AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 14814/2022/01 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI NORFLOXACIN LAROPHARM 400 mg comprimate filmate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare comprimat filmat conţine norfloxacină 400 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Comprimat filmat. Comprimate filmate biconvexe, cu diametru 12 mm, având gravate pe una din feţe un şanţ median, de culoare galbenă. Linia mediană nu este destinată ruperii comprimatului. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Norfloxacin Laropharm este indicat în tratamentul infecţiilor cu germeni sensibili la norfloxacină. Acestea includ: - cistită acută necomplicată – în cistita acută necomplicată, Norfloxacin Laropharm trebuie utilizat numai atunci când se consideră inadecvată utilizarea altor medicamente antibacteriene care sunt recomandate frecvent pentru tratamentul infecțiilor respective. - prostatită bacteriană. - infecții acute la nivelul tractului urinar la bărbați. - uretrită gonococică și cervicită gonococică determinate de Neisseria gonorrhoeae susceptibilă la tratament. Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene. Se recomandă efectuarea antibiogramei înainte de iniţierea tratamentului, deşi tratamentul poate fi început înainte ca rezultatele antibiogramei să fie disponibile. 4.2 Doze şi mod de administrare Pentru administrare orală. Doze Copii şi adolescenţi Nu este indicată administrarea de norfloxacină la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.3.). Adulţi 1 În cistite acute necomplicate: 800 mg norfloxacină pe zi, în 2 prize, timp de 3 zile. În prostatite bacteriene și în alte infecții acute la nivelul tractului urinar la adulți: 800 mg norfloxacină pe zi, în 2 prize; durata tratamentului trebuie individualizată în funcţie de afecţiune. Vârstnici La vârstnicii care au funcţia renală normală, se pot administra aceleaşi doze de norfloxacină ca şi la adulţii cu funcţie renală normală. În absenţa insuficienţei renale nu sunt necesare modificări ale dozei. În cazul insuficienţei renale (clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min şi 1,73 m2), se recomandă 400 mg norfloxacină o dată pe zi. Pacienţi cu insuficienţă renală: În cazul pacienţilor cu insuficienţă renală având clearance-ul creatininei mai mare de 30 ml/min şi 1,73 m2, dar care nu necesită hemodializă, dozele zilnice de norfloxacină sunt cele recomandate la adulţi. Nu există date disponibile privind administrarea norfloxacinei la valori ale clearance-ului creatininei mai mici de 30 ml/min/1,73 m2. Mod de administrare: Prezenţa alimentelor în stomac poate să scadă uşor sau să întârzie absorbţia norfloxacinei. De aceea, norfloxacina trebuie administrată în condiţii de repaus alimentar, cu o cantitate suficientă de apă (cu o oră înainte de masă sau cu 2 ore după masă). Nu trebuie administrată cu lapte sau produse lactate. Se recomandă un interval de 2 ore între administrarea comprimatelor filmate de norfloxacină şi utilizarea de multivitamine, medicamente conţinând fer sau zinc, magneziu sau aluminiu, sucralfat sau didanozină, care reduc absorbţia de norfloxacină (vezi şi pct. 4.5.). 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la norfloxacină sau la un alt chimioterapic din grupa chinolonelor sau la oricare dintre excipienţii produsului enumeraţi la pct. 6.1. Tendinopatie determinată de fluorochinolone în antecedente (vezi pct.4.4 si 4.8) Copii şi adolescenţi în perioada de creştere datorită lipsei experienţei de utilizare a medicamentului la aceste grupe de vârstă, precum şi datorită faptului că posibilitatea leziunilor cartilajelor articulare de creştere nu poate fi exclusă. Sarcină şi alăptare (vezi pct. 4.6) 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Utilizarea norfloxacinei trebuie evitată la pacienții care au prezentat în trecut reacții adverse grave la utilizarea medicamentelor care conțin chinolone sau fluorochinolone (vezi pct. 4.8). Tratamentul acestor pacienți cu norfloxacină trebuie inițiat numai în absența unor opțiuni alternative de tratament și după evaluarea atentă a raportului beneficiu/risc (vezi și pct. 4.3). Disecție și anevrisme de aortă, regurgitare la nivelul valvei cardiace / incompetență a valvei cardiace Studiile epidemiologice raportează un risc crescut de anevrism și disecție de aortă, mai ales la pacienții vârstnici, și de regurgitare la nivelul valvei aortice și valvei mitrale după administrarea de fluorochinolone. S-au raportat cazuri de disecție și anevrisme de aortă, uneori complicate de ruptură (inclusiv cazuri letale), precum și cazuri de regurgitare la nivelul unei valve cardiace/incompetență a uneia dintre valvele cardiace la pacienții cărora li s-au administrat fluorochinolone (vezi pct. 4.8). Prin urmare, fluorochinolonele trebuie utilizate numai după o evaluare atentă a raportului beneficiu-risc și după luarea în considerare a altor opțiuni terapeutice la pacienții cu antecedente heredocolaterale cunoscute de boală anevrismală, ori de boală congenitală de valvă cardiacă sau la pacienții diagnosticați cu anevrism aortic și/sau disecție de aortă ori boală valvulară cardiacă sau în prezența altor factori de risc sau afecțiuni predispozante pentru apariția: 2 - atât a unui anevrism și a unei disecții de aortă, cât și a regurgitării la nivelul unei valve cardiace / incompetenței unei valve cardiace (de exemplu, tulburări ale țesutului conjunctiv, precum sindrom Marfan sau sindrom Ehlers-Danlos, sindrom Turner, boala Behcet, hipertensiune arterială, poliartrită reumatoidă) sau, în plus, - anevrism și disecție de aortă (de exemplu, tulburări vasculare, precum arterită Takayasu sau arterită cu celule gigante, ateroscleroză diagnosticată sau sindrom Sjögren) sau, în plus- regurgitării la nivelul unei valve cardiace / incompetenței unei valve cardiace (de exemplu, endocardită infecțioasă). De asemenea, riscul de disecție și anevrisme de aortă, precum și de ruptură, poate fi crescut la pacienții tratați concomitent cu corticosteroizi cu administrare sistemică. În caz de dureri abdominale, toracice sau dorsalgii apărute brusc, pacienții trebuie sfătuiți să se adreseze imediat unui medic dintr-un serviciu de urgență. Pacienții trebuie instruiți să solicite imediat asistență medicală în caz de dispnee acută, palpitații cardiace nou apărute sau apariție a unui edem la nivelul abdomenului sau al extremităților inferioare. Reacţii de fotosensibilizare au fost observate la pacienţii care sunt expuşi la lumină solară puternică sau la raze UV artificiale în timpul tratamentului cu norfloxacină. Trebuie evitată expunerea la lumină solară puternică. Dacă apar reacţii de fotosensibilizare tratamentul trebuie întrerupt. Reacții adverse grave la medicament, prelungite, invalidante și posibil ireversibile La pacienții cărora li s-au administrat chinolone și fluorochinolone, indiferent de vârsta acestora și de factorii de risc preexistenți, au fost raportate cazuri foarte rare de recții adverse grave la medicament, prelungite (care persistă timp de luni sau ani), invalidante și posibil ireversibile, care afectează diferite sisteme din organism, uneori fiind implicate mai multe sisteme (musculo-scheletic, nervos, psihic și senzitiv). Administrarea norfloxacinei trebuie oprită imediat, la primele semne sau simptome ale unei reacții adverse grave, iar pacienții trebuie sfătuiți să se adreseze medicului curant pentru recomandări. Tendinită și ruptură de tendon Tendinita și ruptura de tendon (mai ales la nivelul tendonului lui Ahile, fără a se limita la acesta), uneori bilaterală, poate surveni în primele 48 de ore de la inițierea tratamentului cu chinolone și fluorochinolone, apariția acestora fiind raportată chiar și timp de până la câteva luni de la oprirea tratamentului. Riscul de tendinită și ruptură de tendon este crescut la pacienții vârstnici, la pacienții cu insuficiență renală, la pacienții cu transplant de organ solid și la cei tratați concomitent cu corticosteroizi. Prin urmare, utilizarea concomitentă de corticosteroizi trebuie evitată. La primul semn de tendinită (de exemplu umflare însoțită de durere, inflamație), tratamentul cu norfloxacin trebuie oprit și trebuie avut în vedere un tratament alternativ. Membrul (membrele) afectat(e) trebuie tratat(e) în mod corespunzător (de exemplu prin imobilizare). Nu trebuie utilizați corticosteroizi dacă apar semne de tendinopatie. Neuropatie periferică La pacienții tratați cu chinolone și fluorochinolone au fost raportate cazuri de polineuropatie senzorială sau senzorial-motorie care determină parestezie, hipoestezie, disestezie sau slăbiciune. Pacienții tratați cu norfloxacină trebuie sfătuiți să informeze medicul, înainte de a continua tratamentul, în cazul în care apar simptome de neuropatie, cum sunt durere, senzație de arsură, furnicături, amorțeală, slăbiciune, în scopul de a preveni apariția unei afecțiuni potențial ireversibile. (vezi pct. 4.8) Norfloxacina va fi utilizată cu precauţie la persoane cu diferite afecţiuni neurologice, ateroscleroză cerebrală, epilepsie, sau alte afecţiuni care predispun la convulsii. Dacă pe parcursul tratamentului cu norfloxacină apar semne clinice de afectare a sistemului nervos (convulsii, agitaţie psihomotorie, cefalee, creşterea tensiunii intracraniene, psihoză toxică), administrarea medicamentului va fi întreruptă şi se vor institui măsurile terapeutice adecvate. Norfloxacina trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţii care suferă de miastenia gravis. În timpul tratamentului, microorganismele patogene iniţial sensibile pot dezvolta o rezistenţă specifică la norfloxacină, ceea ce impune o reconsiderare a măsurilor terapeutice. 3 În timpul tratamentului, poate să apără suprainfecţie cu microorganisme rezistente (Clostridium difficile, Candida). La pacienţii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază, în timpul tratamentului cu chinolone, incluzând şi norfloxacina s-au raportat, rar, reacţii hemolitice. tratamentul cu unele chinolone a fost asociat cu prelungirea Tulburări cardiace Foarte rar, intervalului QT pe electrocardiogramă şi cazuri izolate de aritmie – extrem de rar chiar torsada vârfurilor. Ca şi la alte medicamente care prelungesc intervalul QT se recomandă prudenţă în administrarea norfloxacinei la pacienţii: - sindrom QT prelungit congenital - administrarea concomitentă a medicamentelor cunoscute pentru prelungirea intervalului QT (de exemplu antiaritmice clasa IA şi III, antidepresive triciclice, macrolide, antipsihotice) - dezechilibru electrolitic necorectat (de exemplu hipopotasemie, hipomagneziemie) - vârstnici - boli cardiace (de exemplu insuficienţă cardiacă, infarct miocardic, bradicardie) (vezi pct. 4.5, pct. 4.8, pct. 4.9) 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Anticoagulante orale: norfloxacina potenţează efectele anticoagulantelor orale prin deplasarea acestora de pe situsurile de legare de proteinele plasmatice şi predispune la hemoragii, ceea ce face necesară monitorizarea timpului de protrombină şi ajustarea dozelor de anticoagulant. Teofilină: norfloxacina creşte concentraţia plasmatică a teofilinei putând să apară semnele clinice ale supradozajului cu teofilină. De aceea, trebuie avută în vedere monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale teofilinei şi ajustarea corespunzătoare a dozei. Fenbufen: date din studii non-clinice arată că administrarea concomitentă a chinolonelor cu fenbufen poate determina apariţia convulsiilor. De aceea această asociere trebuie evitată. Ciclosporină: concentraţia plasmatică a ciclosporinei creşte, făcând necesară ajustarea dozelor şi monitorizarea concentraţiei plasmatice. Cafeină: norfloxacina creşte concentraţia plasmatică a cafeinei prin diminuarea metabolizării hepatice a acestei substanţe. Nitrofurantoină: între cele două substanţe apare un antagonism, similar celui care apare între nitrofurantoină şi alte medicamnete din grupul chinolonelor. Probenecid: administrarea concomitentă nu modifică concentraţia plasmatică a norfloxacinei, dar scade excreţia sa urinară. Didanozină: didanozina nu trebuie administrată concomitent cu nici o fluorochinolonă, deoarece poate reduce absorbţia digestivă a acestora. Glibenclamida: la administrarea concomitentă cu norfloxacină, a fost raportat un efect crescut al derivatului de sulfoniluree, putând determina hipoglicemie severă. Se recomandă monitorizarea glicemiei în cazul administrării concomitente. Corticosteroizi: administrarea concomitentă de chinolone şi corticosteroizi poate creşte riscul de tendinită sau ruptură de tendon. Medicamentele care conţin multivitamine, fier sau zinc, antiacidele sau sucralfatul nu trebuie administrate concomitent cu norfloxacina. Acestea trebuie administrate la interval de minim 2 ore de norfloxacină, 4 deoarece pot interfera cu absorbţia substanţei active, determinând scăderea concentraţiilor plasmatice sau urinare de norfloxacină. Norfloxacina, similar altor fluorochinolone, trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cărora li se administrează medicamente cunoscute că prelungesc intervalul QT (de exemplu antiaritmice clasa IA şi III, antidepresive triciclice, macrolide, antipsihotice). (vezi pct. 4.4.). 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina Studiile efectuate la animale nu au evidenţiat efecte teratogene. În absenţa efectelor teratogene la animale, un efect malformativ la om nu este de aşteptat. Până în prezent utilizarea norfloxacinei la gravide într-un număr mic de cazuri nu a determinat efecte malformative sau fetotoxice. Totuşi, absenţa acestui risc poate fi evidenţiată numai prin studii epidemiologice. Pe de altă parte, la copii, în caz de administrare postnatală au fost evidenţiate afectări articulare legate de administrarea de chinolone. Datorită riscului afectării articulare după administrarea postanatală nu se recomandă administrarea fluorochinolonelor în timpul sarcinii. Alăptarea În timpul alăptării este contraindicată administrarea norfloxacinei, deoarece aceasta este excretată în laptele matern. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Norfloxacin Laropharm nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje, dar pacienţii trebuie avertizaţi asupra posibilelor reacţii adverse care pot să apară (vertij, crize convulsive, halucinaţii). 4.8 Reacţii adverse Rezumatul profilului de siguranţă Cele mai frecvente reacţii adverse raportate la administrarea norfloxacinei sunt tulburări gastro-intestinale, ale sistemului nervos, psihice şi cutanate şi includ greaţă, cefalee, ameţeli, erupţii cutanate, pirozis, dureri/crampe abdominale şi diaree. Mai puţin frecvent s-au raportat: anorexie, tulburări de somn, depresie, anxietate/nervozitate iritabilitate, euforie, dezorientatre, halucinaţii, tinitus şi hiperlacrimare. Lista tabelară a reacţiilor adverse Reacţiile adverse sunt clasificate pe aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă. Frecvenţa este definită utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100), rare (≥ 1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Mai puţin frecvente Tulburări hematologice şi limfatice Tulburări ale sistemului imunitar eozinofilie, Reacţii adverse Leucopenie, scăderea hematocritului. Anemie hemolitică, uneori asociată cu deficit de glucozo- 6-fosfat-dehidrogenază. neutropenie, trombopenie, Reacţii de hipersensibilitate, inclusiv reacţii anafilactice, dispnee, vasculită, urticarie, artrită, mialgii, artralgii, nefrită interstiţială Reacţii anafilactice/anafilactoide(vezi pct.4.4.) Edem Quincke şi urticarie 5 Rare Rare Foarte rare Aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Mai puţin frecvente Tulburări ale sistemului nervos* Rare Reacţii adverse Cefalee, vertij, tulburări de somn, depresie, anxietate/nervozitate, convulsii Parestezii, insomnii, polineuropate inclusiv sindromul Guillain-Barré şi convulsii, , posibilă exacerbare a miasteniei gravis(vezi pct.4.4) tremurături, mioclonii, polinevrite Tulburări oculare* Rare Tulburări de vedere, epifora Rare Palpitații Tulburări cardiace** Cu frecvenţă necunoscută Aritmie ventriculară şi torsada vârfurilor (raportată în special la pacienţii cu factori de risc pentru prelungirea intervalului QT), prelungirea intervalului QT pe ECG (vezi pct. 4.4 şi 4.9). Tulburări gastro- intestinale Tulburări hepato-biliare Afecţiuni cutanate sau ale ţesutului subcutanat Tulburări ale aparatului genital Tulburări musculo- scheletice şi ale ţesutului conjunctiv* Tulburări renale şi ale căilor urinare Mai puţin frecvente Rare Mai puţin frecvente Rare Mai puţin frecvente Rare Foarte rare Mai puţin frecvente Rare Foarte rare Mai puţin frecvente: Rare Greaţă, pirozis, dureri/spasme abdominale, vărsături, anorexie, diaree, xerostomie, constipaţie, flatulenţă, dispepsie Disfagie, tulburări ale gustului. Creşterea valorilor serice ale enzimelor hepatice (ASAT, ALAT), a lactatdehidrogenazei şi a bilirubinemiei. pseudomembranoasă, pancreatită, fosfatazei creşterea alcaline, colită Hepatită, icter, inclusiv icterul colestatic. Erupţii cutanate Eritem multiform (sindrom Stevens–Johnson), dermatită exfoliativă, prurit, fotosensibilizare(vezi pct.4.4) Necroză epidermică toxică (sindrom Lyell). Vulvo-vaginită, suprainfecţie cu Candida. Artrite, mialgie, artralgie, tendinite, exacerbarea miasteniei gravis Rupturi de tendon(tendonul achilian)(vezi pct.4.4) Creşterea creatininemiei. Creşterea valorilor serice ale ureei, insuficienţă renală. * Au fost raportate cazuri foarte rare de reacții adverse grave la medicament, prelungite (până la luni și ani), invalidante și posibil ireversibile, care afectează câteva, uneori mai multe aparate, sisteme și organe și simțuri (inclusiv reacții precum tendinită, ruptură de tendon, artralgie, durere la nivelul extremităților, tulburări ale mersului, neuropatii asociate cu parestezie, depresie, oboseală, afectare a memoriei, tulburări ale somnului și afectare a auzului, vederii, gustului și mirosului), în asociere cu utilizarea chinolonelor și fluorochinolonelor, în unele cazuri indiferent de factorii de risc preexistenți (vezi și pct. 4.4). ** S-au raportat cazuri de disecție și anevrisme de aortă, uneori complicate de ruptură (inclusiv cazuri letale), precum și cazuri de regurgitare la nivelul unei valve cardiace / incompetență a uneia dintre valvele cardiace la pacienții cărora li s-au administrat fluorochinolone (vezi pct. 4.4). 6 Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro 4.9 Supradozaj Simptomatologie Supradozajul poate produce mai ales greaţă, vărsături, diaree, iar, în cazuri severe, de asemenea, ameţeli, oboseală, confuzie şi convulsii. Tratament În caz de supradozaj se recomandă lavaj gastric sau provocarea vărsăturilor, supraveghere clinică, tratament de susţinere a funcţiilor vitale, hidratare adecvată. În cazul supradozajului, se instituie tratament simptomatic. Trebuie monitorizată ECG, datorită posibilităţii de prelungire a intervalului QT. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: antibiotice de uz sistemic, chinolone antibacteriene, fluorochinolone, codul ATC: J01MA06 Mecanism de acţiune Norfloxacina inhibă sinteza acidului dezoxiribonucleic bacterian, având efect bactericid. Norfloxacina acţionează asupra Escherichia coli, inhibând ADN giraza, enzimă bacteriană, influenţând procesele de supraspiralare, relaxare şi desfacere a catenei duble a ADN. Rar se observă apariţia rezistenţei datorată mutaţiilor spontane. Enterobacteriile dezvoltă rareori rezistenţă. Rezistenţa apare mai frecvent la Pseudomonas aeruginosa şi la tulpinile meticilino-rezistente de stafilococi. Rezistenţa nu este mediată de plasmide. Este rezultatul unor mutaţii succesive la nivelul genelor care codifică ADN-giraza şi topoizomeraza IV, ţintele acţiunii chinolonelor. Mecanisme suplimentare ale rezistenţei includ mutaţii la nivelul proteinelor membranare celulare, care modifică permeabilitatea şi mecanismele pompelor de eflux. Între norfloxacină şi alte fluorochinolone poate apărea rezistenţă încrucişată. Efecte farmacodinamice Norfloxacina este un agent antibacterian din clasa chinolonelor. Atomul de fluor din poziţia 6 îi conferă activitate antibacteriană asupra germenilor Gram-negativi, iar gruparea piperazinil din poziţia 7 îi conferă acţiunea antipseudomonas. Eficacitate şi siguranţă Norfloxacina este un excelent antiseptic urinar. Nu este utilizată în infecţiile sistemice. Norfloxacina are un spectru larg antibacterian asupra germenilor aerobi Gram-pozitivi şi Gram-negativi. Eficacitatea antimicrobiană este redusă la un pH scăzut şi la concentraţii mari de ioni de magneziu.Spectrul antibacterian natural al norfloxacinei cuprinde: - specii sensibile în mod obişnuit: Escherichia coli, Proteus mirabilis, Proteus indol pozitiv, Morganella morganii (Proteus morganii), Klebsiella, Enterobacter, Serattia, Citrobacter, Edwardsiella tarda, Hafnia, Pseudomonas aeruginosa, Flavobacterium, Staphylococcus aureus şi saprophiticus, Shigella, Salmonella 7 typhi, Campylobacter parahemolyticus, Bacillus cereus, Neisseria gonorrhoeae producătoare sau nu de penicilinază, Haemophilus influenzae; - specii care pot fi sensibile: Enterococus, Ureaplasma urealyticum; - specii rezistente în mod obişnuit: germeni anaerobi – Actinomyces, Fusobacterium, Bacteroides, Clostridium altele decât C. perfrigens. Norfloxacina prezintă antagonism faţă de nitrofurantoină. Datorită structurii chimice norfloxacina este activă pe germenii rezistenţi la acid nalidixic şi la derivaţii chimici asemănători. Nu s-a observat rezistenţă încrucişată la norfloxacină şi derivaţii asemănători: acid nalidixic, acid oxolinic, cinoxacină, flumechină şi acid pipemidic. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Absorbţie După administrare orală, norfloxacina se absoarbe rapid în proporţie de 35 – 40%. Concentraţia plasmatică maximă este mai scăzută dacă se administrează în timpul mesei. Timpul de înjumătăţire plasmatică este de aproximativ 2 – 4 ore. Norfloxacina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie mai mică de 15%. Distribuţie După administrarea orală norfloxacina se distribuie în: zona corticală a rinichiului; bilă; lichidul prostatic; lichidul amniotic. Metabolizare Au fost identificaţi 6 produşi de metabolizare ai norfloxacinei, care posedă activitate antimicrobiană similară norfloxacinei, la un nivel scăzut faţă de aceasta. Eliminare Norfloxacina se excretă pe cale renală: 70% sub formă nemetabolizată şi 30% sub formă de metaboliţi. Excreţia renală se datorează unei filtrări glomerulare şi a unei secreţii tubulare; clearance-ul renal este aproximativ 275 ml/minut – 320 ml/minut. Conform datelor din literatură, după o doză unică de 400 mg concentraţia urinară atinge o valoare mai mică de 200 g/ml la voluntarii sănătoşi şi rămâne mai mare de 30 g/ml timp de cel puţin 12 ore. Activitatea bactericidă a norfloxacinei nu este influenţată de pH-ul urinei. 5.3 Date preclinice de siguranţă Studiile de teratogenicitate efectuate la şoareci şi şobolani şi studiile asupra fertilităţii la şoareci în urma administrării unor doze de 30-50 de ori mai mari decât dozele recomandate la om, nu au demonstrat efect teratogen şi toxic fetal. Embriotoxicitatea a fost observată la iepuri la doze de 100 mg/kg corp/zi. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Nucleu: Celuloză microcristalină Amidon de porumb Povidonă K 30 Dioxid de siliciu coloidal anhidru Carmeloză sodică Amidonglicolat de sodiu tip A Stearat de magneziu Film: 8 Opadry II Yellow 85F22192 care conţine: Alcool polivinilic parţial hidrolizat Dioxid de titan (E 171) Macrogol 3350) Oxid galben de fer (E 172) Talc Galben de chinolină lac de aluminiu (E 104) Oxid negru de fer (E 172) 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 2 ani 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină şi umiditate. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Cutie cu un blister din PVC/Al cu 10 comprimate filmate. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Fără cerinţe speciale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ S.C. LAROPHARM S.R.L., Şoseaua Alexandriei nr. 145A, Bragadiru, judeţul Ilfov, România Tel/Fax: +4 021 369 32 02/03/06 e-mail: contact@laropharm.ro 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 14814/2022/01 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data reînnoirii autorizației: Decembrie 2022 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Decembrie 2022 Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro . 9