1 AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7489/2015/01-02-03-04-05 Anexa 2 NR. 7490/2015/01-02-03-04-05 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Zevesin 5 mg comprimate filmate Zevesin 10 mg comprimate filmate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Zevesin 5 mg Fiecare comprimat filmat conţine succinat de solifenacină 5 mg, corespunzător la solifenacină 3,8 mg. Excipient cu efect cunoscut: Fiecare comprimat conţine lactoză monohidrat 149,05 mg. Zevesin 10 mg Fiecare comprimat filmat conţine succinat de solifenacină 10 mg, corespunzător la solifenacină 7,5 mg. Excipient cu efect cunoscut: Fiecare comprimat conţine lactoză monohidrat 298,10 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Comprimat filmat. Zevesin 5 mg: Comprimate filmate lenticulare, de culoare albă până la gălbuie, cu diametrul de 8,0-8,2 mm. Zevesin 10 mg: Comprimate filmate lenticulare, de culoare rozalie, cu diametrul de 10,0-10,2 mm. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul simptomatic al incontinenţei urinare ca urmare a necesităţii de urinare urgentă şi/sau creşterii frecvenţei micţiunilor şi necesităţii de urinare urgentă la pacienţi cu sindrom de vezică urinară hiperactivă. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Adulţi incluzând vârstnici Doza recomandată este de 5 mg succinat de solifenacină o dată pe zi. La nevoie, doza poate fi crescută la 10 mg succinat de solifenacină o dată pe zi. 2 Copii şi adolescenţi Siguranţa şi eficacitatea solifenacinei la copii şi adolescenţi nu au fost încă stabilite. Prin urmare, solifenacina nu trebuie utilizată la copii şi adolescenţi. Pacienţi cu insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (clearance- ul creatininei > 30 ml/minut). Pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance creatinina ≤ 30 ml/minut) trebuie trataţi cu precauţie şi nu trebuie să li se administreze o doză mai mare de 5 mg o dată pe zi (vezi pct. 5.2). Pacienţi cu insuficienţă hepatică Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară. Pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh de 7 până la 9) trebuie trataţi cu precauţie şi nu trebuie să li se administreze o doză mai mare de 5 mg o dată pe zi (vezi pct. 5.2) Inhibitori ai izoenzimei 3A4 a citocromului P450 Doza maximă de succinat de solifenacină trebuie limitată la 5 mg pe zi în cazul administrării concomitente cu ketoconazol sau doze terapeutice din alţi inhibitori puternici ai CYP3A4, de exemplu ritonavir, nelfinavir, itraconazol (vezi pct. 4.5). Mod de administrare Zevesin trebuie administrat oral şi trebuie înghiţit întreg cu o cantitate suficientă de lichid. Poate fi administrat cu sau fără alimente. 4.3 Contraindicaţii Solifenacina este contraindicată la pacienţii:  cu hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1.  cu retenţie urinară, afecţiuni gastro-intestinale severe (incluzând megacolon toxic), miastenia gravis sau glaucom cu unghi închis şi la pacienţi cu risc pentru aceste afecţiuni.  care efectuează şedinţe de hemodializă (vezi pct. 5.2).  cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 5.2).  cu insuficienţă renală severă sau insuficienţă hepatică moderată aflaţi în tratament cu un inhibitor puternic al CYP3A4, de exemplu ketoconazol (vezi pct. 4.5). 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Înaintea iniţierii tratamentului cu Zevesin trebuie evaluate alte cauze ale micţiunilor frecvente (insuficienţă cardiacă sau afecţiuni renale). În cazul prezenţei infecţiei urinare, trebuie iniţiat tratamentul antibacterian corespunzător. Zevesin trebuie utilizat cu precauţie la pacienţi cu  obstrucţie subvezicală semnificativă clinic cu risc de retenţie urinară.  tulburări obstructive gastro-intestinale.  risc de peristaltism gastro-intestinal redus.  insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei ≤ 30 ml/minut; vezi pct. 4.2 şi 5.2), iar dozele nu trebuie să depăşească 5 mg la aceşti pacienţi.  insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh de 7 până la 9; vezi pct. 4.2 şi 5.2), iar dozele nu trebuie să depăşească 5 mg la aceşti pacienţi.  administrarea concomitentă a unui inhibitor puternic al CYP3A4, de exemplu ketoconazol (vezi pct. 4.2 si 4.5).  hernie hiatală/reflux gastro-esofagian şi/sau pacienţi care utilizează concomitent medicamente (precum bifosfonaţi) care pot provoca sau exacerba esofagita.  neuropatie vegetativă. 3 Au fost observate prelungirea intervalului QT și torsada vârfurilor la pacienți cu factori de risc, cum sunt sindrom de QT prelungit preexistent și hipopotasemie. Până în prezent nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea la pacienţi cu hiperactivitate a detrusorului de etiologie neurogenă. La câțiva pacienți în tratament cu succinat de solifenacină s-a raportat apariția angioedemului cu obstrucția căilor respiratorii. Dacă apare angioedem, administrarea succinatului de solifenacină trebuie întreruptă și trebuie să fie aplicate măsurile adecvate și/sau tratamentul adecvat. La câțiva pacienți în tratament cu succinat de solifenacină s-a raportat apariția reacției anafilactice. La pacienții la care apar reacții anafilactice, administrarea succinatului de solifenacină trebuie întreruptă și trebuie să fie aplicate măsurile adecvate și/sau tratamentul adecvat. Efectul maxim al Zevesin apare cel mai devreme după 4 săptămâni. Medicamentul conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Interacţiuni farmacologice Tratamentul concomitent cu alte medicamente cu proprietăţi anticolinergice poate accentua efectele terapeutice şi reacţiile adverse. Trebuie să existe un interval de o săptămână între oprirea tratamentului cu Zevesin şi începutul tratamentului alte medicamente anticolinergice. Efectul terapeutic al solifenacinei poate fi redus prin administrarea concomitentă de agonişti ai receptorilor colinergici. Solifenacina poate reduce efectul medicamentelor care stimulează peristaltismul tractului gastro- intestinal, precum metoclopramidă şi cisapridă. Interacţiuni farmacocinetice Studiile in vitro au demonstrat că la concentraţii terapeutice solifenacina nu inhibă izoenzimele microzomale hepatice CYP1A1/2, 2C9, 2C19, 2D6 sau 3A4. Prin urmare, este puţin probabil ca solifenacina să modifice clerance-ul medicamentelor metabolizate de aceste izoenzime CYP. Efectul altor medicamente asupra farmacocineticii solifenacinei Solifenacina este metabolizată pe calea izoenzimei CYP3A4. Administrarea simultană de ketoconazol (200 mg/zi), un inhibitor puternic al CYP3A4, a determinat creşterea de 2 ori a ASC a solifenacinei, în timp ce administrarea unei doze de 400 mg/zi ketoconazol a determinat creşterea de 3 ori a ASC a solifenacinei. Prin urmare, doza maximă de Zevesin trebuie limitată la 5 mg în cazul administrarii simultane cu ketoconazol sau alţi inhibitori puternici ai CYP3A4 (exemplu ritonavir, nelfinavir, itraconazol) (vezi pct. 4.2) în doze terapeutice. Tratamentul simultan cu solifenacină şi un inhibitor puternic al CYP3A4 este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă sau insuficienţă hepatică moderată. Nu au fost studiate efectele inducţiei enzimatice asupra farmacocineticii solifenacinei şi a metaboliţilor săi şi nici efectul afinităţii crescute a substraturilor CYP3A4 asupra expunerii la solifenacină. Deoarece solifenacina este metabolizată pe calea CYP3A4, sunt posibile interacţiuni farmacocinetice cu alte substraturi cu afinitate mai mare faţă de CYP3A4 (de exemplu verapamil, diltiazem) şi inductori ai CYP3A4 (de exemplu rifampicină, fenitoină, carbamazepină). Efectul solifenacinei asupra farmacocineticii altor medicamente Contraceptive orale Administrarea solifenacinei nu a determinat nicio interacţiune farmacocinetică între solifenacină si contraceptivele orale combinate (etinilestradiol/levonorgestrel). Warfarină 4 Administrarea solifenacinei nu a modificat parametrii farmacocinetici ai R-warfarinei sau S-warfarinei sau efectul acestora asupra timpului de protrombină. Digoxină Administrarea solifenacinei nu a determinat niciun efect asupra farmacocineticii digoxinei. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina Nu sunt disponibile date clinice provenite de la femei care au rămas gravide în timpul tratamentului cu solifenacină. Studiile la animale nu indică efecte nocive directe asupra fertilităţii, dezvoltării embrionare/fetale sau parturiţiei (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om nu este cunoscut. Se impun precauţii în cazul prescrierii la gravide. Alăptarea Nu sunt disponibile date privind excreţia solifenacinei în laptele uman. La şoarece, solifenacina şi/sau metaboliţii săi au fost excretaţi în lapte, determinând afectarea ratei de creştere în greutate a puilor nou-născuţi dependentă de doză (vezi pct. 5.3). Prin urmare, trebuie evitată utilizarea Zevesin în timpul alăptării. Fertilitatea Nu sunt disponibile date privind efectele asupra fertilităţii. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Deoarece solifenacina, similar altor anticolinergice, poate determina vedere înceţoşată şi, mai puţin frecvent, somnolenţă şi fatigabilitate (vezi pct. 4.8), capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje poate fi afectată în mod negativ. 4.8 Reacţii adverse Rezumatul profilului de siguranță Ca urmare a efectului farmacologic al solifenacinei, Zevesin poate cauza reacţii adverse anticolinergice cu severitate (în general) uşoară până la moderată. Frecvenţa reacţiilor adverse anticolinergice este dependentă de doză. Cel mai frecvent raportată reacţie adversă la solifenacin a fost xerostomia. Acesta a apărut la 11% dintre pacienţii trataţi cu 5 mg o dată pe zi, la 22% dintre pacienţii trataţi cu 10 mg o dată pe zi şi la 4% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo. Severitatea xerostomiei a fost, în general, uşoară şi numai ocazional a determinat întreruperea tratamentului. În general, complianţa la tratament a fost foarte ridicată (aproximativ 99%) şi aproximativ 90% dintre pacienţii trataţi cu solifenacină au încheiat perioada de 12 săptămâni de tratament incluse în studiu. Prezentarea reacțiilor adverse sub formă de tabel Tabelul următor prezintă reacţiile adverse la medicament în cazul solifenacinei împărţite în două grupe utilizând terminologia MedDRA şi în funcţie de frecvenţa lor de apariţie: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000), foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Clasificare MedDRA pe aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă Infecţii şi infestări Mai puţin frecvente Infecţie de tract urinar Cistită Tulburări ale sistemului imunitar Cu frecvenţă necunoscută Reacție anafilactică* Tulburări metabolice şi de nutriţie Cu frecvenţă necunoscută Scăderea apetitului* Hiperpotasemie* Tulburări psihice Foarte rare Halucinaţii* 5 Clasificare MedDRA pe aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă Stare de confuzie* Cu frecvenţă necunoscută Delir* Tulburări ale sistemului nervos Mai puţin frecvente Somnolenţă Dis geuzie Rare Ameţeli* Cefalee* Tulburări oculare Frecvente Vedere înceţoşată Mai puţin frecvente Xeroftalmie Cu frecvenţă necunoscută Glaucom* Tulburări cardiace Cu frecvenţă necunoscută Torsada vârfurilor* Interval QT prelungit pe electrocardiogramă* Fibrilație atrială* Palpitații* Tahicardie* Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Mai puţin frecvente Uscăciune a mucoasei nazale Cu frecvenţă necunoscută Disfonie* Tulburări gastro-intestinale Foarte frecvente Xerostomie Frecvente Constipaţie Greaţă Dispepsie Durere abdominală Mai puţin frecvente Boală de reflux gastro- esofagian Uscăciune a mucoasei farin gelui Rare Obstrucţie la nivelul colonului Impactare fecală Vărsături* Cu frecvenţă necunoscută Ileus* Disconfort abdominal* Tulburări hepatobiliare Cu frecvenţă necunoscută Afectare hepatică* Anomalii ale testelor funcției hepatice* Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Mai puţin frecvente Xerodermie Rare Prurit* Erupţie cutanată tranzitorie* Foarte rare Eritem polimorf* Urticarie* Angioedem* Cu frecvenţă necunoscută Dermatită exfoliativă* Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului con junctiv Cu frecvenţă necunoscută Slăbiciune musculară* Tulburări renale şi ale căilor urinare Mai puţin frecventeDificultăţi la micţiune RareRetenţie urinară Cu frecvenţă necunoscutăInsuficiență renală* Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Mai puţin frecvente Fatigabilitate Edeme periferice * observate după punerea pe piaţă Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din 6 domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro. 4.9 Supradozaj Simptome Supradozajul cu succinat de solifenacină poate determina efecte anticolinergice severe. Cea mai mare doză de succinat de solifenacină administrată accidental unui singur pacient a fost de 280 mg într-un interval de 5 ore, determinând modificări ale stării de conştienţă care nu au necesitat spitalizare. Tratament În caz de supradozaj cu succinat de solifenacină, pacientului trebuie să i se administreze cărbune activat. Lavajul gastric este util dacă se practică în decurs de o oră de la ingerare, însă nu trebuie indusă emeza. Similar altor anticolinergice, simptomele pot fi tratate după cum urmează: - efectele anticolinergice nervos-centrale severe precum halucinaţii sau excitaţie intensă: tratate cu fizostigmină sau carbacol. - convulsiile sau hiperexcitabilitatea: tratate cu benzodiazepine. - insuficienţa respiratorie: tratată prin respiraţie artificială. - tahicardia: tratată cu beta-blocante. - retenţia urinară: abordată terapeutic prin cateterizare urinară. - midriaza: tratată cu pilocarpină picături oftalmice şi/sau aşezarea pacientului într-o cameră la întuneric. Similar altor medicamente antimuscarinice, în caz de supradozaj, trebuie acordată atenţie deosebită pacienţilor cu risc cunoscut pentru prelungirea intervalului QT (adică hipokaliemie, bradicardie şi administrare concomitentă de medicamente despre care se cunoaşte că determină prelungirea intervalului QT) şi afecţiuni cardiace preexistente relevante (adică ischemie miocardică, aritmie, insuficienţă cardiacă congestivă). 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: urologice, medicamente pentru micţiuni frecvente şi incontinenţă urinară, Codul ATC: G04BD08. Mecanism de acţiune Solifenacina este un antagonist competitiv, specific al receptorilor colinergici. Vezica urinară este inervată de sistemul nervos parasimpatic colinergic. Acetilcolina contractă muşchiul neted detrusor prin intermediul receptorilor muscarinici dintre care subtipul M 3 este predominant. Studiile farmacologice in vitro şi in vivo indică faptul că solifenacina este un inhibitor competitiv al subtipului M 3 de receptori muscarinici. În plus, solifenacina s-a dovedit a fi un antagonist specific al receptorilor muscarinici prin afinitatea scăzută sau chiar lipsa afinităţii pentru diverşi alţi receptori şi canale ionice studiate. Efecte farmacodinamice 7 Tratamentul cu solifenacină în doze zilnice de 5 mg şi 10 mg a fost studiat în mai multe studii clinice dublu-orb, randomizate, controlate, la femei şi barbaţi cu vezică urinară hiperactivă. După cum reiese din tabelul de mai jos, atât doza de 5 mg, cât şi doza de 10 mg solifenacină au produs ameliorarea semnificativă statistic a criteriilor de evaluare finale primar şi secundar comparativ cu placebo. Eficacitatea a fost observată după o săptămână de la iniţierea tratamentului şi s-a stabilizat după o perioadă de 12 săptămâni. Un studiu de lungă durată, deschis, a demonstrat că eficacitatea s-a menţinut timp de cel puţin 12 luni. După 12 săptămâni de tratament, aproximativ 50% dintre pacienţii cu incontinenţă urinară înainte de tratament nu au mai prezentat episoade de incontinenţă şi, în plus, la 35% dintre pacienţi s-a obţinut o frecvenţă a micţiunilor de sub 8 micţiuni pe zi. Tratamentul simptomelor vezicii urinare hiperactive determină, de asemenea, un efect benefic asupra unui număr de indicatori ai calităţii vieţii cum sunt: percepţia stării generale de sănătate, impactul incontinenţei, limitări ale activităţii, limitări fizice, limitări sociale, emoţii, severitatea simptomelor, măsurarea severităţii şi raportul somn/energie. Rezultatele (date cumulate) a 4 studii clinice controlate de fază 3 controlate, cu durata tratamentului de 12 săptămâni Placebo Solifenacină 5 mg o dată pe zi Solifenacină 10 mg o dată pe zi Tolterodină 2 mg de două ori pe zi Număr de micţiuni/24 ore Valoare medie iniţială Valoarea medie a reducerii faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de valoarea iniţială n valoarea p* 11,9 1,4 (12%) 1138 12,1 2,3 (19%) 552 < 0,001 11,9 2,7 (23%) 1158 < 0,001 12,1 1,9 (16%) 250 0,004 Numărul episoadelor de necesitate urgentă de micţionare/24 ore Valoare medie iniţială Valoarea medie a reducerii faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de valoarea iniţială n valoarea p* 6,3 2,0 (32%) 1124 5,9 2,9 (49%) 548 < 0,001 6,2 3,4 (55%) 1151 < 0,001 5,4 2,1 (39%) 250 0,031 Numărul episoadelor de incontinenţă urinară/24 ore Valoare medie iniţială Valoarea medie a reducerii faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de valoarea iniţială n valoarea p* 2,9 1,1 (38%) 781 2,6 1,5 (58%) 314 < 0,001 2,9 1,8 (62%) 778 < 0,001 2,3 1,1 (48%) 157 0,009 Număr de episoade de nicturie/24 ore Valoare medie iniţială Valoarea medie a reducerii faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de valoarea iniţială n valoarea p* 1,8 0,4 (22%) 1005 2,0 0,6 (30%) 494 0,025 1,8 0,6 (33%) 1035 <0,001 1,9 0,5 (26%) 232 0,199 Volumul eliminat spontan/micţiune Valoare medie iniţială Valoarea medie a reducerii faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de valoarea iniţială n valoarea p* 166 ml 9 ml (5%) 1135 146 ml 32 ml (21%) 552 < 0,001 163 ml 43 ml (26%) 1156 < 0,001 147 ml 24 ml (16%) 250 < 0,001 8 Număr de absorbante/24 ore Valoare medie iniţială Valoarea medie a reducerii faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de valoarea iniţială n valoarea p* 3,0 0,8 (27%) 238 2,8 1,3 (46%) 236 < 0,001 2,7 1,3 (48%) 242 < 0,001 2,7 1,0 (37%) 250 0,010 Notă: În 4 dintre studiile pivot au fost utilizate solifenacină 10 mg şi placebo. În 2 dintre cele 4 studii a fost utilizată, de asemenea, solifenacina 5 mg şi unul dintre studii a inclus tolterodină 2 mg de două ori pe zi. Nu au fost evaluaţi în fiecare studiu în parte toţi parametri şi grupurile de tratament. Prin urmare, este posibil ca numărul de pacienţi listat să prezinte abateri per parametru şi grup de tratament. *valoarea p pentru comparaţia pe perechi faţă de placebo. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Absorbţie După administrarea comprimatelor de solifenacină, concentraţia plasmatică maximă de solifenacină (C max ) este atinsă după 3 până la 8 ore. T max este independent de doză. C max şi aria de sub curbă (ASC) cresc proporţional cu doza în intervalul 5 mg şi 40 mg. Biodisponibilitatea absolută este de aproximativ 90%. Ingestia de alimente nu influenţează C max şi ASC a solifenacinei. Distribuţie Volumul aparent de distribuţie al solifenacinei după administrare intravenoasă este de aproximativ 600 l. Solifenacina se leagă în proporţie mare (aproximativ 98%) de proteinele plasmatice, în principal de α 1 -glicoproteina acidă. Metabolizare Solifenacina este metabolizată în proporţie mare la nivel hepatic, în principal de izoenzima 3A4 a citocromului P450 (CYP3A4). Cu toate acestea, există şi căi metabolice alternative, care pot contribui la metabolizarea solifenacinei. Clerance-ul sistemic al solifenacinei este de aproximativ 9,5 l/oră şi timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al solifenacinei este de 45-68 de ore. După administrare orală, în plus faţă de solifenacină au fost identificaţi în plasmă un metabolit farmacologic activ (4R-hidroxisolifenacină) şi trei metaboliţi inactivi (N-glucuronid, N-oxid şi 4R-hidroxi-N-oxid solifenacină). Eliminare După administrarea unei doze unice de 10 mg solifenacină (marcată cu 14 C), aproximativ 70% din radioactivitate a fost detectată în urină şi 23% în materiile fecale după 26 de zile. În urină aproximativ 11% din radioactivitate este recuperată ca substanţa activă nemodificată; aproximativ 18% ca metabolit N-oxid, 9% ca metabolit 4R-hidroxi-N-oxid şi 8% ca metabolit 4R-hidroxi (metabolit activ). Linearitate/non-linearitate Farmacocinetica este lineară în intervalul de doze terapeutice. Grupe speciale de pacienţi Vârstnici Nu este necesară ajustarea dozelor în funcţie de vârstă. Studiile la vârstnici au arătat faptul că expunerea la solifenacină, exprimată ca ASC, după administrarea de succinat de solifenacină (5 mg şi 10 mg o dată pe zi) a fost similară la subiecţii vârstnici sănătoşi (65-80 ani) şi tineri sănătoşi (cu vârsta 9 mai mică de 55 ani). Rata medie de absorbţie exprimată ca t max a fost uşor mai scăzută la vârstnici, iar timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a fost cu aproximativ 20% mai lung la subiecţii vârstnici. Aceste mici diferenţe au fost considerate nesemnificative clinic. Farmacocinetica solifenacinei nu a fost stabilită la copii şi adolescenţi. Sex Parametri farmacocinetici ai solifenacinei nu sunt influenţaţi de sex. Rasă Parametri farmacocinetici ai solifenacinei nu sunt influenţaţi de rasă. Insuficienţă renală ASC şi C max ale solifenacinei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară şi moderată nu au fost semnificativ diferite de cele observate la voluntarii sănătoşi. La pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei ≤ 30 ml/minut) expunerea la solifenacină a fost semnificativ mai mare decât la grupul de control, cu creşteri ale C max de aproximativ 30%, ale ASC cu mai mult de 100% şi ale T ½ cu mai mult de 60%. A fost observată o relaţie semnificativă statistic între clearance-ul creatininei şi clearance-ul solifenacinei. Nu au fost studiaţi parametrii farmacocinetici la pacienţii care efectuează şedinţe de hemodializă. Insuficienţă hepatică La pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh de 7 până la 9), C max nu a fost modificat, ASC a crescut cu 60% si T ½ s-a dublat. Nu au fost studiaţi parametri farmacocinetici ai solifenacinei la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă. 5.3 Date preclinice de siguranţă Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, fertilitatea, dezvoltarea embrio-fetală, genotoxicitatea şi carcinogenitatea. În studiile efectuate la şoarece privind dezvoltarea pre- şi postnatală, administrarea solifenacinei la femele în timpul alăptării a determinat o rată de supravieţuire postpartum mai mică dependentă de doză, greutate scăzută a puilor şi încetinirea dezvoltării fizice la concentraţii clinice relevante. La șoarecii tineri tratați cu doze care determină un răspuns farmacologic, începând cu ziua 10 sau 21 de la naștere, s-a observant o mortalitate crescută dependentă de doză și fără antecedente clinice, ambele grupuri având o mortalitate mai mare decât șoarecii adulți. La șoarecii tineri tratați începând cu ziua 10 după naștere, expunerea plasmatică a fost mai mare decât la șoarecii adulți; începând cu ziua 21 postnatală, expunerea sistemică a fost comparabilă cu cea a șoarecilor adulți. Nu se cunosc implicațiile clinice ale mortalității crescute la șoarecii tineri. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Nucleu Amidon de porumb pregelatinizat Lactoză monohidrat Celuloză microcristalină Hipromeloză Stearat de magneziu Film Macrogol 6000 Talc Hipromeloză Dioxid de titan 10 Oxid galben de fer (E 172) - Zevesin 5 mg Oxid roşu de fer (E 172) - Zevesin 10 mg 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 2 ani 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare Acest medicament nu necesită condiţii de temperatură speciale de păstrare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Blistere din OPA-Al-PVC/Al. Mărimi de ambalaj: 10, 30, 50, 90 şi 100 comprimate filmate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Zentiva, k.s. U kabelovny 130, Praga 10, Dolní Měcholupy 102 37 Republica Cehă 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 7489/2015/01-02-03-04-05 7490/2015/01-02-03-04-05 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI Data primei autorizări: Aprilie 2011 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Martie 2015 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Septembrie 2021