Prezentul document conține informațiile aprobate referitoare la produs pentru Eydenzelt, cu evidențierea modificărilor aduse de la procedura anterioară care au afectat informațiile referitoare la produs (EMA/VR/0000266692). Mai multe informații se pot găsi pe site-ul Agenției Europene pentru Medicamente: https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/eydenzelt ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1 Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informații referitoare la siguranță. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacții adverse suspectate. Vezi pct. 4.8 pentru modul de raportare a reacțiilor adverse. 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Eydenzelt 40 mg/ml soluție injectabilă în seringă preumplută. 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1 ml soluție injectabilă conține aflibercept* 40 mg. O seringă preumplută conține un volum extractibil de cel puțin 0,09 ml, echivalent cu aflibercept cel puțin 3,6 mg. Acesta furnizează o cantitate utilizabilă pentru administrarea unei doze unice de 0,05 ml, conținând aflibercept 2 mg. * Proteina de fuziune este formată din fragmente VEGF uman (factor endotelial de creștere vasculară) din domeniile extracelulare ale receptorilor 1 și 2, fuzionate cu fragmentul Fc a IgG1 uman, obținută prin tehnologie ADN recombinantă, în celule ovariene de hamster chinezesc (CHO) K1. Excipienți cu efect cunoscut Acest medicament conține polisorbat 20 (E 432) 0,015 mg în fiecare doză de 0,05 ml, care este echivalent cu 0,3 mg/ml. Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluție injectabilă (injecție) Soluția este o soluție izoosmotică limpede, ușor opalescentă și incoloră până la galben-maroniu foarte pal. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicații terapeutice Eydenzelt este indicat la adulți pentru tratamentul:   degenerescenței maculare legată de vârstă (DMLV) forma neovasculară (umedă) (vezi pct. 5.1), afectării acuității vizuale determinată de edemul macular secundar ocluziei venei retinei (OVR de ram sau OVR centrală) (vezi pct. 5.1), afectării acuității vizuale determinată de edemul macular diabetic (EMD) (vezi pct. 5.1), afectării acuității vizuale determinată de neovascularizația coroidală miopică (NVC miopică) (vezi pct. 5.1).   4.2 Doze și mod de administrare Eydenzelt se administrează numai sub formă de injecții intravitroase. Eydenzelt trebuie administrat numai de către un medic oftalmolog cu experiență în administrarea injecțiilor intravitroase. 2 Doze DMLV forma umedă Doza recomandată de Eydenzelt este de 2 mg aflibercept, echivalent cu 0,05 ml. Tratamentul cu Eydenzelt este inițiat cu o injecție o dată pe lună, pentru trei administrări consecutive. Intervalul de tratament este apoi prelungit la două luni. Pe baza interpretării de către medic a rezultatelor funcției vizuale și/sau modificărilor anatomice, intervalul de tratament poate fi menținut la două luni sau extins suplimentar, cu un regim de tip „tratament și extindere”, crescând intervalele de injectare în incrementuri de 2 sau 4 săptămâni, astfel încât rezultatele vizuale și/sau anatomice să fie menținute stabile. În cazul în care rezultatele vizuale și/sau anatomice se deteriorează, intervalul de administrare a tratamentului trebuie scăzut în mod corespunzător. Nu există nicio cerință pentru monitorizarea dintre injectări. În funcție de evaluarea medicului, programul vizitelor de monitorizare poate avea o frecvență mai mare decât cel al vizitelor pentru injectare. Nu au fost studiate intervale de tratament între injectări mai mari de patru luni sau mai mici de patru săptămâni (vezi pct. 5.1). Edem macular secundar OVR (OVR de ram sau OVR centrală) Doza recomandată de Eydenzelt este de 2 mg aflibercept, echivalent cu 0,05 ml. După injectarea inițială, tratamentul este administrat lunar. Intervalul dintre 2 doze nu trebuie să fie mai mic de o lună. În cazul în care rezultatele vizuale și anatomice indică faptul că pacientul nu beneficiază de tratamentul continuu, Eydenzelt trebuie întrerupt. Tratamentul lunar continuă până când se obține acuitatea vizuală maximă și/sau nu există semne de activitate a bolii. Poate fi necesară administrarea o dată la interval de patru săptămâni, timp de trei luni consecutiv sau mai mult. Tratamentul poate fi continuat cu un regim de tip „tratament și extindere“, crescând progresiv intervalul de administrare a tratamentului, astfel încât rezultatele vizuale și/sau anatomice să fie menținute stabile, însă nu există date suficiente pentru a concluziona referitor la durata acestui interval. În cazul în care rezultatele vizuale și/sau anatomice se deteriorează, intervalul de administrare a tratamentului trebuie scăzut în mod corespunzător. Schema de monitorizare și tratament trebuie stabilită de către medicul curant în funcție de răspunsul individual al pacientului. Monitorizarea activității bolii poate include examen clinic, teste funcționale sau tehnici imagistice (ex. tomografie în coerență optică sau angiofluorografie). Edem macular diabetic Doza recomandată de Eydenzelt este de 2 mg aflibercept, echivalent cu 0,05 ml. Tratamentul cu Eydenzelt este inițiat cu o injecție o dată pe lună pentru cinci administrări consecutive, urmat de o injecție la interval de două luni. Pe baza interpretării de către medic a rezultatelor funcției vizuale și/sau modificărilor anatomice, intervalul de tratament poate fi menținut la 2 luni sau individualizat, cu un regim de tip „tratament și 3 extindere”, crescând de regulă intervalul de administrare a tratamentului cu ajustări de 2 săptămâni, astfel încât rezultatele funcției vizuale și/sau anatomice să fie menținute stabile. Există date limitate pentru intervale de tratament mai mari de 4 luni. În cazul în care rezultatele vizuale și/sau anatomice se deteriorează, intervalul de administrare a tratamentului trebuie scăzut în mod corespunzător. Intervalele de tratament mai scurte de 4 săptămâni nu au fost studiate (vezi pct. 5.1). Programul de monitorizare trebuie să fie stabilit de către medicul curant. Dacă rezultatele vizuale și anatomice indică faptul că pacientul nu prezintă beneficii prin continuarea tratamentului, administrarea Eydenzelt trebuie oprită. Neovascularizația coroidală miopică Doza recomandată de Eydenzelt este de o singură injecție intravitroasă de 2 mg aflibercept echivalent cu 0,05 ml. Pot fi administrate doze suplimentare dacă rezultatele vizuale și/sau anatomice indică faptul că boala persistă. Recurențele trebuie tratate drept o nouă manifestare a bolii. Programul de monitorizare trebuie stabilit de către medicul curant. Intervalul dintre două doze nu trebuie să fie mai scurt de o lună. Grupe speciale de pacienți Insuficiență hepatică și/sau renală Nu s-au efectuat studii specifice cu aflibercept la pacienți cu insuficiență hepatică și/sau renală. Datele disponibile nu sugerează necesitatea ajustării dozei de Eydenzelt la acești pacienți (vezi pct. 5.2). Vârstnici Nu sunt necesare precauții speciale. Există experiență limitată privind utilizarea la pacienți cu vârsta peste 75 ani cu EMD. Copii și adolescenți Siguranța și eficacitatea Eydenzelt la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu există date relevante pentru utilizarea aflibercept la copii și adolescenți pentru indicațiile DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică. Mod de administrare Injecțiile intravitroase trebuie efectuate de către un medic oftalmolog cu experiență în administrarea injecțiilor intravitroase, conform standardelor medicale și ghidurilor în vigoare. În general, trebuie să se asigure condiții adecvate de anestezie și asepsie, inclusiv administrarea locală a unui bactericid cu spectru larg (de exemplu, povidonă iodată aplicată la nivelul pielii perioculare, pleoapei și suprafeței oculare). Se recomandă dezinfecția chirurgicală a mâinilor, utilizarea mănușilor sterile, a unor câmpuri sterile și a unui specul de pleoape steril (sau echivalent). Imediat după injectarea intravitroasă, pacienții trebuie monitorizați pentru creșterea presiunii intraoculare. Monitorizarea adecvată poate consta în verificarea perfuzării nervului optic sau tonometrie. Dacă este necesar, trebuie să fie disponibil echipament steril pentru paracenteza camerei anterioare. După injectarea intravitroasă, pacienții trebuie instruiți să raporteze fără întârziere orice simptome sugestive de endoftalmită (de exemplu, durere oculară, înroșirea ochiului, fotofobie, vedere încețoșată). 4 Fiecare seringă preumplută trebuie utilizată numai pentru tratamentul unui singur ochi. Extragerea dozelor multiple dintr-o singură seringă preumplută poate crește riscul de contaminare și ulterior, infecție. Seringa preumplută conține mai mult decât doza recomandată de aflibercept 2 mg (echivalent cu 0,05 ml soluție injectabilă). Volumul extractibil dintr-o seringă este cantitatea care poate fi eliminată din seringă și nu se folosește în totalitate. Pentru Eydenzelt seringă preumplută, volumul extractibil este de cel puțin 0,09 ml. Volumul în exces trebuie eliminat înainte de injectarea dozei recomandate (vezi pct. 6.6). Injectarea întregului volum al seringii preumplute poate duce la supradozaj. Pentru a elimina bulele de aer din seringă împreună cu volumul în exces de medicament se va împinge pistonul astfel încât să se alinieze baza acestuia (nu vârful pistonului) cu linia de dozare a seringii (echivalent cu 0,05 ml, ce conțin 2 mg aflibercept) (vezi pct. 4.9 și 6.6). Acul pentru injectare trebuie introdus la 3,5-4,0 mm în spatele limbului, în cavitatea vitroasă, evitându-se meridianul orizontal în direcția centrului globului ocular. Apoi se administrează volumul injectabil de 0,05 ml; pentru injecțiile ulterioare trebuie să se utilizeze o zonă sclerală diferită. După injectare, orice medicament neutilizat trebuie eliminat. Pentru manipularea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6. 4.3 Contraindicații Hipersensibilitate la substanța activă aflibercept sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1. Infecție oculară sau perioculară activă sau suspectată. Inflamație intraoculară activă, severă. 4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare Trasabilitate Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție. Reacții asociate injectării intravitroase Injecțiile intravitroase, inclusiv cele cu aflibercept, au fost asociate cu endoftalmită, inflamație intraoculară, dezlipire regmatogenă de retină, ruptură de retină și cataractă traumatică iatrogenă (vezi pct. 4.8). Atunci când se administrează Eydenzelt, trebuie utilizate întotdeauna tehnici de injectare aseptice adecvate. În plus, pacienții trebuie monitorizați în timpul săptămânii după injectare, pentru a permite tratamentul precoce în cazul apariției unei infecții. Pacienții trebuie instruiți să raporteze fără întârziere orice simptom care sugerează o endoftalmită sau oricare dintre evenimentele menționate mai sus. Seringa preumplută conține mai mult decât doza recomandată de aflibercept 2 mg (echivalentă cu 0,05 ml) pentru pacienți adulți. Volumul în exces trebuie eliminat înainte de administrare (vezi pct. 4.2 și 6.6). S-au observat creșteri ale presiunii intraoculare în decurs de 60 de minute de la administrarea unei injecții intravitroase, inclusiv la cele cu aflibercept (vezi pct. 4.8). Sunt necesare precauții speciale la pacienți cu glaucom insuficient controlat prin tratament (nu se injectează Eydenzelt dacă presiunea intraoculară este ≥30 mmHg). În toate cazurile, atât presiunea intraoculară cât și perfuzia la nivelul rădăcinii nervului optic trebuie monitorizate și tratate corespunzător. 5 Imunogenitate Deoarece este o proteină folosită în scop terapeutic există potențial de imunogenitate în cazul administrării de Eydenzelt (vezi pct. 4.8). Pacienții ar trebui instruiți să raporteze orice semn sau simptom de inflamație intraoculară, cum ar fi durere, fotofobie sau roșeață, care ar putea fi semne clinice atribuite hipersensibilității. Efecte sistemice Reacțiile adverse sistemice includ hemoragii, altele decât cele oculare, și evenimente tromboembolice arteriale care au fost raportate după administrarea intravitroasă a inhibitorilor VEGF și există un risc teoretic ca acestea să fie legate de inhibarea VEGF. Există date limitate privind siguranța tratamentului la pacienții cu OVCR, ORVR, EMD sau NVC miopică cu antecedente de accident vascular cerebral sau accidente ischemice tranzitorii sau infarct miocardic în ultimele 6 luni. Trebuie exercitată precauție în cazul în care sunt tratați acești pacienți. Alte informații: Similar altor tratamente intravitroase anti-VEGF pentru DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică, următoarele informații sunt, de asemenea, valabile:           Siguranța și eficacitatea tratamentului cu aflibercept administrat concomitent la ambii ochi nu au fost studiate în mod sistematic (vezi pct. 5.1). Dacă tratamentul bilateral este efectuat în același timp, acest lucru poate duce la o expunere sistemică crescută ceea ce poate crește riscul reacțiilor adverse sistemice. Utilizarea concomitentă a altor anti-VEGF (factorul de creștere al endoteliului vascular) Nu există date disponibile referitoare la utilizarea concomitentă a aflibercept cu alte medicamente anti-VEGF (sistemice sau oculare). Factorii de risc asociați cu apariția unei rupturi la nivelul epiteliului pigmentar al retinei după tratamentul anti-VEGF pentru DMLV forma umedă includ detașarea mare și/sau profundă a epiteliului pigmentar al retinei. Inițierea tratamentului cu aflibercept trebuie efectuată cu precauție la pacienții care prezintă acești factori de risc privind rupturile epiteliului pigmentar al retinei. Tratamentul trebuie întrerupt la pacienții cu dezlipire regmatogenă de retină sau cu perforații maculare în stadiul 3 sau 4. În cazul rupturii de retină tratamentul trebuie întrerupt și nu trebuie reluat până la vindecarea țesutului epitelial al retinei. Tratamentul trebuie întrerupt și nu trebuie reluat mai devreme de momentul în care este programată administrarea următoarei doze, în cazul: - scăderii celei mai bune acuități vizuale corectate (BAVC) cu ≥30 litere comparativ cu ultima verificare a acuității vizuale unei hemoragii subretiniene care a inclus centrul foveei sau dacă suprafața hemoragiei este ≥50% din toată aria lezată. - Tratamentul trebuie întrerupt și nu trebuie reluat mai devreme de 28 de zile înainte sau după planificarea sau efectuarea unei intervenții chirurgicale intraoculare. Eydenzelt nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care beneficiile potențiale depășesc riscul potențial pentru făt (vezi pct. 4.6). Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului și timp de cel puțin 3 luni după ultima injecție intravitroasă cu aflibercept (vezi pct. 4.6). Experiența clinică în tratamentul pacienților cu OVCR și ORVR ischemic este limitată. Tratamentul nu este recomandat la pacienții cu semne clinice de pierdere ireversibilă ischemică a funcției vizuale. Grupe de pacienți pentru care există date limitate Există doar o experiență limitată în ceea ce privește tratamentul pacienților cu EMD determinat de diabetul zaharat de tip I sau al pacienților diabetici cu o valoare a HbA1c peste 12% sau cu retinopatie diabetică proliferativă. 6 Aflibercept nu a fost studiat la pacienții cu infecții sistemice active sau la pacienții cu afecțiuni concomitente oculare, cum ar fi dezlipirea de retină sau gaura maculară. De asemenea, nu există experiență în ceea ce privește tratamentul cu aflibercept la pacienții diabetici cu hipertensiune arterială necontrolată. Această lipsă a informațiilor trebuie luată în considerare de către medic atunci când tratează acești pacienți. Pentru NVC miopică, nu există experiență privind utilizarea aflibercept în tratamentul pacienților care nu aparțin rasei galbene, al pacienților la care s-a efectuat anterior tratament pentru NVC miopică și al pacienților cu leziuni extrafoveale. Informații referitoare la excipienți Acest medicament conține - - sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conține sodiu”. polisorbat 20 0,015 mg în fiecare doză de 0,05 ml, care este echivalent cu 0,3 mg/ml. Polisorbații pot provoca reacții alergice. 4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Nu s-au efectuat studii privind interacțiunile. Nu s-a studiat utilizarea suplimentară a tratamentului fotodinamic (TFD) cu verteporfină și aflibercept, deci un profil de siguranță nu este stabilit încă. 4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea Femei aflate la vârsta fertilă Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului și timp de cel puțin 3 luni după ultima injecție intravenoasă cu aflibercept (vezi pct. 4.4). Sarcina Nu există date privind utilizarea aflibercept la femeile gravide. Studiile la animale au evidențiat toxicitate embriofetală (vezi pct. 5.3). Cu toate că expunerea sistemică după administrarea oculară este foarte scăzută, Eydenzelt nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care beneficiile potențiale depășesc riscul potențial pentru făt. Alăptarea Pe baza unor date foarte limitate la om, aflibercept poate fi excretat în laptele uman la niveluri scăzute. Aflibercept este o moleculă proteică mare și cantitatea de medicament absorbită de copil este de așteptat să fie minimă. Efectele aflibercept asupra nou-născutului/sugarului alăptat sunt necunoscute. Ca o măsură de precauție, alăptarea nu este recomandată în timpul utilizării Eydenzelt. Fertilitatea Rezultatele provenite din studiile la animale, constând în expunere sistemică crescută, indică faptul că aflibercept poate afecta fertilitatea masculină și feminină (vezi pct. 5.3). Nu se anticipează asemenea efecte după administrarea intraoculară și expunere sistemică foarte scăzută. 4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje Injecția cu Eydenzelt are o influență minoră asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje din cauza tulburărilor vizuale temporare asociate cu administrarea injecțiilor sau examinarea oculară. Pacienții nu trebuie să conducă vehicule sau să manipuleze utilaje până când funcția lor vizuală nu s-a restabilit suficient. 7 4.8 Reacții adverse Rezumatul profilului de siguranță Populația de siguranță a fost constituită din 3 102 pacienți, în opt studii clinice de fază III. Dintre aceștia, 2 501 pacienți au fost tratați cu doza recomandată de 2 mg. Reacțiile adverse oculare grave la nivelul ochiului evaluat în cadrul studiului, asociate cu procedura de injectare au apărut la mai puțin de 1 din 1 900 injectări intravitroase cu aflibercept și au inclus: orbire, endoftalmită, dezlipire de retină, cataractă traumatică, cataractă, hemoragie vitroasă, dezlipire de corp vitros și creșterea presiunii intraoculare (vezi pct. 4.4). Reacțiile adverse observate cel mai frecvent (apărute la cel puțin 5% dintre pacienții cărora li s-a administrat aflibercept) au fost: hemoragie conjunctivală (25%), hemoragie retiniană (11%), scăderea acuității vizuale (11%), durere oculară (10%), cataractă (8%), creșterea presiunii intraoculare (8%), dezlipire de corp vitros (7%) și flocoanele intravitroase (7%). Rezumatul reacțiilor adverse – lista tabelară Datele privind siguranța, descrise mai jos, includ toate reacțiile adverse provenite din cele opt studii clinice de fază III, în indicațiile DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică, cu o posibilitate rezonabilă de cauzalitate legată de procedura de injectare sau de medicament. Reacțiile adverse sunt enumerate în funcție de clasificarea pe aparate, sisteme și organe, utilizând următoarea convenție: Foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 și <1/10), mai puțin frecvente (≥1/1 000 și <1/100), rare (≥1/10 000 și <1/1 000), cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse la medicament sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității. Tabelul 1: Toate reacțiile adverse la medicament asociate tratamentului, raportate la pacienți în studii clinice de fază III (date cumulate din studiile clinice de fază III pentru indicațiile DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică) sau în timpul supravegherii după punerea pe piață 8 Clasificarea pe aparate, sisteme și organe Tulburări ale sistemului imunitar Tulburări oculare Frecvența Reacție adversă Mai puțin frecvente Foarte frecvente Frecvente Mai puțin frecvente Rare Cu frecvență necunoscută Hipersensibilitate*** retinian nucleară, Cataractă Scăderea acuității vizuale, Hemoragie retiniană Hemoragie conjunctivală, Durere oculară Ruptura epiteliului retinian pigmentar*, Dezlipirea epiteliului pigmentar, Degenerare retiniană, Hemoragie vitroasă, Cataractă, Cataractă corticală, Cataractă subcapsulară, Eroziune corneeană, Abraziune corneană, Creșterea presiunii intraoculare, Vedere încețoșată, Flocoane intravitroase, Dezlipire de corp vitros, Durere la locul de injecție, Senzație de corpi străini la nivel ocular, Hiperlacrimație, Edem palpebral, Hemoragie la locul de injecție, Keratită punctată, Hiperemie conjunctivală, Hiperemie oculară. Endoftalmită**, Dezlipire de retină, Ruptură de retină, Iridociclită, Opacități lenticulare, Defecte ale epiteliului corneean, Iritație la locul de injecție, Senzație anormală în ochi, Blefarită, Congestie a camerei anterioare, Edem cornean Cecitate, Cataractă traumatică, Vitrită, Hipopion Sclerită**** Irită, Uveită * Tulburări cunoscute a fi asociate cu DMLV forma umedă. Observate numai în studiile efectuate la pacienții cu DMLV forma umedă. Tulburări cunoscute a fi asociate cu DMLV forma umedă. Observate numai în studiile efectuate la pacienții cu DMLV forma umedă. ** Endoftalmite de cultură pozitivă și cultură negativă *** În timpul perioadei de după punerea pe piață, raportările de hipersensibilitate au inclus erupții cutanate tranzitorii, prurit, urticarie, și cazuri izolate de reacții anafilactice severe/ reacții anafilactoide. **** Din raportările post-marketing. Descrierea reacțiilor adverse selectate Într-un studiu clinic de fază III efectuat la pacienții cu DMLV forma umedă a fost observată o incidență crescută a hemoragiilor conjunctivale la pacienții tratați cu medicamente antiagregante. Această incidență crescută a fost comparabilă cu cea apărută la pacienții tratați cu ranibizumab și aflibercept. Evenimentele arteriale tromboembolice (EAT) sunt evenimente adverse potențial corelate cu inhibiția sistemică a VEGF. Există un risc teoretic de evenimente arteriale tromboembolice, inclusiv accident vascular cerebral și infarct miocardic, în urma administrării intravitroase de inhibitori ai VEGF. A fost observată o rată scăzută a incidenței evenimentelor tromboembolice arteriale în studiile clinice cu aflibercept la pacienții cu DMLV, EMD, OVR și NVC miopică. Referitor la toate indicațiile, nu a fost observată nicio diferență notabilă între grupurile tratate cu aflibercept și grupurile comparator respective. Similar tuturor proteinelor terapeutice, există un risc potențial de imunogenitate în cazul administrării Eydenzelt. Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din 9 domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare, așa cum este menționat în Anexa V. 4.9 Supradozaj În studiile clinice, s-au utilizat doze de până la 4 mg la intervale lunare și au apărut cazuri izolate de supradozaj la doze de 8 mg. Supradozajul cu un volum crescut de soluție injectabilă poate crește presiunea intraoculară. Prin urmare, în cazul supradozajului trebuie monitorizată presiunea intraoculară și trebuie inițiat tratamentul adecvat de către medicul curant, dacă acest lucru este considerat necesar (vezi pct. 6.6). 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăți farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: Medicamente oftalmologice / Medicamente antineovascularizație Codul ATC: S01LA05 Eydenzelt este un medicament biosimilar. Informații detaliate sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru Medicamente https://www.ema.europa.eu. Aflibercept este o proteină recombinantă de fuziune, formată din porțiuni ale domeniilor extracelulare ale receptorilor 1 și 2 ai VEGF uman, fuzionate cu porțiunea Fc a IgG1 umane. Aflibercept este obținut prin tehnologie ADN recombinantă în celule ovariene de hamster chinezesc (CHO) K1. Aflibercept acționează ca un receptor capcană, solubil, care se leagă de VEGF-A și de factorul placentar de creștere (PlGF), cu afinitate superioară receptorilor naturali ai acestora și, astfel, poate inhiba legarea și activarea acestor receptori înrudiți ai VEGF. Mecanism de acțiune Factorul A endotelial de creștere vasculară (VEGF-A) și factorul placentar de creștere (PlGF) sunt membri ai familiei VEGF a factorilor angiogenici, care pot acționa ca factori puternici mitogeni, chemotactici și de permeabilitate vasculară pentru celulele endoteliale. VEGF acționează prin intermediul a doi receptori ai tirozin kinazelor, VEGFR-1 și VEGFR-2, prezenți pe suprafața celulelor endoteliale. PlGF se leagă numai de VEGFR-1, prezent de asemenea pe suprafața leucocitelor. Activarea în exces a acestor receptori de către VEGF-A poate determina apariția neovascularizației patologice și creșterea permeabilității vasculare. În aceste procese, PlGF poate acționa sinergic cu VEGF-A și este cunoscut, de asemenea, ca promotor al infiltrației leucocitare și inflamației vasculare. Efecte farmacodinamice DMLV forma umedă DMLV forma umedă se caracterizează prin apariția neovascularizației patologice coroidale (NVC). Scurgerea sângelui și lichidelor de la nivelul NVC poate provoca îngroșare retiniană sau edem retinian și/sau hemoragie sub-/intraretiniană, ceea ce duce la pierderea acuității vizuale. La pacienții tratați cu aflibercept (o injecție administrată lunar, timp de trei luni consecutiv, urmată de o injecție la intervale de 2 luni), grosimea centrală a retinei [GCR] a scăzut curând după inițierea tratamentului și dimensiunea medie a leziunii NVC a scăzut, ceea ce confirmă rezultatele observate în cazul administrării ranibizumabului lunar în doză de 0,5 mg. 10 În studiul clinic VIEW1 s-au evidențiat scăderi medii ale GCR la tomografia în coerență optică (TCO) a scăderii medii ale îngroșării retinei (-130 și -129 microni în săptămâna 52 pentru grupele de studiu la care s-a administrat aflibercept 2 mg la intervale de 2 luni și, respectiv, ranibizumab 0,5 mg administrat lunar). De asemenea, la momentul săptămânii 52 în cadrul studiului clinic VIEW2, TCO a evidențiat scăderi medii ale GCR (-149 și -139 microni pentru grupele de studiu la care s-au administrat aflibercept 2 mg la intervale de 2 luni și, respectiv, ranibizumab 0,5 mg administrat lunar). Scăderea dimensiunii NVC și scăderea GCR au fost în general menținute în al doilea an al studiilor. Studiul clinic ALTAIR, efectuat la pacienți japonezi, cu DMLV forma umedă, naivi la tratament, arată rezultate similare cu ale studiilor VIEW, folosind 3 injectări lunare inițiale, de 2 mg aflibercept, urmate de o injectare după alte 2 luni, iar apoi continuat cu un regim de tip „tratament și extindere” cu intervale de tratament variabile (ajustări de 2 sau 4 săptămâni) până la un interval de maximum 16 săptămâni, conform criteriilor specificate anterior. În săptămâna 52, au existat scăderi medii ale grosimii centrale a retinei (GCR) la TCO, de -134,4 și -126,1 microni pentru grupul cu ajustare de 2 săptămâni și respectiv grupul cu ajustare de 4 săptămâni. Proporția pacienților fără fluid la TCO în săptămâna 52 a fost de 68,3% și 69,1% în grupurile cu ajustare de 2 și respectiv 4 săptămâni. În general, scăderea GCR s-a păstrat în ambele brațe ale studiului ALTAIR în al doilea an. Studiul clinic ARIES a fost proiectat pentru explorarea non-inferiorității unui regim de doze de tipul tratament și extindere cu aflibercept 2 mg inițiat imediat după administrarea inițială a 3 injectări lunare și o injectare suplimentară după 2 luni versus un regim de doze de tipul tratament și extindere inițiat la un an după tratament. Pentru pacienții care aveau nevoie de doze mai frecvente decât Q8, cel puțin o dată pe parcursul studiului, GCR a rămas mărită, dar scăderea medie a GCR de la nivelul de bază la săptămâna 104 a fost -160,4 microni, similară cu cea a pacienților tratați la Q8 sau intervale mai puțin frecvente. Edem macular secundar OVCR și ORVR În OVCR și ORVR apare ischemia retiniană, aceasta semnalând eliberarea VEGF care, la rândul său, destabilizează joncțiunile compacte și stimulează proliferarea celulelor endoteliale. Reglarea ascendentă a VEGF este asociată cu ruperea barierei hemato-retiniene, permeabilitate vasculară crescută, edem retinian și complicații ale neovascularizației. La pacienții tratați cu o injecție de aflibercept 2 mg lunar, timp de 6 luni consecutiv, s-a observat un răspuns consistent, rapid și intens în ceea ce privește morfologia (măsurată prin îmbunătățirea medie a GCR). În săptămâna 24, reducerea GCR a fost statistic superioară față de grupul de control, în toate cele 3 studii clinice (COPERNICUS în OVCR: -457 vs. -145 microni; GALILEO în OVCR: -449 vs. - 169 microni; VIBRANT în ORVR: -280 vs. -128 microni). Această reducere a GCR față de momentul inițial s-a menținut până la sfârșitul fiecărui studiu clinic, săptămâna 100 în studiul clinic COPERNICUS, săptămâna 76 în studiul clinic GALILEO și săptămâna 52 în studiul clinic VIBRANT. Edem macular diabetic Edemul macular diabetic este o consecință a retinopatiei diabetice și se caracterizează prin creșterea permeabilității vasculare și deteriorarea capilarelor retiniene, care poate duce la pierderea acuității vizuale. La pacienții tratați cu aflibercept, cea mai mare parte dintre aceștia având diagnostic de diabet zaharat de tip 2, s-a observat un răspuns rapid și intens în ceea ce privește morfologia (GCR, scorul DRSS). În studiile clinice VIVIDDME și VISTADME, scăderile medii semnificativ statistic mai mari ale GCR față de valoarea inițială în săptămâna 52 au fost observate la pacienții tratați cu aflibercept comparativ cu pacienții din grupul de control cu laser, fiind de -192,4 microni și -183,1 microni pentru grupurile tratate cu aflibercept 2Q8 și, respectiv, -66,2 microni și -73,3 microni pentru grupurile de control. În săptămâna 100, scăderea s-a menținut, cu -195,8 microni și -191,1 microni pentru grupurile tratate cu 11 aflibercept 2Q8 și respectiv cu -85,7 și -83,9 microni pentru grupurile de control, în studiile VIVIDDME și VISTADME. În studiile VIVIDDME și VISTADME, o îmbunătățire ≥ 2 trepte a scorului DRSS (Scorul severității retinopatiei diabetice) a fost evaluată în manieră prespecificată. Scorul DRSS a putut fi clasificat pe grade la 73,7% dintre pacienții din studiul VIVIDDME și la 98,3% dintre pacienții din studiul VISTADME. În săptămâna 52, la 27,7% și 29,1% dintre pacienții din grupurile tratate cu aflibercept 2Q8 și la 7,5% și 14,3% dintre pacienții din grupurile de control s-a înregistrat o îmbunătățire ≥ 2 trepte a scorului DRSS. În săptămâna 100, procentele respective au fost de 32,6% și 37,1% dintre pacienții din grupurile tratate cu aflibercept 2Q8 și 8,2% și 15,6% dintre pacienții din grupurile de control. Studiul clinic VIOLET a comparat trei regimuri diferite de dozare a aflibercept 2 mg pentru tratamentul EMD după cel puțin un an de tratament la intervale fixe, când tratamentul a fost inițiat cu 5 doze lunare consecutive urmate de doze la fiecare 2 luni. În săptămâna 52 și săptămâna 100 ale studiului, adică al doilea și al treilea an de tratament, media schimbărilor GCR era similară din punct de vedere clinic pentru „tratament și extindere” (2T&E), pro re nata (2PRN) și 2Q8, respectiv cu variații de -2,1, 2,2 și -18,8 microni în săptămâna 52 și variații de 2,3, -13,9 și -15,5 microni în săptămâna 100. Neovascularizație coroidală miopică Neovascularizația coroidală miopică (NVC miopică) este o cauză frecventă a pierderii vederii la adulții cu miopie patologică. Aceasta apare ca mecanism de vindecare a leziunilor, în urma ruperii membranei Bruch și reprezintă cel mai dăunător eveniment pentru vedere în miopia patologică. La pacienții tratați cu aflibercept în studiul clinic MYRROR (o injecție administrată la începutul terapiei, fiind administrate injecții suplimentare în cazul persistenței sau al recurenței bolii), GCR s-a diminuat la scurt timp după inițierea tratamentului fiind în favoarea tratamentului cu aflibercept în săptămâna 24 (-79 microni pentru grupul tratat cu aflibercept 2 mg și, respectiv, -4 microni pentru grupul de control), care s-a menținut până în săptămâna 48. În plus, leziunea NVC medie s-a redus. Eficacitate și siguranță clinică DMLV forma umedă Siguranța și eficacitatea clinică a aflibercept au fost evaluate în două studii randomizate, multicentrice, cu dublă mascare a formei farmaceutice, controlate activ, la pacienți cu DMLV forma umedă (VIEW1 și VIEW2) cu un număr total de 2412 pacienți tratați și evaluați în vederea stabilirii eficacității (1817 pacienți la care s-a administrat aflibercept).Vârsta pacienților a variat de la 49 ani la 99 ani, cu o medie de 76 ani. În aceste studii clinice, aproximativ 89% (1,616/1,817) dintre pacienții randomizați la tratamentul cu aflibercept aveau vârsta de 65 ani sau mai mult, iar aproximativ 63% (1,139/1,817) aveau vârsta de 75 ani sau mai mult. În cadrul fiecărui studiu, pacienții au fost repartizați randomizat, în raport de 1:1:1:1, la unul din cele 4 regimuri de dozaj: 1) Aflibercept administrat în doză de 2 mg la intervale de 8 săptămâni, după administrarea a 3 doze inițiale la intervale lunare (aflibercept 2Q8); 2) Aflibercept administrat în doză de 2 mg la intervale de 4 săptămâni (aflibercept 2Q4); 3) Aflibercept administrat în doză de 0,5 mg la intervale de 4 săptămâni 4 (aflibercept 0,5Q4); și 4) Ranibizumab administrat în doză de 0,5 mg la intervale de 4 săptămâni (ranibizumab 0,5Q4). În al doilea an al studiilor, pacienților li s-a administrat în continuare doza la care au fost inițial repartizați randomizat, dar cu un program modificat de administrare a dozelor, pe baza evaluării rezultatelor vizuale și anatomice, cu un interval maxim de dozaj de 12 săptămâni, definit de protocol. 12 În ambele studii, obiectivul principal al eficacității a fost procentul pacienților din grupele de studiu, care și-au menținut acuitatea vizuală, de exemplu pierderea a mai puțin de 15 litere din acuitatea vizuală în săptămâna 52, de la momentul inițial. În studiul clinic VIEW1, în săptămâna 52, 95,1% dintre pacienții din grupul tratat cu aflibercept 2Q8 au menținut acuitatea vizuală, comparativ cu 94,4% dintre pacienții în grupul căruia s-a administrat ranibizumab 0,5Q4. În studiul clinic VIEW2, în săptămâna 52, 95,6% dintre pacienții din grupul tratat cu aflibercept 2Q8 și- au menținut acuitatea vizuală, comparativ cu 94,4% dintre pacienții în grupul căruia s-a administrat ranibizumab 0,5Q4. În ambele studii, tratamentul cu aflibercept s-a dovedit a fi non-inferior și echivalent din punct de vedere clinic cu grupul căruia s-a administrat ranibizumab 0,5Q4. Rezultatele detaliate provenite din analiza centralizată a ambelor studii sunt prezentate în Tabelul 2 și Figura 1 de mai jos. Tabelul 2: Rezultatele privind eficacitatea în săptămâna 52 (analiză primară) și în săptămâna 96; date combinate provenite din studiile VIEW1 și VIEW2B) Rezultat privind eficacitatea Numărul mediu de injecții Numărul mediu de injecții din săptămâna 52 până în săptămâna 96 Procentul pacienților cu < 15 litere pierdute față de momentul inițial SPPA) DiferențăC) (IÎ95%)D) Modificarea medie a AVOC măsurată prin scorul literelor ETDRSA) față de momentul inițial Diferența în media celor mai mici pătrateA) (litere ETDRS)C) (IÎ95%)D) Procentul pacienților cu ≥ 15 litere câștigate față de momentul inițial DiferențăC) IÎ(95%)D) Aflibercept 2Q8E) (aflibercept 2 mg la intervale de 8 săptămâni, după administrarea a 3 doze inițiale la intervale lunare) (N = 607) Ranibizumab 0,5Q4 (ranibizumab 0,5 mg la intervale de 4 săptămâni) (N = 595) Săptămâna 52 7,6 Săptămâna 96 11,2 Săptămâna 52 12,3 4,2 Săptămâna 96 16,5 4,7 95,33%B) 92,42% 94,42%B) 91,60% 0,9% (-1,7; 3,5)F) 0,8% (-2,3; 3,8)F) 8,40 7,62 8,74 7,89 -0,32 (-1,87; 1,23) -0,25 (-1,98; 1,49) 30,97% 33,44% 32,44% 31,60% -1,5% (-6,8; 3,8) 1,8% (-3,5; 7,1) A) AVOC: Acuitatea vizuală optim corectată ETDRS: Early Treatment Diabetic Retinopathy Study (Studiul retinopatiei diabetice cu tratament precoce) LS: Media celor mai mici pătrate derivată din ANCOVA SPP: Set Per Protocol (set pentru fiecare protocol) B) Setul complet de analiză (FAS), Extrapolarea în sens longitudinal a ultimelor date observate (LOCF) pentru toate analizele, cu excepția procentului de pacienți la care acuitatea vizuală a fost menținută în săptămâna 52, reprezentând setul pentru fiecare protocol (PPS) C) Diferența este reprezentată de valoarea grupului cu aflibercept minus valoarea grupului cu ranibizumab. O valoare pozitivă favorizează aflibercept. D) Intervalul de încredere (IÎ) calculat prin aproximare normală E) După inițierea tratamentului cu doze administrate la intervale de trei luni F) Un interval de încredere complet superior valorii de -10% indică non-inferioritatea aflibercept față de ranibizumab 13 Figura 1. Modificarea medie a acuității vizuale de la momentul inițial până în săptămâna 96 pentru datele centralizate provenite din studiile View1 și View2 i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v Săptămâni Aflibercept 2 mg la intervale de 8 săptămâni Ranibizumab 0,5 mg la interval de 4 săptămâni În analiza datelor centralizate provenite din studiile VIEW1 și VIEW2, aflibercept a demonstrat modificări semnificative din punct de vedere clinic față de momentul inițial, conform Chestionarului privind funcția vizuală, al Institutului Național pentru Afecțiuni Oculare (NEI VFQ-25), fără diferențe semnificative clinic față de ranibizumab. Importanța acestor modificări a fost similară celor observate în studiile publicate, corespunzând unui câștig de 15 litere din acuitatea vizuală optim corectată (AVOC). În al 2-lea an al studiilor, eficacitatea s-a menținut, în general, conform ultimei evaluări din săptămâna 96, și 2-4% dintre pacienți au necesitat administrarea lunară a tuturor injecțiilor, iar 1/3 dintre pacienți au necesitat cel puțin o injecție la un interval de tratament de numai o lună. Scăderile medii ale zonei NVC au fost evidente la toate grupele de tratament în ambele studii. Rezultatele privind eficacitatea în toate subgrupele care au putut fi evaluate (de exemplu vârstă, sex, rasă, acuitate vizuală la momentul inițial, tipul leziunii, mărimea leziunii) în fiecare studiu și în analiza combinată au confirmat rezultatele în populația generală. ALTAIR a fost un studiu multicentric de 96 de săptămâni, randomizat, deschis, efectuat la 247 pacienți japonezi cu DMLV forma umedă, naivi la tratament, dezvoltat pentru a evalua eficacitatea și siguranța aflibercept după două intervale (2 săptămâni și 4 săptămâni) de ajustare a unui regim de tip „tratament și extindere”. Tuturor pacienților li s-au administrat doze lunare de 2 mg aflibercept , timp de 3 luni, urmate de o injectare după un interval de 2 luni. În săptămâna 16, pacienții au fost randomizați 1:1 în două grupuri de tratament: 1) aflibercept „tratament și extindere” cu ajustări la 2 săptămâni și 2) aflibercept „tratament și extindere” cu ajustări la 4 săptămâni. Decizia de a extinde sau a scurta intervalele de tratament a fost luată în funcție de criteriile vizuale și/sau anatomice definite de protocol, cu un interval de tratament de maximum 16 săptămâni pentru ambele grupuri. Criteriul principal de evaluare a eficacității a fost schimbarea medie a AVOC de la nivelul de bază la săptămâna 52. Criteriile secundare de evaluare a eficacității au fost reprezentate de proporția de pacienți ce nu au pierdut ≥15 litere și proporția de pacienți care au câștigat cel puțin 15 litere din AVOC de la nivelul de bază la săptămâna 52. În săptămâna 52, pacienții din brațul de „tratament și extindere” cu ajustări la 2 săptămâni au obținut un câștig mediu de 9,0 litere din nivelul de bază, comparativ cu 8,4 litere pentru cei din grupul cu ajustare la 4 săptămâni [diferența medie LS în litere (95% IÎ): -0,4 (-3,8, 3,0), ANCOVA]. Proporția de pacienți care nu au pierdut ≥15 litere în cele două brațe de tratament a fost similară (96,7% la 14 grupul cu ajustare la 2 săptămâni și 95,9% la 4 săptămâni). Proporția de pacienți care au avut un câștig ≥15 litere în săptămâna 52 a fost 32,5% în grupul cu ajustare la 2 săptămâni și 30,9% în grupul cu ajustare la 4 săptămâni. Proporția de pacienți la care s-a extins intervalul de tratament la 12 săptămâni sau mai mult a fost 42,3% în grupul cu ajustare la 2 săptămâni și 49,6% în grupul cu ajustare la 4 săptămâni. Suplimentar, în grupul cu ajustare la 4 săptămâni, la 40,7% din pacienți s-a extins intervalul de tratament la 16 săptămâni. La ultima vizită până la săptămâna 52, 56,8% și 57,8% dintre pacienții din grupurile cu ajustare la 2 și respectiv 4 săptămâni au avut următoarea injectare programată la un interval de 12 săptămâni sau mai mare. În al doilea an de studiu, în general eficacitatea s-a păstrat până la și incluzând ultima evaluare din săptămâna 96, cu un câștig mediu față de nivelul de bază de 7,6 litere în grupul cu ajustare la 2 săptămâni și de 6,1 litere în grupul cu ajustare la 4 săptămâni. Proporția de pacienți la care s-a extins intervalul de tratament la 12 săptămâni sau peste acest interval a fost de 56,9% în grupul cu ajustare la 2 săptămâni și de 60,2% în grupul cu ajustare la 4 săptămâni. La ultima vizită, înainte de săptămâna 96, la 64,9% și 61,2% dintre pacienții din grupul cu ajustare la 2 și respectiv 4 săptămâni a fost planificată următoarea injecție la un interval de 12 săptămâni sau mai mare. În timpul celui de-al doilea an de tratament, pacienților din cele două grupuri cu ajustare la 2 și respectiv 4 săptămâni li s-au administrat în medie 3,6 și, respectiv 3,7 injecții. Pentru perioada de 2 ani de tratament, pacienților li s-a administrat o medie de 10,4 injecții. Profilurile de siguranță oculară și sistemică au fost similare cu siguranța observată în studiile pivot VIEW1 și VIEW2. ARIES a fost un studiu cu o durată de 104 săptămâni, multicentric, randomizat, în regim deschis, controlat cu comparator activ efectuat la 269 pacienți naivi la tratament pentru DMLV forma umedă, proiectat pentru a evalua non-inferioritatea în termeni de eficacitate precum și siguranță a unui regim de doze de tipul tratament și extindere inițiat după 3 doze lunare consecutive urmate de o extindere la un interval de tratament de 2 luni versus regimul de doze tip tratament și extindere inițiat după primul an de tratament. Studiul ARIES a explorat de asemenea și procentul de pacienți care au necesitat tratament mai frecvent de 8 săptămâni pe baza deciziei investigatorului. Din 269 pacienți, 62 pacienți au primit doze mai frecvente cel puțin o dată pe parcursul studiului. Acești pacienți au rămas în studiu și au primit tratament în acord cu evaluarea clinică cea mai bună a investigatorului, dar nu mai frecvent de 4 săptămâni și intervalele de tratament au putut fi extinse din nou ulterior. Intervalul mediu de tratament după decizia de a trata mai frecvent a fost de 6,1 săptămâni. În săptămâna 104 AVOC a fost mai mică la pacienții care au avut nevoie de tratament intensiv cel puțin o dată pe parcursul studiului, comparativ cu pacienții care nu au avut nevoie, iar schimbarea medie în AVOC la finalul studiului față de nivelul de bază a fost de +2,3 ± 15,6 litere. Printre pacienții tratați mai frecvent, 85,5% și-au menținut vederea, de exemplu au pierdut mai puțin de 15 litere și 19,4% au câștigat 15 litere sau mai multe. Profilul de siguranță pentru pacienții tratați mai frecvent de 8 săptămâni a fost comparabil cu datele de siguranță din studiile VIEW 1 și VIEW 2. Edem macular secundar OVCR Siguranța și eficacitatea clinică a aflibercept au fost evaluate în două studii randomizate, multicentrice, cu dublă mascare a formei farmaceutice, controlate cu tratament fictiv, la pacienți cu edem macular secundar OVCR (COPERNICUS și GALILEO cu un număr total de 358 pacienți care au fost tratați și evaluați în vederea stabilirii eficacității (217 cu aflibercept). Vârsta pacienților a variat între 22 ani și 89 ani, cu o medie de 64 ani. În studiile efectuate la pacienți cu OVCR, aproximativ 52% (112/217) dintre pacienții randomizați la tratamentul cu aflibercept aveau vârsta de 65 ani sau mai mult, și aproximativ 18% (38/217) aveau vârsta de 75 ani sau mai mult. În ambele studii, pacienții au fost repartizați randomizat, în raport de 3:2, fie în grupul cu aflibercept 2 mg administrat la intervale de 4 săptămâni (2Q4), fie în grupul de control, pentru a li se administra injecții cu tratament fictiv, la intervale de 4 săptămâni, pentru un total de 6 injecții. 15 După administrarea unei injecții lunar, timp de 6 luni consecutiv, pacienților li s-a administrat tratament numai dacă au întrunit criteriile specificate în prealabil pentru repetarea tratamentului, cu excepția pacienților din grupul de control din cadrul studiului clinic GALILEO, care au continuat administrarea de tratament fictiv (control față de control) până în săptămâna 52. Începând din acest moment, tuturor pacienților li s-a administrat tratament dacă au întrunit criteriile specificate în prealabil. În ambele studii, obiectivul principal al eficacității a fost procentul pacienților care a câștigat cel puțin 15 litere din AVOC în săptămâna 24, comparativ cu momentul inițial. A doua variabilă de eficacitate secundară a fost modificarea acuității vizuale în săptămâna 24 comparativ cu momentul inițial. Diferența între grupurile de tratament a fost favorabilă pentru aflibercept într-un mod semnificativ statistic, în ambele studii. Îmbunătățirea maximă a acuității vizuale s-a realizat la 3 luni cu stabilizarea ulterioară asupra acuității vizuale și asupra GCR până la 6 luni. Diferența semnificativă statistic a fost menținută până în săptămâna 52. Rezultatele detaliate din analiza ambelor studii sunt prezentate în Tabelul 3 și Figura 2 de mai jos. 16 Tabelul 3: Rezultatele privind eficacitatea în săptămâna 24, săptămâna 52 și săptămâna 76/100 (Set complet de analiză cu LOCFC)) în studiile COPERNICUS și GALILEO Rezultate privind eficacitatea 24 săptămâni 52 săptămâni 100 săptămâni 24 săptămâni Studiul COPERNICUS Studiul GALILEO 52 săptămâni 76 săptămâni Aflibercept 2 mg Q4 (N = 114) Control (N= 73) Aflibercept 2 mg (N = 114) ControlE) (N =73) AfliberceptF) 2 mg (N = 114) ControlE,F) (N=73) Aflibercept 2 mg Q4 (N = 103) Control (N = 68) Aflibercept 2 mg (N = 103) Control (N = 68) AfliberceptG) 2 mg (N = 103) ControlG) (N = 68) Procentul pacienților care au câștigat ≥15 litere din AVOCC) față de momentul inițial Diferența ponderatăA,B,E) (IÎ 95%) valoare-p Modificarea medie în AVOCC) măsurată prin scorul literelor ETDRSC) față de momentul inițial (DS) Diferența în valoarea medie a LSA,C,D,E) (IÎ 95%) valoarea-p 56% 12% 55% 30% 49,1% 23.3% 60% 22% 60% 32% 57,3% 29.4% 44,8% (33,0, 56,6) p < 0,0001 25,9% (11,8, 40,1) p = 0,0006 26,7% (13,1, 40,3) p=0,0003 38,3% (24,4, 52,1) p < 0,0001 27,9% (13,0, 42,7) p = 0,0004 28,0% (13,3, 42,6) p=0,0004 17,3 (12,8) -4.0 (18.0) 16,2 (17,4) 3.8 (17.1) 13,0 (17,7) 1.5 (17.7) 18,0 (12,2) 3.3 (14.1) 16,9 (14,8) 3.8 (18.1) 13,7 (17,8) 6.2 (17.7) 21,7 (17,4, 26,0) p < 0,0001 12,7 (7,7, 17,7) p < 0,0001 11,8 (6,7, 17,0) p < 0,0001 14.7 (10,8, 18,7) p < 0,0001 13,2 (8,2, 18,2) p < 0,0001 7,6 (2,1, 13,1) p=0,0070 A) Diferența este reprezentată de tratamentul cu aflibercept 2 mg administrată o dată la 4 săptămâni minus tratament de control B) Diferența și intervalul de încredere (IÎ) sunt calculate utilizând testul Cochran-Mantel-Haenszel (CMH) ajustat în funcție de regiune (America față de restul lumii pentru studiul clinic COPERNICUS și Europa față de Asia/Pacific pentru studiul clinic GALILEO) și AVOC la momentul inițial (> 20/200 și ≤ 20/200) C) AVOC: Acuitatea vizuală optim corectată ETDRS: Early Treatment Diabetic Retinopathy Study (Studiul retinopatiei diabetice cu tratament precoce) LOCF: Extrapolarea în sens longitudinal a ultimelor date observate DS: Deviație standard LS: Media celor mai mici pătrate derivată din ANCOVA D) LS diferența în media celor mai mici pătrate și intervalul de încredere (IÎ) pe baza modelului ANCOVA cu factori de tipul: grup de tratament, regiune (America față de restul lumii pentru E) F) studiul clinic COPERNICUS și Europa față de Asia/Pacific pentru studiul clinic GALILEO) și AVOC la momentul inițial (> 20/200 și ≤ 20/200) În studiul clinic COPERNICUS, pacienților din grupul de control li s-a putut administra aflibercept la nevoie, la intervale de 4 săptămâni, din săptămâna 24 până în săptămâna 52; pacienții efectuau vizite la interval de 4 săptămâni În studiul clinic COPERNICUS, atât pacienților din grupul de control cât și cei cărora li s-a administrat aflibercept 2 mg li s-a putut administra aflibercept 2 mg la nevoie, la intervale de 4 săptămâni, din săptămâna 52 până în săptămâna 96; pacienții efectuau vizite trimestriale obligatorii, dar era posibil să fie consultați cu o frecvență de 4 săptămâni, în cazul în care era necesar. G) În studiul clinic GALILEO, atât pacienților din grupul de control cât și cei cărora li s-a administrat aflibercept 2 mg li s-a putut administra aflibercept 2 mg la nevoie, la intervale de 8 săptămâni, din săptămâna 52 până în săptămâna 68; pacienții efectuau vizite la interval de 8 săptămâni. 17 Figura 2: Modificarea medie de la momentul inițial în săptămâna 76/100 în ceea ce privește acuitatea vizuală în funcție de grupul de tratament pentru studiile COPERNICUS și GALILEO (Set complet de analiză) i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v Săptămâni Săptămân Aflibercept 2 mg Grup de control × Indică trecerea de la grupul de control la tratamentul PRN cu aflibercept 2 mg În studiul clinic GALILEO, un procent de 86,4% (n=89) din grupul care a primit tratament cu aflibercept și 79,4% (n = 54) din grupul care a primit tratament fictiv au fost injectați pentru OVCR la momentul inițial. În săptămâna 24, procentul a fost de 91,8% (n = 89) în grupul care a primit tratament cu aflibercept și 85,5% (n = 47) în grupul care a primit tratament fictiv. Aceste proporții s-au menținut în săptămâna 76, cu 84,3% (n = 75) în grupul care a primit tratament cu aflibercept și 84,0% (n = 42) în grupul care a primit tratament fictiv. 18 În studiul clinic COPERNICUS, un procent de 67,5% (n=77) din grupul care a primit tratament cu aflibercept și 68,5% (n = 50) din grupul care a primit tratament fictiv au fost injectați pentru OVCR la momentul inițial. În săptămâna 24, procentul a fost de 87.4% (n = 90) în grupul care a primit tratament cu aflibercept și 58.6% (n = 34) în grupul care a primit tratament fictiv. Aceste proporții s-au menținut în săptămâna 100, 76.8 % (n = 76) în grupul care a primit tratament cu aflibercept și 78% (n = 39) în grupul care a primit tratament fictiv. Pacienții din grupul care a primit tratament fictiv au fost eligibili pentru a primi aflibercept începând cu săptămâna 24. Efectul benefic al tratamentului cu aflibercept asupra funcției vizuale a fost similar la grupurile inițiale de pacienți perfuzați și ne-perfuzați. Rezultatele privind eficacitatea în alte subgrupuri, care au putut fi evaluate în fiecare studiu (de exemplu: vârstă, sex, rasă, acuitate vizuală la momentul inițial, durata OVCR), au confirmat rezultatele în populația generală. În analiza datelor centralizate provenite din studiile clinice GALILEO și COPERNICUS, aflibercept a demonstrat modificări semnificative din punct de vedere clinic față de momentul inițial, conform Chestionarului privind funcția vizuală, al Institutului Național pentru Afecțiuni Oculare (NEI VFQ- 25). Importanța acestor modificări a fost similară celor observate în studiile publicate, corespunzând unui câștig de 15 litere din acuitatea vizuală optim corectată (AVOC). Edem macular secundar ORVR Siguranța și eficacitatea aflibercept au fost evaluate printr-un studiu randomizat, multicentric, cu dublu orb, controlat, cu comparator activ, desfășurat la pacienți cu edem macular secundar ORVR (ocluziei de ram venos retinian) (Studiul VIBRANT), inclusiv ocluziei hemiretiniene a venei centrale a retinei. În studiul clinic VIBRANT, un număr total de 181 de pacienți au fost tratați și evaluați privind eficacitatea (la 91 dintre pacienți s-a administrat tratament cu aflibercept). Vârsta pacienților a variat între 42 ani și 94 ani, cu o medie de 65 ani. În cadrul studiului la pacienții cu ORVR, aproximativ 58% (53/91) dintre pacienții randomizați la tratamentul cu aflibercept aveau vârsta de 65 ani sau mai mult, iar aproximativ 23% (21/91) aveau vârsta de 75 ani sau mai mult. În cadrul studiului, pacienții au fost randomizați într-un raport de 1:1, fie pentru a li se administra aflibercept 2 mg administrată la interval de 8 săptămâni - după 1 injecție administrată lunar, timp de 6 luni consecutiv, fie pentru a li se efectua fotocoagulare laser la momentul inițial (grupul de control laser). A fost posibil ca pacienților din grupul de control laser să li se efectueze fotocoagulare laser suplimentară (denumită „tratament laser de salvare“) începând cu săptămâna 12, la un interval minim de 12 săptămâni. Pe baza unor criterii prestabilite pacienții din grupul de tratament laser au primit tratament de salvare cu aflibercept 2 mg începând cu săptămâna 24, administrat la interval de 4 săptămâni, timp de 3 luni consecutiv, urmat de injecții intravitroase la interval de 8 săptămâni. În studiul clinic VIBRANT, criteriul principal de eficacitate a fost reprezentat de proporția de pacienți care au realizat un câștig de cel puțin 15 litere din AVOC în săptămâna 24 în comparație cu momentul inițial și grupul tratat cu aflibercept a fost superioară grupului de control laser. Un obiectiv secundar de eficacitate a fost modificarea acuității vizuale în săptămâna 24, comparativ cu valoarea inițială, care a fost semnificativ în favoarea aflibercept, din punct de vedere statistic, în studiul clinic VIBRANT. Evoluția ameliorării vizuale a fost rapidă, iar îmbunătățirea maximă a fost atinsă în luna a-3-a, cu menținerea efectului până în luna 12. În grupul tratat cu laser, la 67 de pacienți li s-a administrat tratament de salvare cu aflibercept începând cu săptămâna 24 (grupul comparator activ/grupul tratat cu aflibercept 2 mg) ceea ce a dus la ameliorarea acuității vizuale cu aproximativ 5 litere din săptămâna 24 până în săptămâna 52. Rezultate detaliate din analiza studiului clinic VIBRANT sunt prezentate în Tabelul 4 și Figura 3 de mai jos. 19 Tabelul 4: Rezultatele privind eficacitatea în săptămâna 24 și săptămâna 52 (Set complet de analiză cu LOCFC) în studiul clinic VIBRANT Rezultate privind eficacitatea Studiul VIBRANT 24 săptămâni 52 săptămâni Aflibercept 2mg Q4 (N = 91) Control Activ (laser) (N = 90) Aflibercept 2mg Q8 (N = 91)D) 52.7% 26.7% 57.1% 26.6% (13.0, 40.1) p=0.0003 17.0 (11.9) 10.5 (7.1, 14.0) p<0.0001 6.9 (12.9) 16.2% (2.0, 30.5) p=0.0296 17.1 (13.1) 5.2 (1.7, 8.7) p=0.0035F) Control Activ (laser)/ Aflibercept 2mgE) (N = 90) 41.1% 12.2 (11.9) Procentul pacienților care au câștigat ≥ 15 litere față de momentul inițial (%) Diferența ponderatăA,B) (IÎ 95%) valoare-p Modificarea medie în AVOC măsurată prin scorul literelor ETDRS față de momentul inițial (DS) Diferența în valoarea medie a LSA,C (IÎ 95%) valoare-p A) Diferența este reprezentată de aflibercept 2 mg administrată la interval de 4 săptămâni minus tratament de control activ (laser) B) Diferența și intervalul de încredere (IÎ) sunt calculate utilizând schema de ponderare Mantel-Haenszel ajustat în funcție de regiune (America față de Japonia) și AVOC la momentul inițial (> 20/200 și ≤ 20/200) C) LS diferența în media celor mai mici pătrate și intervalul de încredere (IÎ 95%) pe baza modelului ANCOVA cu factori de tipul: grup de tratament, AVOC la momentul inițial (> 20/200 și ≤ 20/200) și regiune (America față de Japonia) ca efecte fixe, și AVOC la momentul inițial ca și co-variantă. D) Din săptămâna 24, intervalul de tratament, al grupului tratat cu aflibercept, a fost extins pentru toți pacienții de la 4 E) săptămâni la 8 săptămâni în timpul săptămânii 48. Începând cu săptămâna 24, pacienților din grupul tratat cu laser li s-ar putea administra tratament de salvare cu aflibercept , dacă s-a atins cel puțin un criteriu prespecificat de eligibilitate. La un număr total de 67 subiecți din acest grup li s-a administrat tratament cu aflibercept de salvare. Regimul stabilit pentru tratamentul de salvare cu aflibercept a fost de 2 mg la interval de 4 săptămâni, urmate de administrarea unei injecții la interval de 8 săptămâni. F) valoare-p nominală Figura 3: Studiul clinic VIBRANT - Modificarea medie a AVOC măsurată prin scorul literelor ETDRS față de momentul inițial în săptămâna 52 i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v Săptămâni Aflibercept 2 mg Grupul de control cu laser 20 La momentul inițial, proporția pacienților perfuzați în grupul tratat cu aflibercept și grupul tratat cu laser a fost de 60% și, respectiv, 68%. În săptămâna 24, proporția pacienților perfuzați în grupul tratat cu aflibercept și grupul tratat cu laser a fost de 80% și, respectiv, 67%. În grupul tratat cu aflibercept, proporția pacienților perfuzați a fost menținută până la săptămâna 52. În grupul tratat cu laser, în care pacienții au fost eligibili pentru tratamentul cu aflibercept de salvare din săptămâna 24, proporția pacienților perfuzați a crescut la 78% până în săptămâna 52. Edem macular diabetic Siguranța și eficacitatea clinică a aflibercept au fost evaluate în două studii clinice randomizate, multicentrice, dublu-orb, controlate activ, la pacienți cu EMD (VIVIDDME și VISTADME). Un total de 862 pacienți au fost tratați și evaluați din punct de vedere al eficacității, 576 cu aflibercept. Vârsta pacienților a variat între 23 ani și 87 ani, cu o medie de 63 ani. În studiile clinice efectuate cu pacienți cu EMD, aproximativ 47% (268/576) dintre pacienții randomizați la tratamentul cu aflibercept aveau vârsta de 65 ani sau mai mult și aproximativ 9% (52/576) aveau vârsta de 75 ani sau mai mult. Majoritatea pacienților din ambele studii clinice aveau diabet zaharat de tip II. În ambele studii clinice, pacienții au fost repartizați randomizat, în raport de 1:1:1, pentru unul din cele 3 regimuri de dozare: 1) Aflibercept administrată în doză de 2 mg la intervale de 8 săptămâni, după administrarea unei injecții lunare, timp de 5 luni consecutiv (aflibercept 2Q8); 2) Aflibercept administrată în doză de 2 mg la intervale de 4 săptămâni (aflibercept 2Q4); 3) Foto-coagulare cu laser la nivel macular (control cu tratament activ). Începând cu săptămâna 24, pacienții care îndeplineau condiția pentru un prag prespecificat de pierdere a vederii erau eligibili pentru a li se administra tratament suplimentar: pacienții din grupurile tratate cu aflibercept puteau fi tratați cu laser, iar pacienții din grupul de control puteau fi tratați cu aflibercept. În ambele studii clinice, obiectivul principal al eficacității a fost modificarea medie a AVOC de la momentul inițial până în săptămâna 52, atât grupul tratat cu aflibercept 2Q8, cât și grupul tratat cu aflibercept 2Q4 au demonstrat eficacitate superioară statistic față de grupul de control. Acest beneficiu s-a menținut până în săptămâna 100. Rezultatele detaliate provenind din analiza studiilor clinice VIVIDDME și VISTADME sunt prezentate în Tabelul 5 și Figura 4 de mai jos. 21 Tabelul 5: Rezultatele privind eficacitatea în săptămâna 52 și săptămâna 100 (Set complet de analiză cu LOCF) în studiile clinice VIVIDDME și VISTADME Rezultate privind eficacitatea Studiul VIVIDDME Studiul VISTADME Aflibercept 2 mg Q8A (N = 135) 52 săptămâni Aflibercept 2 mg Q4 (N = 136) Control activ (laser) (N = 132) Aflibercept 2 mg Q8A (N = 135) 100 săptămâni Aflibercept 2 mg Q4 (N = 136) Control activ (laser) (N = 132) Aflibercept 2 mg Q8A (N = 151) 52 săptămâni Aflibercept 2 mg Q4 (N = 154) Control activ (laser) (N = 154) Aflibercept 2 mg Q8A (N=151) 100 săptămâni Aflibercept 2 mg Q4 (N=154) Control activ (laser) (N=154) 0,9 13,0% 1,2 9,4 10,7 10,5 11,4 Modificarea medie a AVOC măsurată prin scorul literelor ETDRSE față de momentul inițial Diferența valorii medii a LSB,C,E (IÎ 97,5%) Procentul pacienților care au câștigat ≥ 15 litere din momentul inițial Diferența ajustatăD,C,E (IÎ 97,5%) A După inițierea tratamentului cu 1 injecție administrată lunar, timp de 5 luni consecutiv B Media LS și IÎ pe baza modelului ANCOVA cu determinarea AVOC la momentul inițial drept covariabilă și un factor pentru grupul de tratament. În plus, regiunea (Europa/Australia față de 26,1% (14,8, 37,5) 23% (12,6, 33,9) 25,8% (15,1, 36,6) 23% (13,5, 33,1) 24% (13,5, 34,9) 34% (24,1, 44,4) 12,19 (9,4, 15,0) 9,3 (6,5, 12,0) 10,6 (7,1, 14,2) 10,1 (7,0, 13,3) 9,1 (6,3, 11,8) 8,2 (5,2, 11,3) 10,45 (7,7, 13,2) 10,7 (7,6, 13,8) 20,1% (9,6, 30,6) 19,0% (8,0, 29,9) 33,1% 38,2% 31,1% 12,1% 38,3% 31% 32% 33% 42% 11,1 12,5 10,7 11,5 8% 9% 0,7 0,2 Japonia) a fost inclusă ca factor pentru studiul clinic VIVIDDME, iar antecedentele de IM și/sau AVC au fost incluse ca factor pentru studiul clinic VISTADME. C Diferența este reprezentată de grupul tratat cu aflibercept minus grupul cu tratament de control activ (laser) D Diferența cu interval de încredere (IÎ) și testul statistic sunt calculate utilizând schema de ponderare Mantel-Haenszel ajustată în funcție de regiune (Europa/Australia față de Japonia) pentru studiul clinic VIVIDDME și antecedentele medicale de IM sau AVC pentru studiul clinic VISTADME E AVOC: Acuitatea vizuală optim corectată ETDRS: Early Treatment Diabetic Retinopathy Study (Studiul retinopatiei diabetice cu tratament precoce) LOCF: Extrapolarea în sens longitudinal a ultimelor date observate LS: Media celor mai mici pătrate derivată din ANCOVA IÎ: Interval de încredere 22 Figura 4: Modificarea medie a AVOC măsurată prin scorul literelor ETDRS de la momentul inițial până în săptămâna 100 în studiile clinice VIVIDDME și VISTADME i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v Săptămâni Săptămâni Aflibercept 2 mg la interval de 8 săptămâni Aflibercept 2 mg la interval de 4 săptămâni Control activ (laser) Efectele tratamentului în toate subgrupele evaluabile (de exemplu vârstă, sex, rasă, valoare HbA1c la momentul inițial, acuitate vizuală la momentul inițial, tratament anti-VEGF anterior) în fiecare studiu clinic și în analiza combinată au fost, în general, în concordanță cu rezultatele obținute la populațiile globale. În studiile clinice VIVIDDME și VISTADME, 36 pacienți (9%) și, respectiv, 197 pacienți (43%) au primit anterior tratament anti-VEGF, cu o perioadă de eliminare cu durata de 3 luni sau mai lungă. Efectele tratamentului la subgrupul de pacienți tratați cu un inhibitor de VEGF au fost similare cu efectele observate la pacienții naivi, care nu fuseseră tratați cu un inhibitor de VEGF. Pacienții cu patologie bilaterală au fost eligibili pentru a li se administra tratament anti-VEGF la celălalt ochi, dacă medicul a considerat că este necesar acest lucru. În studiul clinic VISTADME, la 217 (70,7%) dintre pacienți li s-a administrat injecții bilaterale cu aflibercept până în săptămâna 100; în studiul clinic VIVIDDME, la 97 (35,8%) dintre pacienții tratați cu aflibercept li s-a administrat un tratament anti-VEGF diferit la celălalt ochi. Un studiu clinic comparativ independent (DRCR.net Protocol T) a utilizat un regim de dozare flexibil pe baza unor criterii stricte ale TCO și a criteriilor de re-tratament privind acuitatea vizuală. În grupul care a primit tratament cu aflibercept (n = 224), în săptămâna 52, acest regim a condus la o medie de 9,2 doze administrate la acești pacienți, similar cu numărul de doze administrate în grupul tratat cu 23 aflibercept 2Q8 în studiile clinice VIVIDDME și VISTADME, în timp ce eficacitatea totală a grupului care a primit tratament cu aflibercept în studiul clinic Protocol T a fost comparabilă cu cea a grupului care a primit tratament cu aflibercept 2Q8 în studiile clinice VIVIDDME și VISTADME. În studiul clinic Protocolul T a fost observată o creștere medie de 13,3 litere a acuității vizuale, 42% dintre pacienți câștigând cel puțin 15 litere în acuitatea vizuală față de momentul inițial. Rezultatele privind siguranța au demonstrat că incidența generală a evenimentelor adverse oculare și non-oculare (inclusiv EAT) au fost comparabile în toate grupurile de tratament ale studiilor și între studii. VIOLET, un studiu clinic de 100 de săptămâni, multicentric, randomizat, în regim deschis, controlat cu comparator activ la pacienți cu EMD a comparat trei regimuri diferite de dozare a aflibercept 2 mg pentru tratamentul EMD după cel puțin un an de tratament la intervale fixe, când tratamentul a fost inițiat cu 5 doze lunare consecutive, urmate de doze la fiecare 2 luni. Studiul a evaluat non- inferioritatea aflibercept 2 mg dozat conform regimului “tratament și extindere” (2T&E când intervalele de injectare au fost ținute la un minimum de 8 săptămâni și extins gradual pe baza rezultatelor clinice și anatomice) și aflibercept 2 mg dozat la nevoie (2PRN când pacienții au fost observați la fiecare 4 săptămâni și le-au fost administrate injecții la nevoie pe baza rezultatelor clinice și anatomice), comparat cu aflibercept 2 mg dozat la fiecare 8 săptămâni (2Q8) pentru al doilea și al treilea an de tratament. Obiectivul primar de evaluare a eficacității (modificarea AVOC față de nivelul inițial în săptămâna 52) a fost 0,5 ± 6,7 litere în grupul 2T&E și 1,7 ± 6,8 litere în grupul 2PRN comparativ cu 0,4 ± 6,7 litere în grupul 2Q8, obținând non-inferioritate statistică (p<0,0001 pentru ambele comparații; limita NI 4 litere). Modificările AVOC față de nivelul de bază la săptămâna 100 erau consistente cu rezultatele săptămânii 52: -0,1 ± 9,1 litere în grupul 2T&E și 1.8 ± 9.0 în grupul 2PRN comparat cu 0.1 ± 7.2 litere în grupul 2Q8. Media numărului de injectări peste 100 săptămâni a fost de 12,3, 10,0 și 11,5 pentru 2Q8fix, 2T&E și respectiv 2PRN. Profilurile de siguranță oculară și sistemică în toate cele 3 grupuri de tratament au fost similare cu cele observate în studiile pivot VIVID și VISTA. În grupul 2T&E, incrementele și decrementele pentru intervalele de injectare au fost la discreția investigatorului; ajustările de 2 săptămâni au fost recomandate în cadrul studiului. Neovascularizație coroidală miopică Siguranța și eficacitatea aflibercept au fost evaluate în cadrul unui studiu randomizat, multicentric, cu dublă mascare a formei farmaceutice, controlat cu tratament fictiv, efectuat la pacienți asiatici cu NVC miopică, netratați anterior. Un total de 121 de pacienți au fost tratați și au fost evaluați din punct de vedere al eficacității (90 cu aflibercept ). Vârsta pacienților a variat între 27 ani și 83 ani, cu o medie de 58 ani. În cadrul studiului efectuat la pacienți cu NCV miopică, aproximativ 36% (33/91) dintre pacienții randomizați la tratamentul cu aflibercept aveau vârsta de 65 ani sau mai mult, și aproximativ 10% (9/91) aveau vârsta de 75 ani sau mai mult. Pacienții au fost repartizați aleator într-un raport de 3:1 pentru a primi fie 2 mg aflibercept intravitros, fie injecții cu tratament fictiv, administrate la începutul studiului, injecții suplimentare administrându- se lunar în cazul persistenței sau recurenței bolii, până la săptămâna 24, când s-a evaluat obiectivul primar. La săptămâna 24, pacienții randomizați inițial pentru tratamentul fictiv au fost eligibili pentru a primi prima doză de aflibercept. În urma acesteia, pacienții din ambele grupuri au fost eligibili în continuare pentru injecții suplimentare în cazul persistenței sau recurenței bolii. Diferența dintre grupurile de tratament a fost semnificativă statistic în favoarea aflibercept pentru obiectivul primar (modificarea AVOC) și obiectivul secundar de confirmare privind eficacitatea (proporția de pacienți la care s-a înregistrat un câștig de 15 litere din AVOC) la săptămâna 24 comparativ cu momentul inițial. Diferențele pentru ambele obiective s-au menținut până la săptămâna 48. 24 Rezultatele detaliate ale analizei din cadrul studiului clinic MYRROR sunt prezentate în Tabelul 6 și Figura 5 de mai jos. Tabelul 6: Rezultatele privind eficacitatea în săptămâna 24 (analiza primară) și săptămâna 48 în studiul clinic MYRROR (Set complet de analiză cu LOCFA)) Rezultate privind eficacitatea Studiul MYRROR Modificarea medie a AVOCB) măsurată prin scorul literelor ETDRS față de momentul inițial (DS)E) Diferența în valoarea medie a LSC,D,E) (IÎ 95%) Proporția de pacienți cu un câștig ≥15 litere de la momentul inițial Diferența ponderatăD,F) (IÎ 95%) 24 săptămâni 48 săptămâni Aflibercept 2 mg (N = 90) Tratament fictiv (N = 31) Aflibercept 2 mg (N = 90) Tratament fictiv/ Aflibercept 2 mg (N = 31) 12,1 (8,3) -2,0 (9,7) 13,5 (8,8) 3,9 (14,3) 14,1 (10,8, 17,4) 9,5 (5,4, 13,7) 38,9% 9,7% 50,0% 29,0% 29,2% (14,4, 44,0) 21,0% (1,9, 40,1) A) LOCF: Extrapolarea în sens longitudinal a ultimelor date observate B) AVOC Acuitatea vizuală optim corectată ETDRS: Early Treatment Diabetic Retinopathy Study (Studiul retinopatiei diabetice cu tratament precoce) DS: Deviație standard C) Media LS: Media celor mai mici pătrate derivată din ANCOVA D) IÎ: Interval de încredere E) Diferența în valoarea medie LS și IÎ 95% pe baza unui model ANCOVA cu factori de tipul grup de tratament și țară (indicativele țărilor) și valoarea AVOC de la momentul inițial drept covariabilă. F) Diferența și IÎ 95% CI sunt calculate utilizând testul Cochran-Mantel-Haenszel (CMH) ajustat pentru țară (indicativele Modificarea Medie a Acuității Vizuale în Funcție de Grupul de Tratament, de la Momentul Inițial până în Săptămâna 48, în Studiul Clinic MYRROR (Set complet de analiză, LOCF) țărilor) Figura 5: i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v Săptămâni Aflibercept 2 mg Grup de control Copii și adolescenți Agenția Europeană pentru Medicamente a acordat o derogare de la obligația de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu medicamentul de referință care conține aflibercept la toate subgrupele de copii și 25 adolescenți în DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și subgrupe în NVC miopică (vezi pct. 4.2 pentru informații privind utilizarea la copii și adolescenți). 5.2 Proprietăți farmacocinetice Eydenzelt se administrează direct în corpul vitros, pentru a exercita efecte locale asupra ochiului. Absorbție/distribuție După administrarea intravitroasă, aflibercept este absorbit lent de la nivelul ochiului în circulația sistemică și se observă predominant în circulația sistemică sub forma unui complex inactiv, stabil cu VEGF; cu toate acestea, numai „aflibercept liber” se poate lega de VEGF endogen. Într-un sub-studiu farmacocinetic efectuat la 6 pacienți cu DMLV forma neovasculară (umedă) la care s-au recoltat frecvent probe, concentrațiile plasmatice maxime ale aflibercept liber (Cmax sistemică) au fost foarte scăzute, cu o medie de aproximativ 0,02 micrograme/ml (cuprinsă între 0 și 0,054) în decurs de 1 - 3 zile după injectarea intravitroasă a dozei de 2 mg și nu au mai fost detectabile la două săptămâni după administrarea dozei, la aproape toți pacienții. Aflibercept nu se acumulează în plasmă când este administrat intravitros la interval de 4 săptămâni. Concentrația plasmatică maximă a aflibercept liber este de aproximativ 50 - 500 de ori mai mică decât concentrația de aflibercept necesară pentru inhibarea activității biologice a VEGF sistemic cu 50%, la modele animale la care s-au observat modificări ale tensiunii arteriale, după ce valorile circulante ale aflibercept liber au fost de aproximativ 10 micrograme/ml și au revenit la valorile inițiale, după ce valorile circulante ale aflibercept liber au scăzut sub aproximativ 1 microgram/ml. Se estimează că după administrarea intravitroasă a dozei de 2 mg la pacienți, concentrația plasmatică maximă medie a aflibercept liber este de peste 100 de ori mai mică decât concentrația aflibercept necesară pentru legarea maximă a 50% din VEGF sistemic (2,91 micrograme/ml) într-un studiu efectuat cu voluntari sănătoși. Prin urmare, efectele farmacodinamice sistemice, cum sunt modificările tensiunii arteriale, sunt improbabile. În cadrul unor sub-studii farmacocinetice la pacienți cu OVCR, ORVR, EMD sau NVC miopică valoarea medie a Cmax de aflibercept liber în plasmă a fost similară cu valorile din intervalul de 0,03 – 0,05 micrograme/ml și intervalul individual nu a depășit 0,14 micrograme/ml. După aceea, concentrațiile plasmatice pentru aflibercept liber au scăzut de la valori mai mici sau aproape de limita inferioară de cuantificare, în general, într-o săptămână; după 4 săptămâni, înainte de administrarea următoare, au fost atinse concentrații nedetectabile la toți pacienții. Eliminare Având în vedere faptul că aflibercept este un medicament pe bază de proteine, nu s-au efectuat studii privind metabolizarea. Aflibercept liber se leagă de VEGF pentru a forma un complex inert, stabil. Similar altor proteine cu molecule mari, se anticipează că atât aflibercept liber cât și cel legat vor fi eliminate prin catabolism proteolitic. Insuficiență renală Nu s-au efectuat studii specifice cu aflibercept la pacienți cu insuficiență renală. Analiza farmacocinetică la pacienții incluși în studiul clinic VIEW2, dintre care 40% aveau insuficiență renală (24% ușoară, 15% moderată și 1% severă), nu a sugerat nicio diferență în ceea ce privește concentrațiile plasmatice ale medicamentului activ după administrarea intravitroasă la intervale de 4 sau 8 săptămâni. Rezultate similare au fost observate la pacienții cu OVCR în cadrul studiului clinic GALILEO, la pacienții cu EMD în cadrul studiului clinic VIVIDDME și la pacienții cu NVC miopică în studiul clinic MYRROR. 26 5.3 Date preclinice de siguranță În studiile pre-clinice, au fost observate efecte de toxicitate la doze repetate numai la expuneri sistemice considerate substanțial mai mari față de expunerea maximă la om după administrarea intravitroasă în dozele clinice stabilite, fapt ce indică o relevanță clinică scăzută. La maimuțe, cărora li s-a administrat aflibercept intravitros, au fost observate eroziuni și ulcerații ale epiteliului respirator al cornetelor nazale la expuneri sistemice mai mari față de expunerea maximă la om. La o valoare a concentrației la care nu se observă nicio reacție adversă (NOAEL – No Observed Adverse effect Level), de 0,5 mg/ochi la maimuțe, expunerea sistemică pentru aflibercept liber a fost de 42 și de 56 de ori mai mare, pe baza Cmax și ASC, comparativ cu valorile corespunzătoare observate la pacienți adulți. Nu s-au efectuat studii privind potențialul mutagen sau carcinogen al aflibercept. În cadrul studiilor privind dezvoltarea embriofetală la femele gestante de iepure, s-a demonstrat un efect al aflibercept asupra dezvoltării intrauterine în cazul administrării intravenoase (3 - 60 mg/kg) și subcutanate (0,1 mg/kg – 1 mg/kg). Valoarea la care nu se observă reacții adverse (NOAEL) materne a apărut la o doză de 3 mg/kg și, respectiv, de 1 mg/kg. Nu a fost identificat NOAEL legat de dezvoltare. La doza de 0,1 mg/kg, expunerea sistemică pe baza Cmax și ASC cumulativă pentru aflibercept liber au fost de aproximativ 17 și, respectiv, de 10 ori mai mari, comparativ cu valorile corespunzătoare observate la om după administrarea intravitroasă a unei doze de 2 mg. Efectele asupra fertilității masculine și feminine au fost evaluate în cadrul unui studiu cu durata de 6 luni, efectuat la maimuțe la care s-a administrat intravenos aflibercept în doze cuprinse între 3 și 30 mg/kg. La toate dozele s-au observat menstruații absente sau neregulate asociate cu modificări ale concentrațiilor hormonilor sexuali la femele și modificări ale morfologiei și motilității spermatozoizilor. Pe baza Cmax și ASC pentru aflibercept liber observate la administrarea de doze intravenoase de 3 mg/kg, expunerile sistemice au fost de aproximativ 4900 și, respectiv, de 1500 de ori mai mari comparativ cu valorile corespunzătoare observate la om după administrarea intravitroasă a unei doze de 2 mg. Toate modificările au fost reversibile. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienților Polisorbat 20 (E 432) Histidină (pentru ajustarea pH-ului) Clorhidrat de histidină monohidrat (pentru ajustarea pH-ului) Clorură de sodiu Trehaloză Apă pentru preparate injectabile 6.2 Incompatibilități În absența studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente. 6.3 Perioada de valabilitate 24 luni 6.4 Precauții speciale pentru păstrare A se păstra la frigider (2°C - 8°C). A nu se congela. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. 27 Blisterul nedeschis poate fi păstrat în afara frigiderului, sub 25°C timp de cel mult 24 ore. Utilizând o tehnică aseptică, se scoate seringa din blisterul sterilizat. 6.5 Natura și conținutul ambalajului Soluție în seringă preumplută marcată cu o linie de dozare de 50 μl, prevăzută cu un dop cu piston (din cauciuc elastomeric) și un adaptor de tip Luer Lock cu capac fără filet (din cauciuc elastomeric). Fiecare seringă preumplută conține un volum extractibil de cel puțin 0,09 ml. Mărimea ambalajului este de 1 seringă preumplută. 6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor și alte instrucțiuni de manipulare Seringa preumplută este pentru utilizare unică, într-un singur ochi. Extragerea mai multor doze dintr-o seringă preumplută poate crește riscul de contaminare și infecție ulterioară. A nu se deschide blisterul conținând seringa preumplută sterilă decât într-o încăpere curată, special destinată administrării. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. Seringa preumplută conține mai mult decât doza recomandată de aflibercept 2 mg (echivalent cu 0,05 ml). Vezi pct. următor, „Instrucțiuni pentru utilizarea seringii preumplute”. Înaintea de administrare soluția trebuie inspectată vizual pentru a observa particulele străine și/sau modificări de culoare sau orice variație a aspectului fizic. În cazul în care se observă particule sau dacă soluția este tulbure sau prezintă modificări de culoare, medicamentul se aruncă. Pentru injectarea intravitroasă trebuie utilizat un ac pentru injectare de 30 G x ½ inch. Instrucțiuni pentru utilizarea seringii preumplute: Pentru a pregăti seringa preumplută pentru administrare, urmați toți pașii de mai jos. Seringă preumplută Adaptor Luer Lock Piston Capacul seringii Marcaj de dozare 0,05 ml Ac steril pentru injectare 30G x ½ inchi (neinclus) Tija pistonului Flanșă pentru deget Figura A Articole: 1 seringă preumplută Articole neincluse:  Ac de injecție calibru 30 G x ½ inch 1. 2. Se adună articolele. Folosind o tehnică aseptică, se adună articolele și se așază pe o suprafață curată, plană. Se deschide cutia. Când sunteți gata să administrați Eydenzelt, se deschide cutia și se scoate blisterul sterilizat. Se 28 3. 4. 5. scoate cu atenție pelicula blisterului, asigurând-se menținerea sterilității conținutului acestuia.  Nu se scoate seringa preumplută din blisterul sterilizat până când nu este gata de asamblare cu acul pentru injecție. Nu se utilizează dacă a fost depășită data de expirare. Nu se deschide blisterul steril al seringii preumplute în afara sălii de administrare curate.   Se scoate seringa preumplută. Utilizând o tehnică aseptică, se scoate seringa preumplută din blisterul sterilizat. Se inspectează seringa preumplută și produsul medicamentos. 4a. Se analizează seringa preumplută pentru a se asigura că nu este deteriorată și capacul seringii este atașat la adaptorul de tip Luer Lock.  A nu se utiliza dacă vreo parte a seringii preumplute este deteriorată sau dacă capacul seringii este detașat de adaptorul de tip Luer Lock. 4b. Se analizează medicamentul și se confirmă că soluția este limpede până la ușor opalescentă, incoloră până la galben-maroniu foarte pal și fără particule.  Nu se utilizează dacă sunt vizibile particule, tulburare sau decolorare. Se răsucește și se scoate capacul seringii. Se răsucește și se scoate capacul seringii ținând seringa preumplută într-o mână și capacul seringii cu policele și arătătorul celeilalte mâini (vezi Figura B).   Nu se trage capacul seringii. Pentru a evita compromiterea sterilității medicamentului, nu se împinge pistonul înapoi. Răsuciți! 6. Se atașează acul la seringa preumplută. Utilizând o tehnica aseptică, se răsucește ferm acul pentru injecție de 30 G × ½ inch în vârful seringii cu adaptor de tip Luer-Lock (vezi Figura C) Figura B Figura C 7. Se verifică prezența bulelor de aer. Se ține seringa preumplută cu acul orientat în sus și se verifică prezența bulelor de aer în seringa preumplută (vezi Figura D). Dacă există bule de aer, se lovește ușor seringa preumplută cu 29 degetul până când bulele se ridică la suprafață (vezi Figura E). Bule de aer Loviți! Figura D Figura E 8. Se îndepărtează bulele și se stabilește doza. Pentru a elimina toate bulele și a elimina excesul de medicament, se apasă LENT pistonul pentru a alinia baza boltei pistonului (vezi Figura F) cu marcajul de dozare indicat pe cilindrul seringii preumplute (echivalent cu 0,05 ml, adică aflibercept 2 mg) (vezi Figura G). Notă: Această poziționare precisă a pistonului este foarte importantă, deoarece poziționarea incorectă a pistonului poate duce la eliberarea unei cantități mai mari sau mai mici decât doza de pe etichetă. Marcaj de dozare 0,05 ml Marcaj de dozare 0,05 ml Marginea boltei pistonului Figura F Marginea boltei pistonului Figura G 9. Se scoate scutul de protecție al acului. Când sunteți gata să administrați Eydenzelt, se scoate scutul de protecție din plastic al acului din ac (vezi Figura H). Figura H 10. Când sunteți gata, se finalizează injecția intravitroasă. Procedura de injectare intravitroasă trebuie efectuată în condiții aseptice controlate, care includ dezinfectarea chirurgicală a mâinilor și utilizarea mănușilor sterile, a unui câmp steril și a unui speculum de pleoape steril (sau echivalent). Înainte de injectare trebuie administrată o anestezie adecvată și un microbicid topic cu spectru larg. Fiecare seringă preumplută sterilă trebuie utilizată numai pentru tratamentul unui singur ochi. Dacă și ochiul contralateral necesită tratament, trebuie utilizată o nouă seringă preumplută 30 sterilă, iar câmpul steril, seringa, mănușile, feșele, speculul pentru pleoape, filtrul și acele de injectare trebuie schimbate înainte ca Eydenzelt să fie administrat în celălalt ochi. Se injectează în timp ce se apasă pistonul cu atenție și presiune constantă.  Nu se aplică presiune suplimentară odată ce pistonul a ajuns la capătul seringii. După injectarea unei doze complete poate rămâne în seringă un volum rezidual mic. Acest lucru este normal. Nu se administrează soluția reziduală observată în seringă.  11. Seringa preumplută este numai pentru utilizare unică. Extragerea dozelor multiple dintr-o seringă preumplută poate crește riscul de contaminare și ulterior, infecție. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 12. După injectare, se monitorizează pacientul. Imediat după injectarea intravitroasă, pacienții trebuie monitorizați pentru creșterea presiunii intraoculare. Monitorizarea adecvată poate consta în verificarea perfuzării nervului optic sau tonometrie. Dacă este necesar, trebuie să fie disponibil un ac steril pentru paracenteză. După injectarea intravitroasă, pacienții și/sau îngrijitorii trebuie instruiți să raporteze fără întârziere orice semne și/sau simptome sugestive de endoftalmită sau dezlipire de retină (de exemplu, durere oculară, înroșirea ochiului, fotofobie, vedere încețoșată). 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Celltrion Healthcare Hungary Kft. 1062 Budapest Váci út 1-3. WestEnd Office Building B torony Ungaria 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ EU/1/24/1895/001 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data primei autorizări: 12 februarie 2025 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru Medicamente https://www.ema.europa.eu. 31 Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informații referitoare la siguranță. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacții adverse suspectate. Vezi pct. 4.8 pentru modul de raportare a reacțiilor adverse. 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Eydenzelt 40 mg/ml soluție injectabilă în flacon 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1 ml de soluție injectabilă conține aflibercept* 40 mg. Un flacon conține un volum ce poate fi extras de cel puțin 0,1 ml, echivalent cu aflibercept cel puțin 4 mg. Acesta furnizează o cantitate utilizabilă pentru administrarea unei doze unice de 0,05 ml, conținând aflibercept 2 mg. * Proteina de fuziune este formată din fragmente VEGF uman (factor endotelial de creștere vasculară) din domeniile extracelulare ale receptorilor 1 și 2 fuzionate cu fragmentul Fc a IgG1 uman obținută, prin tehnologie ADN recombinantă, în celule ovariene de hamster chinezesc (CHO) K1. Excipienți cu efect cunoscut: Acest medicament conține polisorbat 20 (E 432) 0,015 mg în fiecare doză de 0,05 ml, care este echivalent cu 0,3 mg/ml. Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluție injectabilă (injecție) Soluția este o soluție izoosmotică limpede, până la ușor opalescentă și incoloră până la galben-maroniu foarte pal. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicații terapeutice Eydenzelt este indicată la adulți pentru tratamentul:   degenerescenței maculare legată de vârstă (DMLV) forma neovasculară (umedă) (vezi pct. 5.1), afectării acuității vizuale determinată de edemul macular secundar ocluziei venei retinei (OVR de ram sau OVR centrală) (vezi pct. 5.1), afectării acuității vizuale determinată de edemul macular diabetic (EMD) (vezi pct. 5.1), afectării acuității vizuale determinată de neovascularizația coroidală miopică (NVC miopică) (vezi pct. 5.1).   4.2 Doze și mod de administrare Eydenzelt se administrează numai sub formă de injecții intravitroase. Eydenzelt trebuie administrat numai de către un medic oftalmolog cu experiență în administrarea injecțiilor intravitroase. 32 Doze DMLV forma umedă Doza recomandată de Eydenzelt este de 2 mg aflibercept, echivalent cu 0,05 ml. Tratamentul cu Eydenzelt este inițiat cu o injecție o dată pe lună pentru trei administrări consecutive. Intervalul de tratament este apoi extins la două luni. Pe baza interpretării de către medic asupra rezultatelor funcției vizuale și/sau modificărilor anatomice, intervalul de tratament poate fi menținut la două luni sau extins suplimentar, cu un regim de tip „tratament și extindere”, crescând intervalele de injectare în incrementuri de 2 sau 4 săptămâni, astfel încât rezultatele vizuale și/sau anatomice să fie menținute stabile. În cazul în care rezultatele vizuale și/sau anatomice se deteriorează, intervalul de administrare a tratamentului trebuie scăzut în mod corespunzător. Nu există nicio cerință pentru monitorizarea dintre injectări. În funcție de evaluarea medicului, programul vizitelor de monitorizare poate avea o frecvență mai mare decât cel al vizitelor pentru injectare. Nu au fost studiate intervale de tratament între injectări mai mari de patru luni sau mai mici de patru săptămâni (vezi pct. 5.1). Edem macular secundar OVR (OVR de ram sau OVR centrală) Doza recomandată de Eydenzelt este de 2 mg aflibercept, echivalent cu 0,05 ml. După injectarea inițială, tratamentul este administrat lunar. Intervalul dintre 2 doze nu trebuie să fie mai mic de o lună. În cazul în care rezultatele vizuale și anatomice indică faptul că pacientul nu beneficiază de tratamentul continuu, Eydenzelt trebuie întrerupt. Tratamentul lunar continuă până când se obține acuitatea vizuală maximă și/sau nu există semne de activitate a bolii. Poate fi necesară administrarea o dată la interval de patru săptămâni, timp de trei luni consecutiv sau mai mult. Tratamentul poate fi continuat cu un regim de tip „tratament și extindere“, crescând progresiv intervalul de administrare a tratamentului, astfel încât rezultatele vizuale și/sau anatomice să fie menținute stabile, însă nu există date suficiente pentru a concluziona referitor la durata acestui interval. În cazul în care rezultatele vizuale și/sau anatomice se deteriorează, intervalul de administrare a tratamentului trebuie scăzut în mod corespunzător. Schema de monitorizare și tratament trebuie stabilită de către medicul curant în funcție de răspunsul individual al pacientului. Monitorizarea activității bolii poate include examen clinic, teste funcționale sau tehnici imagistice (ex. tomografie în coerență optică sau angiofluorografie). Edem macular diabetic Doza recomandată de Eydenzelt este de 2 mg aflibercept, echivalent cu 0,05 ml. Tratamentul cu Eydenzelt este inițiat cu o injecție o dată pe lună pentru cinci administrări consecutive, urmat de o injecție la interval de două luni. 33 Pe baza interpretării de către medic a rezultatelor funcției vizuale și/sau modificărilor anatomice, intervalul de tratament poate fi menținut la 2 luni sau individualizat, cu un regim de tip „tratament și extindere”, crescând de regulă intervalul de administrare a tratamentului cu ajustări de 2 săptămâni, astfel încât rezultatele vizuale și/sau anatomice să fie menținute stabile. Există date limitate pentru intervale de tratament mai mari de 4 luni În cazul în care rezultatele vizuale și/sau anatomice se deteriorează, intervalul de administrare a tratamentului trebuie scăzut în mod corespunzător. Intervalele de tratament mai scurte de 4 săptămâni nu au fost studiate (vezi pct 5.1). Programul de monitorizare trebuie să fie stabilit de către medicul curant. Dacă rezultatele vizuale și anatomice indică faptul că pacientul nu prezintă beneficii prin continuarea tratamentului, administrarea Eydenzelt trebuie oprită. Neovascularizația coroidală miopică Doza recomandată de Eydenzelt este de o singură injecție intravitroasă de 2 mg aflibercept echivalent cu 0,05 ml. Pot fi administrate doze suplimentare dacă rezultatele vizuale și/sau anatomice indică faptul că boala persistă. Recurențele trebuie tratate drept o nouă manifestare a bolii. Programul de monitorizare trebuie stabilit de către medicul curant. Intervalul dintre două doze nu trebuie să fie mai scurt de o lună. Grupe speciale de pacienți Insuficiență hepatică și/sau renală Nu s-au efectuat studii specifice cu aflibercept la pacienți cu insuficiență hepatică și/sau renală. Datele disponibile nu sugerează necesitatea ajustării dozei de Eydenzelt la acești pacienți (vezi pct. 5.2). Vârstnici Nu sunt necesare precauții speciale. Există experiență limitată privind utilizarea la pacienți cu vârsta peste 75 ani cu EMD. Copii și adolescenți Siguranța și eficacitatea Eydenzelt nu au fost stabilite la copii și adolescenți. Nu există date relevante pentru utilizarea aflibercept la copii și adolescenți pentru indicațiile DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică. Mod de administrare Injecțiile intravitroase trebuie efectuate de către un medic oftalmolog cu experiență în administrarea injecțiilor intravitroase, conform standardelor medicale și ghidurilor în vigoare. În general, trebuie să se asigure condiții adecvate de anestezie și asepsie, inclusiv administrarea locală a unui bactericid cu spectru larg (de exemplu povidonă iodată aplicată la nivelul pielii perioculare, pleoapei și suprafeței oculare). Se recomandă dezinfecția chirurgicală a mâinilor, utilizarea mănușilor sterile, a unor câmpuri sterile și a unui specul de pleoape steril (sau echivalent). Acul pentru injectare trebuie introdus la 3,5-4,0 mm în spatele limbului, în cavitatea vitroasă, evitându-se meridianul orizontal în direcția centrului globului ocular. Apoi se injectează un volum de 0,05 ml; pentru următoarele injectări trebuie utilizată o altă zonă sclerală. Imediat după injectarea intravitroasă, pacienții trebuie monitorizați pentru creșterea presiunii intraoculare. Monitorizarea adecvată poate consta în verificarea perfuzării nervului optic sau 34 tonometrie. Dacă este necesar, trebuie să fie disponibil echipament steril pentru paracenteza camerei anterioare. După injectarea intravitroasă, pacienții trebuie instruiți să raporteze fără întârziere orice simptome sugestive de endoftalmită (de exemplu, durere oculară, înroșirea ochiului, fotofobie, vedere încețoșată). Fiecare flacon trebuie utilizat numai pentru tratamentul unui singur ochi. Extragerea dozelor multiple dintr-un singur flacon poate crește riscul de contaminare și ulterior, infecție. Flaconul conține mai mult decât doza recomandată de aflibercept 2 mg (echivalent cu 0,05 ml soluție injectabilă). Volumul extractibil dintr-un flacon este volumul care poate fi extras din flacon și nu se folosește în totalitate. Pentru Eydenzelt în flacon, volumul extractibil este de cel puțin 0,1 ml. Volumul în exces trebuie eliminat înainte de injectarea dozei recomandate (vezi pct. 6.6). Injectarea întregului volum al flaconului poate duce la supradozaj. Pentru a elimina bulele de aer din flacon împreună cu volumul în exces de medicament se va împinge pistonul astfel încât marginea plată a pistonului să se alinieze cu linia ce marchează 0,05 ml pe seringă (echivalent cu 0,05 ml, adică aflibercept 2 mg) (vezi pct. 4.9 și 6.6). După injectare, orice medicament neutilizat trebuie eliminat. Pentru manipularea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6. 4.3 Contraindicații Hipersensibilitate la substanța activă aflibercept sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1. Infecție oculară sau perioculară activă sau suspectată. Inflamație intraoculară activă, severă. 4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare Trasabilitate Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție. Reacții asociate injectării intravitroase Injecțiile intravitroase, inclusiv cele cu aflibercept, au fost asociate cu endoftalmită, inflamație intraoculară, dezlipire regmatogenă de retină, ruptură de retină și cataractă traumatică iatrogenă (vezi pct. 4.8). Atunci când se administrează Eydenzelt, trebuie utilizate întotdeauna tehnici de injectare aseptice adecvate. În plus, pacienții trebuie monitorizați în timpul săptămânii după injectare, pentru a permite tratamentul precoce în cazul apariției unei infecții. Pacienții trebuie instruiți să raporteze fără întârziere orice simptom care sugerează o endoftalmită sau oricare dintre evenimentele menționate mai sus. Flaconul conține mai mult decât doza recomandată de aflibercept 2 mg (echivalent cu 0,05 ml). Volumul în exces trebuie eliminat înainte de administrare (vezi pct. 4.2 și 6.6). S-au observat creșteri ale presiunii intraoculare în decurs de 60 de minute de la administrarea unei injecții intravitroase, inclusiv la cele cu aflibercept (vezi pct. 4.8). Sunt necesare precauții speciale la pacienți cu glaucom insuficient controlat prin tratament (nu se injectează Eydenzelt dacă presiunea intraoculară este ≥ 30 mmHg). În toate cazurile, atât presiunea intraoculară cât și perfuzia la nivelul rădăcinii nervului optic trebuie monitorizate și tratate corespunzător. Imunogenitate Deoarece este o proteină folosită în scop terapeutic există potențial de imunogenitate în cazul administrării de Eydenzelt (vezi pct. 4.8). Pacienții ar trebui instruiți să raporteze orice semn sau 35 simptom de inflamație intraoculară, cum ar fi durere, fotofobie sau roșeață, care ar putea fi semne clinice atribuite hipersensibilității. Efecte sistemice Reacțiile adverse sistemice includ hemoragii altele decât cele oculare și evenimente tromboembolice arteriale care au fost raportate după administrarea intravitroasă a inhibitorilor VEGF și există un risc teoretic ca acestea să fie legate de inhibarea VEGF. Există date limitate privind siguranța tratamentului la pacienții cu OVCR, ORVR, EMD sau NVC miopică cu antecedente de accident vascular cerebral sau accidente ischemice tranzitorii, sau infarct miocardic în ultimele 6 luni. Trebuie exercitată precauție în cazul în care sunt tratați acești pacienți. Alte informații: Similar altor tratamente intravitroase anti-VEGF pentru DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică, următoarele informații sunt de asemenea valabile:           Siguranța și eficacitatea tratamentului cu aflibercept administrat concomitent la ambii ochi nu au fost studiate în mod sistematic (vezi pct. 5.1). Dacă tratamentul bilateral este efectuat în același timp, acest lucru poate duce la o expunere sistemică crescută ceea ce poate crește riscul reacțiilor adverse sistemice. Utilizarea concomitentă a altor anti-VEGF (factorul de creștere al endoteliului vascular) Nu există date disponibile referitoare la utilizarea concomitentă a aflibercept cu alte medicamente anti-VEGF (sistemice sau oculare). Factorii de risc asociați cu apariția unei rupturi la nivelul epiteliului pigmentar al retinei după tratamentul anti-VEGF pentru DMLV forma umedă includ detașarea mare și/sau profundă a epiteliului pigmentar al retinei. Inițierea tratamentului cu aflibercept trebuie efectuată cu precauție la pacienții care prezintă acești factori de risc privind rupturile epiteliului pigmentar al retinei. Tratamentul trebuie întrerupt la pacienții cu dezlipire regmatogenă de retină sau cu perforații maculare în stadiul 3 sau 4. În cazul rupturii de retină tratamentul trebuie întrerupt și nu trebuie reluat până la vindecarea țesutului epitelial al retinei. Tratamentul trebuie întrerupt și nu trebuie reluat mai devreme de momentul în care este programată administrarea următoarei doze în cazul: - scăderii celei mai bune acuități vizuale corectate (BAVC) cu ≥30 litere comparativ cu ultima verificare a acuității vizuale, unei hemoragii subretiniene care a inclus centrul foveei, sau, dacă suprafața hemoragiei este ≥50% din toată aria lezată. - Tratamentul trebuie întrerupt și nu trebuie reluat mai devreme de 28 de zile înainte sau după planificarea sau efectuarea unei intervenții chirurgicale intraoculare. Eydenzelt nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care beneficiile potențiale depășesc riscul potențial pentru făt (vezi pct. 4.6). Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului și timp de cel puțin 3 luni după ultima injecție intravitroasă cu aflibercept (vezi pct. 4.6). Experiența clinică în tratamentul pacienților cu OVCR și ORVR ischemic este limitată. Tratamentul nu este recomandat la pacienții cu semne clinice de pierdere ireversibilă ischemică a funcției vizuale. Grupe de pacienți pentru care există date limitate Există doar o experiență limitată în ceea ce privește tratamentul pacienților cu EMD determinat de diabetul zaharat de tip I sau al pacienților diabetici cu o valoare a HbA1c peste 12% sau cu retinopatie diabetică proliferativă. Aflibercept nu a fost studiat la pacienții cu infecții sistemice active sau la pacienții cu afecțiuni concomitente oculare, cum ar fi dezlipirea de retină sau gaura maculară. De asemenea, nu există experiență în ceea ce privește tratamentul cu aflibercept la pacienții diabetici cu hipertensiune arterială necontrolată. Această lipsă a informațiilor trebuie luată în considerare de către medic atunci când tratează acești pacienți. 36 Pentru NVC miopică, nu există experiență privind utilizarea aflibercept în tratamentul pacienților care nu aparțin rasei galbene, al pacienților la care s-a efectuat anterior tratament pentru NVC miopică și al pacienților cu leziuni extrafoveale. Informații referitoare la excipienți Acest medicament conține - - sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conține sodiu”. polisorbat 20 (E432) 0,015 mg în fiecare doză de 0,05 ml, care este echivalent cu 0,3 mg/ml. Polisorbații pot provoca reacții alergice. 4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Nu s-au efectuat studii privind interacțiunile. Nu s-a studiat utilizarea suplimentară a tratamentului fotodinamic (TFD) cu verteporfină și aflibercept, deci un profil de siguranță nu este stabilit încă. 4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea Femei aflate la vârsta fertilă Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului și timp de cel puțin 3 luni după ultima injecție intravitroasă cu aflibercept (vezi pct. 4.4). Sarcina Nu există date privind utilizarea aflibercept la femeile gravide. Studiile la animale au evidențiat toxicitate embriofetală (vezi pct. 5.3). Cu toate că expunerea sistemică după administrarea oculară este foarte scăzută, Eydenzelt nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care beneficiile potențiale depășesc riscul potențial pentru făt. Alăptarea Pe baza unor date foarte limitate la om, aflibercept poate fi excretat în laptele uman la niveluri scăzute. Aflibercept este o moleculă proteică mare și cantitatea de medicament absorbită de copil este de așteptat să fie minimă. Efectele aflibercept asupra nou-născutului/sugarului alăptat sunt necunoscute. Ca o măsură de precauție, alăptarea nu este recomandată în timpul utilizării Eydenzelt. Fertilitatea Rezultatele provenite din studiile la animale, constând în expunere sistemică crescută indică faptul că aflibercept poate afecta fertilitatea masculină și feminină (vezi pct. 5.3). Nu se anticipează asemenea efecte după administrarea intraoculară și expunere sistemică foarte scăzută. 4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje Injecția cu Eydenzelt are o influență minoră asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje din cauza tulburărilor vizuale temporare asociate cu administrarea injecțiilor sau examinarea oculară. Pacienții nu trebuie să conducă vehicule sau să manipuleze utilaje până când funcția lor vizuală nu s-a restabilit suficient. 37 4.8 Reacții adverse Rezumatul profilului de siguranță Populația de siguranță a fost constituită din 3 102 pacienți în opt studii clinice de fază III. Dintre aceștia, 2 501 pacienți au fost tratați cu doza recomandată de 2 mg. Reacțiile adverse oculare grave la nivelul ochiului evaluat în cadrul studiului, asociate cu procedura de injectare au apărut la mai puțin de 1 din 1 900 injectări intravitroase cu aflibercept și au inclus orbire, endoftalmită, dezlipire de retină, cataractă traumatică, cataractă, hemoragie vitroasă, dezlipire de corp vitros și creșterea presiunii intraoculare (vezi pct. 4.4). Reacțiile adverse observate cel mai frecvent (apărute la cel puțin 5% dintre pacienții cărora li s-a administrat aflibercept) au fost: hemoragie conjunctivală (25%), hemoragie retiniană (11%), scăderea acuității vizuale (11%), durere oculară (10%), cataractă (8%), creșterea presiunii intraoculare (8%), dezlipire de corp vitros (7%) și flocoanele intravitroase (7%). Rezumatul reacțiilor adverse – lista tabelară Datele privind siguranța, descrise mai jos, includ toate reacțiile adverse provenite din cele opt studii clinice de fază III în indicațiile DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică, cu o posibilitate rezonabilă de cauzalitate legată de procedura de injectare sau de medicament. Reacțiile adverse sunt enumerate în funcție de clasificarea pe aparate, sisteme și organe, utilizând următoarea convenție: Foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 și <1/10), mai puțin frecvente (≥1/1 000 și <1/100), rare (≥1/10 000 și <1/1 000), cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse la medicament sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității. Tabelul 1: Toate reacțiile adverse la medicament asociate tratamentului, raportate la pacienți în studii clinice de fază III (date cumulate din studiile clinice de fază III pentru indicațiile DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică) sau în timpul supravegherii după punerea pe piață 38 Clasificarea pe aparate, sisteme și organe Tulburări ale sistemului imunitar Tulburări oculare Frecvența Reacție adversă Mai puțin frecvente Foarte frecvente Frecvente Mai puțin frecvente Rare Cu frecvență necunoscută Hipersensibilitate*** retinian nucleară, Cataractă Scăderea acuității vizuale, Hemoragie retiniană Hemoragie conjunctivală, Durere oculară Ruptura epiteliului retinian pigmentar*, Dezlipirea epiteliului pigmentar, Degenerare retiniană, Hemoragie vitroasă, Cataractă, Cataractă corticală, Cataractă subcapsulară, Eroziune corneeană, Abraziune corneană, Creșterea presiunii intraoculare, Vedere încețoșată, Flocoane intravitroase, Dezlipire de corp vitros, Durere la locul de injecție, Senzație de corpi străini la nivel ocular, Hiperlacrimație, Edem palpebral, Hemoragie la locul de injecție, Keratită punctată, Hiperemie conjunctivală, Hiperemie oculară. Endoftalmită**, Dezlipire de retină, Ruptură de retină, Iridociclită, Opacități lenticulare, Defecte ale epiteliului corneean, Iritație la locul de injecție, Senzație anormală în ochi, Blefarită, Congestie a camerei anterioare, Edem cornean Cecitate, Cataractă traumatică, Vitrită, Hipopion Sclerită**** Irită, Uveită * Tulburări cunoscute a fi asociate cu DMLV forma umedă. Observate numai în studiile efectuate la pacienții cu DMLV forma umedă. ** Endoftalmite de cultură pozitivă și cultură negativă *** În timpul perioadei de după punerea pe piață, raportările de hipersensibilitate au inclus erupții cutanate tranzitorii, prurit, urticarie, și cazuri izolate de reacții anafilactice severe/reacții anafilactoide. **** Din raportările post-marketing. Descrierea reacțiilor adverse selectate Într-un studiu clinic de fază III efectuat la pacienții cu DMLV forma umedă a fost observată o incidență crescută a hemoragiilor conjunctivale la pacienții tratați cu medicamente antiagregante. Această incidență crescută a fost comparabilă cu cea apărută la pacienții tratați cu ranibizumab și aflibercept. Evenimentele arteriale tromboembolice (EAT) sunt evenimente adverse potențial corelate cu inhibiția sistemică a VEGF. Există un risc teoretic de evenimente arteriale tromboembolice, inclusiv accident vascular cerebral și infarct miocardic, în urma administrării intravitroase de inhibitori ai VEGF. A fost observată o rată scăzută a incidenței evenimentelor tromboembolice arteriale în studiile clinice cu aflibercept la pacienții cu DMLV, EMD, OVR și NVC miopică. Referitor la toate indicațiile, nu a fost observată nicio diferență notabilă între grupurile tratate cu aflibercept și grupurile comparator respective. Similar tuturor proteinelor terapeutice, există un risc potențial de imunogenitate în cazul administrării Eydenzelt. Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din 39 domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare, așa cum este menționat în Anexa V. 4.9 Supradozaj În studiile clinice s-au utilizat doze de până la 4 mg la intervale lunare și au apărut cazuri izolate de supradozaj la doze de 8 mg. Supradozajul cu un volum crescut de soluție injectabilă poate crește presiunea intraoculară. Prin urmare, în cazul supradozajului trebuie monitorizată presiunea intraoculară și trebuie inițiat tratamentul adecvat de către medicul curant, dacă acest lucru este considerat necesar (vezi pct. 6.6). 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăți farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: Medicamente oftalmologice / Medicamente antineovascularizație Codul ATC: S01LA05 Eydenzelt este un medicament biosimilar. Informații detaliate sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru Medicamente https://www.ema.europa.eu. Aflibercept este o proteină recombinantă de fuziune, formată din porțiuni ale domeniilor extracelulare ale receptorilor 1 și 2 ai VEGF uman, fuzionate cu porțiunea Fc a IgG1 umane. Aflibercept este obținut prin tehnologie ADN recombinantă în celule ovariene de hamster chinezesc (CHO) K1. Aflibercept acționează ca un receptor capcană, solubil, care se leagă de VEGF-A și de factorul placentar de creștere (PlGF), cu afinitate superioară receptorilor naturali ai acestora și astfel poate inhiba legarea și activarea acestor receptori înrudiți ai VEGF. Mecanism de acțiune Factorul A endotelial de creștere vasculară (VEGF-A) și factorul placentar de creștere (PlGF) sunt membri ai familiei VEGF a factorilor angiogenici, care pot acționa ca factori puternici mitogeni, chemotactici și de permeabilitate vasculară pentru celulele endoteliale. VEGF acționează prin intermediul a doi receptori ai tirozin kinazelor, VEGFR-1 și VEGFR-2, prezenți pe suprafața celulelor endoteliale. PlGF se leagă numai de VEGFR-1, prezent de asemenea pe suprafața leucocitelor. Activarea în exces a acestor receptori de către VEGF-A poate determina apariția neovascularizației patologice și creșterea permeabilității vasculare. În aceste procese, PlGF poate acționa sinergic cu VEGF-A și este cunoscut, de asemenea, ca promotor al infiltrației leucocitare și inflamației vasculare. Efecte farmacodinamice DMLV forma umedă DMLV forma umedă se caracterizează prin apariția neovascularizației patologice coroidale (NVC). Scurgerea sângelui și lichidelor de la nivelul NVC poate provoca îngroșare retiniană sau edem retinian și/sau hemoragie sub-/intraretiniană, ceea ce duce la pierderea acuității vizuale. La pacienții tratați cu aflibercept (o injecție administrată lunar, timp de trei luni consecutiv, urmată de o injecție la intervale de 2 luni), grosimea centrală a retinei [GCR] a scăzut curând după inițierea tratamentului și dimensiunea medie a leziunii NVC a scăzut, ceea ce confirmă rezultatele observate în cazul administrării ranibizumabului lunar în doză de 0,5 mg. 40 În studiul clinic VIEW1 s-au evidențiat scăderi medii ale GCR la tomografia în coerență optică (TCO) a scăderii medii ale îngroșării retinei (-130 și -129 microni în săptămâna 52 pentru grupele de studiu la care s-a administrat aflibercept 2 mg la intervale de 2 luni și, respectiv, ranibizumab 0,5 mg administrat lunar). De asemenea, la momentul săptămânii 52 în cadrul studiului clinic VIEW2, TCO a evidențiat scăderi medii ale GCR (-149 și -139 microni pentru grupele de studiu la care s-au administrat aflibercept 2 mg la intervale de 2 luni și, respectiv, ranibizumab 0,5 mg administrat lunar). Scăderea dimensiunii NVC și scăderea GCR au fost în general menținute în al 2-lea an al studiilor. Studiul clinic ALTAIR, efectuat la pacienți japonezi, cu DMLV forma umedă, naivi la tratament, arată rezultate similare cu ale studiilor VIEW, folosind 3 injectări lunare inițiale, de 2 mg aflibercept, urmate de o injectare după alte 2 luni, iar apoi continuat cu un regim de tip „tratament și extindere” cu intervale de tratament variabile (ajustări de 2 sau 4 săptămâni) până la un interval de maximum 16 săptămâni, conform criteriilor specificate anterior. În săptămâna 52, au existat scăderi medii ale grosimii centrale a retinei (GCR) la TCO, de -134,4 și -126,1 microni pentru grupul cu ajustare de 2 săptămâni și respectiv grupul cu ajustare de 4 săptămâni. Proporția pacienților fără fluid la TCO în săptămâna 52 a fost de 68,3% și 69,1% în grupurile cu ajustare de 2 și 4 săptămâni. În general, scăderea GCR s-a păstrat în ambele brațe ale studiului ALTAIR în al doilea an. Studiul clinic ARIES a fost proiectat pentru explorarea non-inferiorității unui regim de doze de tipul tratament și extindere cu aflibercept 2 mg inițiat imediat după administrarea inițială a 3 injectări lunare și o injectare suplimentară după 2 luni versus un regim de doze de tipul tratament și extindere inițiat la un an după tratament. Pentru pacienții care aveau nevoie de doze mai frecvente decât Q8, cel puțin o dată pe parcursul studiului, GCR a rămas mărită, dar scăderea medie a GCR de la nivelul de bază la săptămâna 104 a fost -160,4 microni, similară cu cea a pacienților tratați la Q8 sau intervale mai puțin frecvente. Edem macular secundar OVCR și ORVR În OVCR și ORVR apare ischemia retiniană, aceasta semnalând eliberarea VEGF care, la rândul său, destabilizează joncțiunile compacte și stimulează proliferarea celulelor endoteliale. Reglarea ascendentă a VEGF este asociată cu ruperea barierei hemato-retiniene, permeabilitate vasculară crescută, edem retinian și complicații ale neovascularizației. La pacienții tratați cu o injecție de aflibercept 2 mg lunar, timp de 6 luni consecutiv, s-a observat un răspuns consistent, rapid și intens în ceea ce privește morfologia (măsurată prin îmbunătățirea medie a GCR). În săptămâna 24, reducerea GCR a fost statistic superioară, față de grupul de control, în toate cele 3 studii clinice (COPERNICUS în OVCR: -457 vs. -145 microni; GALILEO în OVCR: -449 vs. - 169 microni; VIBRANT în ORVR: -280 vs. -128 microni). Această reducere a GCR față de momentul inițial s-a menținut până la sfârșitul fiecărui studiu clinic, săptămâna 100 în studiul clinic COPERNICUS, săptămâna 76 în studiul clinic GALILEO și săptămâna 52 în studiul clinic VIBRANT. Edem macular diabetic Edemul macular diabetic este o consecință a retinopatiei diabetice și se caracterizează prin creșterea permeabilității vasculare și deteriorarea capilarelor retiniene, care poate duce la pierderea acuității vizuale. La pacienții tratați cu aflibercept, cea mai mare parte dintre aceștia având diagnostic de diabet zaharat de tip 2, s-a observat un răspuns rapid și intens în ceea ce privește morfologia (GCR, scorul DRSS). În studiile clinice VIVIDDME și VISTADME, scăderile medii semnificativ statistic mai mari ale GCR față de valoarea inițială în săptămâna 52 au fost observate la pacienții tratați cu aflibercept comparativ cu pacienții din grupul de control cu laser, fiind de -192,4 microni și -183,1 microni pentru grupurile tratate cu aflibercept 2Q8 și, respectiv, -66,2 microni și -73,3 microni pentru grupurile de control. În săptămâna 100, scăderea s-a menținut, cu -195,8 microni și -191,1 microni pentru grupurile tratate cu 41 aflibercept 2Q8 și respectiv cu -85,7 și -83,9 microni pentru grupurile de control, în studiile VIVIDDME și VISTADME. În studiile VIVIDDME și VISTADME, o îmbunătățire ≥ 2 trepte a scorului DRSS (Scorul severității retinopatiei diabetice) a fost evaluată în manieră prespecificată. Scorul DRSS a putut fi clasificat pe grade la 73,7% dintre pacienții din studiul VIVIDDME și la 98,3% dintre pacienții din studiul VISTADME. În săptămâna 52, la 27,7% și 29,1% dintre pacienții din grupurile tratate cu aflibercept 2Q8 și la 7,5% și 14,3% dintre pacienții din grupurile de control s-a înregistrat o îmbunătățire ≥ 2 trepte a scorului DRSS. În săptămâna 100, procentele respective au fost de 32,6% și 37,1% dintre pacienții din grupurile tratate cu aflibercept 2Q8 și 8,2% și 15,6% dintre pacienții din grupurile de control. Studiul clinic VIOLET a comparat trei regimuri diferite de dozare a aflibercept 2mg pentru tratamentul EMD după cel puțin un an de tratament la intervale fixe, când tratamentul a fost inițiat cu 5 doze lunare consecutive urmate de doze la fiecare 2 luni. În săptămâna 52 și săptămâna 100 ale studiului, adică al doilea și al treilea an de tratament, media schimbărilor GCR era similară din punct de vedere clinic pentru „tratament și extindere” (2T&E), pro re nata (2PRN) și 2Q8, respectiv cu variații de -2,1, 2,2 și -18,8 microni în săptămâna 52 și variații de 2,3, -13,9 și - 15,5 microni în săptămâna 100. Neovascularizație coroidală miopică Neovascularizația coroidală miopică (NVC miopică) este o cauză frecventă a pierderii vederii la adulții cu miopie patologică. Aceasta apare ca mecanism de vindecare a leziunilor, în urma ruperii membranei Bruch și reprezintă cel mai dăunător eveniment pentru vedere în miopia patologică. La pacienții tratați cu aflibercept în studiul clinic MYRROR (o injecție administrată la începutul terapiei, fiind administrate injecții suplimentare în cazul persistenței sau al recurenței bolii) GCR s- a diminuat la scurt timp după inițierea tratamentului fiind în favoarea tratamentului cu aflibercept în săptămâna 24 (-79 microni pentru grupul tratat cu aflibercept 2 mg și, respectiv, -4 microni pentru grupul de control), care s-a menținut până în săptămâna 48. În plus, leziunea NVC medie s-a redus. Eficacitate și siguranță clinică DMLV forma umedă Siguranța și eficacitatea clinică a aflibercept au fost evaluate în două studii randomizate, multicentrice, cu dublă mascare a formei farmaceutice, controlate activ, la pacienți cu DMLV forma umedă (VIEW1 și VIEW2) cu un număr total de 2412 pacienți tratați și evaluați în vederea stabilirii eficacității (1817 pacienți la care s-a administrat aflibercept).Vârsta pacienților a variat de la 49 ani la 99 ani, cu o medie de 76 ani. În aceste studii clinice, aproximativ 89% (1,616/1,817) dintre pacienții randomizați la tratamentul cu aflibercept aveau vârsta de 65 ani sau mai mult, iar aproximativ 63% (1,139/1,817) aveau vârsta de 75 ani sau mai mult. În cadrul fiecărui studiu, pacienții au fost repartizați randomizat, în raport de 1:1:1:1, la unul din cele 4 regimuri de dozaj: 1) Aflibercept administrat în doză de 2 mg la intervale de 8 săptămâni, după administrarea a 3 doze inițiale la intervale lunare (aflibercept 2Q8); 2) Aflibercept administrat în doză de 2 mg la intervale de 4 săptămâni (aflibercept 2Q4); 3) Aflibercept administrat în doză de 0,5 mg la intervale de 4 săptămâni 4 (aflibercept 0,5Q4); și 4) Ranibizumab administrat în doză de 0,5 mg la intervale de 4 săptămâni (ranibizumab 0,5Q4). În al doilea an al studiilor, pacienților li s-a administrat în continuare doza la care au fost inițial repartizați randomizat, dar cu un program modificat de administrare a dozelor, pe baza evaluării rezultatelor vizuale și anatomice, cu un interval maxim de dozaj de 12 săptămâni, definit de protocol. 42 În ambele studii, obiectivul principal al eficacității a fost procentul pacienților din grupele de studiu, care și-au menținut acuitatea vizuală, de exemplu pierderea a mai puțin de 15 litere din acuitatea vizuală în săptămâna 52, de la momentul inițial. În studiul clinic VIEW1, în săptămâna 52, 95,1% dintre pacienții din grupul tratat cu aflibercept 2Q8 au menținut acuitatea vizuală, comparativ cu 94,4% dintre pacienții în grupul căruia s-a administrat ranibizumab 0,5Q4. În studiul clinic VIEW2, în săptămâna 52, 95,6% dintre pacienții din grupul tratat cu aflibercept 2Q8 și-au menținut acuitatea vizuală, comparativ cu 94,4% dintre pacienții în grupul căruia s-a administrat ranibizumab 0,5Q4. În ambele studii, tratamentul cu aflibercept s-a dovedit a fi non-inferior și echivalent din punct de vedere clinic cu grupul căruia s-a administrat ranibizumab 0,5Q4. Rezultatele detaliate provenite din analiza centralizată a ambelor studii sunt prezentate în Tabelul 3 și Figura 1 de mai jos. Tabelul 2: Rezultatele privind eficacitatea în săptămâna 52 (analiză primară) și în săptămâna 96; date combinate provenite din studiile VIEW1 și VIEW2B) Rezultat privind eficacitatea Numărul mediu de injecții Numărul mediu de injecții din săptămâna 52 până în săptămâna 96 Procentul pacienților cu < 15 litere pierdute față de momentul inițial SPPA) DiferențăC) (IÎ95%)D) Modificarea medie a AVOC măsurată prin scorul literelor ETDRSA) față de momentul inițial Diferența în media celor mai mici pătrateA) (litere ETDRS)C) (IÎ95%)D) Procentul pacienților cu ≥ 15 litere câștigate față de momentul inițial DiferențăC) IÎ(95%)D) Aflibercept 2Q8 E) (aflibercept 2 mg la intervale de 8 săptămâni, după administrarea a 3 doze inițiale la intervale lunare) (N = 607) Ranibizumab 0,5Q4 (ranibizumab 0,5 mg la intervale de 4 săptămâni) (N = 595) Săptămâna 52 7,6 Săptămâna 96 11,2 Săptămâna 52 12,3 Săptămâna 96 16,5 4,2 4,7 95,33%B) 92,42% 94,42%B) 91,60% 0,9% (-1,7; 3,5)F) 0,8% (-2,3; 3,8)F) 8,40 7,62 8,74 7,89 -0,32 (-1,87; 1,23) -0,25 (-1,98; 1,49) 30,97% 33,44% 32,44% 31,60% -1,5% (-6,8; 3,8) 1,8% (-3,5; 7,1) A) AVOC: Acuitatea vizuală optim corectată ETDRS: Early Treatment Diabetic Retinopathy Study (Studiul retinopatiei diabetice cu tratament precoce) LS: Media celor mai mici pătrate derivată din ANCOVA SPP: Set Per Protocol (set pentru fiecare protocol) B) Setul complet de analiză (FAS), Extrapolarea în sens longitudinal a ultimelor date observate (LOCF) pentru toate analizele, cu excepția procentului de pacienți la care acuitatea vizuală a fost menținută în săptămâna 52, reprezentând setul pentru fiecare protocol (PPS) C) Diferența este reprezentată de valoarea grupului cu aflibercept minus valoarea grupului cu ranibizumab. O valoare pozitivă favorizează aflibercept. D) Intervalul de încredere (IÎ) calculat prin aproximare normală E) După inițierea tratamentului cu doze administrate la intervale de trei luni F) Un interval de încredere complet superior valorii de -10% indică non-inferioritatea aflibercept față de ranibizumab 43 Figura 1: Modificarea medie a acuității vizuale de la momentul inițial până în săptămâna 96 pentru datele centralizate provenite din studiile View1 și View2 i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v Aflibercept 2 mg la intervale de 8 săptămâni Ranibizumab 0,5 mg la interval de 4 săptămâni Săptămâni În analiza datelor centralizate provenite din studiile VIEW1 și VIEW2, aflibercept a demonstrat modificări semnificative din punct de vedere clinic față de momentul inițial, conform Chestionarului privind funcția vizuală, al Institutului Național pentru Afecțiuni Oculare (NEI VFQ-25), fără diferențe semnificative clinic față de ranibizumab. Importanța acestor modificări a fost similară celor observate în studiile publicate, corespunzând unui câștig de 15 litere din acuitatea vizuală optim corectată (AVOC). În al 2-lea an al studiilor, eficacitatea s-a menținut, în general, conform ultimei evaluări din săptămâna 96, și 2-4% dintre pacienți au necesitat administrarea lunară a tuturor injecțiilor, iar 1/3 dintre pacienți au necesitat cel puțin o injecție la un interval de tratament de numai o lună. Scăderile medii ale zonei NVC au fost evidente la toate grupele de tratament în ambele studii. Rezultatele privind eficacitatea în toate subgrupele care au putut fi evaluate (de exemplu vârstă, sex, rasă, acuitate vizuală la momentul inițial, tipul leziunii, mărimea leziunii) în fiecare studiu și în analiza combinată au confirmat rezultatele în populația generală. ALTAIR a fost un studiu multicentric de 96 de săptămâni, randomizat, deschis, efectuat la 247 pacienți japonezi cu DMLV forma umedă, naivi la tratament, dezvoltat pentru a evalua eficacitatea și siguranța aflibercept după două intervale (2 săptămâni și 4 săptămâni) de ajustare a unui regim de tip „tratament și extindere”. Tuturor pacienților li s-au administrat doze lunare de 2 mg aflibercept , timp de 3 luni, urmate de o injectare după un interval de 2 luni. În săptămâna 16, pacienții au fost randomizați 1:1 în două grupuri de tratament: 1) aflibercept „tratament și extindere” cu ajustări la 2 săptămâni și 2) aflibercept „tratament și extindere” cu ajustări la 4 săptămâni. Decizia de a extinde sau a scurta intervalele de tratament a fost luată în funcție de criteriile vizuale și/sau anatomice definite de protocol cu un interval de tratament de maximum 16 săptămâni pentru ambele grupuri. Criteriul principal de evaluare a eficacității a fost schimbarea medie a AVOC de la nivelul de bază la săptămâna 52. Criteriile secundare de evaluare a eficacității au fost reprezentate de proporția de pacienți care nu au pierdut ≥15 litere și proporția de pacienți care au câștigat cel puțin 15 litere din AVOC de la nivelul de bază la săptămâna 52. În săptămâna 52, pacienții din brațul de „tratament și extindere” cu ajustări la 2 săptămâni au obținut un câștig mediu de 9,0 litere din nivelul de bază, comparativ cu 8,4 litere pentru cei din grupul cu ajustare la 4 săptămâni [LS diferența medie în litere (95% IÎ): -0,4 (-3,8, 3,0), ANCOVA]. Proporția de pacienți care nu au pierdut ≥15 litere în cele două brațe de tratament a fost similară (96,7% la grupul cu ajustare la 2 săptămâni și 95,9% la 4 săptămâni). Proporția de pacienți ce au avut un câștig 44 ≥15 litere în săptămâna 52 a fost 32,5% în grupul cu ajustare la 2 săptămâni și 30,9% în grupul cu ajustare la 4 săptămâni. Proporția de pacienți la care s-a extins intervalul de tratament la 12 săptămâni sau mai mult a fost 42,3% în grupul cu ajustare la 2 săptămâni și 49,6% în grupul cu ajustare la 4 săptămâni. Suplimentar, în grupul cu ajustare la 4 săptămâni, la 40,7% din pacienți s-a extins intervalul de tratament la 16 săptămâni. La ultima vizită până la săptămâna 52, 56,8% și 57,8% dintre pacienții din grupurile cu ajustare la 2 și respectiv 4 săptămâni au avut următoarea injectare programată la un interval de 12 săptămâni sau mai mare. În al doilea an de studiu, în general eficacitatea s-a păstrat până la și incluzând ultima evaluare din săptămâna 96, cu un câștig mediu față de nivelul de bază de 7,6 litere în grupul cu ajustare la 2 săptămâni și de 6,1 litere în grupul cu ajustare la 4 săptămâni. Proporția de pacienți la care s-a extins intervalul de tratament la 12 săptămâni sau peste acest interval a fost de 56,9% în grupul cu ajustare la 2 săptămâni și de 60,2% în grupul cu ajustare la 4 săptămâni. La ultima vizită, înainte de săptămâna 96, la 64,9% și 61,2% dintre pacienții din grupul cu ajustare la 2 și respectiv 4 săptămâni a fost planificată următoarea injecție la un interval de 12 săptămâni sau mai mare. În timpul celui de-al doilea an de tratament pacienții din cele două grupuri cu ajustare la 2 și respectiv 4 săptămâni li s-a administrat în medie 3,6 și, respectiv 3,7 injecții. Pentru perioada de 2 ani de tratament, pacienților li s-au administrat o medie de 10,4 injecții. Profilurile de siguranță oculară și sistemică au fost similare cu siguranța observată în studiile pivot VIEW1 și VIEW2. ARIES a fost un studiu cu o durată de 104 săptămâni, multicentric, randomizat, în regim deschis, controlat cu comparator activ efectuat la 269 pacienți naivi la tratament pentru DMLV forma umedă, proiectat pentru a evalua non-inferioritatea în termeni de eficacitate precum și siguranță a unui regim de doze de tipul tratament și extindere inițiat după 3 doze lunare consecutive urmate de o extindere la un interval de tratament de 2 luni versus regimul de doze tip tratament și extindere inițiat după primul an de tratament. Studiul ARIES a explorat de asemenea și procentul de pacienți care au necesitat tratament mai frecvent de 8 săptămâni pe baza deciziei investigatorului. Din 269 pacienți, 62 pacienți au primit doze mai frecvente cel puțin o dată pe parcursul studiului. Acești pacienți au rămas în studiu și au primit tratament în acord cu evaluarea clinică cea mai bună a investigatorului, dar nu mai frecvent de 4 săptămâni și intervalele de tratament au putut fi extinse din nou ulterior. Intervalul mediu de tratament după decizia de a trata mai frecvent a fost de 6,1 săptămâni. În săptămâna 104 AVOC a fost mai mică la pacienții care au avut nevoie de tratament intensiv cel puțin o dată pe parcursul studiului, comparativ cu pacienții care nu au avut nevoie, iar schimbarea medie în AVOC la finalul studiului față de nivelul de bază a fost de +2,3 ± 15,6 litere. Printre pacienții tratați mai frecvent, 85,5% și-au menținut vederea, de exemplu au pierdut mai puțin de 15 litere și 19,4% au câștigat 15 litere sau mai multe. Profilul de siguranță pentru pacienții tratați mai frecvent de 8 săptămâni a fost comparabil cu datele de siguranță din studiile VIEW 1 și VIEW 2. Edem macular secundar OVCR Siguranța și eficacitatea clinică a aflibercept au fost evaluate în două studii randomizate, multicentrice, cu dublă mascare a formei farmaceutice, controlate cu tratament fictiv, la pacienți cu edem macular secundar OVCR (COPERNICUS și GALILEO cu un număr total de 358 pacienți care au fost tratați și evaluați în vederea stabilirii eficacității (217 cu aflibercept). Vârsta pacienților a variat între 22 ani și 89 ani, cu o medie de 64 ani. În studiile efectuate la pacienți cu OVCR, aproximativ 52% (112/217) dintre pacienții randomizați la tratamentul cu aflibercept aveau vârsta de 65 ani sau mai mult, și aproximativ 18% (38/217) aveau vârsta de 75 ani sau mai mult. În ambele studii, pacienții au fost repartizați randomizat, în raport de 3:2, fie în grupul cu aflibercept 2 mg administrat la intervale de 4 săptămâni (2Q4), fie în grupul de control, pentru a li se administra injecții cu tratament fictiv, la intervale de 4 săptămâni, pentru un total de 6 injecții. După administrarea unei injecții lunar, timp de 6 luni consecutiv, pacienților li s-a administrat tratament numai dacă au întrunit criteriile specificate în prealabil pentru repetarea tratamentului, cu 45 excepția pacienților din grupul de control din cadrul studiului clinic GALILEO, care au continuat administrarea de tratament fictiv (control față de control) până în săptămâna 52. Începând din acest moment, tuturor pacienților li s-a administrat tratament dacă au întrunit criteriile specificate în prealabil. În ambele studii, obiectivul principal al eficacității a fost procentul pacienților care a câștigat cel puțin 15 litere din AVOC în săptămâna 24, comparativ cu momentul inițial. A doua variabilă de eficacitate secundară a fost modificarea acuității vizuale în săptămâna 24 comparativ cu momentul inițial. Diferența între grupurile de tratament a fost favorabilă pentru aflibercept într-un mod semnificativ statistic, în ambele studii. Îmbunătățirea maximă a acuității vizuale s-a realizat la 3 luni cu stabilizarea ulterioară asupra acuității vizuale și asupra GCR până la 6 luni. Diferența semnificativă statistic a fost menținută până în săptămâna 52. Rezultatele detaliate din analiza ambelor studii sunt prezentate în Tabelul 3 și Figura 2 de mai jos. 46 Tabelul 3: Rezultatele privind eficacitatea în săptămâna 24, săptămâna 52 și săptămâna 76/100 (Set complet de analiză cu LOCFC)) în studiile COPERNICUS și GALILEO Rezultate privind eficacitatea 24 săptămâni 52 săptămâni 100 săptămâni 24 săptămâni Studiul COPERNICUS Studiul GALILEO 52 săptămâni 76 săptămâni Aflibercept 2 mg Q4 (N = 114) Control (N= 73) Aflibercept 2 mg (N = 114) ControlE) (N =73) AfliberceptF) 2 mg (N = 114) ControlE,F) (N=73) Aflibercept 2 mg Q4 (N = 103) Control (N = 68) Aflibercept 2 mg (N = 103) Control (N = 68) AfliberceptG) 2 mg (N = 103) ControlG) (N = 68) 56% 32% 60% 60% 22% 30% 55% 12% 57,3% 49,1% 23.3% p < 0,0001 26,7% (13,1, 40,3) 25,9% (11,8, 40,1) 44,8% (33,0, 56,6) Procentul pacienților care au câștigat ≥ 15 litere din AVOCC față de momentul inițial Diferența ponderatăA,B,E) (IÎ 95%) valoare-p Modificarea medie î AVOCC) măsurată prin scorul literelor ETDRSC) față de momentul inițial (DS) Diferența în valoarea medie a LSA,C,D,E) (IÎ 95%) valoarea-p p < 0,0001 A) Diferența este reprezentată de tratamentul cu aflibercept 2 mg administrat o dată la 4 săptămâni minus tratament de control B) Diferența și intervalul de încredere (IÎ) sunt calculate utilizând testul Cochran-Mantel-Haenszel (CMH) ajustat în funcție de regiune (America față de restul lumii pentru studiul clinic 28,0% (13,3, 42,6) 14.7 (10,8, 18,7) 38,3% (24,4, 52,1) 21,7 (17,4, 26,0) 27,9% (13,0, 42,7) 7,6 (2,1, 13,1) 12,7 (7,7, 17,7) 13,2 (8,2, 18,2) 11,8 (6,7, 17,0) 13,7 (17,8) -4.0 (18.0) 16,2 (17,4) 3.8 (17.1) 18,0 (12,2) 16,9 (14,8) 3.3 (14.1) 1.5 (17.7) 3.8 (18.1) 13,0 (17,7) 17,3 (12,8) p < 0,0001 p = 0,0004 p < 0,0001 p < 0,0001 p < 0,0001 p < 0,0001 p = 0,0006 p=0,0003 p=0,0070 p=0,0004 29.4% 6.2 (17.7) COPERNICUS și Europa față de Asia/Pacific pentru studiul clinic GALILEO) și AVOC la momentul inițial (> 20/200 și ≤ 20/200) C) AVOC: Acuitatea vizuală optim corectată ETDRS: Early Treatment Diabetic Retinopathy Study (Studiul retinopatiei diabetice cu tratament precoce) LOCF: Extrapolarea în sens longitudinal a ultimelor date observate DS: Deviație standard LS: Media celor mai mici pătrate derivată din ANCOVA D) LS diferența în media celor mai mici pătrate și intervalul de încredere (IÎ) pe baza modelului ANCOVA cu factori de tipul: grup de tratament, regiune (America față de restul lumii pentru E) studiul clinic COPERNICUS și Europa față de Asia/Pacific pentru studiul clinic GALILEO) și AVOC la momentul inițial (> 20/200 și ≤ 20/200) În studiul clinic COPERNICUS, pacienților din grupul de control li s-a putut administra aflibercept la nevoie, la intervale de 4 săptămâni, din săptămâna 24 până în săptămâna 52; pacienții efectuau vizite la interval de 4 săptămâni 47 F) În studiul clinic COPERNICUS, atât pacienților din grupul de control cât și cei cărora li s-a administrat aflibercept 2 mg, li s-a putut administra aflibercept 2 mg la nevoie, la intervale de 4 săptămâni, din săptămâna 52 până în săptămâna 96; pacienții efectuau vizite trimestriale obligatorii, dar era posibil să fie consultați cu o frecvență de 4 săptămâni, în cazul în care era necesar. G) În studiul clinic GALILEO, atât pacienților din grupul de control cât și cei cărora li s-a administrat aflibercept 2 mg, li s-a putut administra aflibercept 2 mg la nevoie, la intervale de 8 săptămâni, din săptămâna 52 până în săptămâna 68; pacienții efectuau vizite la interval de 8 săptămâni. 48 Figura 2: Modificarea medie de la momentul inițial în săptămâna 76/100 în ceea ce privește acuitatea vizuală în funcție de grupul de tratament pentru studiile COPERNICUS și GALILEO (Set complet de analiză) i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v Săptămâni Săptămâni Aflibercept 2 mg Grup de control × Indică trecerea de la grupul de control la tratamentul PRN cu aflibercept 2 mg În studiul clinic GALILEO, un procent de 86,4% (n=89) din grupul care a primit tratament cu aflibercept și 79,4% (n = 54) din grupul care a primit tratament fictiv au fost injectați pentru OVCR la momentul inițial. În săptămâna 24, procentul a fost de 91,8% (n = 89) în grupul care a primit tratament cu aflibercept și 85,5% (n = 47) în grupul care a primit tratament fictiv. Aceste proporții s-au menținut în săptămâna 76, cu 84,3% (n = 75) în grupul care a primit tratament cu aflibercept și 84,0% (n = 42) în grupul care a primit tratament fictiv. În studiul clinic COPERNICUS, un procent de 67,5% (n=77) din grupul care a primit tratament cu aflibercept și 68,5% (n = 50) din grupul care a primit tratament fictiv au fost injectați pentru OVCR la 49 momentul inițial. În săptămâna 24, procentul a fost de 87.4% (n = 90) în grupul care a primit tratament cu aflibercept și 58.6% (n = 34) în grupul care a primit tratament fictiv. Aceste proporții s-au menținut în săptămâna 100, 76.8 % (n = 76) în grupul care a primit tratament cu aflibercept și 78% (n = 39) în grupul care a primit tratament fictiv. Pacienții din grupul care a primit tratament fictiv au fost eligibili pentru a primi aflibercept începând cu săptămâna 24. Efectul benefic al tratamentului cu aflibercept asupra funcției vizuale a fost similar la grupurile inițiale de pacienți perfuzați și ne-perfuzați. Rezultatele privind eficacitatea în alte subgrupuri, care au putut fi evaluate în fiecare studiu (de exemplu: vârstă, sex, rasă, acuitate vizuală la momentul inițial, durata OVCR), au confirmat rezultatele în populația generală. În analiza datelor centralizate provenite din studiile clinice GALILEO și COPERNICUS, aflibercept a demonstrat modificări semnificative din punct de vedere clinic față de momentul inițial, conform Chestionarului privind funcția vizuală, al Institutului Național pentru Afecțiuni Oculare (NEI VFQ- 25). Importanța acestor modificări a fost similară celor observate în studiile publicate, corespunzând unui câștig de 15 litere din acuitatea vizuală optim corectată (AVOC). Edem macular secundar ORVR Siguranța și eficacitatea aflibercept au fost evaluate printr-un studiu randomizat, multicentric, cu dublu orb, controlat, cu comparator activ, desfășurat la pacienți cu edem macular secundar ORVR (ocluziei de ram venos retinian) (Studiul VIBRANT), inclusiv ocluziei hemiretiniene a venei centrale a retinei. În studiul clinic VIBRANT, un număr total de 181 de pacienți au fost tratați și evaluați privind eficacitatea (la 91 dintre pacienți s-a administrat tratament cu aflibercept). Vârsta pacienților a variat între 42 ani și 94 ani, cu o medie de 65 ani. În cadrul studiului la pacienții cu ORVR, aproximativ 58% (53/91) dintre pacienții randomizați la tratamentul cu aflibercept aveau vârsta de 65 ani sau mai mult, iar aproximativ 23% (21/91) aveau vârsta de 75 ani sau mai mult. În cadrul studiului, pacienții au fost randomizați într-un raport de 1:1, fie pentru a li se administra aflibercept 2 mg administrată la interval de 8 săptămâni - după 1 injecție administrată lunar, timp de 6 luni consecutiv, fie pentru a li se efectua fotocoagulare laser la momentul inițial (grupul de control laser). A fost posibil ca pacienților din grupul de control laser să li se efectueze fotocoagulare laser suplimentară (denumită „tratament laser de salvare“) începând cu săptămâna 12, la un interval minim de 12 săptămâni. Pe baza unor criterii prestabilite pacienții din grupul de tratament laser au primit tratament de salvare cu aflibercept 2 mg începând cu săptămâna 24, administrat la interval de 4 săptămâni, timp de 3 luni consecutiv, urmat de injecții intravitroase la interval de 8 săptămâni. În studiul clinic VIBRANT, criteriul principal de eficacitate a fost reprezentat de proporția de pacienți care au realizat un câștig de cel puțin 15 litere din AVOC în săptămâna 24 în comparație cu momentul inițial și grupul tratat cu aflibercept a fost superioară grupului de control laser. Un obiectiv secundar de eficacitate a fost modificarea acuității vizuale în săptămâna 24, comparativ cu valoarea inițială, care a fost semnificativ în favoarea aflibercept , din punct de vedere statistic, în studiul clinic VIBRANT. Evoluția ameliorării vizuale a fost rapidă, iar îmbunătățirea maximă a fost atinsă în luna a-3-a, cu menținerea efectului până în luna 12. În grupul tratat cu laser, la 67 de pacienți li s-a administrat tratament de salvare cu aflibercept începând cu săptămâna 24 (grupul comparator activ/grupul tratat cu aflibercept 2 mg) ceea ce a dus la ameliorarea acuității vizuale cu aproximativ 5 litere din săptămâna 24 până în săptămâna 52. Rezultate detaliate din analiza studiului clinic VIBRANT sunt prezentate în Tabelul 4 și Figura 3 de mai jos. 50 Tabelul 4: Rezultatele privind eficacitatea în săptămâna 24 și săptămâna 52 (Set complet de analiză cu LOCFC) în studiul clinic VIBRANT Rezultate privind eficacitatea Procentul pacienților care au câștigat ≥ 15 litere față de momentul inițial (%) Diferența ponderatăA,B) (IÎ 95%) valoare-p Modificarea medie în AVOC măsurată prin scorul literelor ETDRS față de momentul inițial (DS) Diferența în valoarea medie a LSA,C (IÎ 95%) valoare-p Studiul VIBRANT 24 săptămâni 52 săptămâni Aflibercept 2mg Q4 (N = 91) 52.7% Control Activ (laser) (N = 90) 26.7% Aflibercept 2mg Q8 (N = 91)D) 57.1% Control Activ (laser)/ Aflibercept 2mgE) (N = 90) 41.1% 6.9 (12.9) 26.6% (13.0, 40.1) p=0.0003 17.0 (11.9) 10.5 (7.1, 14.0) p<0.0001 16.2% (2.0, 30.5) p=0.0296 17.1 (13.1) 5.2 (1.7, 8.7) p=0.0035F) 12.2 (11.9) A) Diferența este reprezentată de aflibercept 2 mg administrată la interval de 4 săptămâni minus tratament de control activ (laser) B) Diferența și intervalul de încredere (IÎ) sunt calculate utilizând schema de ponderare Mantel-Haenszel ajustat în funcție de regiune (America față de Japonia) și AVOC la momentul inițial (> 20/200 și ≤ 20/200) C) LS diferența în media celor mai mici pătrate și intervalul de încredere (IÎ 95%) pe baza modelului ANCOVA cu factori de tipul: grup de tratament, AVOC la momentul inițial (> 20/200 și ≤ 20/200) și regiune (America față de Japonia) ca efecte fixe, și AVOC la momentul inițial ca și co-variantă. D) Din săptămâna 24, intervalul de tratament, al grupului tratat cu aflibercept , a fost extins pentru toți pacienții de la 4 E) săptămâni la 8 săptămâni în timpul săptămânii 48. Începând cu săptămâna 24, pacienților din grupul tratat cu laser li s-ar putea administra tratament de salvare cu aflibercept, dacă s-a atins cel puțin un criteriu prespecificat de eligibilitate. La un număr total de 67 subiecți din acest grup li s-a administrat tratament cu aflibercept de salvare. Regimul stabilit pentru tratamentul cu aflibercept de salvare a fost de 2 mg la interval de 4 săptămâni, urmate de administrarea unei injecții la interval de 8 săptămâni. F) valoare-p nominală Figura 3: Studiul clinic VIBRANT - Modificarea medie a AVOC măsurată prin scorul literelor ETDRS față de momentul inițial în săptămâna 52 i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v Săptămâni Aflibercept 2 mg Grupul de control cu laser La momentul inițial, proporția pacienților perfuzați în grupul tratat cu aflibercept și grupul tratat cu laser a fost de 60% și, respectiv, 68%. În săptămâna 24, proporția pacienților perfuzați în grupul tratat 51 cu aflibercept și grupul tratat cu laser a fost de 80% și, respectiv, 67%. În grupul tratat cu aflibercept, proporția pacienților perfuzați a fost menținută până la săptămâna 52. În grupul tratat cu laser, în care pacienții au fost eligibili pentru tratamentul cu aflibercept de salvare din săptămâna 24, proporția pacienților perfuzați a crescut la 78% până în săptămâna 52. Edem macular diabetic Siguranța și eficacitatea clinică a aflibercept au fost evaluate în două studii clinice randomizate, multicentrice, dublu-orb, controlate activ, la pacienți cu EMD (VIVIDDME și VISTADME). Un total de 862 pacienți au fost tratați și evaluați din punct de vedere al eficacității, 576 cu aflibercept. Vârsta pacienților a variat între 23 ani și 87 ani, cu o medie de 63 ani. În studiile clinice efectuate cu pacienți cu EMD, aproximativ 47% (268/576) dintre pacienții randomizați la tratamentul cu aflibercept aveau vârsta de 65 ani sau mai mult și aproximativ 9% (52/576) aveau vârsta de 75 ani sau mai mult. Majoritatea pacienților din ambele studii clinice aveau diabet zaharat de tip II. În ambele studii clinice, pacienții au fost repartizați randomizat, în raport de 1:1:1, pentru unul din cele 3 regimuri de dozare: 1) Aflibercept administrat în doză de 2 mg la intervale de 8 săptămâni, după administrarea unei injecții lunare, timp de 5 luni consecutiv (aflibercept 2Q8); 2) Aflibercept administrat în doză de 2 mg la intervale de 4 săptămâni (aflibercept 2Q4); 3) Foto-coagulare cu laser la nivel macular (control cu tratament activ). Începând cu săptămâna 24, pacienții care îndeplineau condiția pentru un prag prespecificat de pierdere a vederii erau eligibili pentru a li se administra tratament suplimentar: pacienții din grupurile tratate cu aflibercept puteau fi tratați cu laser, iar pacienții din grupul de control puteau fi tratați cu aflibercept. În ambele studii clinice, obiectivul principal al eficacității a fost modificarea medie a AVOC de la momentul inițial până în săptămâna 52, atât grupul tratat cu aflibercept 2Q8, cât și grupul tratat cu aflibercept 2Q4 au demonstrat eficacitate superioară statistic față de grupul de control. Acest beneficiu s-a menținut până în săptămâna 100. Rezultatele detaliate provenind din analiza studiilor clinice VIVIDDME și VISTADME sunt prezentate în Tabelul 5 și Figura 4 de mai jos. 52 Tabelul 5: Rezultatele privind eficacitatea în săptămâna 52 și săptămâna 100 (Set complet de analiză cu LOCF) în studiile clinice VIVIDDME și VISTADME Rezultate privind eficacitatea Studiul VIVIDDME Studiul VISTADME Aflibercept 2 mg Q8A (N = 135) 52 săptămâni Aflibercept 2 mg Q4 (N = 136) Control activ (laser) (N = 132) Aflibercept 2 mg Q8A (N = 135) 100 săptămâni Aflibercept 2 mg Q4 (N = 136) Control activ (laser) (N = 132) Aflibercept 2 mg Q8A (N = 151) 52 săptămâni Aflibercept 2 mg Q4 (N = 154) Control activ (laser) (N = 154) Aflibercept 2 mg Q8A (N=151) 100 săptămâni Aflibercept 2 mg Q4 (N=154) Control activ (laser) (N=154) 0,7 9,4 1,2 11,4 10,7 10,5 10,7 9,1 (6,4, 11,8) Modificarea medie a AVOC măsurată prin scorul literelor ETDRSE față de momentul inițial Diferența valorii medii a LSB,C,E (IÎ 97,5%) Procentul pacienților care au câștigat ≥ 15 litere din momentul inițial Diferența ajustatăD,C,E (IÎ 97,5%) A După inițierea tratamentului cu 1 injecție administrată lunar, timp de 5 luni consecutiv B Media LS și IÎ pe baza modelului ANCOVA cu determinarea AVOC la momentul inițial drept covariabilă și un factor pentru grupul de tratament. În plus, regiunea (Europa/Australia față de 25,8% (15,1, 36,6) 24% (13,5, 34,9) 34% (24,1, 44,4) 26,1% (14,8, 37,5) 23% (12,6, 33,9) 23% (13,5, 33,1) 9,3 (6,5, 12,0) 10,7 (7,6, 13,8) 20,1% (9,6, 30,6) 10,1 (7,0, 13,3) 10,45 (7,7, 13,2) 12,19 (9,4, 15,0) 10,6 (7,1, 14,2) 19,0% (8,0, 29,9) 8,2 (5,2, 11,3) 12,1% 31,1% 38,3% 33,1% 38,2% 33% 42% 32% 31% 12,5 11,5 11,1 8% 9% 0,2 Japonia) a fost inclusă ca factor pentru studiul clinic VIVIDDME, iar antecedentele de IM și/sau AVC au fost incluse ca factor pentru studiul clinic VISTADME. C Diferența este reprezentată de grupul tratat cu aflibercept minus grupul cu tratament de control activ (laser) D Diferența cu interval de încredere (IÎ) și testul statistic sunt calculate utilizând schema de ponderare Mantel-Haenszel ajustată în funcție de regiune (Europa/Australia față de Japonia) pentru studiul clinic VIVIDDME și antecedentele medicale de IM sau AVC pentru studiul clinic VISTADME E AVOC: Acuitatea vizuală optim corectată ETDRS: Early Treatment Diabetic Retinopathy Study (Studiul retinopatiei diabetice cu tratament precoce) LOCF: Extrapolarea în sens longitudinal a ultimelor date observate LS: Media celor mai mici pătrate derivată din ANCOVA IÎ: Interval de încredere 53 0,9 13,0% Figura 4: Modificarea medie a AVOC măsurată prin scorul literelor ETDRS de la momentul inițial până în săptămâna 100 în studiile clinice VIVIDDME și VISTADME i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v Săptămâni Săptămâni Aflibercept 2 mg la interval de 8 săptămâni Aflibercept 2 mg la interval de 4 săptămâni Control activ (laser) Efectele tratamentului în toate subgrupele evaluabile (de exemplu vârstă, sex, rasă, valoare HbA1c la momentul inițial, acuitate vizuală la momentul inițial, tratament anti-VEGF anterior) în fiecare studiu și în analiza combinată au fost, în general, în concordanță cu rezultatele obținute la populațiile globale. În studiile clinice VIVIDDME și VISTADME, 36 pacienți (9%) și, respectiv, 197 pacienți (43%) au primit anterior tratament anti-VEGF, cu o perioadă de eliminare cu durata de 3 luni sau mai lungă. Efectele tratamentului la subgrupul de pacienți tratați cu un inhibitor de VEGF au fost similare cu efectele observate la pacienții naivi, care nu fuseseră tratați cu un inhibitor de VEGF. Pacienții cu patologie bilaterală au fost eligibili pentru a li se administra tratament anti-VEGF la celălalt ochi, dacă medicul a considerat că este necesar acest lucru. În studiul clinic VISTADME, la 217 (70,7%) dintre pacienți li s-a administrat injecții bilaterale cu aflibercept până în săptămâna 100; în studiul clinic VIVIDDME, la 97 (35,8%) dintre pacienții tratați cu aflibercept li s-a administrat un tratament anti-VEGF diferit la celălalt ochi. Un studiu clinic comparativ independent (DRCR.net Protocol T) a utilizat un regim de dozare flexibil pe baza unor criterii stricte ale TCO și a criteriilor de re-tratament privind acuitatea vizuală. În grupul care a primit tratament cu aflibercept (n = 224), în săptămâna 52, acest regim a condus la o medie de 9,2 doze administrate la acești pacienți, similar cu numărul de doze administrate în grupul tratat cu aflibercept 2Q8 în studiile clinice VIVIDDME și VISTADME, în timp ce eficacitatea totală a grupului care a primit tratament cu aflibercept în studiul clinic Protocol T a fost comparabilă cu cea a grupului 54 care a primit tratament cu aflibercept 2Q8 în studiile clinice VIVIDDME și VISTADME. În studiul clinic Protocolul T a fost observată o creștere medie de 13,3 litere a acuității vizuale, 42% dintre pacienți câștigând cel puțin 15 litere în acuitatea vizuală față de momentul inițial. Rezultatele privind siguranța au demonstrat că incidența generală a evenimentelor adverse oculare și non-oculare (inclusiv EAT) au fost comparabile în toate grupurile de tratament ale studiilor și între studii. VIOLET, un studiu clinic de 100 de săptămâni, multicentric, randomizat, în regim deschis, controlat cu comparator activ la pacienți cu EMD a comparat trei regimuri diferite de dozare a aflibercept 2 mg pentru tratamentul EMD după cel puțin un an de tratament la intervale fixe, când tratamentul a fost inițiat cu 5 doze lunare consecutive, urmate de doze la fiecare 2 luni. Studiul a evaluat non- inferioritatea aflibercept 2 mg dozat conform regimului “tratament și extindere” (2T&E când intervalele de injectare au fost ținute la un minimum de 8 săptămâni și extins gradual pe baza rezultatelor clinice și anatomice) și aflibercept 2mg dozat la nevoie (2PRN când pacienții au fost observați la fiecare 4 săptămâni și le-au fost administrate injecții la nevoie pe baza rezultatelor clinice și anatomice), comparat cu aflibercept 2 mg dozat la fiecare 8 săptămâni (2Q8) pentru al doilea și al treilea an de tratament. Obiectivul primar de evaluare a eficacității (modificarea AVOC față de nivelul inițial în săptămâna 52) a fost 0,5 ± 6,7 litere în grupul 2T&E și 1,7 ± 6,8 litere în grupul 2PRN comparativ cu 0,4 ± 6,7 litere în grupul 2Q8, obținând non-inferioritate statistică (p<0,0001 pentru ambele comparații; limita NI 4 litere). Modificările AVOC față de nivelul de bază la săptămâna 100 erau consistente cu rezultatele săptămânii 52: -0,1 ± 9,1 litere în grupul 2T&E și 1.8 ± 9.0 în grupul 2PRN comparat cu 0.1 ± 7.2 litere în grupul 2Q8. Media numărului de injectări peste 100 săptămâni a fost de 12,3, 10,0 și 11,5 pentru 2Q8fix, 2T&E și respectiv 2PRN. Profilurile de siguranță oculară și sistemică în toate cele 3 grupuri de tratament au fost similare cu cele observate în studiile pivot VIVID și VISTA. În grupul 2T&E, incrementele și decrementele pentru intervalele de injectare au fost la discreția investigatorului; ajustările de 2 săptămâni au fost recomandate în cadrul studiului Neovascularizație coroidală miopică Siguranța și eficacitatea aflibercept au fost evaluate în cadrul unui studiu randomizat, multicentric, cu dublă mascare a formei farmaceutice, controlat cu tratament fictiv, efectuat la pacienți asiatici cu NVC miopică, netratați anterior. Un total de 121 de pacienți au fost tratați și au fost evaluați din punct de vedere al eficacității (90 cu aflibercept). Vârsta pacienților a variat între 27 ani și 83 ani, cu o medie de 58 ani. În cadrul studiului efectuat la pacienți cu NCV miopică, aproximativ 36% (33/91) dintre pacienții randomizați la tratamentul cu aflibercept aveau vârsta de 65 ani sau mai mult, și aproximativ 10% (9/91) aveau vârsta de 75 ani sau mai mult. Pacienții au fost repartizați aleator într-un raport de 3:1 pentru a primi fie 2 mg aflibercept intravitros, fie injecții cu tratament fictiv, administrate la începutul studiului, injecții suplimentare administrându- se lunar în cazul persistenței sau recurenței bolii, până la săptămâna 24, când s-a evaluat obiectivul primar. La săptămâna 24, pacienții randomizați inițial pentru tratamentul fictiv au fost eligibili pentru a primi prima doză de aflibercept. În urma acesteia, pacienții din ambele grupuri au fost eligibili în continuare pentru injecții suplimentare în cazul persistenței sau recurenței bolii. Diferența dintre grupurile de tratament a fost semnificativă statistic în favoarea aflibercept pentru obiectivul primar (modificarea AVOC) și obiectivul secundar de confirmare privind eficacitatea (proporția de pacienți la care s-a înregistrat un câștig de 15 litere din AVOC) la săptămâna 24 comparativ cu momentul inițial. Diferențele pentru ambele obiective s-au menținut până la săptămâna 48. Rezultatele detaliate ale analizei din cadrul studiului clinic MYRROR sunt prezentate în Tabelul 6 și Figura 5 de mai jos. 55 Tabelul 6: Rezultatele privind eficacitatea în săptămâna 24 (analiza primară) și săptămâna 48 în studiul clinic MYRROR (Set complet de analiză cu LOCFA)) Rezultate privind eficacitatea Studiul MYRROR 24 săptămâni 48 săptămâni Aflibercept 2 mg (N = 90) Tratament fictiv (N = 31) Aflibercept 2 mg (N = 90) Tratament fictiv/ Aflibercept 2 mg (N = 31) Modificarea medie a AVOC B) măsurată prin scorul literelor ETDRS față de momentul inițial (DS) E) Diferența în valoarea medie a LS C, D, E) (IÎ 95%) Proporția de pacienți cu un câștig ≥15 litere de la momentul inițial Diferența ponderată D, F) (IÎ 95%) 12,1 (8,3) -2,0 (9,7) 14,1 (10,8, 17,4) 13,5 (8,8) 9,5 (5,4, 13,7) 3,9 (14,3) 38,9% 9,7% 50,0% 29,0% 29,2% (14,4, 44,0) 21,0% (1,9, 40,1) A) LOCF: Extrapolarea în sens longitudinal a ultimelor date observate B) AVOC: Acuitatea vizuală optim corectată ETDRS: Early Treatment Diabetic Retinopathy Study (Studiul retinopatiei diabetice cu tratament precoce) DS: Deviație standard C) Media LS: Media celor mai mici pătrate derivată din ANCOVA D) IÎ: Interval de încredere E) Diferența în valoarea medie LS și IÎ 95% pe baza unui model ANCOVA cu factori de tipul grup de tratament și țară (indicativele țărilor) și valoarea AVOC de la momentul inițial drept covariabilă. F) Diferența și IÎ 95% CI sunt calculate utilizând testul Cochran-Mantel-Haenszel (CMH) ajustat pentru țară (indicativele Modificarea Medie a Acuității Vizuale în Funcție de Grupul de Tratament, de la Momentul Inițial până în Săptămâna 48, în Studiul Clinic MYRROR (Set complet de analiză, LOCF) țărilor) Figura 5: i i ț ă t i u c a a e i d e m e r a c i f i d o M ) e r e t i l ( e l a u z i v Săptămâni Aflibercept 2 mg Grup de control Copii și adolescenți Agenția Europeană pentru Medicamente a acordat o derogare de la obligația de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu medicamentul de referință care conține aflibercept la toate subgrupele de copii și adolescenți în DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și subgrupe în NVC miopică (vezi pct. 4.2 pentru informații privind utilizarea la copii și adolescenți). 56 5.2 Proprietăți farmacocinetice Eydenzelt se administrează direct în corpul vitros, pentru a exercita efecte locale asupra ochiului. Absorbție/distribuție După administrarea intravitroasă, aflibercept este absorbit lent de la nivelul ochiului în circulația sistemică și se observă predominant în circulația sistemică sub forma unui complex inactiv, stabil cu VEGF; cu toate acestea, numai „aflibercept liber” se poate lega de VEGF endogen. Într-un sub-studiu farmacocinetic efectuat la 6 pacienți cu DMLV forma neovasculară (umedă) la care s-au recoltat frecvent probe, concentrațiile plasmatice maxime ale aflibercept liber (Cmax sistemică) au fost foarte scăzute, cu o medie de aproximativ 0,02 micrograme/ml (cuprinsă între 0 și 0,054) în decurs de 1 - 3 zile după injectarea intravitroasă a dozei de 2 mg și nu au mai fost detectabile la două săptămâni după administrarea dozei, la aproape toți pacienții. Aflibercept nu se acumulează în plasmă când este administrat intravitros la interval de 4 săptămâni. Concentrația plasmatică maximă a aflibercept liber este de aproximativ 50 - 500 de ori mai mică decât concentrația de aflibercept necesară pentru inhibarea activității biologice a VEGF sistemic cu 50%, la modele animale la care s-au observat modificări ale tensiunii arteriale, după ce valorile circulante ale aflibercept liber au fost de aproximativ 10 micrograme/ml și au revenit la valorile inițiale, după ce valorile circulante ale aflibercept liber au scăzut sub aproximativ 1 microgram/ml. Se estimează că după administrarea intravitroasă a dozei de 2 mg la pacienți, concentrația plasmatică maximă medie a aflibercept liber este de peste 100 de ori mai mică decât concentrația aflibercept necesară pentru legarea maximă a 50% din VEGF sistemic (2,91 micrograme/ml) într- un studiu efectuat cu voluntari sănătoși. Prin urmare, efectele farmacodinamice sistemice, cum sunt modificările tensiunii arteriale, sunt improbabile. În cadrul unor sub-studii farmacocinetice la pacienți cu OVCR, ORVR, EMD sau NVC miopică valoarea medie a Cmax de aflibercept liber în plasmă a fost similară cu valorile din intervalul de 0,03 – 0,05 micrograme/ml și intervalul individual nu a depășit 0,14 micrograme/ml După aceea, concentrațiile plasmatice pentru aflibercept liber au scăzut de la valori mai mici sau aproape de limita inferioară de cuantificare, în general, într-o săptămână; după 4 săptămâni, înainte de administrarea următoare, au fost atinse concentrații nedetectabile la toți pacienții. Eliminare Având în vedere faptul că aflibercept este un medicament pe bază de proteine, nu s-au efectuat studii privind metabolizarea. Aflibercept liber se leagă de VEGF pentru a forma un complex inert, stabil. Similar altor proteine cu molecule mari, se anticipează că atât aflibercept liber cât și cel legat vor fi eliminate prin catabolism proteolitic. Insuficiență renală Nu s-au efectuat studii specifice cu aflibercept la pacienți cu insuficiență renală. Analiza farmacocinetică la pacienții incluși în studiul clinic VIEW2, dintre care 40% aveau insuficiență renală (24% ușoară, 15% moderată și 1% severă), nu a sugerat nicio diferență în ceea ce privește concentrațiile plasmatice ale medicamentului activ după administrarea intravitroasă la intervale de 4 sau 8 săptămâni. Rezultate similare au fost observate la pacienții cu OVCR în cadrul studiului clinic GALILEO, la pacienții cu EMD în cadrul studiului clinic VIVIDDME și la pacienții cu NVC miopică în studiul clinic MYRROR. 57 5.3 Date preclinice de siguranță În studiile preclinice au fost observate efecte de toxicitate la doze repetate numai la expuneri sistemice considerate substanțial mai mari față de expunerea maximă la om după administrarea intravitroasă în dozele clinice stabilite, fapt ce indică o relevanță clinică scăzută. La maimuțe, cărora li s-a administrat aflibercept intravitros, au fost observate eroziuni și ulcerații ale epiteliului respirator al cornetelor nazale la expuneri sistemice mai mari față de expunerea maximă la om. Expunerea sistemică bazată pe Cmax și ASC pentru aflibercept liber au fost de aproximativ 200 și, respectiv, de 700 de ori mai mari comparativ cu valorile corespunzătoare observate la om după administrarea intravitroasă a unei doze de 2 mg. La o valoare a concentrației la care nu se observă nicio reacție adversă (NOAEL – No Observed Adverse Effect Level) de 0,5 mg/ochi la maimuțe, expunerea sistemică a fost de 42 și de 56 de ori mai mare, pe baza Cmax și, respectiv, a ASC. Nu s-au efectuat studii privind potențialul mutagen sau carcinogen al aflibercept. În cadrul studiilor privind dezvoltarea embriofetală la femele gestante de iepure, s-a demonstrat un efect al aflibercept asupra dezvoltării intrauterine în cazul administrării intravenoase (3 - 60 mg/kg) și subcutanate (0,1 mg/kg – 1 mg/kg). Valoarea la care nu se observă reacții adverse (NOAEL) materne a apărut la o doză de 3 mg/kg și, respectiv, de 1 mg/kg. Nu a fost identificat NOAEL legat de dezvoltare. La doza de 0,1 mg/kg, expunerea sistemică pe baza Cmax și ASC cumulativă pentru aflibercept liber au fost de aproximativ 17 și, respectiv, de 10 ori mai mari, comparativ cu valorile corespunzătoare observate la om după administrarea intravitroasă a unei doze de 2 mg. Efectele asupra fertilității masculine și feminine au fost evaluate în cadrul unui studiu cu durata de 6 luni, efectuat la maimuțe la care s-a administrat intravenos aflibercept în doze cuprinse între 3 și 30 mg/kg. La toate dozele s-au observat menstruații absente sau neregulate asociate cu modificări ale concentrațiilor hormonilor sexuali la femele și modificări ale morfologiei și motilității spermatozoizilor. Pe baza Cmax și ASC pentru aflibercept liber observate la administrarea de doze intravenoase de 3 mg/kg, expunerile sistemice au fost de aproximativ 4900 și, respectiv, de 1500 de ori mai mari comparativ cu valorile corespunzătoare observate la om după administrarea intravitroasă a unei doze de 2 mg. Toate modificările au fost reversibile. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienților Polisorbat 20 (E 432) Histidină (pentru ajustarea pH-ului) Clorhidrat de histidină monohidrat (pentru ajustarea pH-ului) Clorură de sodiu Trehaloză Apă pentru preparate injectabile 6.2 Incompatibilități În absența studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente. 6.3 Perioada de valabilitate 24 luni 6.4 Precauții speciale pentru păstrare A se păstra la frigider (2°C - 8°C). A nu se congela. 58 A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. Flaconul nedeschis poate fi păstrat în afara frigiderului, sub 25°C timp de cel mult 24 ore. După deschiderea flaconului se continuă în condiții aseptice. 6.5 Natura și conținutul ambalajului Soluție în flacon (sticlă de tip I) cu un dop (din cauciuc elastomeric) și un ac cu filtru de 18 G. Fiecare flacon conține un volum ce poate fi extras de cel puțin 0,1 ml. Mărimea ambalajului este de 1 flacon + 1 ac cu filtru. 6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor și alte instrucțiuni de manipulare Flaconul este pentru utilizare unică, într-un singur ochi. Flaconul conține mai mult decât doza recomandată de aflibercept 2 mg (echivalent cu 0,05 ml). Volumul în exces trebuie eliminat înainte de administrare. Înainte de administrare, soluția trebuie inspectată vizual pentru a observa particulele străine și/sau modificările de culoare sau orice variație a aspectului fizic. În cazul în care se observă particule sau dacă soluția este tulbure sau prezintă modificări de culoare, medicamentul se aruncă. Ac cu filtru: Acul cu filtru cu vârf bont BD Blunt (Fill) nu este destinat injectării în piele. Nu utilizați autoclavul pentru acul cu filtru cu vârf bont BD Blunt (Fill). Acul cu filtru este non-pirogenic. Nu îl utilizați dacă ambalajul individual este deteriorat. Aruncați acul cu filtru cu vârf bont BD Blunt (Fill) utilizat în recipiente aprobate pentru colectarea obiectelor ascuțite. Atenție: Reutilizarea acului cu filtru poate duce la infectare sau alte afecțiuni/răni. Pentru injectarea intravitroasă trebuie utilizat un ac pentru injectare de 30 G x ½ inch. Instrucțiuni pentru utilizarea flaconului: Articole: Kitul de flacoane Eydenzelt include următoarele materiale de unică folosință (vezi Figura A).   Ac cu filtru steril de 18 G x 1 ½ inch, de 5 microni Flacon Ac cu filtru Flacon Soluție Figura A Articole care nu sunt incluse în kit:   Ac de injectare 30 G x ½ inch Seringă cu adaptor tip Luer Lock de 1 ml 1. Se adună articolele. Folosind o tehnică aseptică, se adună articolele și se așază pe o suprafață curată, plană. 59 2. Se inspectează Eydenzelt. Se analizează flaconul și se asigură că sunt medicamentul (Eydenzelt) și doza corecte. Se verifică data de expirare de pe etichetă (vezi Figura B) pentru a se asigura că nu este depășită.  Nu se utilizează dacă sunt vizibile particule, tulburare sau decolorare. Nu se utilizează dacă a fost depășită data de expirare.  3. Se scoate capacul de protecție din plastic din fiolă (vezi Figura C). 4. Se dezinfectează partea exterioară a dopului de cauciuc al flaconului cu un șervețel cu alcool (vezi Figura D) 5. Se atașează acul cu filtru la seringă. Se scoate din ambalaj acul cu filtru de 18 G × 1 ½ inch, de 5 microni, furnizat în cutie și o seringă cu adaptor tip Luer Lock de 1 ml, neinclusă în cutie. Se atașează acul cu filtru la seringă prin răsucirea acestuia pe vârful seringii cu adaptor tip Luer Lock (vezi Figura E) 60 Data de expirare Soluție Figura B Figura C Figura D în sens orar Figura E 6. 7. 8. Se introduce acul cu filtru în flacon 6a. Utilizând o tehnică aseptică, se împinge acul cu filtru în centrul dopului flaconului până când acul este complet inserat în flacon și vârful atinge capătul inferior sau partea de jos a flaconului. 6b. Se înclină flaconul în timpul extragerii, menținând suprafața oblică a acului cu filtru scufundată în lichid (vezi Figura F) pentru a împiedica introducerea de aer. 6c. Se extrage tot conținutul flaconului Eydenzelt în seringă. Notă: Când se golește flaconul, se asigură că tija pistonului este retrasă suficient pentru a permite golirea completă a acului cu filtru. Suprafață oblică a acului îndreptată în jos Figura F Se scoate acul cu filtru. Se scoate acul cu filtru din seringă. Acul cu filtru se elimină în mod corespunzător.   Acul cu filtru nu se utilizează pentru injectare intravitroasă. Nu se pune la loc capacul acului cu filtru pentru a împiedica înțeparea anterioară injectării cu acul. Se atașează acul de injectare la seringă (trebuie să se realizeze imediat după extragerea conținutului flaconului). Se scoate acul de injectare de 30 G × ½ inch neinclus în cutie, din ambalaj. Utilizând o tehnică aseptică, se atașează acul de injectare la seringă răsucind ferm acul de injectare pe vârful seringii cu adaptor tip Luer Lock (vezi Figura G). 9. Se verifică prezența bulelor de aer. Ținând seringa cu acul orientat în sus, se controlează dacă seringa prezintă bule de aer. Dacă există bule de aer, se lovește ușor seringa cu degetele până când bulele se ridică la suprafață (vezi Figura H). în sens orar Figura G Figura H 61 10. Se elimină toate bulele de aer și se confirmă doza corectă. Pentru a elimina toate bulele și cantitatea de medicament în exces, se eliberează LENT pistonul, astfel încât marginea plată a pistonului să se alinieze cu linia care marchează 0,05 ml pe seringă (vezi Figura I) Soluție 0,05 ml , 11. Când sunteți gata să administrați Eydenzelt, se scoate capacul acului din ac (vezi Figura J). , Marginea plată a pistonului Figura I Figura J 12. Când sunteți gata, se finalizează injecția intravitroasă. Procedura de injectare intravitroasă trebuie efectuată în condiții aseptice controlate, care includ dezinfectarea chirurgicală a mâinilor și utilizarea mănușilor sterile, a unui câmp steril și a unui speculum de pleoape steril (sau echivalent). Înainte de injectare trebuie administrată o anestezie adecvată și un microbicid topic cu spectru larg. Fiecare flacon trebuie utilizat numai pentru tratamentul unui singur ochi. Dacă și ochiul contralateral necesită tratament, trebuie utilizat un nou flacon, iar câmpul steril, seringa, mănușile, câmpul steril, speculul pentru pleoape, filtrul și acele de injectare trebuie schimbate înainte ca Eydenzelt să fie administrat în celălalt ochi. 13. Flaconul este de unică folosință. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. Extragerea dozelor multiple dintr-un singur flacon poate crește riscul de contaminare și, ulterior, infecție. 14. După injectare, se monitorizează pacientul. Imediat după injectarea intravitroasă, pacienții trebuie monitorizați pentru creșterea presiunii intraoculare. Monitorizarea adecvată poate consta în verificarea perfuzării nervului optic sau tonometrie. Dacă este necesar, trebuie să fie disponibil un ac steril pentru paracenteză. După injectarea intravitroasă, pacienții și/sau îngrijitorii trebuie instruiți să raporteze fără întârziere orice semne și/sau simptome sugestive de endoftalmită sau dezlipire de retină (de exemplu, durere oculară, înroșirea ochiului, fotofobie, vedere încețoșată). 62 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Celltrion Healthcare Hungary Kft. 1062 Budapest Váci út 1-3. WestEnd Office Building B torony Ungaria 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ EU/1/24/1895/002 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data primei autorizări: 12 februarie 2025 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru Medicamente https://www.ema.europa.eu. 63 ANEXA II A. B. C. D. FABRICANTUL SUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI FABRICANTUL RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND UTILIZAREA SIGURĂ ŞI EFICACE A MEDICAMENTULUI 64 A. FABRICANTUL SUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI FABRICANTUL RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI Numele și adresa fabricantului substanței biologic active CELLTRION INC. 23 Academy-Ro Yeonsu-gu 22014 Incheon Republica Coreea Numele și adresa fabricantului responsabil pentru eliberarea seriei Nuvisan France SARL 2400, Route des Colles, 06410, Biot, Franța Midas Pharma GmbH Rheinstr. 49, 55218 Ingelheim, Germania KYMOS S.L. Ronda Can Fatjó, 7B. 08290 Cerdanyola del Vallès, Barcelona, Spania Prospectul tipărit al medicamentului trebuie să menționeze numele și adresa fabricantului responsabil pentru eliberarea seriei respective. B. CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA Medicament eliberat pe bază de prescripție medicală restrictivă (vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2). C. ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ  Rapoartele periodice actualizate privind siguranța (RPAS) Cerințele pentru depunerea RPAS pentru acest medicament sunt prezentate în lista de date de referință și frecvențe de transmitere la nivelul Uniunii (lista EURD) menționată la articolul 107c alineatul (7) din Directiva 2001/83/CE și orice modificări ulterioare publicată pe portalul web european privind medicamentele. D. CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA UTILIZAREA SIGURĂ ŞI EFICACE A MEDICAMENTULUI  Planul de management al riscului (PMR) Deținătorul autorizației de punere pe piață (DAPP) se angajează să efectueze activitățile și intervențiile de farmacovigilență necesare detaliate în PMR aprobat și prezentat în Modulul 1.8.2. al autorizației de punere pe piață și orice actualizări ulterioare aprobate ale PMR. 65 O versiune actualizată a PMR trebuie depusă   la cererea Agenției Europene pentru Medicamente (EMA); la modificarea sistemului de management al riscului, în special ca urmare a primirii de informații noi care pot duce la o schimbare semnificativă în raportul beneficiu/risc sau ca urmare a atingerii unui obiectiv important (de farmacovigilență sau de reducere la minimum a riscului). Dacă data pentru depunerea RPAS coincide cu data pentru actualizarea PMR, acestea trebuie depuse în același timp. Sistemul de farmacovigilență DAPP trebuie să asigure că sistemul de farmacovigilență, în forma prezentată în Modulul 1.8.1. al Cererii de autorizare de punere pe piață, este implementat și funcțional înaintea și în timpul prezenței medicamentului pe piață.  Măsuri suplimentare de reducere la minimum a riscului DAPP a fost de acord să transmită materiale educaționale pentru Eydenzelt la nivel European. Înainte de lansare și pe timpul ciclului de viață al medicamentului, în fiecare Stat Membru, DAPP va agrea cu Autoritatea Națională Competentă forma finală a materialului educațional. DAPP se asigură că, în urma discuțiilor și acordului Autorității Naționale Competente în fiecare Stat Membru unde Eydenzelt este comercializat toate clinicile oftalmologice unde Eydenzelt urmează să fie utilizat au la dispoziție un pachet de informații actualizat pentru medici conținând următoarele elemente:     Informații pentru medici Procedura de injectare intravitroasă în format video Procedura de injectare intravitroasă în format pictograme Pachetul de informații pentru pacienți Informațiile pentru medici din materialul educațional conțin următoarele elemente cheie:    Tehnici de injectare intravitroasă inclusiv utilizarea unui ac de 30 G și unghiul de injectare Confirmarea că seringa preumplută și flaconul sunt pentru o singură administrare Necesitatea de a expulza volumul excedentar al seringii înainte de injectare pentru a evita supradozarea Eydenzelt Monitorizarea pacienților după injectarea intravitroasă incluzând monitorizarea acuității vizuale și creșterea presiunii intraoculare după injectare. Semne cheie și simptome ale reacțiilor adverse legate de injectarea intravitroasă incluzând: endoftalmită, inflamație oculară, creșterea presiunii intraoculare, ruptura epiteliului pigmentar al retinei și cataractă Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace, iar gravidele nu trebuie să utilizeze Eydenzel    Pachetul de informații pentru pacienți al materialului educațional pentru pacienți adulți conține un ghid de informare a pacientului și versiunea audio a acestuia. Ghidul de informare a pacientului conține următoarele elemente cheie:      Prospectul: Informații pentru utilizator Cine ar trebui să fie tratat cu Eydenzelt Cum să se pregătească pentru tratamentul cu Eydenzelt Care sunt pașii care urmează tratamentului cu Eydenzelt Semne cheie și simptome ale reacțiilor adverse legate de injectarea intravitroasă incluzând endoftalmită, inflamație intraoculară, creșterea presiunii intraoculare, ruptura epiteliului pigmentar al retinei și cataractă Când să solicite asistență de urgență din partea personalului medical  66  Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace, iar gravidele nu trebuie să utilizeze Eydenzelt 67 ANEXA III ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL 68 A. ETICHETAREA 69 INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE Seringă preumplută 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Eydenzelt 40 mg/ ml soluție injectabilă în seringă preumplută aflibercept 2. DECLARAREA SUBSTANŢEI ACTIVE 1 seringă preumplută conține aflibercept 3,6 mg în 0,09 ml soluție (40 mg/ml). 3. LISTA EXCIPIENŢILOR Excipienți: polisorbat 20 (E 432); histidină; clorhidrat de histidină monohidrat; clorură de sodiu; trehaloză; apă pentru preparate injectabile. Vezi prospectul pentru mai multe informații. 4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL Soluție injectabilă 1 seringă preumplută conține aflibercept 3,6 mg în 0,09 ml soluție (40 mg/ml). Cantitate utilizabilă pentru o doză unică de 2 mg/0,05 ml. 5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE Administrare intravitroasă. Pentru o singură utilizare. A se citi prospectul înainte de utilizare. A se deschide blisterul steril numai într-o încăpere curată, destinată administrării. Volumul în exces se va elimina înainte de injectare. 6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR A nu se lăsa la vederea și îndemâna copiilor. 7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E) DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E) 8. DATA DE EXPIRARE EXP 70 9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra la frigider. A nu se congela. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. 10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL 11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Celltrion Healthcare Hungary Kft. 1062 Budapest Váci út 1-3. WestEnd Office Building B torony Ungaria 12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ EU/1/24/1895/001 13. SERIA DE FABRICAŢIE Lot: 14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE 15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE 16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE Justificare acceptată pentru neincluderea informației în Braille. 17. IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL Cod de bare bidimensional care conține identificatorul unic. 18. IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE PC SN NN 71 MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE FOLIA BLISTERULUI Seringă preumplută 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Eydenzelt 40 mg/ml soluție injectabilă aflibercept administrare intravitroasă 2. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Celltrion Healthcare Hungary Kft. 3. DATA DE EXPIRARE EXP 4. SERIA DE FABRICAȚIE<, CODURILE DONAȚIEI ȘI MEDICAMENTULUI> Lot 5. ALTE INFORMAȚII Administrare intravitroasă A se deschide blisterul steril numai într-o încăpere curată destinată administrării. A se păstra la frigider. 72 MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI ETICHETĂ Seringă preumplută 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA DE ADMINISTRARE Eydenzelt 40 mg/ml injecție aflibercept administrare intravitroasă 2. MODUL DE ADMINISTRARE 3. DATA DE EXPIRARE EXP 4. SERIA DE FABRICAŢIE Lot 5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ 3,6 mg/0,09 ml 6. ALTE INFORMAŢII 73 INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE Flacon 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Eydenzelt 40 mg/ml soluție injectabilă în flacon aflibercept 2. DECLARAREA SUBSTANŢEI ACTIVE 1 flacon conține aflibercept 4 mg în 0,1 ml soluție (40 mg/ml). 3. LISTA EXCIPIENŢILOR Excipienți: polisorbat 20 (E 432); histidină; clorhidrat de histidină monohidrat; clorură de sodiu; trehaloză; apă pentru preparate injectabile. Vezi prospectul pentru informații suplimentare. 4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL Soluție injectabilă 1 flacon conține aflibercept 4 mg în 0,1 ml soluție(40 mg/ml) Ac cu filtru 18 G Cantitate utilizabilă pentru o doză unică de 2 mg/0,05 ml. 5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE Administrare intravitroasă Pentru o singură utilizare. A se citi prospectul înainte de utilizare. Volumul în exces se va elimina înainte de injectare. 6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR A nu se lăsa la vederea și îndemâna copiilor. 7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E) DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E) 8. DATA DE EXPIRARE EXP 74 9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE A se păstra la frigider. A nu se congela. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. 10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL 11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Celltrion Healthcare Hungary Kft. 1062 Budapest Váci út 1-3. WestEnd Office Building B torony Ungaria 12. NUMĂRUL (ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ EU/1/24/1895/002 13. SERIA DE FABRICAŢIE Lot 14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE 15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE 16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE Justificare acceptată pentru neincluderea informației în Braille. 17. IDENTIFICATOR UNIC - COD DE BARE BIDIMENSIONAL Cod de bare bidimensional care conține identificatorul unic. 18. IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE PC SN NN 75 MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI ETICHETĂ Flacon 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA DE ADMINISTRARE Eydenzelt 40 mg/ml injecție aflibercept administrare intravitroasă 2. MODUL DE ADMINISTRARE 3. DATA DE EXPIRARE EXP 4. SERIA DE FABRICAŢIE Lot 5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ 4 mg/0,1 ml 6. ALTE INFORMAŢII 76 B. PROSPECTUL 77 Prospect: Informații pentru pacient Eydenzelt 40 mg/ml soluție injectabilă în seringă preumplută aflibercept Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informații referitoare la siguranță. Puteți să fiți de ajutor raportând orice reacții adverse pe care le puteți avea. Vezi ultima parte de la pct. 4 pentru modul de raportare a reacțiilor adverse. Citiți cu atenție și în întregime acest prospect înainte de a vi se administra acest medicament deoarece conține informații importante pentru dumneavoastră. - Păstrați acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiți. - Dacă aveți orice întrebări suplimentare, adresați-vă medicului dumneavoastră. - Dacă aveți orice reacții adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră. Acestea includ orice reacții adverse posibile nemenționate în acest prospect. Vezi pct. 4. Ce găsiți în acest prospect 1. 2. 3. 4. 5. 6. Ce este Eydenzelt și pentru ce se utilizează Ce trebuie să știți înainte să vi se administreze Eydenzelt Cum vi se va administra Eydenzelt Reacții adverse posibile Cum se păstrează Eydenzelt Conținutul ambalajului și alte informații 1. Ce este Eydenzelt și pentru ce se utilizează Eydenzelt este o soluție care se injectează în ochi pentru tratamentul unor afecțiuni ale ochilor la adulți denumite: - - - - degenerescență maculară legată de vârstă (DMLV) forma neovasculară (umedă), afectarea acuității vizuale determinată de edemul macular secundar ocluziei venei retinei (OVR de ram (ORVR) sau OVR centrală), afectarea acuității vizuale determinată de edemul macular diabetic (EMD), afectarea acuității vizuale determinată de neovascularizația coroidală miopică (NVC miopică). Aflibercept, substanța activă din Eydenzelt, blochează activitatea unui grup de factori, cunoscuți sub numele de VEGF-A (Factorul A endotelial de creștere vasculară) și PlGF (Factorul placentar de creștere). La pacienții cu DMLV forma umedă și NVC miopică, acești factori, atunci când sunt prezenți în exces, sunt implicați în formarea anormală de noi vase sanguine la nivelul ochiului. Aceste vase sanguine noi pot să provoace scurgerea componentelor sanguine în interiorul ochiului și eventual să deterioreze țesuturile responsabile cu vederea de la nivelul ochilor. La pacienții cu OVCR, are loc un blocaj al principalului vas de sânge care transportă sânge de la retină. Ca răspuns, concentrațiile de VEGF sunt crescute, ceea ce duce la scurgeri de lichid la nivelul retinei și, în consecință, provoacă umflarea maculei, (porțiunea de retină responsabilă pentru vederea fină), afecțiune numită edem macular. Când macula se umflă cu lichid, vederea centrală devine neclară. La pacienții cu ORVR, una sau mai multe ramuri dintre principalele vase de sânge care transportă sânge dinspre retină sunt blocate. Ca răspuns, valorile de VEGF sunt crescute, cauzând scurgerea lichidului din retină și provocând astfel edem macular. 78 Edemul macular diabetic reprezintă umflarea retinei, care apare la pacienții cu diabet zaharat, din cauza scurgerilor de lichid din vasele de sânge la nivelul maculei. Macula este porțiunea de retină responsabilă pentru vederea fină. Atunci când macula se umflă cu lichid, vederea centrală devine încețoșată. S-a demonstrat că aflibercept oprește creșterea vaselor de sânge noi, anormale, la nivelul ochilor, care determină deseori scurgeri de lichid sau sângerare. Eydenzelt poate ajuta la stabilizarea și, în majoritatea cazurilor, la ameliorarea pierderii vederii asociată cu DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică. 2. Ce trebuie să știți înainte să vi se administreze Eydenzelt Nu trebuie să vi se administreze Eydenzelt - - - dacă sunteți alergic la aflibercept sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6). dacă aveți o infecție activă sau suspectată la nivelul sau în jurul ochilor (infecție oculară sau perioculară). dacă aveți o inflamație severă a ochiului (indicată prin durere sau înroșire). Atenționări și precauții Înainte de a vi se administra Eydenzelt, adresați-vă medicului dumneavoastră - - - - dacă aveți glaucom. dacă ați prezentat în trecut tulburări de vedere cum sunt apariția de lumini fulgerătoare sau corpi flotanți și dacă dimensiunea și numărul acestora au crescut brusc. dacă vi s-a efectuat sau urmează să vi se efectueze o intervenție chirurgicală la nivelul ochiului în ultimele patru sau în următoarele patru săptămâni. dacă aveți o formă severă de OVCR sau ORVR (OVCR ischemic sau ORVR), nu se recomandă tratamentul cu Eydenzelt. Mai mult, este important să știți că - - - siguranța și eficacitatea tratamentului cu Eydenzelt când este administrat concomitent la ambii ochi nu au fost studiate, iar aceasta poate duce la un risc crescut de a prezenta reacții adverse. injecțiile cu Eydenzelt pot cauza creșterea presiunii oculare (presiune intraoculară), la unii pacienți, în decurs de 60 de minute de la injectare. Medicul dumneavoastră va monitoriza acest lucru după fiecare injectare. poate apărea o infecție sau o inflamație la nivelul ochiului (endoftalmită) sau alte complicații, puteți prezenta durere oculară sau disconfort crescut, agravarea înroșirii ochiului, vedere încețoșată sau scăderea vederii, creșterea sensibilității la lumină. Este important ca orice simptom să fie diagnosticat și tratat cât mai curând posibil. - medicul dumneavoastră va verifica dacă există alți factori de risc pentru o boală care pot crește riscul de lăcrimare sau de detașare a unuia dintre straturile din partea din spate a ochiului (dezlipire sau rupere de retină, și dezlipire sau rupere de epiteliu pigmentar al retinei), caz în care Eydenzelt trebuie administrat cu prudență. - Eydenzelt nu trebuie administrat în timpul sarcinii cu excepția cazului în care beneficiul - potențial depășește riscul potențial pentru făt. femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului și timp de cel puțin trei luni după ultima injecție cu Eydenzelt. Utilizarea sistemică a inhibitorilor VEGF, substanțe similare celor conținute în Eydenzelt, este potențial legată de riscul de formare a unor cheaguri de sânge care blochează vasele sanguine (evenimente tromboembolice arteriale), putând duce la infarct miocardic sau la accident vascular cerebral. Există un risc teoretic privind apariția acestor reacții în urma injectării Eydenzelt la nivelul ochiului. Există date limitate privind siguranța tratamentului la pacienții cu OVCR, ORVR, EMD și NVC 79 miopică cu antecedente de atac cerebral sau accident vascular cerebral minor (accident ischemic tranzitoriu) sau atac de cord în ultimele 6 luni. Dacă oricare dintre situațiile menționate mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră, Eydenzelt se va administra cu precauție. Există numai experiență limitată privind tratamentul - - - pacienților cu EMD datorat diabetului zaharat de tip I. pacienților diabetici cu valori medii foarte crescute ale glicemiei (HbA1c peste 12%). pacienților diabetici cu o afecțiune la nivelul ochiului cauzată de diabetul zaharat, numită retinopatie diabetică proliferativă. Nu există experiență privind tratamentul - - - - - - pacienților cu infecții acute. pacienților cu alte afecțiuni ale ochilor, cum sunt dezlipire de retină sau o gaură maculară. pacienților diabetici cu tensiune arterială crescută, care nu este ținută sub control. pacienților care nu aparțin rasei galbene cu NVC miopică. pacienților tratați anterior pentru NVC miopică. pacienților cu deteriorări în afara părții centrale a maculei (leziuni extrafoveale) pentru NVC miopică. Dacă oricare dintre situațiile menționate mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră, medicul dumneavoastră va lua în considerare această absență a informațiilor când vă tratează cu Eydenzelt. Copii și adolescenți Nu s-a studiat administrarea Eydenzelt la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani. Eydenzelt împreună cu alte medicamente Spuneți medicului dumneavoastră dacă utilizați, ați utilizat recent sau s-ar putea să utilizați orice alte medicamente. Sarcina și alăptarea - Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului și timp de cel puțin trei luni după ultima injecție cu Eydenzelt. - Nu există experiență privind administrarea Eydenzelt la femeile gravide. Eydenzelt nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care beneficiul potențial depășește riscul potențial pentru copilul nenăscut. Dacă sunteți gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, discutați despre acest lucru cu medicul dumneavoastră înaintea tratamentului cu Eydenzelt. - Cantități mici de Eydenzelt pot trece în laptele uman. Efectele asupra nou-născuților/sugarilor alăptați sunt necunoscute. Eydenzelt nu este recomandat în timpul alăptării. Dacă sunteți o femeie care alăptează, spuneți acest lucru medicului dumneavoastră înainte de a începe tratamentul cu Eydenzelt. Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor După injectarea Eydenzelt este posibil să prezentați unele tulburări temporare de vedere. Nu conduceți vehicule și nu folosiți utilaje cât timp se mențin aceste tulburări. Eydenzelt conține - - sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conține sodiu“. polisorbat 20 (E432) 0,015 mg în fiecare doză de 0,05 ml, care este echivalent cu 0,3 mg/ml. Polisorbații pot provoca reacții alergice. Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți alergii cunoscute. 3. Cum vi se va administra Eydenzelt Un medic cu experiență în administrarea injecțiilor la nivelul ochilor vă va injecta Eydenzelt în ochi, în condiții aseptice (într-un mediu curat și steril). 80 Doza recomandată este de 2 mg aflibercept (0,05 ml). Eydenzelt se administrează sub formă de injecție în ochi (injecție intravitroasă). Înaintea injectării, medicul va utiliza o soluție dezinfectantă de spălare a ochilor, pentru a vă curăța bine ochiul și a preveni infecția. Medicul vă va administra, de asemenea, un anestezic local pentru a scădea sau preveni orice durere pe care o puteți resimți în timpul injectării. DMLV forma umedă Pacienților cu DMLV forma umedă li se va administra o injecție o dată pe lună, pentru 3 doze consecutive, urmată de o altă injecție după două luni. Medicul dumneavoastră va decide apoi dacă intervalul de tratament dintre injecții va fi menținut la fiecare două luni sau va fi extins treptat în intervale de 2 sau 4 săptămâni, dacă afecțiunea dumneavoastră este stabilă. Dacă afecțiunea dumneavoastră se înrăutățește, intervalul dintre injecții poate fi scurtat. Cu excepția cazului în care aveți orice probleme sau sunteți sfătuiți în mod diferit de către medicul dumneavoastră, nu este nevoie să vă vedeți cu medicul dumneavoastră în perioada dintre injecții. Edem macular secundar ocluziei venei retiniene (OVR de ram sau OVR centrală) Medicul dumneavoastră va stabili cel mai potrivit program de tratament pentru dumneavoastră. Veți începe tratamentul cu o serie de injecții cu Eydenzelt, o injecție administrată lunar, timp de mai multe luni consecutiv. Intervalul dintre două injecții nu trebuie să fie mai mic de o lună. Medicul dumneavoastră poate decide întreruperea tratamentului cu Eydenzelt, dacă dumneavoastră nu aveți beneficii în urma tratamentului continuu. Tratamentul dumneavoastră va continua cu injectarea lunară până când starea dumneavoastră este stabilă. Pot fi necesare 3 sau mai multe injecții administrate consecutiv, 1 injecție pe lună. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza răspunsul la tratament și poate continua tratamentul prin creșterea treptată a intervalului dintre injectări pentru a menține o stare stabilă. În cazul în care starea dumneavoastră începe să se agraveze în urma tratamentului administrat la un interval mai lung, medicul dumneavoastră va decide - corespunzător - scurtarea intervalului de tratament. În funcție de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră va decide cu privire la programul de urmărire, privind examinările și tratamentele. Edem macular diabetic (EMD) Pacienților cu EMD li se va administra o injecție o dată pe lună, timp de cinci administrări consecutive, apoi câte o injecție la intervale de două luni. Intervalul de tratament poate fi păstrat la 2 luni sau ajustat bolii dumneavoastră, pe baza examinării efectuate de către medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră va decide programul examinărilor de urmărire. Medicul dumneavoastră poate decide întreruperea tratamentului cu Eydenzelt în cazul în care stabilește că nu aveți beneficii prin continuarea tratamentului. NVC miopică Pacienții cu NVC miopică au fost tratați cu o singură injecție. Vi se vor administra injecții suplimentare numai dacă examinările efectuate de către medicul dumneavoastră arată că afecțiunea de care suferiți nu s-a ameliorat. 81 Intervalul dintre două injecții nu trebuie să fie mai mic de o lună. Dacă afecțiunea de care suferiți dispare și revine, este posibil ca medicul dumneavoastră să reînceapă tratamentul. Medicul dumneavoastră va stabili programul examinărilor de urmărire. Sunt furnizate instrucțiuni de utilizare detaliate la sfârșitul prospectului, la „Cum se pregătește și se administrează Eydenzelt”. Dacă se omite o doză de Eydenzelt Faceți o nouă programare pentru examinare și injectare. Încetarea tratamentului cu Eydenzelt Discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a opri acest tratament. Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră. 4. Reacții adverse posibile Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Este posibil să apară reacțiile alergice (hipersensibilitate). Acestea pot fi grave și este necesar să vă contactați imediat medicul. În cazul administrării Eydenzelt sunt posibile unele reacții adverse care afectează ochii, din cauza procedurii de injectare. Unele dintre acestea pot fi grave și includ orbire, o infecție gravă sau o inflamație în interiorul ochiului (endoftalmită), dezlipire, rupere sau sângerare a stratului sensibil la lumină în partea din spate a ochiului (dezlipire sau rupere retiniană), opacifierea cristalinului (cataractă), sângerare în ochi (hemoragie retiniană), desprinderea substanței cu consistență de gel de retină în interiorul ochiului (desprindere vitroasă) și creșterea presiunii în interiorul ochilor, vezi pct. 2. Aceste reacții adverse grave care afectează ochii au apărut în timpul studiilor clinice la mai puțin de 1 din 1900 injectări. Dacă aveți o scădere bruscă a vederii sau o accentuare a durerii și înroșirea ochilor după administrarea injecției, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră. Lista reacțiilor adverse raportate Următoarea listă prezintă reacțiile adverse raportate ca fiind posibil legate de procedura de injectare sau de medicament. Vă rugăm să nu vă alarmați, ar putea fi posibil să nu prezentați niciuna dintre acestea. Discutați întotdeauna cu medicul dumneavoastră despre orice reacții adverse suspectate. Reacții adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): - - - - deteriorarea vederii sângerare în partea din spate a ochiului (hemoragie retiniană) ochi congestionat datorită sângerării vaselor mici de sânge în straturile exterioare ale ochiului durere la nivelul ochilor Reacții adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): - dezlipire sau rupere a unuia dintre straturile din spatele ochiului, având ca rezultat flash-uri de lumină cu corpi flotanți, uneori progresând la pierderea vederii (ruptura epiteliului pigmentar al retinei*/dezlipirea/ruperea retinei) o * Tulburări cunoscute a fi asociate cu DMLV forma umedă; observate numai la pacienții cu DMLV forma umedă. 82 - - - - - - - - - - - - degenerare a retinei (cauzând tulburări de vedere) sângerare la nivelul ochiului (hemoragie vitroasă) anumite forme de opacifiere a cristalinului (cataractă) deteriorarea stratului din fața globului ocular (corneea) creșterea presiunii oculare pete mobile în câmpul vizual (corpi flotanți) desprindere, în interiorul ochiului, a substanței cu consistență asemănătoare gelului de retină (dezlipire vitroasă, având ca rezultat flash-uri de lumină cu corpi flotanți) senzația de a avea ceva în ochi creșterea producției de lacrimi umflarea pleoapelor sângerare la locul injectării înroșire oculară Reacții adverse mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): - reacții alergice (hipersensibilitate)** ** Au fost raportate reacții alergice cum sunt erupții trecătoare pe piele, mâncărime o (prurit), urticarie, și câteva cazuri de alergie severă (anafilactice/anafilactoide). - - - - - inflamație gravă sau infecție în interiorul ochiului (endoftalmită) inflamarea irisului sau a altor părți ale ochiului (irită, uveită, iridociclită, congestie a camerei anterioare) senzație neobișnuită în ochi iritație a pleoapei umflarea stratului din fața globului ocular (corneea) Reacții adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): - - - - orbire opacifierea cristalinului din cauza unei accidentări (cataractă traumatică) inflamația anumitor părți din interiorul ochiului cu consistență asemănătoare gelului puroi la nivelul ochiului Cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile): - inflamația părții albe a ochiului asociată cu roșeață și durere (sclerită) În studiile clinice, s-a observat o incidență crescută a sângerării vaselor mici de sânge în straturile exterioare ale ochiului (hemoragie conjunctivală) la pacienții cu DMLV forma umedă cărora li s-au administrat medicamente care „subțiază” sângele. Această incidență crescută a fost comparabilă între pacienții tratați cu ranibizumab și aflibercept. Utilizarea sistemică a inhibitorilor VEGF, substanțe similare celor conținute în Eydenzelt, este potențial legată de riscul de formare a unor cheaguri de sânge care blochează vasele sanguine (evenimente tromboembolice arteriale) care pot duce la infarct miocardic sau la accident vascular cerebral. Există un risc teoretic privind apariția acestor reacții în urma injectării Eydenzelt la nivelul ochiului. Similar tuturor proteinelor terapeutice, există posibilitatea apariției unei reacții imune (formare de anticorpi) în cazul administrării Eydenzelt. Raportarea reacțiilor adverse Dacă manifestați orice reacții adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră. Acestea includ orice posibile reacții adverse nemenționate în acest prospect. De asemenea, puteți raporta reacțiile adverse direct prin intermediul sistemului național de raportare, așa cum este menționat în Anexa V. Raportând reacțiile adverse, puteți contribui la furnizarea de informații suplimentare privind siguranța acestui medicament. 83 5. Cum se păstrează Eydenzelt - Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor. - Nu utilizați acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie și pe etichetă după „EXP“. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. - A se păstra la frigider (2°C - 8°C). A nu se congela. - Blisterul nedeschis poate fi păstrat în afara frigiderului, sub 25°C, timp de cel mult 24 ore. - A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. - Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului. 6. Conținutul ambalajului și alte informații Ce conține Eydenzelt - Substanța activă este: aflibercept. O seringă preumplută conține un volum ce poate fi extras de cel puțin 0,09 ml, echivalent cu aflibercept cel puțin 3,6 mg. O seringă preumplută distribuie o doză de aflibercept 2 mg în 0,05 ml. - Celelalte componente sunt: polisorbat 20 (E 432), histidină (pentru ajustarea pH-ului), clorhidrat de histidină monohidrat (pentru ajustarea pH-ului), clorură de sodiu, trehaloză, apă pentru preparate injectabile. Vezi „Eydenzelt conține“ la pct. 2 pentru mai multe informații Cum arată Eydenzelt și conținutul ambalajului Eydenzelt este o soluție injectabilă (injecție) într-o seringă preumplută. Soluția este limpede până la ușor opalescentă și incoloră până la galben-maroniu foarte pal. Cutie cu 1 seringă preumplută. Deținătorul autorizației de punere pe piață Celltrion Healthcare Hungary Kft. 1062 Budapest Váci út 1-3. WestEnd Office Building B torony Ungaria Fabricantul Nuvisan France SARL 2400, Route des Colles, 06410, Biot, Franța Midas Pharma GmbH Rheinstr. 49, 55218 Ingelheim, Germania KYMOS S.L. Ronda Can Fatjó, 7B. 08290 Cerdanyola del Vallès, Barcelona, Spania Pentru orice informații referitoare la acest medicament, vă rugăm să contactați reprezentanța locală a deținătorului autorizației de punere pe piață: 84 België/Belgique/Belgien Celltrion Healthcare Belgium BVBA Tél/Tel: + 32 1528 7418 BEinfo@celltrionhc.com България Celltrion Healthcare Hungary Kft. Teл.: +36 1 231 0493 Česká republika Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel: +36 1 231 0493 Danmark Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tlf.: +36 1 231 0493 contact_fi@celltrionhc.com Deutschland Celltrion Healthcare Deutschland GmbH Tel: +49 30346494150 infoDE@celltrionhc.com Lietuva Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel.: +36 1 231 0493 Luxembourg/Luxemburg Celltrion Healthcare Belgium BVBA Tél/Tel: + 32 1528 7418 BEinfo@celltrionhc.com Magyarország Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel.: +36 1 231 0493 Malta Mint Health Ltd Tel: +356 2093 9800 Nederland Celltrion Healthcare Netherlands B.V. Tel: + 31 20 888 7300 NLinfo@celltrionhc.com Eesti Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel: +36 1 231 0493 contact_fi@celltrionhc.com Norge Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tlf: +36 1 231 0493 contact_fi@celltrionhc.com España CELLTRION FARMACEUTICA (ESPAÑA) S.L. Tel: +34 910 498 478 contact_es@celltrion.com Ελλάδα ΒΙΑΝΕΞ Α.Ε. Τηλ: +30 210 8009111 - 120 France Celltrion Healthcare France SAS Tél.: +33 (0)1 71 25 27 00 Hrvatska Oktal Pharma d.o.o. Tel: +385 1 6595 777 Ireland Celltrion Healthcare Ireland Limited Tel: +353 1 223 4026 enquiry_ie@celltrionhc.com Österreich Astro-Pharma GmbH Tel: +43 1 97 99 860 Polska Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel.: +36 1 231 0493 Portugal CELLTRION PORTUGAL, UNIPESSOAL LDA Tel: +351 21 936 8542 contact_pt@celltrion.com România Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel: +36 1 231 0493 Slovenija OPH Oktal Pharma d.o.o. Tel.: +386 1 519 29 22 85 Ísland Celltrion Healthcare Hungary Kft. Sími: +36 1 231 0493 contact_fi@celltrionhc.com Slovenská republika Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel: +36 1 231 0493 Italia Celltrion Healthcare Italy S.R.L. Tel: +39 0247927040 celltrionhealthcare_italy@legalmail.it Suomi/Finland Celltrion Healthcare Finland Oy. Puh/Tel: +358 29 170 7755 contact_fi@celltrionhc.com Κύπρος C.A. Papaellinas Ltd Τηλ: +357 22741741 Sverige Celltrion Sweden AB contact_se@celltrionhc.com Latvija Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tālr.: +36 1 231 0493 Acest prospect a fost revizuit în Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru Medicamente: https://www.ema.europa.eu. < 86 Următoarele informații sunt destinate numai profesioniștilor din domeniul sănătății: Cum se pregătește și se administrează Eydenzelt Seringa preumplută se va folosi doar pentru tratamentul unui singur ochi. A nu se deschide blisterul conținând seringa preumplută sterilă decât într-o încăpere curată, special destinată administrării. Seringa preumplută conține mai mult decât doza recomandată de aflibercept 2 mg (echivalent cu 0,05 ml). Volumul în exces trebuie eliminat înainte de administrare. Înainte de administrare se inspectează vizual soluția injectabilă observându-se dacă există particule străine, dacă soluția prezintă modificări de culoare sau orice alte modificări fizice. În cazul în care se observă una dintre acestea, medicamentul se va elimina. Blisterul nedeschis poate fi păstrat în afara frigiderului, sub 25°C, timp de cel mult 24 ore. După deschiderea blisterului se continuă în condiții aseptice. Pentru injectarea intravitroasă trebuie utilizat un ac pentru injectare de 30 G x ½ inch. Instrucțiuni pentru utilizarea seringii preumplute: Pentru a pregăti seringa preumplută pentru administrare, urmați toți pașii de mai jos. Seringă preumplută Ac steril pentru injectare 30G x ½ inchi (neinclus) Capacul seringii Marcaj de dozare 0,05 ml Adaptor Luer Lock Piston Tija pistonului Flanșă pentru deget Figura A Articole: 1 seringă preumplută Articole neincluse:  Ac de injecție calibru 30 G x ½ inch 1. 2. 3. 4. Se adună articolele. Folosind o tehnică aseptică, se adună articolele și se așază pe o suprafață curată, plană. Se deschide cutia. Când este pregătită administrarea Eydenzelt, se deschide cutia și se scoate blisterul sterilizat. Se scoate cu atenție pelicula blisterului, asigurând-se menținerea sterilității conținutului acestuia  Nu se scoate seringa preumplută din blisterul sterilizat până când nu este gata de asamblare cu acul pentru injecție. Nu se utilizează dacă a fost depășită data de expirare. Nu se deschide blisterul steril al seringii preumplute în afara sălii de administrare curate.   Se scoate seringa preumplută. Utilizând o tehnică aseptică, se scoate seringa preumplută din blisterul sterilizat. Se inspectează seringa preumplută și produsul medicamentos. 4a. Se analizează seringa preumplută pentru a se asigura că nu este deteriorată și capacul seringii este atașat la adaptorul de tip Luer Lock. 87  A nu se utiliza dacă vreo parte a seringii preumplute este deteriorată sau dacă capacul seringii este detașat de adaptorul de tip Luer Lock. 4b. Se analizează medicamentul și se confirmă că soluția este limpede până la ușor opalescentă, incoloră până la galben-maroniu foarte pal și fără particule.  Nu se utilizează dacă sunt vizibile particule, tulburare sau decolorare. 5. Se răsucește și scoate capacul seringii. Se răsucește și scoate capacul seringii ținând seringa preumplută într-o mână și capacul seringii cu policele și arătătorul celeilalte mâini. (vezi Figura B).   Nu se trage capacul seringii. Pentru a evita compromiterea sterilității medicamentului, nu se împinge pistonul înapoi. Răsuciți! 6. Se atașează acul la seringa preumplută. Utilizând o tehnica aseptică, se răsucește ferm acul pentru injecție de 30 G × ½ inch în vârful seringii cu adaptor de tip Luer-Lock (vezi Figura C) Figura B Figura C 7. Se verifică prezența bulelor de aer. Se ține seringa preumplută cu acul orientat în sus și se verifică prezența bulelor de aer în seringa preumplută (vezi Figura D). Dacă există bule de aer, se bate ușor seringa preumplută cu degetul până când bulele se ridică la suprafață (vezi Figura E). Bule de aer Loviți! Figura D Figura E 8. Se îndepărtează bulele și se stabilește doza. Pentru a elimina toate bulele și a elimina excesul de medicament, se apasă încet pistonul pentru a alinia baza boltei pistonului (vezi Figura F) cu marcajul de dozare indicat pe cilindrul seringii preumplute (echivalentă cu 0,05 ml, adică aflibercept 2 mg) (vezi Figura G). Notă: Această poziționare precisă a pistonului este foarte importantă, deoarece poziționarea incorectă a pistonului poate duce la eliberarea unei cantități mai mari sau mai mici decât doza de 88 pe etichetă. Marcaj de dozare 0,05 ml Marginea boltei pistonului Figura F Marcaj de dozare 0,05 ml Marginea boltei pistonului Figura G 9. Se scoate scutul de protecție al acului. Când este gata de administrat Eydenzelt, se scoate scutul de protecție din plastic al acului din ac (vezi Figura H). Figura H 10. Când este gata, se finalizează injecția intravitroasă. Procedura de injectare intravitroasă trebuie efectuată în condiții aseptice controlate, care includ dezinfectarea chirurgicală a mâinilor și utilizarea mănușilor sterile, a unui câmp steril și a unui speculum de pleoape steril (sau echivalent). Înainte de injectare trebuie administrată o anestezie adecvată și un microbicid topic cu spectru larg. Fiecare seringă preumplută sterilă trebuie utilizată numai pentru tratamentul unui singur ochi. Dacă și ochiul contralateral necesită tratament, trebuie utilizată o nouă seringă preumplută sterilă, iar câmpul steril, seringa, mănușile, feșele, speculul pentru pleoape, filtrul și acele de injectare trebuie schimbate înainte ca Eydenzelt să fie administrat în celălalt ochi. Se injectează în timp ce se apasă pistonul cu atenție și presiune constantă.  Nu se aplică presiune suplimentară odată ce pistonul a ajuns la capătul seringii. După injectarea unei doze complete poate rămâne în seringă un volum rezidual mic. Acest lucru este normal. Nu se administrează soluția reziduală observată în seringă.  11. Seringa preumplută este numai pentru utilizare unică. Extragerea dozelor multiple dintr-o seringă preumplută poate crește riscul de contaminare și ulterior, infecție. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 12. După injectare, se monitorizează pacientul. Imediat după injectarea intravitroasă, pacienții trebuie monitorizați pentru creșterea presiunii intraoculare. Monitorizarea adecvată poate consta în verificarea perfuzării nervului optic sau tonometrie. Dacă este necesar, trebuie să fie disponibil un ac steril pentru paracenteză. După injectarea intravitroasă, pacienții și/sau îngrijitorii trebuie instruiți să raporteze fără întârziere orice semne și/sau simptome sugestive de endoftalmită sau dezlipire de retină (de exemplu durere oculară, înroșirea ochiului, fotofobie, vedere încețoșată). 89 90 Prospect: Informații pentru pacient Eydenzelt 40 mg/ml soluție injectabilă în flacon aflibercept Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informații referitoare la siguranță. Puteți să fiți de ajutor raportând orice reacții adverse pe care le puteți avea. Vezi ultima parte de la pct. 4 pentru modul de raportare a reacțiilor adverse. Citiți cu atenție și în întregime acest prospect înainte de a vi se administra acest medicament deoarece conține informații importante pentru dumneavoastră. - Păstrați acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiți. - Dacă aveți orice întrebări suplimentare, adresați-vă medicului dumneavoastră. - Dacă aveți orice reacții adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră. Acestea includ orice reacții adverse posibile nemenționate în acest prospect. Vezi pct. 4. Ce găsiți în acest prospect 1. 2. 3. 4. 5. 6. Ce este Eydenzelt și pentru ce se utilizează Ce trebuie să știți înainte să vi se administreze Eydenzelt Cum vi se va administra Eydenzelt Reacții adverse posibile Cum se păstrează Eydenzelt Conținutul ambalajului și alte informații 1. Ce este Eydenzelt și pentru ce se utilizează Eydenzelt este o soluție care se injectează în ochi pentru tratamentul unor afecțiuni ale ochilor la adulți, denumite - - - - degenerescență maculară legată de vârstă (DMLV), forma neovasculară (umedă), afectarea acuității vizuale determinată de edemul macular secundar ocluziei venei retinei (OVR de ram (ORVR) sau OVR centrală), afectarea acuității vizuale determinată de edemul macular diabetic (EMD), afectarea acuității vizuale determinată de neovascularizația coroidală miopică (NVC miopică). Aflibercept, substanța activă din Eydenzelt, blochează activitatea unui grup de factori, cunoscuți sub numele de VEGF-A (Factorul A endotelial de creștere vasculară) și PlGF (Factorul placentar de creștere). La pacienții cu DMLV forma umedă și NVC miopică, acești factori, atunci când sunt prezenți în exces, sunt implicați în formarea anormală de noi vase sanguine la nivelul ochiului. Aceste vase sanguine noi pot să provoace scurgerea componentelor sanguine în interiorul ochiului și eventual să deterioreze țesuturile responsabile cu vederea de la nivelul ochilor. La pacienții cu OVCR are loc un blocaj al principalului vas de sânge care transportă sânge de la retină. Ca răspuns, concentrațiile de VEGF sunt crescute, ceea ce duce la scurgeri de lichid la nivelul retinei și, în consecință, provoacă umflarea maculei, (porțiunea de retină responsabilă pentru vederea fină), afecțiune numită edem macular. Când macula se umflă cu lichid, vederea centrală devine neclară. La pacienții cu ORVR una sau mai multe ramuri dintre principalele vase de sânge care transportă sânge dinspre retină sunt blocate. Ca răspuns, valorile de VEGF sunt crescute, cauzând scurgerea lichidului din retină și provocând astfel edem macular. Edemul macular diabetic reprezintă umflarea retinei, care apare la pacienții cu diabet zaharat, din cauza scurgerilor de lichid din vasele de sânge la nivelul maculei. Macula este porțiunea de retină 91 responsabilă pentru vederea fină. Atunci când macula se umflă cu lichid, vederea centrală devine încețoșată. S-a demonstrat că aflibercept oprește creșterea vaselor de sânge noi, anormale, la nivelul ochilor, care determină deseori scurgeri de lichid sau sângerare. Eydenzelt poate ajuta la stabilizarea și, în majoritatea cazurilor, la ameliorarea pierderii vederii asociată cu DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică. 2. Ce trebuie să știți înainte să vi se administreze Eydenzelt Nu trebuie să vi se administreze Eydenzelt - - - dacă sunteți alergic la aflibercept sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6). dacă aveți o infecție activă sau suspectată la nivelul sau în jurul ochilor (infecție oculară sau perioculară). dacă aveți o inflamație severă a ochiului (indicată prin durere sau înroșire). Atenționări și precauții Înainte de a vi se administra Eydenzelt, adresați-vă medicului dumneavoastră: - - - - dacă aveți glaucom. dacă ați prezentat în trecut tulburări de vedere cum sunt apariția de lumini fulgerătoare sau corpi flotanți și dacă dimensiunea și numărul acestora au crescut brusc. dacă vi s-a efectuat sau urmează să vi se efectueze o intervenție chirurgicală la nivelul ochiului în ultimele patru sau în următoarele patru săptămâni. dacă aveți o formă severă de OVCR sau ORVR (OVCR ischemic sau ORVR), nu se recomandă tratamentul cu Eydenzelt. Mai mult, este important să știți că: - - - siguranța și eficacitatea tratamentului cu Eydenzelt când este administrat concomitent la ambii ochi nu au fost studiate iar aceasta poate duce la un risc crescut de a prezenta reacții adverse. injecțiile cu Eydenzelt pot cauza creșterea presiunii oculare (presiune intraoculară), la unii pacienți, în decurs de 60 de minute de la injectare. Medicul dumneavoastră va monitoriza acest lucru după fiecare injectare. poate apărea o infecție sau o inflamație la nivelul ochiului (endoftalmită) sau alte complicații, puteți prezenta durere oculară sau disconfort crescut, agravarea înroșirii ochiului, vedere încețoșată sau scăderea vederii, creșterea sensibilității la lumină. Este important ca orice simptom să fie diagnosticat și tratat cât mai curând posibil. - medicul dumneavoastră va verifica dacă există alți factori de risc pentru o boală care pot crește riscul de lăcrimare sau de detașare a unuia dintre straturile din partea din spate a ochiului (dezlipire sau rupere de retină, și dezlipire sau rupere de epiteliu pigmentar al retinei), caz în care Eydenzelt trebuie administrat cu prudență. - Eydenzelt nu trebuie administrat în timpul sarcinii cu excepția cazului în care beneficiul - potențial depășește riscul potențial pentru făt. femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului și timp de cel puțin trei luni după ultima injecție cu Eydenzelt. Utilizarea sistemică a inhibitorilor VEGF, substanțe similare celor conținute în Eydenzelt, este potențial legată de riscul de formare a unor cheaguri de sânge care blochează vasele sanguine (evenimente tromboembolice arteriale), putând duce la infarct miocardic sau la accident vascular cerebral. Există un risc teoretic privind apariția acestor reacții în urma injectării Eydenzelt la nivelul ochiului. Există date limitate privind siguranța tratamentului la pacienții cu OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică cu antecedente de atac cerebral sau accident vascular cerebral minor (accident ischemic 92 tranzitoriu) sau atac de cord în ultimele 6 luni. Dacă oricare dintre situațiile menționate mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră, Eydenzelt se va administra cu precauție. Există numai experiență limitată privind tratamentul - - - pacienților cu EMD datorat diabetului zaharat de tip I. pacienților diabetici cu valori medii foarte crescute ale glicemiei (HbA1c peste 12%). pacienților diabetici cu o afecțiune la nivelul ochiului cauzată de diabetul zaharat, numită retinopatie diabetică proliferativă. Nu există experiență privind tratamentul - - - - - - pacienților cu infecții acute. pacienților cu alte afecțiuni ale ochilor, cum sunt dezlipire de retină sau o gaură maculară. pacienților diabetici cu tensiune arterială crescută, care nu este ținută sub control. pacienților care nu aparțin rasei galbene cu NVC miopică. pacienților tratați anterior pentru NVC miopică. pacienților cu deteriorări în afara părții centrale a maculei (leziuni extrafoveale) pentru NVC miopică. Dacă oricare dintre situațiile menționate mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră, medicul dumneavoastră va lua în considerare această absență a informațiilor când vă tratează cu Eydenzelt. Copii și adolescenți Nu s-a studiat administrarea Eydenzelt la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani deoarece DMLV forma umedă, OVCR, ORVR, EMD și NVC miopică apar în principal la adulți. Prin urmare, nu este relevantă administrarea la acest grup de vârstă. Eydenzelt împreună cu alte medicamente Spuneți medicului dumneavoastră dacă utilizați, ați utilizat recent sau s-ar putea să utilizați orice alte medicamente. Sarcina și alăptarea - Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului și timp de cel puțin trei luni după ultima injecție cu Eydenzelt. - Nu există experiență privind administrarea Eydenzelt la femeile gravide. Eydenzelt nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care beneficiul potențial depășește riscul potențial pentru copilul nenăscut. Dacă sunteți gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, discutați despre acest lucru cu medicul dumneavoastră înaintea tratamentului cu Eydenzelt. - Cantități mici de Eydenzelt pot trece în laptele uman. Efectele asupra nou-născuților/sugarilor alăptați sunt necunoscute. Eydenzelt nu este recomandat în timpul alăptării. Dacă sunteți o femeie care alăptează, spuneți acest lucru medicului dumneavoastră înainte de a începe tratamentul cu Eydenzelt. Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor După injectarea Eydenzelt este posibil să prezentați unele tulburări temporare de vedere. Nu conduceți vehicule și nu folosiți utilaje cât timp se mențin aceste tulburări. Eydenzelt conține - - sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conține sodiu“. polisorbat 20 (E432) 0,015 mg în fiecare doză de 0,05 ml, care este echivalent cu 0,3 mg/ml. Polisorbații pot provoca reacții alergice. Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți alergii cunoscute. 3. Cum vi se va administra Eydenzelt 93 Un medic cu experiență în administrarea injecțiilor la nivelul ochilor vă va injecta Eydenzelt în ochi, în condiții aseptice (într-un mediu curat și steril). Doza recomandată este de 2 mg aflibercept (0,05 ml). Eydenzelt se administrează sub formă de injecție în ochi (injecție intravitroasă). Înaintea injectării, medicul va utiliza o soluție dezinfectantă de spălare a ochilor, pentru a vă curăța bine ochiul și a preveni infecția. Medicul vă va administra de asemenea un anestezic local pentru a scădea sau preveni orice durere pe care o puteți resimți în timpul injectării. DMLV forma umedă Pacienților cu DMLV forma umedă li se va administra o injecție o dată pe lună, pentru 3 doze consecutive, urmate de o altă injecție după două luni. Medicul dumneavoastră va decide apoi dacă intervalul de tratament dintre injecții va fi menținut la fiecare două luni sau va fi extins treptat în intervale de 2 sau 4 săptămâni, dacă afecțiunea dumneavoastră este stabilă. Dacă afecțiunea dumneavoastră se înrăutățește, intervalul dintre injecții poate fi scurtat. Cu excepția cazului în care aveți orice probleme sau sunteți sfătuiți în mod diferit de către medicul dumneavoastră, nu este nevoie să vă vedeți cu medicul dumneavoastră în perioada dintre injecții. Edem macular secundar ocluziei venei retiniene (OVR de ram sau OVR centrală) Medicul dumneavoastră va stabili cel mai potrivit program de tratament pentru dumneavoastră. Veți începe tratamentul cu o serie de injecții cu Eydenzelt, o injecție administrată lunar, timp de mai multe luni consecutiv. Intervalul dintre două injecții nu trebuie să fie mai mic de o lună. Medicul dumneavoastră poate decide întreruperea tratamentului cu Eydenzelt, dacă dumneavoastră nu aveți beneficii în urma tratamentului continuu. Tratamentul dumneavoastră va continua cu injectarea lunară până când starea dumneavoastră este stabilă. Pot fi necesare 3 sau mai multe injecții administrate consecutiv, 1 injecție pe lună. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza răspunsul la tratament și poate continua tratamentul prin creșterea treptată a intervalului dintre injectări pentru a menține o stare stabilă. În cazul în care starea dumneavoastră începe să se agraveze în urma tratamentului administrat la un interval mai lung, medicul dumneavoastră va decide - corespunzător - scurtarea intervalului de tratament. În funcție de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră va decide cu privire la programul de urmărire, privind examinările și tratamentele. Edem macular diabetic (EMD) Pacienților cu EMD li se va administra o injecție o dată pe lună, timp de cinci administrări consecutive, apoi câte o injecție la intervale de două luni. Intervalul de tratament poate fi păstrat la 2 luni sau ajustat bolii dumneavoastră, pe baza examinării efectuate de către medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră va decide programul examinărilor de urmărire. Medicul dumneavoastră poate decide întreruperea tratamentului cu Eydenzelt în cazul în care stabilește că nu aveți beneficii prin continuarea tratamentului. 94 NVC miopică Pacienții cu NVC miopică au fost tratați cu o singură injecție. Vi se vor administra injecții suplimentare numai dacă examinările efectuate de către medicul dumneavoastră arată că afecțiunea de care suferiți nu s-a ameliorat. Intervalul dintre două injecții nu trebuie să fie mai mic de o lună. Dacă afecțiunea de care suferiți dispare și revine, este posibil ca medicul dumneavoastră să reînceapă tratamentul. Medicul dumneavoastră va stabili programul examinărilor de urmărire. Dacă se omite o doză de Eydenzelt Faceți o nouă programare pentru examinare și injectare. Încetarea tratamentului cu Eydenzelt Discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a opri acest tratament. Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră. 4. Reacții adverse posibile Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Este posibil să apară reacțiile alergice (hipersensibilitate). Acestea pot fi grave și este necesar să vă contactați imediat medicul. În cazul administrării Eydenzelt sunt posibile unele reacții adverse care afectează ochii, din cauza procedurii de injectare. Unele dintre acestea pot fi grave și includ orbire, o infecție gravă sau o inflamație în interiorul ochiului (endoftalmită), dezlipire, rupere sau sângerare a stratului sensibil la lumină în partea din spate a ochiului (dezlipire sau rupere retiniană), opacifierea cristalinului (cataractă), sângerare în ochi (hemoragie retiniană), desprinderea substanței cu consistență de gel de retină în interiorul ochiului (desprindere vitroasă) și creșterea presiunii în interiorul ochilor, vezi pct. 2. Aceste reacții adverse grave care afectează ochii au apărut în timpul studiilor clinice la mai puțin de 1 din 1900 injectări. Dacă aveți o scădere bruscă a vederii sau o accentuare a durerii și înroșirea ochilor după administrarea injecției, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră. Lista reacțiilor adverse raportate Următoarea listă prezintă reacțiile adverse raportate ca fiind posibil legate de procedura de injectare sau de medicament. Vă rugăm să nu vă alarmați, ar putea fi posibil să nu prezentați niciuna dintre acestea. Discutați întotdeauna cu medicul dumneavoastră despre orice reacții adverse suspectate. Reacții adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): - - - - deteriorarea vederii sângerare în partea din spate a ochiului (hemoragie retiniană) ochi congestionat datorită sângerării vaselor mici de sânge în straturile exterioare ale ochiului durere la nivelul ochilor Reacții adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): 95 - - - - - - - - - - - - - dezlipire sau rupere a unuia dintre straturile din spatele ochiului, având ca rezultat flash-uri de lumină cu corpi flotanți, uneori progresând la pierderea vederii (ruptura epiteliului pigmentar al retinei*/dezlipirea/ruperea retinei) degenerare a retinei (cauzând tulburări de vedere) sângerare la nivelul ochiului (hemoragie vitroasă) anumite forme de opacifiere a cristalinului (cataractă) deteriorarea stratului din fața globului ocular (corneea) creșterea presiunii oculare pete mobile în câmpul vizual (corpi flotanți) desprindere, în interiorul ochiului, a substanței cu consistență asemănătoare gelului de retină (dezlipire vitroasă având ca rezultat flash-uri de lumină cu corpi flotanți) senzația de a avea ceva în ochi creșterea producției de lacrimi umflarea pleoapelor sângerare la locul injectării înroșire oculară * Tulburări cunoscute a fi asociate cu DMLV forma umedă; observate numai la pacienții cu DMLV forma umedă. Reacții adverse mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): - - - - - - reacții alergice (hipersensibilitate)** inflamație gravă sau infecție în interiorul ochiului (endoftalmită) inflamarea irisului sau a altor părți ale ochiului (irită, uveită, iridociclită, congestie a camerei anterioare) senzație neobișnuită în ochi iritație a pleoapei umflare a stratului din fața globului ocular (corneea) ** Au fost raportate reacții alergice cum sunt erupții trecătoare pe piele, mâncărime (prurit), urticarie, și câteva cazuri de alergie severă (anafilactice / anafilactoide). Reacții adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): - - - - orbire opacifierea cristalinului din cauza unei accidentări (cataractă traumatică) inflamația anumitor părți din interiorul ochiului cu consistență asemănătoare gelului puroi la nivelul ochiului Cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile): - inflamația părții albe a ochiului asociată cu roșeață și durere (sclerită) În studiile clinice, s-a observat o incidență crescută a sângerării vaselor mici de sânge în straturile exterioare ale ochiului (hemoragie conjunctivală) la pacienții cu DMLV forma umedă cărora li s-au administrat medicamente care „subțiază” sângele. Această incidență crescută a fost comparabilă între pacienții tratați cu ranibizumab și aflibercept. Utilizarea sistemică a inhibitorilor VEGF, substanțe similare celor conținute în Eydenzelt, este potențial legată de riscul de formare a unor cheaguri de sânge care blochează vasele sanguine (evenimente tromboembolice arteriale) care pot duce la infarct miocardic sau la accident vascular cerebral. Există un risc teoretic privind apariția acestor reacții în urma injectării Eydenzelt la nivelul ochiului. Similar tuturor proteinelor terapeutice, există posibilitatea apariției unei reacții imune (formare de anticorpi) în cazul administrării Eydenzelt. Raportarea reacțiilor adverse Dacă manifestați orice reacții adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră. Acestea includ orice posibile reacții adverse nemenționate în acest prospect. De asemenea, puteți raporta reacțiile adverse direct prin intermediul sistemului național de raportare, așa cum este menționat în Anexa V. Raportând 96 reacțiile adverse, puteți contribui la furnizarea de informații suplimentare privind siguranța acestui medicament. 5. Cum se păstrează Eydenzelt - Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor. - Nu utilizați acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie și pe etichetă după „EXP“. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. - A se păstra la frigider (2°C - 8°C). A nu se congela. - Flaconul nedeschis poate fi păstrat în afara frigiderului, sub 25°C, timp de cel mult 24 ore. - A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. - Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului. 6. Conținutul ambalajului și alte informații Ce conține Eydenzelt - Substanța activă este aflibercept. Un flacon conține un volum ce poate fi extras de cel puțin 0,1 ml, echivalent cu aflibercept cel puțin 4 mg. Un flacon distribuie o doză de aflibercept 2 mg în 0,05 ml. - Celelalte componente sunt: polisorbat 20 (E 432), histidină (pentru reglarea pH-ului); clorhidrat de histidină monohidrat (pentru ajustarea pH-ului); clorură de sodiu; trehaloză, apă pentru preparate injectabile. Vezi „Eydenzelt conține“ la pct. 2 pentru mai multe informații Cum arată Eydenzelt și conținutul ambalajului Eydenzelt este o soluție injectabilă (injecție) în flacon. Soluția este limpede până la ușor opalescentă și incoloră până la galben-maroniu foarte pal. Cutie cu 1 flacon + 1 ac cu filtru. Deținătorul autorizației de punere pe piață Celltrion Healthcare Hungary Kft. 1062 Budapest Váci út 1-3. WestEnd Office Building B torony Ungaria Fabricantul Nuvisan France SARL 2400, Route des Colles, 06410, Biot, Franța Midas Pharma GmbH Rheinstr. 49, 55218 Ingelheim, Germania KYMOS S.L. Ronda Can Fatjó, 7B. 08290 Cerdanyola del Vallès, Barcelona, Spania 97 Pentru orice informații referitoare la acest medicament, vă rugăm să contactați reprezentanța locală a deținătorului autorizației de punere pe piață: België/Belgique/Belgien Celltrion Healthcare Belgium BVBA Tél/Tel: + 32 1528 7418 BEinfo@celltrionhc.com България Celltrion Healthcare Hungary Kft. Teл.: +36 1 231 0493 Česká republika Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel: +36 1 231 0493 Danmark Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tlf.: +36 1 231 0493 contact_fi@celltrionhc.com Lietuva Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel.: +36 1 231 0493 Luxembourg/Luxemburg Celltrion Healthcare Belgium BVBA Tél/Tel: + 32 1528 7418 BEinfo@celltrionhc.com Magyarország Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel.: +36 1 231 0493 Malta Mint Health Ltd Tel: +356 2093 9800 Deutschland Celltrion Healthcare Deutschland GmbH Tel: +49 30346494150 infoDE@celltrionhc.com Nederland Celltrion Healthcare Netherlands B.V. Tel: + 31 20 888 7300 NLinfo@celltrionhc.com Eesti Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel: +36 1 231 0493 contact_fi@celltrionhc.com Norge Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tlf: +36 1 231 0493 contact_fi@celltrionhc.com España CELLTRION FARMACEUTICA (ESPAÑA) S.L. Tel: +34 910 498 478 contact_es@celltrion.com Österreich Astro-Pharma GmbH Tel: +43 1 97 99 860 Ελλάδα ΒΙΑΝΕΞ Α.Ε. Τηλ: +30 210 8009111 - 120 France Celltrion Healthcare France SAS Tél.: +33 (0)1 71 25 27 00 Hrvatska Oktal Pharma d.o.o. Tel: +385 1 6595 777 Ireland Celltrion Healthcare Ireland Limited Tel: +353 1 223 4026 enquiry_ie@celltrionhc.com Polska Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel.: +36 1 231 0493 Portugal CELLTRION PORTUGAL, UNIPESSOAL LDA Tel: +351 21 936 8542 contact_pt@celltrion.com România Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel: +36 1 231 0493 Slovenija OPH Oktal Pharma d.o.o. Tel.: +386 1 519 29 22 98 Ísland Celltrion Healthcare Hungary Kft. Sími: +36 1 231 0493 contact_fi@celltrionhc.com Slovenská republika Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tel: +36 1 231 0493 Italia Celltrion Healthcare Italy S.R.L. Tel: +39 0247927040 celltrionhealthcare_italy@legalmail.it Suomi/Finland Celltrion Healthcare Finland Oy. Puh/Tel: +358 29 170 7755 contact_fi@celltrionhc.com Κύπρος C.A. Papaellinas Ltd Τηλ: +357 22741741 Latvija Celltrion Healthcare Hungary Kft. Tālr.: +36 1 231 0493 Sverige Celltrion Sweden AB contact_se@celltrionhc.com Acest prospect a fost revizuit în <{LL/AAAA}>. Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru Medicamente: https://www.ema.europa.eu. 99 Următoarele informații sunt destinate numai profesioniștilor din domeniul sănătății: Flaconul se va folosi doar pentru tratamentul unui singur ochi. Flaconul conține mai mult decât doza recomandată de aflibercept 2 mg (echivalent cu 0,05 ml). Volumul în exces trebuie eliminat înainte de administrare. Înainte de administrare se inspectează vizual soluția injectabilă observându-se dacă există particule străine, dacă soluția prezintă modificări de culoare sau orice alte modificări fizice. În cazul în care se observă una dintre acestea, medicamentul se va elimina. Flaconul nedeschis poate fi păstrat în afara frigiderului, sub 25°C, timp de cel mult 24 ore. După deschiderea flaconului se continuă în condiții aseptice. Conținutul flaconului trebuie injectat pacientului imediat după extragerea cu seringa. Pentru injectarea intravitroasă trebuie utilizat un ac pentru injectare de 30 G x ½ inch. Instrucțiuni pentru utilizarea flaconului: Articole: Kitul de flacoane Eydenzelt include următoarele materiale de unică folosință (vezi Figura A).   Ac cu filtru steril de 18 G x 1 ½ inch, de 5 microni Flacon Ac cu filtru Flacon Soluție Figura A Articole care nu sunt incluse în kit:   Ac de injectare 30 G x ½ inch Seringă cu adaptor tip Luer Lock de 1 ml 1. 2. Se adună articolele. Folosind o tehnică aseptică, se adună articolele și se așază pe o suprafață curată, plană. Se inspectează Eydenzelt. Se analizează flaconul și se asigură că sunt medicamentul (Eydenzelt) și doza corecte. Se verifică data de expirare de pe etichetă (vezi Figura B) pentru a se asigura că nu este depășită.  Nu se utilizează dacă sunt vizibile particule, tulburare sau decolorare. Nu se utilizează dacă a fost depășită data de expirare.  Data de expirare Soluție A A A A L L Figura B 100 3. Se scoate capacul de protecție din plastic din fiolă (vezi Figura C). 4. Se dezinfectează partea exterioară a dopului de cauciuc al flaconului cu un șervețel cu alcool (vezi Figura D) 5. Se atașează acul cu filtru la seringă. Se scoate din ambalaj acul cu filtru de 18 G × 1 ½ inch, de 5 microni, furnizat în cutie și o seringă cu adaptor tip Luer Lock de 1 ml, neinclusă în cutie. Se atașează acul cu filtru la seringă prin răsucirea acestuia pe vârful seringii cu adaptor tip Luer Lock (vezi Figura E) Figura C Figura D în sens orar Figura E 101 6. 7. 8. Se introduce acul cu filtru în flacon 6a. Utilizând o tehnică aseptică, se împinge acul cu filtru în centrul dopului flaconului până când acul este complet inserat în flacon și vârful atinge capătul inferior sau partea de jos a flaconului. 6b. Se înclină flaconul în timpul extragerii, menținând suprafața oblică acului cu filtru scufundată în lichid (vezi Figura F) pentru a împiedica introducerea de aer. 6c. Se extrage tot conținutul flaconului Eydenzelt în seringă. Notă: Când se golește flaconul, se asigură că tija pistonului este retrasă suficient pentru a permite golirea completă a acului cu filtru. Suprafață oblică a acului îndreptată în jos Figura F Se scoate acul cu filtru. Se scoate acul cu filtru din seringă. Acul cu filtru se elimină în mod corespunzător.   Acul cu filtru nu se utilizează pentru injectare intravitroasă. Nu se pune la loc capacul acului cu filtru pentru a împiedica înțeparea anterioară injectării cu acul. Se atașează acul de injectare la seringă (trebuie să se realizeze imediat după extragerea conținutului flaconului). Se scoate acul de injectare de 30 G × ½ inch neinclus în cutie, din ambalaj. Utilizând o tehnică aseptică, se atașează acul de injectare la seringă răsucind ferm acul de injectare pe vârful seringii cu adaptor tip Luer Lock (vezi Figura G). 9. Se verifică prezența bulelor de aer. Ținând seringa cu acul orientat în sus, se controlează dacă seringa prezintă bule de aer. Dacă există bule de aer, se lovește ușor seringa cu degetele până când bulele se ridică la suprafață (vezi Figura H). în sens orar Figura G Figura H 102 10. Se elimină toate bulele de aer și se confirmă doza corectă. Pentru a elimina toate bulele și cantitatea de medicament în exces, se eliberează LENT pistonul, astfel încât marginea plată a pistonului să se alinieze cu linia care marchează 0,05 ml pe seringă (vezi Figura I) Soluție 0,05 ml , 11. Când este gata de administrat Eydenzelt, se scoate capacul acului din ac (vezi Figura J). , Marginea plată a pistonului Figura I Figura J 12. Când este gata, se finalizează injecția intravitroasă. Procedura de injectare intravitroasă trebuie efectuată în condiții aseptice controlate, care includ dezinfectarea chirurgicală a mâinilor și utilizarea mănușilor sterile, a unui câmp steril și a unui speculum de pleoape steril (sau echivalent). Înainte de injectare trebuie administrată o anestezie adecvată și un microbicid topic cu spectru larg. Fiecare flacon trebuie utilizat numai pentru tratamentul unui singur ochi. Dacă și ochiul contralateral necesită tratament, trebuie utilizat un nou flacon, iar câmpul steril, seringa, mănușile, fașele, speculul pentru pleoape, filtrul și acele de injectare trebuie schimbate înainte ca Eydenzelt să fie administrat în celălalt ochi. 13. Flaconul este de unică folosință. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. Extragerea dozelor multiple dintr-un singur flacon poate crește riscul de contaminare și ulterior, infecție. 14. După injectare, se monitorizează pacientul. Imediat după injectarea intravitroasă, pacienții trebuie monitorizați pentru creșterea presiunii intraoculare. Monitorizarea adecvată poate consta în verificarea perfuzării nervului optic sau tonometrie. Dacă este necesar, trebuie să fie disponibil un ac steril pentru paracenteză. După injectarea intravitroasă, pacienții și/sau îngrijitorii trebuie instruiți să raporteze fără întârziere orice semne și/sau simptome sugestive de endoftalmită sau dezlipire de retină (de exemplu durere oculară, înroșirea ochiului, fotofobie, vedere încețoșată). 103