AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7641/2015/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Bicarbonat de sodiu 84 mg/ml soluţie perfuzabilă 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1000 ml soluţie perfuzabilă conţin: hidrogenocarbonat de sodiu 84,00 g Na+ 1000 mmol/l HCO3- 1000 mmol/l Osmolaritate teoretică: 2000 mOsm/l pH 7,0-8,5 Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie perfuzabilă. Soluţia este limpede, incoloră. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice - - Corectarea acidozei metabolice Alcalinizarea urinii: o în cazul intoxicaţiei cu acizi organici slabi, de exemplu barbiturice sau acid acetilsalicilic o cu scopul de a facilita solubilizarea medicamentelor greu solubile în mediu neutru sau acid, de exemplu metotrexatul, sulfonamidele în caz de hemoliză. o 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Corectarea acidozei metabolice Corectarea acidozei metabolice nu trebuie efectuată prea rapid. Se recomandă să se înceapă cu administrarea doar a jumătate din doza calculată şi să se ajusteze dozele ulterioare în funcţie de rezultatele reale ale analizei gazelor sanguine. Doza depinde de gradul dezechilibrului acido-bazic. În funcţie de valorile gazelor sanguine, cantitatea care trebuie administrată se calculează conform următoarei formule: 1 - nr. de mmol bicarbonat de sodiu = deficit bazic× kg greutate corporală × 0,2 (factorul 0,2 corespunde raportului dintre lichidul extracelular şi cantitatea totală de lichid din organism). Exemplu: La un pacient cu greutatea corporală de 70 kg, cu deficit bazic 5 mmol/l, trebuie să I se administreze 5 × 70 × 0,2 = 70 mmol bicarbonat de sodiu (≈ 70 ml bicarbonat de sodiu mg/ml). Doza zilnică maximă: În funcţie de cerinţele legate de corecţie. Viteza maximă de perfuzare: Până la 1,5 mmol bicarbonat de sodiu pe kg şi oră. Copii şi adolescenţi Doza trebuie ajustată pentru fiecare individ. Prima doză trebuie să fie de maxim 1 mmol/kg, administrată prin perfuzare intravenoasă lentă. La sugari (incluzând nou-născuţii) şi copiii mici, doza zilnică nu trebuie să depăşească 5 mmol/kg şi zi, administrată prin perfuzare intravenoasă lentă. Sunt de preferat soluţiile de bicarbonat de sodiu 42 mg/ml (sau mai puţin concentrate) (vezi şi pct. 4.4). Alcalinizarea urinii: Pentru alcalinizarea urinii, doza trebuie ajustată în funcţie de pH-ul urinar dorit, iar administrarea trebuie asociată cu monitorizarea echilibrului acido-bazic şi hidro-electrolitic. Trebuie avut grijă să nu se depăşească vitaza maximă de perfuzare stabilită mai sus. La pacienţii adulţi, adolescenţi şi copii stabili din punct de vedere hemodinamic, alcalinizarea urinii poate fi obţinută prin administrarea în bolus a 1 - 2 mmol bicarbonat de sodiu pe kg, urmată de perfuzarea a 132 mmol bicarbonat de sodiu în 1 litru glucoză 5% în apă, cu un ritm de administrare de 1,5 - 2 ori faţă de ritmul de administrare a fluidelor de întreţinere. pH-ul urinii nu trebuie să depăşească 8,5. Mod de administrare Administrare intravenoasă. Numai pentru perfuzare prin cateter venos central. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. Alcaloză respiratorie sau metabolică. Hipoventilaţie. Hipernatriemie. Hipokaliemie. Pierderi excesive de cloruri. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Generale ● Bicarbonatul de sodiu trebuie administrat cu prudenţă, în cazul în care sunt prezente următoarele ● ● ● situaţii: acidoză respiratorie hipocalcemie osmolaritate plasmatică crescută în toate situaţiile în care aportul de sodiu trebuie limitat, cum sunt insuficienţa cardiacă, edemele, hipertensiunea arterială, eclampsia, insuficienţa renală severă. 2 Când acidoza respiratorie este asociată cu acidoză metabolică, trebuie susţinute în mod adecvat atât ventilaţia pulmonară cât şi perfuzia, pentru a asigura eliminarea adecvată a CO2 în exces. Administrarea bicarbonatului de sodiu poate duce la supraîncărcare cu sodiu şi lichide. Administrarea paravenoasă accidentală poate duce la necroză tisulară. Monitorizarea pacienţilor trebuie să includă verificări periodice ale echilibrului acido-bazic, concentraţiilor electroliţilor serici şi echilibrului hidric. Corectarea echilibrului acido-bazic este întotdeauna asociată cu modificări ale echilibrului electrolitic, în special a potasemiei. Alcalinizarea sau corectarea acidozei facilitează pătrunderea intracelulară a potasiului şi prin urmare poate duce la hipokaliemie. Hipopotasemia şi hipocalcemia trebuie corectate înainte de începerea tratamentului de alcalinizare. Nu au fost evaluate adecvat efectele bicarbonatului asupra funcţiei organelor, frecvenţei complicaţiilor şi supravieţuirii în caz de cetoacidoză diabetică, stop cardiac şi acidoză lactică. Se recomandă prudenţă când se administrează bicarbonat de sodiu în aceste condiţii. Copii şi adolescenţi Nou-născuţi, sugari şi copii mici: perfuzarea rapidă (10 ml/min) a soluţiilor hipertone de bicarbonat de sodiu poate determina hipernatriemie, scăderea presiunii lichidului cefalorahidian şi (la nou-născuţii prematuri) posibilă hemoragie intracraniană. Nu trebuie administrate > 5 mmol pe kg şi zi (vezi şi pct. 4.2). 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Alcalinizarea urinii provocată de bicarbonatul de sodiu accelerează eliminarea medicamentelor acide, de exemplu acidul acetilsalicilic şi prelungeşte eliminarea medicamentelor bazice. Bicarbonatul de sodiu poate interacţiona cu glucocorticoizi şi mineralocorticoizi, androgeni şi diuretice, crescând excreţia de potasiu. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina Nu sunt suficiente date privind utilizarea bicarbonatului de sodiu la gravide. Studiile la animale sunt insuficiente privind efectelor toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Bicarbonatul de sodiu nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care starea clinică a femeii impune tratament cu bicarbonat de sodiu. Bicarbonatul traversează rapid bariera feto-placentară. Se impune prudenţă în preeclampsie, datorită concentraţiei crescute de sodiu a medicamentului (vezi pct. 4.4). Alăptarea Nu se cunoaşte dacă bicarbonatul de sodiu/metaboliţii acestuia se excretă în laptele uman. În timpul alăptării soluţia trebuie administrată numai dacă beneficiile depăşesc riscurile. Fertilitatea Nu sunt disponibile date. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Bicarbonatul de sodiu nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. 3 4.8 Reacţii adverse Reacţiile adverse sunt enumerate în funcţie de frecvenţă, după cum urmează: Foarte frecvente ( 1/10) Frecvente ( 1/100 şi < 1/10) Mai puţin frecvente ( 1/1000 şi < 1/100) Rare ( 1/10000 şi < 1/1000) Foarte rare (< 1/10000) Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Tulburări metabolice şi de nutriţie Cu frecvenţă necunoscută: Hipernatriemie, hiperosmolaritate plasmatică. Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro 4.9 Supradozaj Simptome Supradozajul poate determina alcaloză, hipernatriemie, hiperosmolaritate plasmatică sau hiperhidratare. Când acidoza este corectată prea rapid, în special în prezenţa tulburărilor respiratorii, eliberarea crescută de dioxid de carbon poate agrava tranzitoriu acidoza cerebrală. Tratament Tratamentul alcalozei, în funcţie de severitatea acesteia: perfuzie cu soluţie de soluţie salină fiziologică, substituţie de potasiu; în caz de alcaloză marcată, perfuzie de clorhidrat de arginină sau acid clorhidric. În general, pacientul trebuie tratat symptomatic, iar echilibrul electrolitic şi acido-bazic trebuie monitorizat. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: soluţii pentru administrare intravenoasă, soluţii implicate în balanţa hidroelectrolitică, codul ATC:B05BB01. Mecanism de acţiune Proprietăţile farmacologice ale bicarbonatului de sodiu rezultă din rolul fiziologic al acestuia asupra sistemului tampon HCO3 –/CO2. Efecte farmacodinamice Bicarbonatul de sodiu administrat pe cale exogenă absoarbe rapid ionii de hidrogen din spaţiul extracelular şi duce astfel la o creştere a pH-ului în organism. Efecte farmacodinamice secundare 4 Prin acest proces de tamponare se produce dioxid de carbon, care este ulterior eliminat prin plămâni. Prin urmare, funcţia pulmonară nu trebuie să fie afectată. În caz contrar, o creştere marcată a pCO2 va provoca o agravare a acidozei intracelulare. Creşterea pH-ului sanguin afectează de asemenea echilibrul electrolitic. Aportul celular de potasiu este crescut, ceea ce poate determina hipokaliemie sau hipokaliemia preexistentă poate fi agravată. Legarea calciului de proteinele plasmatice este crescută, ceea ce poate determina hipocalcemie sau hipocalcemia preexistentă poate fi agravată. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Distribuţie Bicarbonatul traversează rapid bariera feto-placentară, dar traversează doar lent bariera hemato- encefalică. Eliminare La nivel renal, bicarbonatul este filtrat în glomeruli şi cea mai mare parte a acestuia este reabsorbită în tubuli. Când concentraţia plasmatică de bicarbonat creşte peste 24 mmol/l, bicarbonatul este eliminat prin rinichi. Reabsorbţia renală a bicarbonatulului este scăzută prin tratamentul cu diuretice din grupul tiazidic sau care acţionează asupra ansei Henle. 5.3 Date preclinice de siguranţă Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere şi dezvoltării. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Edetat disodic Apă pentru preparate injectabile 6.2 Incompatibilităţi Datorită pH-ului său alcalin, soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu nu este compatibilă cu multe medicamente. In mod special nu trebuie să se administreze pe aceeaşi linie de perfuzie cu soluţii conţinând calciu, magneziu, sau fosfaţi, ca urmare a riscului de precipitare. 6.3 Perioada de valabilitate 2 ani. 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare Pentru a evita formarea cristalelor, nu țineți la frigider și nu congelați. A se păstra la temperaturi sub 25 °C. La temperatură scăzută produsul poate cristaliza. În acest caz se încălzeşte uşor soluţia, până la dizolvare. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Cutie cu 20 flacoane din sticlă incoloră a câte 100 ml soluţie perfuzabilă Cutie cu 10 flacoane din sticlă incoloră a câte 250 ml soluţie perfuzabilă 5 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor A se utiliza numai soluţii limpezi, incolore, în ambalaje intacte. Se recomandă ca administrarea să se facă prin trusă de perfuzie cu filtru terminal. Soluţia rămasă neutilizată trebuie aruncată. Acest medicament este o soluţie aproape saturată şi, prin urmare, nu trebuie păstrat la temperaturi mai mici decât temperatura normală a camerei. Cristalele care s-ar fi putut forma în timpul păstrării se pot dizolva încălzind pur şi simplu flaconul. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ B. Braun Melsungen A.G. Carl - Braun - Strasse 1, 34212 Melsungen Germania 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 7641/2015/01-02 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2015 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI August 2023 6