AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6872/2014/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor medicamentului REZUMATUL CARACTERISTICILOR MEDICAMENTULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI CODEINĂ FOSFAT LPH 15 mg comprimate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare comprimat conţine fosfat de codeină hemihidrat 15 mg. Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 54,82 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Comprimat Comprimate neacoperite, de culoare albă sau aproape albă, lenticulare, având gravată pe una dintre feţe o linie mediană, cu diametrul de 7 mm. Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului pentru a fi înghiţit uşor şi nu de divizare în doze egale. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice - Dureri de intensitate uşoară până la moderată, ca analgezic. Codeina este indicată la pacienţi cu vârsta peste 12 ani pentru tratamentul durerilor acute moderate, care nu sunt considerate a fi ameliorate de alte analgezice, cum sunt paracetamolul sau ibuprofenul (în monoterapie). - Tratament simptomatic în caz de tuse iritativă neproductivă sau diaree. 4.2 Doze şi mod de administrare În cazul tratatamentului pe termen lung, raportul beneficiu- risc trebuie evaluat periodic de către medicul prescriptor. Doze Codeina trebuie utilizată în doza minimă eficace şi pentru cea mai scurtă perioadă de timp. Această doză poate fi administrată până la de 4 ori pe zi, la intervale de minimum 6 ore. Doza zilnică maximă de codeină nu trebuie să depăşească 240 mg. Durata tratamentului trebuie limitată la 3 zile, iar dacă nu se obţine ameliorarea eficientă a durerii, pacienţii/persoanele care îi îngrijesc trebuie sfătuiţi să se adreseze unui medic. 1 Analgezie Adulţi : 30-60 mg la fiecare 6 ore, până la doza maximă zilnică de 240 mg. Efectul analgezic nu se îmbunătăţeşte prin creşterea dozei la valori mai mari decât cele recomandate. Vârstnici : Doza trebuie redusă la pacienţii vârstnici cu afectare hepatică sau renală. Copii şi adolescenţi: Adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 ani şi 18 ani: Doza de codeină recomandată la adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste trebuie să fie de 30-60 mg, la 6 ore; dacă este necesar, administrarea se poate repeta până la doza maximă de 240 mg codeină pe zi. Doza este determinată în funcţie de greutatea corporală (0,5-1 mg/kg) Copii cu vârsta sub 12 ani : Codeina nu trebuie utilizată la copii cu vârsta sub 12 ani, din cauza riscului de toxicitate la opioide, ca urmare a metabolizării variabile şi imprevizibile a codeinei la morfină (vezi pct. 4.3 şi 4.4). Diaree Adulţi şi adolescenţi peste 12 ani: doza recomandată este de 15-60 mg de trei sau patru ori pe zi. Vârstnici : Doza trebuie redusă la pacienţii vârstnici cu afectare hepatică sau renală. Copii cu vârsta sub 12 ani : Codeina nu trebuie utilizată la copii cu vârsta sub 12 ani(vezi pct. 4.3 şi 4.4). Tuse uscată iritativă Adulţi: doza recomandată este de 15-30 mg de trei sau patru ori pe zi. Vârstnici : Doza trebuie redusă la pacienţii vârstnici cu afectare hepatică sau renală. Copii şi adolescenţi: Copiii cu vârsta mai mică de 12 ani: Codeina este contraindicată la copii cu vârsta sub 12 ani pentru tratamentul simptomatic al tusei şi/sau răcelii(vezi pct. 4.3). Copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani Codeina nu trebuie utilizată la copii cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani cu funcţie respiratorie compromisă pentru tratamentul simptomatic al tusei şi/sau răcelii (vezi pct. 4.4). Mod de administrare Administrare orală. 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte opioide sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1; - Insuficienţă respiratorie acută; - Afecţiuni obstructive ale căilor respiratorii – de ex. emfizem; - Astm bronşic – opioidele nu trebuie administrate în timpul crizelor de astm; - Insuficienţă hepatică; - Traumatisme craniene sau stări în care presiunea intracraniană este crescută; - Alcoolism acut; - Risc de ileus paralitic; 2 - La toţi copiii şi adolescenţii (cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani) la care se efectuează tonsilectomie şi/sau adenoidectomie pentru tratamentul sindromului de apnee obstructivă în somn, din cauza unui risc crescut de apariţie a unor reacţii adverse grave şi care pun viaţa în pericol (vezi pct. 4.4); - La copiii cu vârsta sub 12 ani pentru tratamentul simptomatic al tusei şi/sau răcelii1 din cauza unui risc crescut de a dezvolta reacţii adverse grave și care pun viaţa în pericol; - La femei în timpul alăptării (vezi pct. 4.6); - La pacienţii cunoscuţi ca fiind metabolizatori ultra-rapizi ai CYP2D6. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Codeina fosfat trebuie utilizată cu prudenţă în următoarele situaţii : - Datorită conţinutului în lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. - Datorită riscului de stimulare sau deprimare a SNC la utilizare concomitentă a opioidelor cu IMAO, asocierea acestora nu este recomandată (vezi pct. 4.5). - Administrarea codeinei trebuie evitată în cazul insuficienţei hepatice severe, deoarece poate precipita coma. -Insuficienţă renală. -Hipotiroidism. - Afecţiuni inflamatorii ale intestinului – codeina reduce peristaltismul, creşte tonusul şi fragmentarea la nivelul intestinului şi poate creşte presiunea în colon; de aceea trebuie utilizată cu prudenţă în diverticuloză, colită acută, diaree asociată colitei pseudomembranoase sau după intervenţii chirurgicale pe intestin. - Convulsii – codeina le poate induce sau exacerba. - Abuz sau dependenţă medicamentoasă (inclusiv alcoolism). - Calculi biliari sau alte afecţiuni biliare – derivaţii opioizi trebuie evitaţi în acest caz deoarece produc contracţie biliară. - Intervenţii chirurgicale la nivel gastro-intestinal – opioidele vor fi utilizate cu prudenţă după operaţii recente deoarece pot afecta motilitatea gastro-intestinală. - Intervenţii chirurgicale pe tractul urinar – după intervenţii recente, pacienţii pot fi mai predispuşi la retenţie urinară provocată de spasmul sfincterului uretral sau constipaţie, cauzate de codeină. -Feocromocitom - opioidele pot stimula eliberarea de catecolamine prin inducerea eliberării histaminei endogene. - Hipertorfie de prostată. - Insuficienţă corticosuprarenală, de ex. boala Addison. - Hipotensiune şi stări de şoc. - Miastenia gravis. - Funcţie respiratorie redusă sau antecedente de astm. 3 - Sarcină şi alăptare (vezi pct. 4.6). - Pacienţii vârstnici pot metaboliza şi elimina analgezicele opioide mai lent decât cei tineri (vezi pct. 4.2). - Raportul beneficiu-risc în cazul tratamentului pe termen lung trebuie evaluat periodic de către medicul prescriptor. Metabolizare CYP2D6 Codeina este metabolizată de către enzima CYP2D6 hepatică în metabolitul său activ, morfina. Dacă un pacient are deficit al acestei enzime sau dacă aceasta îi lipsește complet, efectul analgezic așteptat nu va fi obținut. La ora actuală este estimat că 7% din populația caucaziană are un asemenea deficit. Dacă pacientul este un metabolizator rapid sau ultrarapid există un risc crescut de a dezvolta efecte secundare de toxicitate opioidică, chiar și la dzoe terapeutice. Acești pacienți convertesc rapid codeina în morfină, și au niveluri serice mai ridicate de morfină decât cele așteptate. Simptomele generale ale toxicității opiodice sunt confuzie, somnolență, respirație superficială, mioză, greață, vărsătură, constipație și inapetență. În cazurile severe pot apare depresie circulatorie sau respiratorie, care pot amenința viața și foarte rar pot fi fatale. În următorul tabel sunt sumarizate prevalențele metabolizatorilor ultra-rapizi: Populație Africană/Etiopiană Afroamericană Asiatică Caucaziană Greacă Maghiară Nord-europeană Prevalență % 29% 3.4% to 6.5% 1.2% to 2% 3.6% to 6.5% 6.0% 1.9% 1%-2% Utilizare post-chirurgicală la copii Au existat raportări în publicaţii despre faptul că administrarea post-chirurgicală a codeinei la copii, după tonsilectomie şi/sau adenoidectomie efectuate pentru tratamentul sindromului de apnee obstructivă în somn, a provocat evenimente adverse rare, dar care au pus viaţa în pericol, inclusiv deces (vezi şi pct. 4.3). Toţi copiii au fost trataţi cu doze de codeină aflate în intervalul de doze adecvat; cu toate acestea, s-a evidenţiat că aceşti copii erau, fie metabolizatori ultra-rapizi, fie metabolizatori rapizi, în ceea ce priveşte capacitatea lor de a metaboliza codeina la morfină. Copii şi adolescenţi cu funcţie respiratorie compromisă Codeina nu este recomandă la copii şi adolescenţi cu funcție respiratorie compromisă, inclusiv tulburări neuro-musculare, afecţiuni cardiace și respiratorii severe, infecții pulmonare sau ale tractului respirator superior, traumatisme multiple sau intervenții chirurgicale extensive. Aceste condiții pot agrava simptomele toxicității morfinice. Sportivi Codeina figurează pe lista substanţelor dopante (este interzisă la sportivi). 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Asocieri contraindicate (vezi pct. 4.4) - Inhibitori de monoaminooxidază IMAO(de ex. linezolid, moclobemid, selegilină), datorită riscului posibil de stimulare sau deprimare. Codeina nu se administrează în timpul tratamentului cu IMAO şi timp de două săptămâni după întreruperea administrării IMAO. Asocieri care necesită precauţii  la nivel respirator 4 - -  - - -  - - - - - Alcool, antihistaminice sedative – potenţează efectul sedativ şi hipotensor, cresc riscul de deprimare respiratorie. Hipnotice şi anxiolitice - potenţează efectul sedativ, cresc riscul de deprimare respiratorie. la nivel gastro-intestinal Anticolinergice (de ex. atropină) – risc de constipaţie severă ce poate duce la ileus paralitic şi/sau retenţie urinară. Metoclopramid şi domperidonă – antagonizează efectul asupra activităţii gastro-intestinale. Antidiareice (de ex. loperamid, caolin) – risc crescut de constipaţie severă. la nivel SNC Anestezice, antipsihotice – potenţează efectul sedativ şi hipotensor. Antidepresive triciclice - potenţează efectul sedativ. Antagonişti morfinici, de ex. buprenorfină, naltrexonă, naloxonă – pot declanşa sindromul de abstinenţă. Chinidină – reduce efectul analgezic. Medicamente antihipertensive – potenţează efectul hipotensor. Interacţiuni farmacocinetice - Ciprofloxacină – premedicaţia cu opioide trebuie evitată deoarece acestea reduc concentraţia plasmatică a ciprofloxacinei. Ritonavir poate creşte nivelele plasmatice ale analgezicelor opioide de tipul codeinei. Mexiletina – absorbţia mexiletinei poate fi întârziată. Cimetidina inhibă metabolismul analgezicelor opioide şi creşte concentraţia plasmatică a codeinei. - - - 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina La evaluarea raportului beneficiu-risc trebuie ţinut cont de faptul că derivaţii opioizi traversează bariera placentară. Studiile la animale au demonstrat întârzierea osificării la şoareci şi resorbţie crescută la şobolani.Utilizarea cronică a codeinei de către mamă poate determina dependenţă fizică la făt şi sindrom de abstinenţă la nou născut. În timpul travaliului derivaţii opioizi pătrund în circulaţia fetală şi pot provoca deprese respiratorie la nou-născut. Malformaţiile respiratorii la nou-născuţi pot fi asociate cu expunerea la codeină în timpul sarcinii. Pe perioada travaliului, pot să apară stază gastrică şi risc de pneumonie de inhalaţie la mamă. Administrarea trebuie evitată spre sfârşitul travaliului şi în timpul delivrenţei unui prematur. Alăptarea Codeina nu trebuie utilizată în timpul alăptării (vezi pct. 4.3). La dozele terapeutice obişnuite, codeina şi metabolitul său activ pot fi prezenţi în lapte în doze foarte mici şi este puţin probabil să provoace efecte negative la sugarul alăptat. Cu toate acestea, dacă pacienta este un metabolizator ultra-rapid CYP2D6, concentraţii mai mari ale metabolitului activ, morfina, pot fi prezente în lapte şi, în cazuri foarte rare, pot determina la sugar simptome de toxicitate la opioide, care pot fi letale. Dacă apar semne de toxicitate ale opioidelor la mamă sau la făt, administrarea oricărui produs ce conţine codeină trebuie întreruptă şi se va prescrie un tratament analgezic neopioid alternativ. În cazuri grave, se va avea în vedere prescrierea de naloxonă pentru a contracara efectele. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Codeina poate afecta abilităţile fizice şi psihice necesare în cazul activităţilor care implică un anumit factor de risc, cum ar fi conducerea vehiculelor şi manevrarea utilajelor. Pot să apară confuzie, somnolenţă, ameţeală, halucinaţii, vedere dublă sau neclară, convulsii. Efectele alcoolului sunt potenţate la asocierea cu codeină. Pacienţii care prezintă manifestările de mai sus nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje. 4.8 Reacţii adverse 5 Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100, <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000, <1/100), rare (≥1/10000, <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Tulburări ale sistemului imunitar (pot fi cauzate de eliberarea de histamină) Frecvente: prurit, urticarie. Mai puţin frecvente: eritem facial tranzitor. Cu frecvenţă necunoscută: erupţie tranzitorie, transpirație abundentă. Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: somnolenţă, cefalee. Mai puţin frecvente: confuzie, ameţeală, vertij, stimulare SNC(agitaţie/incapacitate de a sta liniştit), schimbări ale dispoziţiei, halucinaţii, coşmaruri, toleranţă sau dependenţă, hipotermie, indispoziţie, oboseală. Rare: convulsii, creşterea presiunii intracraniene. Cu frecvenţă necunoscută: depresie, disforie. Tulburări oculare Mai puţin frecvente: mioză, vedere dublă sau înceţoşată. Tulburări cardiace Mai puţin frecvente: bradicardie, palpitaţii, hipotensiune arterială. Cu frecvenţă necunoscută: hipotensiune ortostatică, tahicardie. Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Mai puţin frecvente: dispnee, deprimare respiratorie (la doze mai mari), edem pulmonar. Tulburări gastrointestinale Frecvente: constipaţie (forme mai severe la utilizarea pe termen lung), greaţă, vărsături. Mai puţin frecvente: spasme la nivelul căilor biliare, xerostomie, dureri abdominale, ileus paralitic. Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Rare: rigiditate musculară. Tulburări renale şi ale căilor urinare: Mai puţin frecvente: spasme ureterale, retenţie urinară. Cu frecvenţă necunoscută : efect antidiuretic. Tulburări ale aparatului genital şi ale sânului Cu frecvenţă necunoscută : reducerea libidoului şi a potenţei. Sindromul de abstinenţă Întreruperea bruscă a tratamentului cu codeină poate favoriza instalarea sindromului de abstinenţă. Simptomele pot include tremor, insomnie, agitaţie, iritabilitate, anxietate, depresie, anorexie, greaţă, vărsături, diaree, transpiraţii, lăcrimare, rinoree, strănut, căscat, piloerecţie, midriază, slăbiciune, pirexie, crampe musculare, deshidratare şi creşterea tensiunii arteriale, a frecvenţei cardiace şi a frecvenţei respiratorii. Toleranţa diminuează rapid după o perioadă de abstinenţă, astfel încât o doză tolerată anterior poate deveni letală. Tratamentul cronic cu codeină duce la dependenţă şi toleranţă. La întreruperea tratamentului pot să apară agitaţie şi iritabilitate. Uneori, cefaleea se poate intensifica dacă se utilizează analgezic pe termen lung. Raportarea reacţiilor adverse suspectate 6 Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro . 4.9 Supradozaj Efectele supradozării sunt potenţate de asocierea cu ingestia de alcool sau de medicamente psihotrope. Simptome Poate să apară deprimare SNC, inclusiv deprimare respiratorie, care nu devin severe decât în cazul asocierii cu alte medicamente sedative, inclusiv alcool, sau la doze foarte mari.Pupilele pot fi punctiforme; greaţa şi vărsăturile sunt frecvente. Uneori pot să apară hipotensiune şi tahicardie. Tratament Tratamentul este simptomatic şi de susţinere, cu permeabilizarea căilor respiratorii şi urmărirea semnelor vitale până la stabilizare. Pentru supradozare cu peste 350 mg la adult sau peste 5 mg/kg la copil, se va lua în considerare administrarea de cărbune activat în mai puţin de o oră de la ingestie. Dacă sunt prezente coma sau deprimarea respiratorie se va administra naloxonă. Naloxona este un antagonist competitiv cu timp de înjumătăţire mare; poate fi necesară administrarea repetată a antidotului în cazul supradozajului sever. Pacientul trebuie urmărit cel puţin 4 ore după ingestie sau chiar până la 8 ore în cazul supradozajului cu forme farmaceutice cu eliberare prelungită. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: antitusive, exclusiv combinaţii cu expectorante, alcaloizi de opiu şi derivaţi, cod ATC: R05DA04 Codeina este un analgezic cu utilizare similară morfinei dar mai puţin potent ca analgezic decât aceasta şi cu efect uşor sedativ. Se utilizează şi pentru acţiunea antitusivă şi antidiareică. Codeina este un analgezic slab, cu acţiune centrală. Codeina îşi exercită efectul prin intermediul receptorilor opioizi µ, cu toate că are afinitate scăzută pentru aceşti receptori, iar efectul analgezic este determinat de conversia la morfină. Codeina, în special în asociere cu alte analgezice, cum este paracetamolul, s-a arătat că este eficace în durerea nociceptivă acută. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice După administrare orală, codeina şi sărurile ei sunt rapid absorbite din tractul gastrointestinal; concentraţia plasmatică maximă este atinsă după aproximativ o oră de la administrare. Timpul de înjumătăţire plasmatică al codeinei este de 3 până la 4 ore iar raportul potenţei analgezice la administrare orală/intramusculară este de aproximativ 1:1,5. Codeina este metabolizată în ficat unde suferă O- şi N-demetilare pentru a forma morfina şi norcodeina. Împreună cu metaboliţii săi, este eliminată în principal prin rinichi, predominant sub formă de glucuronoconjugaţi. 5.3 Date preclinice de siguranţă Nu sunt disponibile. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 7 6.1 Lista excipienţilor Lactoză monohidrat Amidon de porumb Povidonă Stearat de magneziu Dioxid de siliciu coloidal anhidru Talc 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 2 ani 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Cutie cu un blister din Al/PVC a 20 comprimate Cutie cu 100 blistere din Al/PVC a câte 20 comprimate 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Fără cerinţe speciale 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Labormed Pharma S.A. Bd. Theodor Pallady nr. 44B, Sector 3, Bucureşti România 8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 6872/2014/01-02 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Reînnoirea autorizației – Septembrie 2014. 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Aprilie 2016. 8