuzională, letargia, encefalopatia, scăderea nivelului conștienței și afectarea memoriei. Majoritatea cazurilor a apărut în timpul Ciclului 1 de tratament. Pacienții trebuie monitorizați pentru apariția semnelor și simptomelor de SNCEI după administrarea Lunsumio. Pacienții trebuie sfătuiți să solicite asistență medicală dacă apar semne sau simptome în orice moment (vezi Cardul pacientului mai jos). Pacienții trebuie sfătuiți să fie precauți (sau să evite aceste activități dacă sunt simptomatici) în cazul conducerii vehiculelor, mersului pe bicicletă sau utilizării mașinilor și utilajelor grele sau potențial periculoase (vezi pct 4.7). La apariția primelor semne sau simptome de SNCEI, gestionați cazul în conformitate cu ghidul SNCEI din Tabelul 4. Tratamentul cu Lunsumio trebuie întrerupt temporar sau oprit permanent așa cum este recomandat. Exacerbarea tumorală La pacienţii trataţi cu Lunsumio au fost raportate cazuri de exacerbare tumorală (vezi pct. 4.8). Manifestările au inclus apariţia sau agravarea revărsatului pleural, durere localizată, tumefiere la nivelul leziunilor limfomatoase şi inflamaţie tumorală. În concordanţă cu mecanismul de acţiune a 9 Lunsumio, exacerbarea tumorală este probabil cauzată de influxul de limfocite T la nivelul sediilor tumorii în urma administrării Lunsumio. Nu au fost identificaţi factori de risc specifici asociaţi cu exacerbarea tumorală; cu toate acestea, la pacienţii cu tumori voluminoase localizate în proximitatea căilor respiratorii şi/sau organelor vitale, există un risc de compromitere a funcţiei acestora şi de morbiditate din cauza efectului de masă produs de tumoră secundar exacerbării tumorale. Pacienţii trataţi cu Lunsumio trebuie monitorizați şi evaluați pentru eventuale exacerbări tumorale în regiunile anatomice critice. Sindromul de liză tumorală (SLT) La pacienţii trataţi cu Lunsumio au fost raportate cazuri de SLT (vezi pct. 4.8). Înainte de administrarea Lunsumio pacienților trebuie să li se asigure o hidratare corespunzătoare. Pacienților li se va administra preventiv tratament antihiperuricemic (de exemplu, alopurinol, rasburicază). Pacienţii trebuie monitorizaţi pentru depistarea semnelor sau simptomelor de SLT, în special pacienţii cu încărcătură tumorală mare sau cu tumori care proliferează rapid şi pacienţii cu funcţie renală scăzută. Pacienții trebuie monitorizați pentru parametrii biochimici sanguini şi orice anomalii trebuie gestionate cu promptitudine. Imunizări Nu trebuie administrate vaccinuri cu virus viu și/sau viu-atenuat concomitent cu Lunsumio. Nu au fost efectuate studii la pacienţi imunizaţi cu vaccinuri vii. Cardul pacientului Medicul prescriptor trebuie să discute riscurile tratamentului cu Lunsumio cu pacientul. Pacientului trebuie să i se furnizeze un card al pacientului şi să fie instruit să îl păstreze permanent asupra sa. Cardul pacientului include o descriere a semnelor şi simptomelor de SEC și ICANS, inclusiv instrucţiuni privind situaţiile în care pacientul trebuie să solicite asistenţă medicală. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile. Nu se poate exclude un efect tranzitoriu relevant din punct de vedere clinic asupra substraturilor CYP450 cu interval terapeutic îngust (de exemplu, warfarina, voriconazol, ciclosporină, etc), având în vedere că iniţierea tratamentului cu Lunsumio cauzează o creştere temporară a nivelurilor de citokine, care ar putea determina inhibarea enzimelor CYP450. Atunci când se iniţiază tratamentul cu Lunsumio la pacienţii trataţi cu substraturi ale CYP450 cu interval terapeutic îngust, trebuie luată în considerare monitorizarea terapiei şi ajustată doza medicamentului concomitent după cum este necesar. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Femeile aflate la vârsta fertilă/Contracepţia Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficiente în timpul tratamentului cu Lunsumio şi încă 3 luni după administrarea ultimei perfuzii de Lunsumio. Sarcina Datele provenite din utilizarea Lunsumio la femeile gravide sunt inexistente. Studiile la animale privind utilizarea Lunsumio sunt insuficiente pentru evidenţierea efectelor toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Lunsumio nu este recomandat în timpul sarcinii şi la femei aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri contraceptive. 10 Alăptarea Nu se cunoaşte dacă mosunetuzumab/metaboliții săi se excretă în laptele uman. Nu se poate exclude un risc pentru nou-născuţi/sugari. Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu Lunsumio. Fertilitatea Nu sunt disponibile date cu privire la efectele asupra fertilităţii la om. În studiile de toxicitate cu durata de 26-săptămâni efectuate la maimuţe cynomolgus, nu s-au observat efecte asupra organelor reproducătoare masculine sau feminine la niveluri de expunere (ASC) similare cele ale pacienţilor cărora li s-a administrat doza recomandată. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Lunsumio are influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Din cauza posibilității de apariție a SNCEI, pacienții care sunt tratați cu Lunsumio au un risc de scădere a nivelului conștienței (vezi pct 4.4). Din cauza posibilității de apariție a SNCEI, pacienții trebuie sfătuiți să fie precauți (sau să evite aceste activități dacă sunt simptomatici) în cazul conducerii vehiculelor, mersului pe bicicletă sau utilizării mașinilor și utilajelor grele sau potențial periculoase. 4.8 Reacţii adverse Rezumatul profilului de siguranţă Reacţiile adverse (RA) descrise în această secţiune au fost identificate în cadrul studiului clinic pivot GO29781 la pacienţi trataţi cu doza recomandată (n=218). Pacienţii aveau limfom folicular (41,3%), limfom difuz cu celule B mari/limfom folicular transformat (40,4%) limfom cu celule în manta (11,5%), transformare richteriană (6,4%) şi alte histologii (0,5%). Numărul median al ciclurilor de tratament cu Lunsumio a fost de 8 (interval 1 -17), 37% dintre pacienţi au primit 8 cicluri şi 15% au primit mai mult de 8 cicluri, până la 17 cicluri. Reacţiile adverse cel mai frecvent (≥ 20%) observate au fost sindromul eliberării de citokine, neutropenia, pirexia, hipofosfatemia şi cefaleea. Reacţiile adverse grave cel mai frecvent (≥ 2%) observate au fost sindromul eliberării de citokine (SEC) (21% conform sistemului ASTCT de clasificare pe grade de severitate), pirexia (5%) şi pneumonia (3%). Nouă din 218 pacienţi (4,1%) au întrerupt tratamentul cu Lunsumio din cauza unui eveniment advers. SEC a fost singura reacţie adversă care a determinat întreruperea tratamentului la mai mult de un pacient (2 pacienţi [0,9%]). Lista reacţiilor adverse sub formă de tabel Reacţiile adverse sunt enumerate mai jos pe clase MedDRA de aparate, sisteme şi organe (ASO) şi pe categorii de frecvenţă. Categoriile de frecvenţă sunt definite astfel: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10 000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10 000) şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei categorii de frecvenţă reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Tabelul 5 Reacţiile adverse apărute la pacienţii trataţi cu Lunsumio Clasa de aparate, sisteme şi organe / termen preferat sau reacţie adversă Infecţii şi infestări Toate gradele de severitate Gradul 3– 4 Infecții la nivelul tractului respirator superior Infecţii la nivelul tractului urinar Pneumonie Frecvente Frecvente Frecvente Frecvente Frecvente Frecvente 11 Clasa de aparate, sisteme şi organe / termen preferat sau reacţie adversă Toate gradele de severitate Gradul 3– 4 Neoplasme benigne, maligne şi de tip nedeterminat (inclusiv chisturi şi polipi) Exacerbare tumorală Frecvente Frecvente Tulburări hematologice şi limfatice Neutropenie1 Anemie Trombocitopenie2 Neutropenie febrilă Foarte frecvente Foarte frecvente Foarte frecvente Foarte frecvente Frecvente Frecvente Frecvente Frecvente Limfohistiocitoză hemofagocitară Mai puţin frecvente Mai puţin frecvente Tulburări ale sistemului imunitar Sindrom al eliberării de citokine3 Foarte frecvente Frecvente Tulburări metabolice şi de nutriţie Hipofosfatemie Hipopotasemie Hipomagneziemie Foarte frecvente Foarte frecvente Foarte frecvente Foarte frecvente Frecvente Foarte rare Sindrom de liză tumorală Mai puţin frecvente Mai puţin frecvente Tulburări ale sistemului nervos Cefalee Foarte frecvente Mai puţin frecvente Sindrom de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune4, 5 Tulburări gastro-intestinale Frecvente Foarte rare Diaree Foarte frecvente Foarte rare Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Erupţie cutanată tranzitorie Foarte frecvente Mai puţin frecvente Prurit Xerodermie Foarte frecvente Foarte frecvente Foarte rare Foarte rare Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Pirexie Frisoane Investigaţii diagnostice 12 Foarte frecvente Frecvente Foarte frecvente Mai puţin frecvente Clasa de aparate, sisteme şi organe / termen preferat sau reacţie adversă Toate gradele de severitate Gradul 3– 4 Valori crescute ale alaninaminotransferazei Foarte frecvente Frecvente Valori crescute ale aspartataminotransferazei Frecvente Frecvente 1 Neutropenia include neutropenie şi scăderea numărului de neutrofile 2 Trombocitopenia include trombocitopenie şi scăderea numărului de trombocite 3 Conform Societăţii Americane pentru Transplant şi Terapie Celulară (American Society for Transplant and Cellular Therapy) 4 În acord cu conceptul medical de SNCEI conform Societăţii Americane pentru Transplant şi Terapie Celulară și include stare confuzională, SNCEI, letargie, encefalopatie, scăderea nivelului conștienței, și afectarea memoriei. 5 Calculul frecvenței se bazează pe studii clinice suplimentare. Descrierea reacţiilor adverse selectate Sindromul eliberării de citokine (SEC) SEC (sistemul ASTCT de clasificare pe grade de severitate) de orice grad au apărut la 39% (86/218) dintre pacienţi, evenimentele de gradul 2 survenind la 14%, cele de gradul 3 la 2,3% şi cele de gradul 4, la 0,5% dintre pacienţii trataţi cu Lunsumio. Singurul pacient cu eveniment de gradul 4 a fost un pacient care avea LF în fază leucemică, care a manifestat concomitent şi SLT. SEC de orice grad a apărut la 15% dintre pacienţi după doza din ziua 1 a ciclului 1; la 5% după doza din ziua 8 a ciclului 1; la 33% după doza din ziua 15 a ciclului 1, iar 5% dintre evenimente au survenit la pacienți după ciclul 2 şi 1% în ciclul 3 şi ciclurile ulterioare. Intervalul median de timp de la iniţierea administrării până la debutul SEC a fost de 5 ore (interval: 1-73 ore) în ziua 1 a ciclului 1, de 28 de ore (interval: 5-81 ore) în ziua 8 a ciclului 1, de 25 de ore (interval: 0,1-391 ore) în ziua 15 a ciclului 1 şi de 46 de ore (interval: 12-82 ore) în ziua 1 a ciclului 2. SEC s-a remis la toţi pacienţii şi durata mediană a evenimentelor SEC a fost de 3 zile (interval de 1-29 zile). În rândul celor 86 de pacienţi care au prezentat SEC, cele mai frecvente semne şi simptome de SEC au fost pirexia (98%), frisoanele (36%), hipotensiunea arterială (35%), tahicardia (24%), hipoxia (22%) şi cefaleea (16%). La 16% dintre pacienţi s-a utilizat tocilizumab şi/sau corticosteroizi pentru gestionarea evenimentului de SEC: 6% au primit tocilizumab în monoterapie, 6% doar corticosteroizi şi 4%, atât tocilizumab, cât şi corticosteroizi. Dintre cei 10% pacienţi care au fost trataţi cu tocilizumab (în asociere cu sau fără corticosteroid), 86% au primit doar o doză de tocilizumab, cu nu mai mult de două doze de tocilizumab, administrat pentru un singur eveniment de SEC. Dintre pacienţii care au prezentat SEC de gradul 2, 48% au primit tratament simptomatic fără corticosteroizi sau tocilizumab, 18% au primit tocilizumab în monoterapie, 21% au primit doar corticosteroizi şi 12% au fost trataţi atât cu corticosteroizi, cât şi cu tocilizumab. Pacienţilor cu SEC de gradul 3 sau 4 li s-a administrat tratament cu tocilizumab, corticosteroizi, vasopresoare şi/sau oxigenoterapie. Trei procente dintre pacienţi au prezentat hipotensiune arterială şi/sau hipoxie fără febră după administrarea Lunsumio; 2% dintre pacienţi au fost trataţi cu tocilizumab şi/sau corticosteroizi în absenţa febrei. Spitalizările din cauza SEC au fost necesare la 21% dintre pacienţi şi durata mediană a spitalizării a fost de 5 zile (interval de 0-30 zile). 13 Neutropenia Neutropenia de orice grad a fost înregistrată la 28% dintre pacienţi, dintre care 24% au prezentat evenimente de gradul 3-4. Intervalul median până la debutul primelor evenimente de neutropenie/scădere a numărului de neutrofile a fost de 48 de zile (interval: 1-280 zile), iar durata mediană a acestora a fost de 8 zile (interval: 1-314 zile). La 68% dintre cei 60 de pacienţi care au prezentat evenimente de neutropenie/scădere a numărului de neutrofile s-au administrat factori de stimulare a coloniilor granulocitare (G-CSF) pentru tratarea evenimentelor. Infecţiile grave Infecţiile grave de orice grad au survenit la 17% dintre pacienţi. O proporţie de 1,8% dintre pacienţi au prezentat infecţii grave concomitent cu neutropenie de gradul 3-4. Intervalul median până la debutul primei infecții grave a fost de 50 de zile (interval: 1-561 zile), iar durata mediană a infecţiei a fost de 12 zile (interval: 2-174 zile). Evenimentele de gradul 5 au fost înregistrate la 0,9% dintre pacienţi şi au inclus pneumonia şi sepsisul. Sindromul de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune Sindromul de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune (SNCEI) a apărut la 2,1% (20/949) dintre pacienți, 19 pacienți au avut evenimente de grad 1-2 și un pacient a avut un eveniment de grad 3. Majoritatea evenimentelor au apărut în cursul primului ciclu de tratament. Majoritatea cazurilor au fost rezolvate. Timpul mediu de debut de la administrarea dozei inițiale a fost de 17 zile (interval: 1 până la 48 zile). Durata medie a fost de 3 zile (interval: 1-20 zile). Exacerbarea tumorală Cazurile de exacerbare tumorală (incluzând revărsat pleural şi inflamaţia tumorii) au fost înregistrate la 4% dintre pacienţi, dintre care 1,8% au prezentat evenimente de gradul 2 şi 2,3%, evenimente de gradul 3. Intervalul median până la debut a fost de 13 zile (interval de 5-84 zile), iar durata mediană a evenimentelor a fost de 10 zile (interval de 1-77 zile). Sindromul de liză tumorală (SLT) SLT a survenit la 0,9% dintre pacienţi, concomitent cu SEC. A existat un pacient cu limfom folicular în fază leucemică care a prezentat SLT de gradul 4. SLT a debutat în zilele 2 şi 24 şi s-a remis în 4 şi, respectiv, 6 zile. Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare, astfel cum este menționat în Anexa V. 4.9 Supradozaj În caz de supradozaj, pacienţii trebuie atent monitorizaţi pentru apariţia semnelor sau simptomelor de reacţii adverse şi trebuie instituit tratamentului simptomatic corespunzător. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: Agenţi antineoplazici, alte neoplazice; anticorpi monoclonali, codul ATC: L01FX25 14 Mecanism de acţiune Mosunetuzumab este un anticorp bispecific anti-CD20/CD3 de mobilizare a limfocitelor-T cu acţiune ţintită asupra celulelor-B ce exprimă markerul CD20. Este un agonist cu activare condiţionată; distrugerea celulelor-B vizate se produce numai în contextul legării simultane la markerul CD20 de pe suprafaţa celulelor-B şi la markerul CD3 de pe suprafaţa celulelor-T. Conectarea ambelor braţe ale mosunetuzumab are ca rezultat formarea unei sinapse imunologice între celula B ţintă şi limfocitul T citotoxic, determinând activarea acestuia din urmă. Eliberarea subsecventă şi dirijată a perforinei şi granzimelor de la nivelul celulelor-T activate prin sinapsa imunologică induce liza celulelor-B, urmată de distrugerea acestora. Lunsumio a cauzat depleţia celulelor B (definită printr-un număr al celulelor-B CD19 < 0,07 x 109/l) şi hipogamaglobulinemie (definită prin niveluri ale IgG < 500 mg/dl). Eficacitatea şi siguranţa clinică Limfom non-Hodgkin cu celule B recidivat sau refractar A fost derulat un studiu clinic deschis, multicentric, cu mai multe cohorte (GO29781) pentru evaluarea Lunsumio la pacienţi cu limfom non-Hodgkin cu celule B recidivat sau refractar pentru care nu se preconizează că terapia va îmbunătăți supraviețuirea. În cohorta pacienţilor cu limfom folicular (LF) (n=90), o cerinţă preliminară pentru pacienţii cu LF recidivat sau refractar (gradul 1-3A) a fost tratamentul anterior cu cel puţin două terapii sistemice, printre care un anticorp monoclonal anti-CD20 şi un agent alchilant. Pacienţii cu LF de gradul 3b şi pacienţii cu LF transformat la intrarea în studiu nu au fost eligibili pentru participare; cei cu istoric de LF transformat, dar cu LF de grad 1-3A la intrarea în studiu au fost incluşi în cohorta LF. Au fost excluşi din studiu pacienţii cu status de performanţă conform Grupului Estic de Cooperare în Oncologie (Eastern Cooperative Oncology Group, ECOG) ≥ 2, cu boli cardiovasculare semnificative (de exemplu, boală cardiovasculară clasa III sau IV conform New York Heart Association, infarct miocardic în ultimele 6 luni, aritmii cardiace instabile sau angină pectorală instabilă), boli pulmonare active semnificative, disfuncţie renală (clearance al creatininei [ClCr] < 60 ml/minut şi nivel crescut al creatininei serice), boli autoimune active semnificative, infecţii active (mai precis, infecţie activă cronică cu EBV, hepatită C acută sau cronică, hepatita B, infecţie cu HIV), leucoencefalopatie multifocală progresivă, limfom SNC actual sau în antecedente sau implicare SNC, sindrom de activare macrofagică/limfohistiocitoză hemofagocitară în antecedente, transplant alogen de celule stem sau transplant de organ efectuate anterior. Pacienţilor li s-a administrat Lunsumio pe cale intravenoasă în cadrul unui ciclu de 21 de zile după cum urmează: • • • • • Numărul median al ciclurilor de tratament a fost de 8, 59% dintre pacienţi au primit 8 cicluri şi 18% au primit peste 8 până la 17 cicluri. Ziua 1 a ciclului 1: 1 mg Ziua 8 a ciclului 1: 2 mg Ziua 15 a ciclului 1: 60 mg Ziua 1 a ciclului 2: 60 mg Ziua 1 a ciclului 3 şi ulterior: 30 mg Vârsta mediană a pacienţilor a fost de 60 de ani (interval de la 29 la 90 de ani), 31% dintre aceştia au avut vârsta > 65 de ani și 7,8% dintre aceştia au avut vârsta ≥ 75. Saizeci și unu procente dintre pacienţi au fost de sex masculin, 82% au fost de rasă caucaziană, 9% de rasă mongoloidă, 4% de rasă negroidă, 100% au avut un status de performanţă conform ECOG de 0 sau 1 şi 34% au avut tumori voluminoase (cel puţin o leziune > 6 cm). Numărul median al tratamentelor administrate anterior a fost de 3 (interval: 2-10): 38% dintre pacienţi primiseră 2 tratamente anterioare, 31% primiseră 3 tratamente anterioare şi 31%, mai mult de 3 tratamente anterioare. 15 Toţi pacienţii fuseseră trataţi anterior cu anticorpi anti-CD20 şi agenţi alchilanţi, la 21% se efectuase anterior transplant autolog de celule stem, 19% fuseseră trataţi cu inhibitori PI3K, 9%, cu rituximab plus lenalidomidă şi 3%, cu terapii CAR-T. Şaptezeci şi nouă procente dintre pacienţi aveau boală refractară la terapia cu anticorpi monoclonali anti-CD20 şi 53%, boală refractară la terapia atât cu anticorpi monoclonali anti-CD20, cât şi cu agenţi alchilanţi. Şaizeci şi nouă procente dintre pacienţi aveau boală refractară la ultima terapie administrată anterior şi la 52% se înregistrase progresia bolii în interval de 24 de luni de la prima terapie sistemică. Criteriul principal de evaluare a eficacităţii a fost răspunsul complet (RC), determinat de o instituţie de evaluare independentă (independent review facility, IRF) pe baza criteriilor standard pentru LNH (Cheson 2007). Rezultatele cu privire la eficacitate sunt rezumate în tabelul 6. Tabelul 6 Rezumatul datelor de eficacitate la pacienţii cu LF recidivat/refractar Parametru de evaluare a eficacităţii Lunsumio N=90 Perioadă mediană de observaţie de 18,3 luni (interval 2 – 27 luni) Răspuns complet (RC), n (%), (IÎ 95%) Rata de răspuns obiectiv (RRO) n (%) (IÎ 95%) Răspuns parţial (RP) n (%) (IÎ 95%) Durata răspunsului (DR)1 Pacienţi cu eveniment, n (%) Mediana în luni (IÎ 95%) Proporţia pacienţilor fără evenimente pe curba K-M la 12 luni (IÎ 95%) la 18 luni (IÎ 95%) Durata răspunsului complet (DRC)2 Pacienţi cu eveniment, n (%) Mediana în luni (IÎ 95%) Proporţia pacienţilor fără evenimente pe curba K-M, la 12 luni (IÎ 95%) la 18 luni (IÎ 95%) 54 (60,0) (49,1; 70,2) 72 (80,0) (70,3; 87,7) 18 (20,0) (12,3, 29,8) 29 (40,3) 22,8 (9,7, NA) 61,8 (50,0, 73,7) 56,9 (44,1, 69,6) 16 (29,6) NA (14,6, NA) 71,4 (57,9, 84,9) 63,7 (48,0, 79,4) IÎ=interval de încredere; K-M=Kaplan-Meier; NA= nu a fost atinsă. Momentul limită pentru colectarea datelor: 27 august 2021 Testarea ipotezelor s-a realizat pentru criteriul principal de evaluare, reprezentat de rata RC evaluată de IRF. 1 DR este definită prin intervalul de timp de la prima apariţie a unui RC sau RP documentat până la momentul la care survine un eveniment (progresia documentată a bolii sau decesul, oricare eveniment are loc primul). 16 2 DRC este definită prin intervalul de timp de la prima apariţie a unui RC sau RP documentat până la momentul la care survine un eveniment (progresia documentată a bolii sau decesul, oricare eveniment are loc primul). Perioada mediană de monitorizare pentru DR a fost de 14,9 luni. Rezultatele exploratorii suplimentare privind eficacitatea au inclus timpul median până la primul răspuns (1,4 luni, interval: 1,1 - 8,9) și timpul median până la primul răspuns complet (3,0 luni, interval: 1,1 - 18,9). Imunogenitatea Imunogenitatea mosunetuzumab a fost evaluată cu ajutorul testului de absorbţie imuno-enzimatică (enzyme-linked immunosorbent assay, ELISA). Niciun pacient nu a avut rezultate pozitive la testul pentru anticorpi anti-mosunetuzumab dintre cei 418 pacienţi evaluabili pentru ADA (anticorpi anti- medicament) care au fost trataţi cu Lunsumio în monoterapie, tratament intravenos, în cadrul studiului GO27981. Relevanţa clinică a anticorpilor anti mosunetuzumab nu a putut fi evaluată pe baza informaţiilor disponibile. Copii şi adolescenţi Agenţia Europeană a Medicamentului a acordat o derogare de la obligația de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu Lunsumio la toate subgrupele de copii și adolescenți pentru tratamentul neoplasmelor cu celule-B mature (vezi pct. 4.2 pentru informații privind utilizarea la copii și adolescenți). Aprobare condiţionată Acest medicament a fost autorizat conform unei proceduri numite „aprobare condiționată”. Aceasta înseamnă că sunt așteptate date suplimentare referitoare la acest medicament. Agenția Europeană pentru Medicamente va revizui informaţiile noi privind acest medicament cel puțin o dată pe an și acest RCP va fi actualizat, după cum va fi necesar. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Expunerea farmacocinetică (FC) a mosunetuzumab a crescut în manieră aproximativ proporţională cu doza pe intervalul dozelor studiate, de la 0,05 la 60 mg. Farmacocinetica populaţională după administrările intravenoase ale Lunsumio a fost descrisă prin intermediul unui model bicompartimental cu clearance dependent de timp, exprimat în parametri descrescători de la o valoare iniţială (CLbase) înregistrată la începutul tratamentului până la atingerea unui platou reprezentat de starea de echilibru (CLss), conform timpului de înjumătăţire tranzitoriu de 16,3 zile. A fost observat un grad moderat până la înalt de variabilitate farmacocinetică pentru mosunetuzumab şi a fost caracterizat printr-o variabilitate inter-individuală (VII) cu un coeficient de variaţie (CV) de la 18% la 86% pentru parametrii FC ai mosunetuzumab: VII a fost estimată pentru valoarea CLbase (CV de 63%), volumul de distribuţie în compartimentul central (CV de 31%), volumul de distribuţie în compartimentul periferic (CV de 25%), CLss (CV de 18%), şi timpul de înjumătăţire tranzitoriu (CV de 86%). După primele două cicluri (mai exact, 42 de zile) de tratament cu Lunsumio, concentraţia serică atinge valoarea Cmax la finalul dozei perfuzabile intravenoase de Lunsumio din ziua 1 a ciclului 2, cu o medie a concentraţiei maxime de 17,9 µg/ml şi un CV procentual de 49,6%. Valoarea medie totală a expunerii ASC pentru cele două cicluri (42 zile) de mosunetuzumab a fost de 126 zile•µg/ml, cu un CV procentual de 44,4%. 17 Absorbţie Lunsumio se administrează pe cale intravenoasă. Distribuţie Volumul estimat de distribuţie în compartimentul central pentru mosunetuzumab la nivelul populaţiei a fost de 5,49 l după administrarea în perfuzie intravenoasă a Lunsumio. Deoarece mosunetuzumab este un anticorp nu s-au efectuat studii privind capacitatea de legare la proteinele plasmatice. Metabolizare Calea de metabolizare a mosunetuzumab nu a fost studiată în mod direct. La fel ca în cazul altor proteine de uz terapeutic, se anticipează că mosunetuzumab va fi degradat în peptide de dimensiuni mici şi aminoacizi prin mecanisme catabolice. Eliminare Pe baza analizei farmacocinetice populaţionale, valorile medii estimate ale CLss şi ale clearance-ului iniţial (CLbase) au fost de 1,08 l/zi şi, respectiv, de 0,584 l/zi. Timpul de înjumătăţire terminal estimat a fost de 16,1 zile la starea de echilibru, pe baza estimărilor generate de modelul farmacocinetic populaţional. Conform rezultatelor obţinute în studiul GO29781, concentraţia serică a mosunetuzumab atinge Cmax la finalul perfuziei intravenoase şi ulterior scade în manieră bi-exponenţială. Grupe speciale de pacienţi Vârstnici Vârsta nu a avut niciun efect asupra farmacocineticii mosunetuzumab, pe baza analizei farmacocinetice populaţionale care a inclus pacienţi cu vârsta între 19 şi 96 de ani (n=439). Nu au fost observate diferenţe importante din punct de vedere clinic în farmacocinetica mosunetuzumab pentru pacienţii din acest grup de vârstă. Greutatea corporală La fel ca în cazul altor proteine de uz terapeutic, a existat o asociere pozitivă între greutatea corporală şi clearance-ul şi volumul de distribuţie estimate pentru mosunetuzumab. Cu toate acestea, pe baza analizei expunere-răspuns și a marjelor de expunere clinică, luând în considerare expunerile la pacienții cu greutatea „scăzută” (<50 kg) sau „mare” (≥112 kg), nu sunt necesare ajustări ale dozei în funcţie de greutatea corporală a pacientului. Sex Pe baza analizei farmacocinetice populaţionale, clearance-ul la starea de echilibru pentru mosunetuzumab este uşor mai scăzut la femei (~13%) comparativ cu bărbaţii. Nu sunt necesare ajustări ale dozei în funcţie de sexul pacientului, conform analizei relaţiei doză-răspuns. Rasa Rasa (mongoloidă vs non-mongoloidă) nu a fost identificată drept covariabilă care influenţează farmacocinetica mosunetuzumab. Insuficienţă renală Nu au fost efectuate studii specifice pentru determinarea efectului insuficienţei renale asupra farmacocineticii mosunetuzumab. Eliminarea pe cale renală a mosunetuzumab intact, având în vedere că acesta este un anticorp monoclonal tip IgG, este de aşteptat să fie redusă şi de importanţă minoră. 18 Analiza farmacocinetică populaţională a mosunetuzumab a indicat faptul că farmacocinetica acestuia nu este influenţată de clearance-ul creatininei (ClCr). Farmacocinetica mosunetuzumab la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară (ClCr de 60 până la 89 ml/min, n=178) sau moderată (ClCr de 30 până la 59 ml/minut, n=53) a fost similară cu cea a pacienţilor cu funcţie renală normală (ClCr ≥ 90 ml/minut, n=200). Datele farmacocinetice de la pacienţii cu insuficienţă renală severă (ClCr de 15 până la 29 ml/min) sunt limitate (n=1) şi nu permit formularea unor recomandări privind dozele. Lunsumio nu a fost studiat la pacienţii cu boală renală în stadiu terminal şi/sau trataţi prin dializă. Insuficienţă hepatică Nu au fost efectuate studii specifice pentru determinarea efectului insuficienţei hepatice asupra farmacocineticii mosunetuzumab. IgG sunt eliminate în special prin mecanisme catabolice intracelulare şi, prin urmare, nu este anticipată o influenţă a insuficienţei hepatice asupra clearance- ului mosunetuzumab. Analiza farmacocinetică populaţională a mosunetuzumab a indicat faptul că insuficienţa hepatică nu afectează farmacocinetica mosunetuzumab. Farmacocinetica mosunetuzumab la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară (bilirubină totală > LSVN până la 1,5 x LSVN sau AST > LSVN, n=53) a fost similară cu cea înregistrată la pacienţii cu funcţie hepatică normală (n=384). Numărul pacienţilor cu insuficienţă hepatică moderată este limitat (bilirubină totală > 1,5–3 x LSVN, orice valori AST, n=2) şi nu au fost investigaţi pacienţi cu insuficienţă hepatică severă. Copii şi adolescenţi Nu s-au efectuat studii pentru investigarea farmacocineticii mosunetuzumab la copii şi adolescenţi (vârsta < 18 ani). 5.3 Date preclinice de siguranţă Toxicitatea sistemică Principalele rezultate non-clinice pentru mosunetuzumab din studiile de toxicitate după doze unice şi doze repetate, cu durata de până la 26 săptămâni, au inclus evenimente tranzitorii de SEC post- administrare limitate la prima doză, infiltrate celulare inflamatorii vasculare/perivasculare, identificate în special la nivelul SNC şi mai puţin la nivelul altor organe, cel mai probabil secundare eliberării de citokine şi activării celulelor imune, precum şi o creştere a susceptibilităţii la infecţie în urma administrării pe termen lung, din cauza depleţiei prelungite de celule B. Toate acestea au fost considerate efecte mediate farmacologic, de natură reversibilă. În toate studiile a fost înregistrat un singur caz de apariţie a convulsiilor la un animal, la valori Cmax şi expuneri ASC (calculate ca valoare medie pe un interval de 7 zile) de 3,3- şi, respectiv, 1,8- ori mai mari decât cele înregistrate la pacienţii trataţi cu Lunsumio la doza şi conform schemei recomandate în studiul GO29781. Efecte asupra fertilităţii Un studiu privind toxicitatea după expunere prelungită, cu durata de 26 săptămâni, în care s-au administrat doze intravenoase la maimuţe cynomolgus mature sexual, a inclus şi o evaluare a efectelor asupra organelor reproducătoare masculine şi feminine. Mosunetuzumab nu a avut efecte nici asupra organelor reproducătoare masculine, nici asupra celor feminine, la expuneri (ASC) similare cu expunerile (ASC) pacienţilor care au primit doza recomandată. 19 Efecte toxice asupra funcţiei de reproducere Nu s-au efectuat studii cu mosunetuzumab care să evalueze efectele toxice ale acestuia asupra dezvoltării. Având în vedere gradul scăzut de transfer placentar al anticorpilor în primul trimestru de sarcină, mecanismul de acţiune şi datele disponibile despre mosunetuzumab, precum şi datele referitoare la clasa anticorpilor anti-CD20, riscul de teratogenitate este scăzut. Studiile efectuate cu mosunetuzumab la animale negestante au demonstrat că depleţia prelungită a limfocitelor B poate determina o creştere a riscului de infecţii oportuniste, care pot cauza pierderi fetale. SEC tranzitoriu asociat cu administrarea Lunsumio poate avea, de asemenea, efecte nocive asupra sarcinii. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor L-histidină L-metionină Acid acetic (cu ajustarea pH-ului) Sucroză Polisorbat 20 (E 432) Apă pentru preparate injectabile 6.2 Incompatibilităţi Lunsumio nu trebuie amestecat sau administrat prin aceeaşi linie de perfuzie cu alte • medicamente. • Nu trebuie utilizaţi alţi solvenţi decât soluţia injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau soluţia injectabilă de clorură de sodiu 4,5 mg/ml (0,45%) pentru diluarea Lunsumio deoarece utilizarea acestora nu a fost testată. • Nu au fost observate incompatibilităţi între Lunsumio şi pungile de perfuzie din materiale de contact cu medicamentul precum policlorura de vinil (PVC) sau poliolefine (PO) de tipul polietilenei (PE) sau polipropilenei (PP). În plus, nu au fost observate incompatibilităţi cu seturile de perfuzie sau instrumentele auxiliare din materiale de contact precum PVC, PE, poliuretan (PUR), polibutadienă (PBD), silicon, acrilonitril butadien stiren (ABS), policarbonat (PC), polieteruretan (PEU), etilen- propilenă fluorurată (FEP) sau politetrafluoretilenă (PTFE), sau cu membrana filtrului din camera de picurare, compusă din poliamidă (PA). • Nu trebuie utilizate filtre încorporate în linia de perfuzie. 6.3 Perioada de valabilitate Flacon nedeschis 3 ani. Soluţia diluată Stabilitatea chimică şi fizică după diluare au fost demonstrate pentru un interval de 24 ore la temperaturi cuprinse între 2 °C - 8 °C şi pentru un interval de 24 de ore, la temperaturi de 9 °C - 30 °C. Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, intervalul şi condiţiile de păstrare după diluare sunt responsabilitatea utilizatorului şi în mod obişnuit nu trebuie să depăşească 24 ore în condiţiile păstrării la temperaturi de 2 °C până la 8 °C, cu excepţia cazurilor în care diluarea s-a efectuat în condiţii aseptice controlate şi validate. 20 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare A se păstra la frigider (2 °C - 8 °C). A nu se congela. A se păstra flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină. Pentru condiţiile de păstrare după diluarea medicamentului, vezi pct. 6.3. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului 1 mg concentrat pentru soluţie perfuzabilă Flacon din sticlă de tip I cu dop din cauciuc butilic şi sigiliu din aluminiu cu un capac detaşabil din plastic de culoare gri închis, care conţine 1 mg de concentrat pentru soluţie perfuzabilă. Ambalaj cu un flacon. 30 mg concentrat pentru soluţie perfuzabilă Flacon din sticlă de tip I cu dop din cauciuc butilic şi sigiliu din aluminiu cu un capac detaşabil din plastic de culoare albastru deschis, care conţine 30 mg de concentrat pentru soluţie perfuzabilă. Ambalaj cu un flacon. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminare şi alte instrucţiuni de manipulare Precauţii generale Lunsumio nu conţine conservanţi şi este conceput pentru administrarea unei singure doze. Pe parcursul manipulării acestui medicament trebuie respectate tehnice aseptice corespunzătoare. A nu se agita. Instrucţiuni privind diluarea Înainte de administrare, Lunsumio trebuie diluat într-o pungă de perfuzie din PVC sau poliolefine (PO) precum polietilena (PE) şi polipropilena, care conţine soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau soluţie injectabilă de clorură de sodiu 4,5 mg/ml (0,45%), de către un profesionist din domeniul sănătăţii, folosindu-se o tehnică aseptică. Utilizaţi un ac şi o seringă sterile pentru a prepara Lunsumio. Aruncaţi orice cantitate neutilizată. În timpul administrării intravenoase trebuie utilizată o linie de perfuzie destinată doar acestui medicament. Nu utilizaţi filtre încorporate în linia de perfuzie pentru a administra Lunsumio. Filtrele din camerele de picurare pot fi utilizate pentru a administra Lunsumio. Pregătirea pentru administrarea în perfuzie 1. Extrageţi şi eliminaţi din punga de perfuzie un volum de soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau soluţie injectabilă de clorură de sodiu 4,5 mg/ml (0,45%), echivalent cu volumul de Lunsumio necesar pentru doza pacientului, conform tabelului 7 de mai jos. 2. Extrageţi volumul necesar de Lunsumio din flacon cu ajutorul unei seringi sterile şi diluaţi-l în punga de perfuzie. Orice cantitate rămasă neutilizată din flacon trebuie aruncată. 21 Tabelul 7: Diluarea Lunsumio Ziua de tratament Doza de Lunsumio Ciclul 1 Ziua 1 1 mg Ziua 8 2 mg Ziua 15 60 mg Ciclul 2 Ziua 1 60 mg Începând cu ciclul 3 Ziua 1 30 mg Volumul de Lunsumio de diluat în soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau 4,5 mg/ml (0,45%), 1 ml 2 ml 60 ml 60 ml 30 ml Volumul pungii de perfuzie 50 ml sau 100 ml 50 ml sau 100 ml 100 ml sau 250 ml 100 ml sau 250 ml 100 ml sau 250 ml 3. 4. 5. Amestecaţi uşor soluţia din punga de perfuzie prin răsturnarea lentă a pungii. A nu se agita. Inspectaţi soluţia din punga de perfuzie pentru eventuale particule şi, dacă acestea sunt prezente, aruncaţi soluţia. Aplicaţi eticheta detaşabilă de pe prospect pe punga de perfuzie. Pentru condiţiile de păstrare ale pungilor cu soluţie perfuzabilă, vezi pct. 6.3. Eliminare Trebuie redusă la minimum eliminarea medicamentelor neutilizate în mediu. Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere şi trebuie evitată eliminarea acestora pe calea reziduurilor menajere. Trebuie respectate cu stricteţe punctele următoare referitoare la utilizarea şi eliminarea seringilor şi altor obiecte medicale ascuţite: • • Acele şi seringile nu trebuie reutilizate în nicio circumstanţă. Puneţi toate acele şi seringile utilizate într-un recipient pentru obiecte ascuţite (recipient de unică folosinţă rezistent la perforare). Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Roche Registration GmbH Emil-Barell-Strasse 1 79639 Grenzach-Wyhlen Germania 8. NUMERELE AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ EU/1/22/1649/001 EU/1/22/1649/002 22 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data primei autorizări: 3 Iunie 2022 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 19 Aprilie 2024 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Medicamente https://www.ema.europa.eu. 23 ANEXA II A. FABRICANTUL SUBSTANŢEI) BIOLOGIC ACTIVE ŞI FABRICANTUL RESPONSABILPENTRU ELIBERAREA SERIEI B. CONDIŢII ŞI RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA C. ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ D. CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND UTILIZAREA SIGURĂ ŞI EFICACE A MEDICAMENTULUI E. OBLIGAȚII SPECIFICE PENTRU ÎNDEPLINIREA MĂSURILOR POST- AUTORIZARE ÎN CAZUL AUTORIZĂRII PRIN APROBARE CONDIȚIONATĂ 24 A. FABRICANTUL SUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI FABRICANTUL RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI Numele şi adresa fabricantului substanţei biologic active Genentech, Inc. 1 DNA Way South San Francisco, CA 94080 SUA F. Hoffmann-La Roche AG Grenzacherstrasse 124 4058 Basel Elveția Numele şi adresa fabricantului responsabil pentru eliberarea seriei Roche Pharma AG Emil-Barell-Strasse 1 79639 Grenzach-Wyhlen GERMANIA B. CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală restrictivă (vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2). C. ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ • Rapoartele periodice actualizate privind siguranţa (RPAS) Cerințele pentru depunerea RPAS privind siguranța pentru acest medicament sunt menționate în Articolul 9 al Regulamentului (CE) Nr. 507/2006 și, pentru conformitate, deținătorul autorizației de punere pe piață (DAPP) trebuie să depună RPAS privind siguranța la interval de 6 luni. Cerinţele pentru depunerea rapoartelor periodice actualizate privind siguranţa pentru acest medicament sunt prezentate în lista de date de referinţă şi frecvenţe de transmitere la nivelul Uniunii (lista EURD) menţionată la articolul 107c alineatul (7) din Directiva 2001/83/CE şi orice actualizări ulterioare ale acesteia publicată pe portalul web european privind medicamentele. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă (DAPP) trebuie să depună primul RPAS pentru acest medicament în decurs de 6 luni după autorizare. D. CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND UTILIZAREA SIGURĂ ŞI EFICACE A MEDICAMENTULUI • Planul de management al riscului (PMR) Deținătorul autorizației de punere pe piață (DAPP) se angajează să efectueze activităţile şi intervenţiile de farmacovigilenţă necesare detaliate în PMR aprobat şi prezentat în modulul 1.8.2 al autorizaţiei de punere pe piaţă şi orice actualizări ulterioare aprobate ale PMR. 25 O versiune actualizată a PMR trebuie depusă: • • la cererea Agenţiei Europene pentru Medicamente; la modificarea sistemului de management al riscului, în special ca urmare a primirii de informaţii noi care pot duce la o schimbare semnificativă în raportul beneficiu/risc sau ca urmare a atingerii unui obiectiv important (de farmacovigilenţă sau de reducere la minimum a riscului). • Măsuri suplimentare de reducere la minimum a riscului DAPP se va asigura că în fiecare stat membru în care este comercializat Lunsumio, toți pacienții/ îngrijitorii acestora care se așteaptă să utilizeze Lunsumio au acces la/le este furnizat Cardul pacientului, care va informa pacienții și le va explica acestora riscurile sindromului eliberării de citokine (SEC) și a sindromului de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune (SNCEI). Cardul pacientului include, de asemenea, un mesaj de avertizare pentru profesioniștii din domeniul sănătății care tratează pacientul că, pacientul este tratat cu Lunsumio. Cardul pacientului trebuie să includă următoarele elemente principale: • • • O descriere a principalelor semne şi simptome ale SEC O descriere a principalelor semne și simptome ale SNCEI O descriere a momentului în care trebuie să solicitați asistență de urgență din partea furnizorului de servicii medicale sau să solicitați asistență de urgență, în cazul în care apar semne și simptome ale SEC sau SNCEI Detaliile de contact ale medicului prescriptor • E. OBLIGAȚII SPECIFICE PENTRU ÎNDEPLINIREA MĂSURILOR POST- AUTORIZARE ÎN CAZUL AUTORIZĂRII PRIN APROBARE CONDIȚIONATĂ Aceasta fiind o autorizare prin aprobare condiționată și în conformitate cu articolul 14-a, alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 726/2004, DAPP trebuie să finalizeze, în intervalul de timp specificat, următoarele măsuri: Descrierea Pentru a furniza dovezi suplimentare privind eficacitatea și siguranța mosunetuzumab în limfomul folicular, DAPP va furniza rezultatele din studiul clinic GO42909, un studiu randomizat, în regim deschis, multicentric, de evaluare a mosunetuzumab în asociere cu lenalidomidă în comparație cu rituximab în asociere cu lenalidomidă la pacienții cu limfom folicular, după cel puțin o linie de terapie sistemică. Data de finalizare Q3 2026 26 ANEXA III ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL 27 A. ETICHETAREA 28 INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Lunsumio 1 mg concentrat pentru soluţie perfuzabilă mosunetuzumab 2. DECLARAREA SUBSTANŢEI ACTIVE Fiecare flacon conţine 1 mg mosunetuzumab la o concentraţie de 1 mg/ml. 3. LISTA EXCIPIENŢILOR Excipienţi: L-histidină, L-metionină, acid acetic, sucroză, polisorbat 20, apă pentru preparate injectabile 4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL Concentrat pentru soluţie perfuzabilă 1 mg/1 ml 1 flacon 5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE Doar pentru administrare unică A se citi prospectul înainte de utilizare Pentru administrare intravenoasă după diluare 6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor 7. ALTE ATENŢIONĂRI SPECIALE, DACĂ SUNT NECESARE Nu agitați flaconul Nu trebuie utilizate filtre încorporate în linia de perfuzie Pe partea interioară a cutiei Nu trebuie utilizate filtre încorporate în linia de perfuzie Aplicaţi eticheta detaşabilă de pe prospect pe punga de perfuzie 29 8. DATA DE EXPIRARE EXP 9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra la frigider A nu se congela A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină 10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL 11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Roche Registration GmbH Emil-Barell-Strasse 1 79639 Grenzach-Wyhlen Germania 12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ EU/1/22/1649/001 13. SERIA DE FABRICAŢIE Lot 14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE 15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE 16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE Justificare acceptată pentru neincluderea informaţiei în Braille 17. IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL Cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic 30 18. IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE PC SN NN 31 MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI FLACON de 2 ml 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA DE ADMINISTRARE Lunsumio 1 mg concentrat steril mosunetuzumab Administrare i.v. după diluare 2. MODUL DE ADMINISTRARE 3. DATA DE EXPIRARE EXP 4. SERIA DE FABRICAŢIE Lot 5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ 1 mg/1 ml 6. ALTE INFORMAŢII 32 INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Lunsumio 30 mg concentrat pentru soluţie perfuzabilă mosunetuzumab 2. DECLARAREA SUBSTANŢEI ACTIVE Fiecare flacon conţine 30 mg mosunetuzumab la o concentraţie de 1 mg/ml 3. LISTA EXCIPIENŢILOR Excipienţi: L-histidină, L-metionină, acid acetic, sucroză, polisorbat 20, apă pentru preparate injectabile. 4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL Concentrat pentru soluţie perfuzabilă 30 mg/30 ml 1 flacon 5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE Doar pentru administrare unică A se citi prospectul înainte de utilizare Pentru administrare intravenoasă după diluare 6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor 7. ALTE ATENŢIONĂRI SPECIALE, DACĂ SUNT NECESARE Nu agitați flaconul Nu trebuie utilizate filtre încorporate în linia de perfuzie Pe partea interioară a cutiei Nu trebuie utilizate filtre încorporate în linia de perfuzie Aplicaţi eticheta detaşabilă de pe prospect pe punga de perfuzie 33 8. DATA DE EXPIRARE EXP 9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra la frigider A nu se congela A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină 10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL 11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Roche Registration GmbH Emil-Barell-Strasse 1 79639 Grenzach-Wyhlen Germania 12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ EU/1/22/1649/002 13. SERIA DE FABRICAŢIE Lot 14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE 15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE 16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE Justificare acceptată pentru neincluderea informaţiei în Braille 17. IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL Cod de bare bidimensional care conţine identificatorul unic 34 18. IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE PC SN NN 35 MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI FLACON de 50 ml 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA DE ADMINISTRARE Lunsumio 30 mg concentrat pentru soluţie perfuzabilă mosunetuzumab Pentru administrare intravenoasă după diluare 2. MODUL DE ADMINISTRARE 3. DATA DE EXPIRARE EXP 4. SERIA DE FABRICAŢIE Lot 5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ 30 mg/30 ml 6. ALTE INFORMAŢII 36 B. PROSPECTUL 37 Prospect: Instrucţiuni pentru pacient Lunsumio 1 mg concentrat pentru soluţie perfuzabilă Lunsumio 30 mg concentrat pentru soluţie perfuzabilă mosunetuzumab Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informaţii referitoare la siguranţă. Puteţi să fiţi de ajutor raportând orice reacţii adverse pe care le puteţi avea. Vezi ultima parte de la pct. 4 pentru modul de raportare a reacţiilor adverse. Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră. • • • Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi punctul 4. Ce găsiţi în acest prospect 1. 2. 3. 4. 5. 6. Ce este Lunsumio şi pentru ce se utilizează Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lunsumio Cum să luaţi Lunsumio Reacţii adverse posibile Cum se păstrează Lunsumio Conţinutul ambalajului şi alte informaţii 1. Ce este Lunsumio şi pentru ce se utilizează Lunsumio conţine substanţa activă mosunetuzumab, care este un tip de anticorp. Acesta este un medicament pentru cancer. Este utilizat numai pentru tratarea adulţilor care au un cancer al sângelui, denumit limfom folicular (LF). În LF, un tip de celule albe denumite “celule B” devin canceroase. Celulele B anormale nu funcționează corespunzător și cresc prea rapid, grupând celulele B normale din măduva osoasă și ganglionii limfatici care vă protejează de infecții. Lunsumio se administrează pacienților care au încercat cel puțin două tratamente anterioare pentru LF, atunci când, cancerul fie nu a răspuns la acestea, fie a revenit. Cum acţionează Lunsumio Substanţa activă din Lunsumio, mosunetuzumab, este un anticorp monoclonal, un tip de proteină care se ataşează unor ţinte specifice din organism. În acest caz, mosunetuzumab se atașează de o substanță țintă care se găsește pe celulele B, inclusiv celulele B canceroase, și o altă țintă care se găsește pe celulele T, un tip diferit de globule albe din sânge. Celulele T reprezintă o altă parte a sistemului de apărare al organismului care poate distruge celulele invadante. Prin atașarea celor două celule ca o punte, Lunsumio încurajează celulele T să distrugă celulele B canceroase. Acest lucru ajută la controlarea FL și previne răspândirea acestuia. 38 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lunsumio Nu trebuie să vi se administreze Lunsumio • dacă sunteţi alergic la mosunetuzumab sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6). Dacă nu sunteţi sigur, discutați cu medicul dumneavoastră sau cu asistenta medicală înainte de a vi se administra Lunsumio. Atenţionări şi precauţii Înainte să vi se administreze Lunsumio, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă vi se aplică oricare din următoarele (sau nu sunteţi sigur): • • aţi avut vreodată probleme cu inima, plămânii sau rinichii aveţi o infecţie sau aţi avut în trecut o infecţie care a durat mult timp sau care continuă să reapară urmează să vi se efectueze un vaccin sau ştiţi că aţi putea avea nevoie să fiţi vaccinat în viitorul apropiat. • Dacă vi se aplică oricare din cele de mai sus (sau nu sunteţi sigur), discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu asistenta medicală înainte de a vi se administra acest medicament. Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi simptome ale oricăror dintre reacţiile adverse enumerate mai jos în timpul tratamentului cu Lunsumio sau după finalizarea acestuia. Puteți avea nevoie de tratament medical adițional. Simptomele pentru fiecare reacţie adversă sunt enumerate la punctul 4. • • • • • - Sindromul eliberării de citokine (SEC) – o afecțiune asociată cu medicamente care stimulează celulele T. - Înainte de fiecare perfuzie, este posibil să vi se administreze medicamente ce pot reduce posibilele reacţii adverse asociate cu sindromul eliberării de citokine. Limfohistiocitoza hemofagocitară este o afecțiune în care sistemul imunitar produce prea multe celule care luptă împotriva infecțiilor numite histiocite și limfocite. Semnele și simptomele se pot suprapune cu SEC, medicul dumneavoastră va verifica dacă această afecțiune nu răspunde la tratament sau durează mai mult decât se preconiza. Sindromul de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune (SNCEI) – o afecțiune asociată cu efecte asupra sistemului nervos. Simptomele includ senzația de confuzie, probleme cu memoria, limbajul sau raționamentul, dezorientare și confuzie adeseori însoțite de halucinații (senzația de a vedea, auzi sau simți obiecte care nu sunt acolo), imposibilitatea de a vă concentra. Sindromul de liză tumorală – la unele persoane, nivelurile anumitor săruri din sânge pot atinge valori anormale – fapt cauzat de distrugerea rapidă a celulelor canceroase în timpul tratamentului. - Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor face teste pentru a verifica dacă aveţi această afecţiune. Înainte de fiecare perfuzie, trebuie să fiți bine hidratat și este posibil să primiţi medicamente care ajută la reducerea nivelurilor crescute de acid uric. Acestea pot ajuta la reducerea posibilele reacţii adverse asociate cu sindromul de liză tumorală. Exacerbarea tumorală – pe măsură ce cancerul dumneavoastră este distrus, acesta poate reacționa și poate prezenta semne de agravare – acest lucru este denumit „reacţie de exacerbare tumorală”. Infecţii – este posibil să prezentaţi semne de infecţie, care pot varia în funcţie de locul din corp unde este localizată infecţia. 39 Copii şi adolescenţi Acest medicament nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani. Acest lucru se datorează faptului că nu a fost studiat la această grupă de vârstă. Lunsumio împreună cu alte medicamente Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi, aţi luat recent sau este posibil să luaţi alte medicamente. Acestea includ medicamentele obţinute fără prescripţie medicală şi medicamentele din plante. Sarcina şi alăptarea Este important să îi spuneţi medicului dumneavoastră anterior şi în timpul tratamentului dacă sunteţi gravidă, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă. Motivul este acela că Lunsumio ar putea avea efecte nocive asupra fătului. • Lunsumio nu trebuie administrat pe durata sarcinii, cu excepţia cazului în care, după discuția cu medicul dumneavoastră se consideră că beneficiile tratamentului depășesc orice risc pentru copilul nenăscut. Contracepția Femeile care pot rămâne gravide trebuie să utilizeze metode eficace de contracepţie pe durata tratamentului - şi timp de încă 3 luni după administrarea ultimei doze de Lunsumio. • Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu asistenta medicală despre metodele potrivite de contracepţie. Alăptarea Nu trebuie să alăptaţi pe durata tratamentului şi timp de încă 3 luni după administrarea ultimei doze de tratament. Nu se cunoaşte dacă Lunsumio trece în laptele matern și, ca urmare poate afecta sugarul alăptat. Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor Lunsumio are influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule, de a merge cu bicicleta sau de a folosi unelte sau utilaje. Din cauza posibilelor simptome de SNCEI trebuie să fiți atenți când conduceți vehicule, mergeți cu bicicleta sau folosiți mașini grele sau potențial periculoase. Dacă aveți astfel de simptome, evitați aceste activitati și contactați medicul, asistenta medicală sau farmacistul. Pentru mai multe informaţii referitoare la reacţiile adverse, vezi pct. 4. 3. Cum se administrează Lunsumio Lunsumio se administrează sub supravegherea unui medic cu experienţă în administrarea acestor tipuri de tratamente. Urmați schema de tratament explicată de către medicul dumneavoastră. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteți sigur. Cum se administrează Lunsumio Medicamentul se administrează într-o venă, prin picurare (perfuzie). • Se administrează pe parcursul a 4 ore în primul ciclu de tratament. Fiecare ciclu este de 21 de zile, iar în primul ciclu vi se va administra perfuzia cu durata de 4 ore în ziua 1, ziua 8 și ziua 15. Dacă reacțiile adverse nu sunt prea severe, doza poate fi administrată pe parcursul a 2 ore în următoarele cicluri de tratament. • 40 Medicamente administrate înainte de tratamentul cu Lunsumio Este posibil să vi se administreze alte medicamente cu 30 până la 60 de minute înainte de tratamentul cu Lunsumio. Acest lucru ajută la prevenirea reacţiilor legate de perfuzie şi a febrei. Aceste medicamente pot include: • • • Corticosteroizi – cum sunt dexametazona şi metilprednisolon Paracetamol Un antihistaminic - de exemplu, difenhidramină Cât de mult Lunsumio se administrează Lunsumio este administrat în mod normal în cicluri de 21 de zile. Durata recomandată a tratamentului este de cel puțin 8 cicluri de tratament. Totuși, în funcție de reacțiile adverse și de modul în care boala răspunde la tratament, vi se pot administra până la 17 cicluri. În ciclul 1, vi se vor administra 3 doze de Lunsumio în intervalul de 21 de zile: • • • Ziua 1: 1 mg Ziua 8: 2 mg Ziua 15: 60 mg În ciclul 2, vi se va administra doar o singură doză: • Ziua 1: 60 mg În ciclurile 3 până la 17 vi se va administra doar o singură doză: • Ziua 1: 30 mg Dacă nu vi se administrează o doză de Lunsumio Dacă nu v-aţi prezentat la o programare, stabiliţi o alta cât mai curând posibil. Pentru ca tratamentul să fie pe deplin eficient, este foarte important să nu omiteţi nicio doză. Dacă întrerupeţi administrarea Lunsumio Nu întrerupeţi tratamentul cu Lunsumio decât dacă aţi discutat despre aceasta cu medicul dumneavoastră. Întreruperea tratamentului poate cauza înrăutăţirea bolii dumneavoastră. Dacă aveţi întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. 4. Reacții adverse posibile Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Reacţii adverse grave Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi oricare dintre simptomele următoarelor reacţii adverse grave. Este posibil să aveți doar unul sau mai multe dintre aceste simptome. Sindromul eliberării de citokine Simptomele pot include: • • • febră (38°C sau mai mare) frisoane sau tremurături piele rece sau palidă şi umedă 41 • • • • • • • • dificultăţi de respiraţie senzaţie de ameţeală sau de leşin bătăi ale inimii rapide sau neregulate stare de confuzie senzaţie puternică de oboseală sau slăbiciune leșin vedere înceţoşată durere de cap Limfohistiocitoza hemofagocitară Simptomele pot include: • • • • • • • • febră ficat mărit și/sau splină mărită erupție trecătoare pe piele ganglioni limfatici măriți de volum vânătăi care apar cu uşurinţă anomalii ale rinichilor dificultăţi de respirație probleme ale inimii Sindromul de liză tumorală Simptomele pot include: • • • • • • • • • • febră frisoane senzaţie sau stare de rău (greaţă şi vărsături) stare de confuzie senzaţie de scurtare a respiraţiei crize (convulsii) bătăi neregulate ale inimii urină închisă la culoare sau tulbure stare neobişnuită de oboseală dureri la nivelul muşchilor sau articulaţiilor. Simptome evidenţiate de testele de sânge: • creştere a concentraţiei de potasiu, fosfat sau acid uric – care poate cauza probleme rinichilor (manifestare a sindromului de liză tumorală) Exacerbarea tumorală Simptomele pot include: • • • • ganglioni limfatici umflaţi şi dureroşi durere în piept tuse sau dificultate de a respira cu uşurinţă durere în regiunea unde se află tumora. Infecții Simptomele pot include: • • • • • • • • febră tuse durere în piept oboseală scurtare a respiraţiei erupţie dureroasă pe piele durere în gât durere ascuţită atunci când urinaţi 42 • senzaţie de slăbiciune sau stare generală de rău. Sindromul de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune (SNCEI) Aceste simptome pot să apară după zile sau săptămâni de la administrarea perfuziei și inițial pot fi dificil de detectat. Simptomele pot include: • • • • • confuzie/dezorientare oboseală degradarea stării mentale diminuarea stării mentale afectarea memoriei Dacă aţi avut oricare dintre aceste simptome după tratamentul cu Lunsumio, anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră. Este posibil să aveţi nevoie de tratament. Erupţie cutanată tranzitorie Mâncărime a pielii Uscare a pielii Diaree Durere de cap Febră Frisoane Sindromul eliberării de citokine Alte reacţii adverse Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane • • • • • • • • Simptome evidenţiate de testele de sânge: • • Niveluri scăzute ale anumitor celule albe din sânge (neutropenie) Nivel scăzut al celulelor roşii sanguine, care poate cauza stare de oboseală şi dificultăţi de respiraţie Nivel scăzut de trombocite, care vă poate face mai susceptibil la apariţia vânătăilor sau sângerărilor (trombocitopenie) Niveluri scăzute de fosfat, potasiu sau magneziu Nivel crescut al alaninaminotransferazei în sânge • • • Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane • • • • • • Infecţie pulmonară Infecţie la nivelul căilor respiratorii superioare (infecţie la nivelul nasului, gâtului, sinusurilor) Infecţie la nivelul tractului urinar Febră din cauza scăderii nivelului de neutrofile (un tip de celule albe sanguine) Exacerbare tumorală O reacție imună gravă care afectează sistemul nervos (sindromul de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune) Simptome evidenţiate de testele de sânge: • Niveluri crescute ale enzimelor ficatului, care pot fi semne ale afectării ficatului Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 de persoane • Distrugerea rapidă a celulelor tumorale care cauzează modificări chimice la nivel sanguin şi leziuni la nivelul organelor, cum ar fi rinichii, inima şi ficatul (sindromul de liză tumorală) o afecțiune în care sistemul imunitar produce prea multe celule, care luptă împotriva infecțiilor numite histiocite și limfocite (limfohistiocitoză hemofagocitară). • Raportarea reacțiilor adverse Dacă manifestați orice reacții adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Acestea includ orice posibile reacții adverse nemenționate în acest prospect. De asemenea, puteți raporta reacțiile adverse direct prin intermediul sistemului național de raportare, așa 43 cum este menționat în Anexa V. Raportând reacțiile adverse, puteți contribui la furnizarea de informații suplimentare privind siguranța acestui medicament. 5. Cum se păstrează Lunsumio Lunsumio va fi păstrată de către profesioniștii din domeniul sănătății în spitale sau clinici. Trebuie să se țină cont de următoarele condiții de păstrare: • • Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor. Nu utilizați acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe flacon după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. A se păstra la frigider (2°C – 8°C). A nu se congela. Soluția diluată nu trebuie păstrată mai mult de 24 de ore la 2°C – 8°C și 24 de ore la temperatura camerei (9°C – 30°C). A se ține flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină. • • • • Profesionistul dumneavoastră din domeniul sănătății va elimina în mod corespunzător orice medicament care nu mai este folosit. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului. 6. Conținutul ambalajului și alte informații Ce conține Lunsumio • • • • Substanța activă este mosunetuzumab. Lunsumio 1 mg: Fiecare flacon conţine mosunetuzumab 1 miligram (mg) de mosunetuzumab în 1 ml la o concentraţie de 1 mg/ml. Lunsumio 30 mg: Fiecare flacon conţine mosunetuzumab 30 miligrame (mg) în 30 ml la o concentraţie de 1 mg/ml. Celelalte componente sunt: L-histidină, L-metionină, acid acetic, sucroză, polisorbat 20 (E432), apă pentru preparate injectabile. Cum arată Lunsumio și conținutul ambalajului Lunsumio este un concentrat pentru soluţie perfuzabilă (concentrat steril). Este un lichid limpede, incolor, disponibil într-un flacon de sticlă. Fiecare cutie de Lunsumio conține un flacon. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Roche Registration GmbH Emil-Barell-Strasse 1 79639 Grenzach-Wyhlen Germania Fabricantul Roche Pharma AG Emil-Barell-Strasse 1 79639 Grenzach-Wyhlen Germania 44 Pentru orice informaţii referitoare la acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă: België/Belgique/Belgien N.V. Roche S.A. Tél/Tel: +32 (0) 2 525 82 11 Lietuva UAB “Roche Lietuva” Tel: +370 5 2546799 България Рош България ЕООД Тел: +359 2 474 5444 Česká republika Roche s. r. O. Tel: +420 - 2 20382111 Luxembourg/Luxemburg (Voir/siehe Belgique/Belgien) Magyarország Roche (Magyarország) Kft. Tel: +36 - 1 279 4500 Danmark Roche Pharmaceuticals A/S Tlf: +45 - 36 39 99 99 Malta (see Ireland) Deutschland Roche Pharma AG Tel: +49 (0) 7624 140 Eesti Roche Eesti OÜ Tel: + 372 - 6 177 380 Ελλάδα Roche (Hellas) A.E. Τηλ: +30 210 61 66 100 España Roche Farma S.A. Tel: +34 - 91 324 81 00 Nederland Roche Nederland B.V. Tel: +31 (0) 348 438050 Norge Roche Norge AS Tlf: +47 - 22 78 90 00 Österreich Roche Austria GmbH Tel: +43 (0) 1 27739 Polska Roche Polska Sp.z o.o. Tel: +48 - 22 345 18 88 France Roche Tél: +33 (0) 1 47 61 40 00 Portugal Roche Farmacêutica Química, Lda Tel: +351 - 21 425 70 00 Hrvatska Roche d.o.o. Tel: +385 1 4722 333 România Roche România S.R.L. Tel: +40 21 206 47 01 45 Ireland Roche Products (Ireland) Ltd. Tel: +353 (0) 1 469 0700 Slovenija Roche farmacevtska družba d.o.o. Tel: +386 - 1 360 26 00 Ísland Roche Pharmaceuticals A/S c/o Icepharma hf Sími: +354 540 8000 Italia Roche S.p.A. Tel: +39 - 039 2471 Κύπρος Γ.Α.Σταμάτης & Σια Λτδ. Τηλ: +357 - 22 76 62 76 Latvija Roche Latvija SIA Tel: +371 - 6 7039831 Slovenská republika Roche Slovensko, s.r.o. Tel: +421 - 2 52638201 Suomi/Finland Roche Oy Puh/Tel: +358 (0) 10 554 500 Sverige Roche AB Tel: +46 (0) 8 726 1200 United Kingdom (Northern Ireland) Roche Products (Ireland) Ltd. Tel: +44 (0) 1707 366000 Acest prospect a fost revizuit în Acest medicament a primit „aprobare condiționată”. Aceasta înseamnă că sunt așteptate date suplimentare referitoare la acest medicament. Agenția Europeană pentru Medicamente va revizui cel puțin o dată pe an informațiile noi privind acest medicament și acest prospect va fi actualizat, după cum va fi necesar. Alte surse de informaţii Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Medicamente: https://www.ema.europa.eu/ 46 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Următoarele informaţii sunt destinate numai profesioniştilor din domeniul sănătăţii: Trebuie luate în considerare procedurile adecvate de manipulare şi eliminare ale medicamentelor pentru cancer. Instrucţiuni privind diluarea 1. 2. Extrageţi şi eliminaţi din punga de perfuzie un volum de soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau soluţie injectabilă de clorură de sodiu 4,5 mg/ml (0,45%) echivalent cu volumul de Lunsumio necesar pentru doza pacientului, conform tabelului de mai jos. Extrageţi volumul necesar de Lunsumio din flacon cu ajutorul unei seringi sterile şi diluaţi-l în punga de perfuzie. Orice cantitate rămasă neutilizată din flacon trebuie aruncată. Tabelul 1: Diluarea Lunsumio Ziua de tratament Doza de Lunsumio Ciclul 1 Ziua 1 1 mg Ziua 8 2 mg Ziua 15 60 mg Ciclul 2 Ziua 1 60 mg Începând cu ciclul 3 Ziua 1 30 mg Volumul de Lunsumio de diluat în soluţia de clorură de sodiu 0,9% sau 0,45% 1 ml 2 ml 60 ml 60 ml 30 ml Volumul pungii de perfuzie 50 ml sau 100 ml 50 ml sau 100 ml 100 ml sau 250 ml 100 ml sau 250 ml 100 ml sau 250 ml 3. 4. 5. Amestecaţi uşor soluţia din punga de perfuzie prin răsturnarea lentă a pungii. A nu se agita. Inspectaţi soluţia din punga de perfuzie pentru eventuale particule şi, dacă acestea sunt prezente, aruncaţi soluţia. Aplicaţi eticheta detaşabilă de pe prospect pe punga de perfuzie. Soluţia diluată Medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, intervalul şi condiţiile de păstrare după diluare sunt responsabilitatea utilizatorului şi în mod obişnuit nu trebuie să depăşească 24 ore în condiţiile păstrării la temperaturi de 2 °C până la 8 °C, cu excepţia cazurilor în care diluarea s-a efectuat în condiţii aseptice controlate şi validate. Eticheta detaşabilă Dezlipiți și aplicați această etichetă pe punga de perfuzie 47