AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6881/2014/01-02-03 Anexa 2 6882/2014/01-02-03 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI BROMAZEPAM LPH 1,5 mg comprimate BROMAZEPAM LPH 3 mg comprimate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ BROMAZEPAM LPH 1,5 mg Fiecare comprimat conţine bromazepam 1,5 mg. Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 116,46 mg. BROMAZEPAM LPH 3 mg Fiecare comprimat conţine bromazepam 3 mg. Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 114,96 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Comprimat BROMAZEPAM LPH 1,5 mg Comprimate de culoare albă, plate, cu margini intacte, având gravate pe una din feţe inscripţia „Bz“ şi cifrele „1,5“, separate printr-o linie mediană, cu diametrul de 9 mm. BROMAZEPAM LPH 3 mg Comprimate de culoare albă, plate, cu margini intacte, având gravate pe una din feţe inscripţia „Bz“ şi cifra „3“, separate printr-o linie mediană, cu diametrul de 9 mm. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul simptomatic al manifestărilor anxioase severe şi/sau invalidante, inclusiv anxietate posttraumatică şi asociată unor afecţiuni somatice severe sau dureroase. Prevenirea şi tratamentul deliriumului tremens şi a altor manifestări ale sindromului de sevraj alcoolic. 4.2 Doze şi mod de administrare Tratamentul va fi iniţiat folosind cea mai mică doză eficace. 1 Doze Adulţi Doza uzuală utilizată în practica terapeutică este cuprinsă între 3 mg şi 18 mg zilnic, administrată fracţionat. Ulterior, doza trebuie individualizată în funcţie de răspunsul clinic. În cazul afecţiunilor psihice, în funcţie de severitatea bolii: - în afecţiuni uşoare (tratate în ambulator) doza uzuală este cuprinsă între 3–18 mg bromazepam pe zi, administrată fracţionat, conform recomandărilor medicului. - în afecţiuni severe (care necesită spitalizare) doza uzuală este cuprinsă între 24–36 mg bromazepam pe zi, administrată fracţionat, conform recomandărilor medicului. Doza maximă zilnică este de 60 de mg; există o experienţă limitată privind utilizarea dozelor mai mari de 60 de mg zilnic. Durata tratamentului În general, tratamentul trebuie să fie cât mai scurt posibil şi trebuie reevaluat periodic, îndeosebi în cazul dispariţiei simptomelor. Durata totală a tratamentului nu trebuie să depăşească 8–12 săptămâni (pentru majoritatea pacienţilor), incluzând şi perioada de scădere treptată a dozei. În anumite cazuri, poate fi necesară prelungirea tratamentului. Acest lucru presupune reevaluarea periodică a stării clinice a pacientului. În funcţie de tipul afecţiunii tratate, durata tratamentului va fi: - anxietate: 8-12 săptămâni (incluzând şi perioada de scădere treptată a dozei); - profilaxia şi tratamentul delirium tremens: câteva zile (8-10 zile). - sindromul de sevraj alcoolic: 3-6 săptămâni. Vârstnici şi/sau pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică Pacienţii vârstnici necesită doze scăzute din cauza variaţiilor individuale în ceea ce priveşte sensibilitatea şi farmacocinetica; doza nu trebuie să depăşească jumătate din doza normală recomandată. Pacienţii cu insuficienţă renală şi/sau hepatică necesită doze scăzute din cauza variaţiilor individuale în ce priveşte sensibilitatea şi farmacocinetica. În cazul acestor categorii de pacienţi, se recomandă reevaluarea periodică a tratamentului şi întreruperea lui cât mai curând posibil. Bromazepam este contraindicat în insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.8). Copii Bromazepam LPH nu trebuie administrat copiilor cu vârsta mai mică de 12 ani. La copiii cu vârsta peste 12 ani, benzodiazepinele nu trebuie administrate fără o evaluare atentă a necesităţii de a face acest lucru; durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil. Mod de administrare BROMAZEPAM LPH se administrează oral, cu o cantitate suficientă de lichid. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la bromazepam, la alte benzodiazepine sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct.6.1 Miastenia gravis Insuficienţă respiratorie severă Sindrom de apnee în somn Insuficienţă hepatică severă (risc de encefalopatie hepatică) Copii cu vârsta sub 12 ani 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare 2 Toleranţa farmacologică După administrarea repetată, benzodiazepinelor. timp de câteva săptămâni, poate apare o reducere a eficacităţii Dependenţa Administrarea de benzodiazepine şi de medicamente cu acţiune similară benzodiazepinelor poate determina dezvoltarea dependenţei fizice şi psihice la aceste medicamente (vezi pct. 4.8). Riscul dependenţei creşte cu doza şi durata tratamentului; de asemenea, este mai mare la pacienţii cu existenţa unei dependenţe medicamentoase sau non-medicamentoase în antecedente, incluzând dependenţa de alcool etilic. Dependenţa apare în general după câteva săptămâni de tratament cu benzodiazepine. Depresia Benzodiazepinele acţionează în principal asupra componentei anxioase a depresiei. Benzodiazepinele nu trebuie utilizate pentru tratamentul depresiilor şi al psihozelor, deoarece pot să mascheze simptomele acestor afecţiuni dacă sunt administrate în monoterapie (depresia poate necesita terapie antidepresivă), putând creşte riscul suicidar în caz de depresie. Sindromul de sevraj Odată instalată dependenţa fizică, în cazul întreruperii bruşte a tratamentului, pot să apară simptomele sindromului de sevraj: cefalee, durere musculară, anxietate severă, stare de tensiune, agitaţie, confuzie şi iritabilitate. În cazuri severe, pot apare următoarele simptome: derealizare, depersonalizare, hiperacuzie, parestezii şi furnicături la nivelul extremităţilor , sensibilitate exagerată la diferiţi stimuli (lumină, zgomot şi contact fizic), halucinaţii sau convulsii (vezi pct. 4.8). Fenomenul de rebound După administrarea de lungă durată sunt posibile fenomene de rebound manifestate prin exacerbarea anxietăţii, pentru care a fost instituit tratamentul. Deoarece riscul manifestărilor de sevraj/manifestărilor de rebound este mai mare după întreruperea bruscă a tratamentului, se recomandă ca dozele să fie scăzute treptat. Amnezia anterogradă Benzodiazepinele pot induce amnezie anterogradă. Amnezia anterogradă poate să apară la administrarea dozelor terapeutice mai mari (dovedită la 6 mg), riscul crescând la doze mai mari. Efectele amnezice pot fi asociate cu comportament inadecvat. Manifestările apar cel mai frecvent la câteva ore după administrarea medicamentului şi de aceea, pentru reducerea riscului, pacienţii trebuie să se asigure că pot avea un somn neîntrerupt de 7-8 ore (vezi pct. 4.8). Reacţii paradoxale În special la copii şi vârstnici, la administrarea bromazepamului pot să apară reacţii paradoxale, cum sunt stare de agitaţie, agresivitate, tendinţă de suicid, agravarea insomniei, idei delirante, coşmaruri, simptome de tip psihotic, dezinhibiţie cu impulsivitate, euforie, amnezie anterogradă, sugestibilitate; apariţia acestora impune întreruperea tratamentului. Administrarea concomitentă de bromazepam cu alcool etilic şi/sau deprimante SNC Administrarea concomitentă de bromazepam cu alcool etilic şi/sau deprimante SNC trebuie evitată. Această asociere poate să accentueze efectele bromazepamului care pot include sedare severă, deprimare respiratorie şi/sau cardiovasculară relevantă clinic (vezi pct. 4.5). Pacienţii cu antecedente privind abuzul de alcool sau de medicamente Bromazepamul trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu antecedente privind abuzul de alcool sau de medicamente. Grupe speciale de pacienţi La pacienţii cu insuficienţă respiratorie, bromazepamul trebuie administrat cu prudenţă, datorită efectului său deprimant la nivelul sistemului nervos central. 3 În cazul pacienţilor vârstnici, datorită efectului miorelaxant al benzodiazepinelor, riscul de căderi, şi consecutiv, de fracturi de femur, este crescut. La pacienţii vârstnici se recomandă administrarea dozei minime eficace (vezi pct. 4.2). Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Asocieri nerecomandate - alcoolul etilic creşte efectul sedativ al benzodiazepinelor; scăderea vigilenţei creşte riscul accidentelor pentru conducătorii de vehicule şi pentru cei care folosesc utilaje. În timpul tratamentului cu benzodiazepine trebuie evitat consumul băuturilor alcoolice şi administrarea medicamentelor care conţin alcool etilic. Asocieri care necesită prudenţă Alte deprimante ale sistemului nervos central: derivaţi morfinici incluzând buprenorfina (analgezice şi antitusive), barbiturice, anumite antidepresive triciclice, antihistaminice H1 sedative, anxiolitice altele decât benzodiazepinele, neuroleptice, antihipertensive centrale (clonidină şi substanţe înrudite), talidomidă. Creşterea deprimării centrale poate avea consecinţe grave, în special pentru conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor. Cisaprida: creştere temporară a efectului sedativ al benzodiazepinelor, datorită unei absorbţii mai rapide a acestora. Scăderea vigilenţei poate face periculoase conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor. Clozapina: asocierea clozapinei cu benzodiazepine creşte riscul de colaps cu stop respirator şi/sau cardiac. Deprimante neuromusculare (curarizante, miorelaxante centrale): efect aditiv sinergic cu benzodiazepinele. Cimetidina poate prelungi timpul de înjumătăţire al bromazepamului. Asocierea cu analgezice narcotice favorizează instalarea dependenţei psihice prin amplificarea euforiei. Alte benzodiazepine anxiolitice sau hipnotice: asocierea benzodiazepinelor creşte riscul dezvoltării unui sindrom de abstinenţă. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea În timpul sarcinii sau alăptării se recomandă administrarea benzodiazepinelor numai dacă aceasta este considerată esenţială de către medic. Studiile efectuate cu benzodiazepine la animale au demonstrat efecte minore asupra feţilor, în timp ce câteva studii au raportat o tulburare comportamentală târzie la puii expuşi in utero. Dacă medicamentul este prescris femeilor aflate în perioadă fertilă, acestea trebuie avertizate să contacteze medicul cu privire la întreruperea administrării medicamentului dacă intenţionează să rămână gravide sau dacă se suspectează o sarcină. Dacă, din motive medicale întemeiate, medicamentul este administrat în ultimul trimestru al sarcinii sau în timpul travaliului, pot fi aşteptate efecte asupra nou-născutului, de exemplu, hipotermie, hipotonie musculară sau insuficienţă respiratorie moderată, determinate de efectele farmacologice ale substanţei active. Mai mult, copiii născuţi de mame care au urmat tratament cronic cu benzodiazepine în timpul ultimului trimestru de sarcină pot dezvolta dependenţă fizică şi pot prezenta un risc de apariţie a simptomelor sindromului de întrerupere în perioada postnatală. 4 Deoarece benzodiazepinele pot trece în laptele matern, nu se recomandă administrarea acestora mamelor care alăptează. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Sedarea, amnezia, afectarea capacităţii de concentrare şi a funcţiei musculare pot influenţa negativ capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Dacă durata somnului este insuficientă, poate creşte probabilitatea afectării stării de vigilenţă (vezi pct. 4.5). Pacienţii trebuie atenţionaţi că alcoolul poate intensifica orice tulburare şi, de aceea, trebuie evitat în timpul tratamentului cu benzodiazepine. 4.8 Reacţii adverse Frecvenţele de apariţie a reacţiilor adverse sunt definite utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1.000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10.000 şi < 1/1.000), foarte rare (< 1/10.000), cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile). Bromazepam este bine tolerat în doze terapeutice. Pot apărea următoarele reacţii adverse: Tulburări psihice: Cu frecvenţă necunoscută: stare de confuzie, tulburări emoţionale. Aceste fenomene apar predominant la începutul tratamentului şi se remit în general la continuarea tratamentului. Au fost raportate ocazional tulburări ale libidoului. Depresie: depresia preexistentă poate deveni manifestă în timpul administrării de benzodiazepine. În timpul tratamentului cu benzodiazepine sau cu medicamente cu acţiune similară benzodiazepinelor, apar reacţii paradoxale cum sunt nelinişte, agitaţie, iritabilitate, agresivitate, iluzie, furie, coşmaruri, halucinaţii, psihoze, comportament inadecvat şi alte reacţii adverse comportamentale. Dacă acestea apar, administrarea medicamentului trebuie întreruptă. Aceste reacţii sunt mai probabile la copii şi vârstnici. Dependenţă: administrarea cronică (chiar în doze terapeutice) poate determina dezvoltarea dependenţei fizice şi psihice: întreruperea tratamentului poate determina sevraj sau fenomene de rebound (vezi pct. 4.4). Tulburări ale sistemului nervos: Cu frecvenţă necunoscută: somnolenţă, cefalee, ameţeli, reducerea vigilenţei, ataxie. Aceste fenomene apar predominant la începutul tratamentului şi se remit în general, la continuarea tratamentului. Amnezia anterogradă poate să apară la administrarea dozelor terapeutice, riscul crescând la doze mai mari. Efectele amnezice pot fi asociate cu comportamentul inadecvat (vezi pct. 4.4). Tulburări oculare: Cu frecvenţă necunoscută: diplopie, apare la iniţierea tratamentului şi se remite în general, la continuarea tratamentului. Tulburări acustice şi vestibulare: Frecvenţă necunoscută: vertij. Tulburări vasculare: Frecvenţă necunoscută: hipotensiune arterială. Tulburări gastro-intestinale: Cu frecvenţă necunoscută: au fost raportate ocazional tulburări gastro-intestinale. Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: Cu frecvenţă necunoscută: au fost raportate ocazional reacţii cutanate. 5 Tulburări musculoscheletice şi ale ţesutului conjunctiv: Cu frecvenţă necunoscută: hipotonie musculară, acest fenomen apare predominant la începutul tratamentului şi dispare în mod obişnuit la continuarea tratamentului. Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: Cu frecvenţă necunoscută: fatigabilitate; acest fenomen apare predominant la începutul tratamentului şi dispare în mod obişnuit la continuarea tratamentului. Cu frecvenţă necunoscută: pacienţii vârstnici, cărora li se administrează benzodiazepine prezintă un risc crescut de căzături şi fracturi. Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: Cu frecvenţă necunoscută: deprimare respiratorie. Tulburări cardiace: Cu frecvenţă necunoscută: insuficienţă cardiacă, incluzând stop cardiac. Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro . 4.9 Supradozaj Simptome Benzodiazepinele determină frecvent somnolenţă, ataxie, dizartrie şi nistagmus. Supradozajul cu Bromazepam LPH este rareori ameninţător de viaţă dacă medicamentul este administrat în monoterapie, dar poate conduce la areflexie, apnee, hipotensiune, depresie cardiorespiratorie şi comă. Coma, dacă apare, durează de obicei câteva ore, dar la vârstnici aceasta poate dura mai mult şi poate fi ciclică. La pacienţii cu boli respiratorii, benzodiazepinele determină deprimare respiratorie mult mai severă. Benzodiazepinele potenţează efectul altor medicamente deprimante ale sistemului nervos central, inclusiv alcool. Tratament Monitorizarea semnelor vitale ale pacientului şi instituirea măsurilor de suport sunt indicate în funcţie de starea clinică a pacientului. În particular, pacienţii pot necesita tratament simptomatic pentru efectele cardiorespiratorii sau ale sistemului nervos central. Absorbţia ulterioară trebuie prevenită utilizând o metodă adecvată, de exemplu administrarea de cărbune activat în decurs de 1-2 ore. Pentru pacienţii somnolenţi, dacă este utilizat cărbunele activat, este absolut necesară protecţia căilor respiratorii. În cazul unei ingestii mixte, trebuie luat în considerare lavajul gastric, însă nu ca o măsură de rutină. Dacă deprimarea SNC este severă, trebuie luată în considerare administrarea de flumazenil, un antagonist al benzodiazepinelor. Acesta trebuie administrat doar sub o atentă monitorizare. Are un timp de înjumătăţire scurt (aproximativ o oră), prin urmare pacienţii cărora li se administrează flumazenil vor necesita monitorizare după ce efectele sale au dispărut. Flumazenilul trebuie utilizat cu extremă precauţie în prezenţa medicamentelor care reduc pragul convulsivant (de exemplu antidepresivele triciclice). A se vedea informaţiile de prescriere ale flumazenilului pentru informaţii suplimentare privind administrarea corectă a acestui medicament. 6 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: psiholeptice, anxiolitice, benzodiazepine şi derivaţi, codul ATC: N05BA08 Bromazepamul este un anxiolitic benzodiazepinic. Bromazepamul are următoarele acţiuni: anxiolitică, sedativă, hipnotică, miorelaxantă şi anticonvulsivantă. Aceste efecte sunt rezultatul acţiunii de tip agonist specific la nivelul unor receptori centrali incluşi în complexul “receptorilor macromoleculari GABA-OMEGA” (denumiţi şi BZD1 şi BZD2), care modulează deschiderea canalelor pentru clor; ca urmare, creşte influxul clorului, cu hiperpolarizare a membranei celulare neuronale. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Absorbţie După administrarea orală, bromazepamul este rapid absorbit din tractul gastrointestinal. Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse de obicei în decurs de 2 ore de la administrarea orală a bromazepamului. Biodisponibilitatea absolută (faţă de soluţia i.v.) şi relativă (faţă de soluţia orală) a comprimatului este de 60%, respectiv de 100%. Distribuţie În medie, 70% din bromazepam este legat de proteinele plasmatice. Volumul de distribuţie este 50 litri. Concentraţiile plasmatice la starea de echilibru sunt atinse în aproximativ 5-9 zile. Metabolizare Bromazepamul este metabolizat în ficat. Cantitativ, predomină doi metaboliţi: 3-hidroxibromazepam şi 2-(2- amino-5-bromo-3-hidroxibenzoil)-piridină. Metaboliţii bromazepamului nu contribuie semnificativ la efectele medicamentului. Eliminare Eliminarea pe cale urinară a bromazepamului sub formă nemodificată şi a glucuronoconjugaţilor 3-hidroxibromazepam şi 2-(2-amino-5-bromo-3-hidroxibenzoil)-piridină reprezintă 2%, 27%, respectiv 40% din doza administrată. Bromazepamul are un timp de înjumătăţire prin eliminare de aproximativ 20 ore (între 16 şi 30 ore, aproximativ). Clearance-ul este 40 ml/min. Proprietăţile farmacocinetice la grupe speciale de pacienţi Timpul de înjumătăţire prin eliminare poate fi prelungit la vârstnici (vezi pct. 4.2). 5.3 Date preclinice de siguranţă Carcinogenitate Studiile de carcinogenitate desfăşurate la şobolani nu au adus nicio dovadă a potenţialului carcinogen pentru bromazepam. Mutagenitate Bromazepam nu a fost genotoxic în testele in vitro şi in vivo. Afectarea fertilităţii Administrarea zilnică, pe cale orală, a bromazepam nu a avut niciun efect asupra fertilităţii şi performanţelor de reproducere la şobolani. Teratogenitate Atunci când bromazepam a fost administrat femelelor şobolan gestante, au fost observate creşteri ale mortalităţii fetale, o creştere a procentului de feţi morţi şi o scădere a supravieţuirii puilor. În studiile asupra embriotoxicităţii/teratogenităţii nu a fost detectat niciun efect teratogen până la o doză de 125 mg/kg/zi. 7 După administrarea orală la iepuroaice gestante a unor doze de până la 50 mg/kg/zi au fost observate o reducere a creşterii ponderale a mamei, o reducere a greutăţii fetale şi o creştere a incidenţei resorbţiilor. Toxicitate cronică În studiile toxicologice pe termen lung nu au fost observate deviaţii de la normal, cu excepţia creşterii greutăţii ficatului. Examinarea histopatologică a arătat hipertrofie hepatocelulară centrolobulară, care a fost considerată indicator al inducţiei enzimatice de către bromazepam. Efectele adverse observate după administrarea de doze mari au fost sedare uşoară până la moderată, ataxie, crize convulsive izolate, de scurtă durată, creşterea ocazională a fosfatazei alcaline serice şi o creştere la limită a GPT serice (ALT). 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Lactoză monohidrat Celuloză microcristalină Amidon de porumb Talc Stearat de magneziu 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 4 ani. 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Fără cerinţe speciale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Labormed Pharma S.A. Bd. Theodor Pallady nr. 44 B, sector 3, Bucureşti, România 8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 6881/2014/01-02-03 6882/2014/01-02-03 8 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Septembrie 2014. 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Februarie, 2015 9