AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 12772/2019/01-02-03-04 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Copaxone 40 mg/ml soluție injectabilă în seringă preumplută 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ O seringă preumplută cu soluţie injectabilă (1 ml) conţine acetat de glatiramer* 40 mg echivalent cu glatiramer bază 36 mg. *Acetatul de glatiramer este sarea acetică a polipeptidelor sintetice, care conţin patru aminoacizi naturali: L-acid glutamic, L-alanină, L-tirozină şi L-lizină, cu o fracţie molară cuprinsă între 0,129- 0,153, 0,392-0,462, 0,086-0,100 şi respectiv 0,300-0,374. Greutatea moleculară medie a acetatului de glatiramer este cuprinsă între 5000-9000 daltoni. Datorită complexității compoziției, niciun polipeptid specific din secvența de aminoacizi nu poate fi definit în totalitate, inclusiv în ceea ce privește secvența de aminoacizi, deși compoziția finală a acetatului de glatiramer nu este complet aleatoare. Pentru lista tuturor excipienţilor vezi pct. 6.1 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie injectabilă în seringă preumplută (injecție). Soluţie limpede, fără particule vizibile. Soluția injectabilă are un pH de 5,5 – 7,0 și o osmolaritate de aproximativ 300 mOsmol/l. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Copaxone este indicat pentru tratamentul sclerozei multiple (SM) forma cu recăderi și remisiuni (vezi pct. 5.1 pentru informații importante privind grupele de pacienți la care a fost stabilită eficacitatea). Copaxone nu este indicat în tratamentul SM progresive primară sau secundară. 4.2 Doze şi mod de administrare Iniţierea tratamentului cu Copaxone va fi supravegheată de un medic specialist neurolog sau de un medic cu experienţă în tratarea SM. Doze Doza recomandată pentru adulţi este de 40 mg de acetat de glatiramer (o seringă preumplută) administrată sub formă de injecție subcutanată, de trei ori pe săptămână, la intervale de cel puțin 48 de ore. Până în prezent nu a fost stabilită durata tratamentului. O decizie privind durata tratamentului trebuie luată de către medicul specialist prin evaluarea clinică individuală a fiecărui pacient. 1 Insuficiență renală Nu a fost studiată în mod special utilizarea Copaxone la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 4.4). Vârstnici Nu a fost studiată în mod special utilizarea Copaxone la vârstnici. Copii şi adolescenţi Siguranța și eficacitatea acetatului de glatiramer la copii și adolescenți nu a fost stabilită. Nu sunt disponibile suficiente informaţii privind utilizarea Copaxone 40 mg/ml, administrat de trei ori pe săptămână la copiii și adolescenții cu vârsta sub 18 ani pentru a face recomandări privind utilizarea acestuia. De aceea, Copaxone 40 mg/ml, administrat de trei ori pe săptămână nu trebuie utilizat la această categorie de vârstă. Mod de administrare Copaxone este destinat utilizării subcutanate. Pacienţii trebuie instruiţi asupra tehnicii de auto-injectare şi vor fi supravegheaţi de un cadru medical de specialitate la prima autoinjectare şi timp de 30 minute după aceea. Se va alege un loc diferit pentru fiecare injectare, în scopul reducerii posibilităţii apariţiei oricărei iritaţii sau dureri locale. Locurile pentru autoinjectare includ: abdomenul, braţele, șoldurile şi coapsele. În cazul în care pacienţii doresc să se autoinjecteze cu un dispozitiv de injectare, este disponibil dispozitivul CSYNC. Dispozitivul CSYNC este un autoinjector care trebuie utilizat împreună cu seringile preumplute de Copaxone și nu a fost testat cu alte seringi preumplute. Dispozitivul CSYNC trebuie utilizat așa cum este recomandat în informațiile furnizate de producatorul dispozitivului. 4.3 Contraindicaţii Copaxone este contraindicat în următoarele situaţii: • Hipersensibilitate la substanţa activă (acetatul de glatiramer) sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 4.4 Atenţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare Copaxone trebuie administrat numai pe cale subcutanată. Copxone nu trebuie administrat intravenos sau intramuscular. Medicul curant trebuie să îi explice pacientului că este posibil să apară la câteva minute după injectare cu Copaxone o reacţie având cel puţin unul dintre următoarele simptome: vasodilataţie (înroşire a pielii), dureri toracice, dispnee, palpitaţii sau tahicardie (vezi pct. 4.8). Majoritatea acestor simptome sunt de scurtă durată şi dispar spontan, fără sechele. Dacă apar reacţii adverse severe, pacientul trebuie să întrerupă imediat tratamentul cu Copaxone şi să contacteze medicul curant sau alt medic. Se va institui tratamentul simptomatic corespunzător. Nu există date care să sugereze că există un risc special privind acest tip de reacţii pentru anumite categorii de pacienţi. Totuşi, Copaxone se va administra cu prudenţă la pacienţii cu afecţiuni cardiace. Aceşti pacienţi vor fi atent supravegheaţi pe durata tratamentului. Au fost rareori raportate convulsii şi/sau reacţii de hipersensibilitate grave (reacţii anafilactoide) sau alergice. Pot apărea rareori reacţii de hipersensibilitate grave (de exemplu bronhospasm, anafilaxie sau urticarie). Dacă reacţiile sunt severe, se va institui un tratament adecvat şi se va întrerupe administrarea Copaxone . Au fost detectaţi anticorpi anti-acetat de glatiramer în plasma pacienţilor care au utilizat un tratament cronic cu Copaxone. Valorile maxime ale titrurilor de anticorpi au fost atinse după 3-4 luni de 2 tratament, apoi valorile titrurilor de anticorpi s-au diminuat şi s-au stabilizat la o valoare puţin mai ridicată decât cea de bază. Nu există date care să sugereze că aceşti anticorpi anti-acetat de glatiramer sunt neutralizanţi sau că formarea lor afectează eficacitatea clinică a Copaxone. La pacienţii cu insuficienţă renală trebuie monitorizată funcţia renală, pe parcursul tratamentului cu Copaxone. Deşi nu s-a evidenţiat depunerea glomerulară a complexelor imune, nu poate fi exclusă această posibilitate. Au fost raportate cazuri rare de leziuni hepatice severe (inclusiv hepatită cu icter, insuficiență hepatică și, în cazuri izolate, transplant de ficat). Leziunile hepatice au apărut în interval de zile până la ani după inițierea tratamentului cu Copaxone. Majoritatea cazurilor de leziuni hepatice severe s-au remis odată cu încetarea tratamentului. În unele cazuri, aceste reacții au apărut în prezența consumului excesiv de alcool, leziunilor hepatice existente sau în antecedente și utilizării altor medicamente potențial hepatotoxice. Pacienții trebuie monitorizați periodic pentru depistarea semnelor de leziuni hepatice și instruiți să solicite asistență medicală imediată în caz de apariție a simptomelor de leziuni hepatice.În cazul unei leziuni hepatice semnificative clinic, trebuie luată în considerare oprirea administrării Copaxone. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Nu s-au evaluat complet interacţiunile între Copaxone şi alte medicamente. Nu există date disponibile privind interacţiunea cu interferonul beta. S-a observat o incidenţă crescută a reacţiilor la locul injectării la pacienţii tratați concomitent cu Copaxone şi corticosteroizi. Studiile in vitro sugerează că acetatul de glatiramer se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, dar nu este dislocat de pe acestea de către fenitoină sau carbamazepină şi nici nu dislocă fenitoina sau carbamazepina de la nivelul proteinelor plasmatice. Teoretic, Copaxone are proprietatea de a afecta distribuţia substanţelor legate de proteine, de aceea, administrarea concomitentă a acestora trebuie monitorizată atent. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina Studiile la animale nu au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Datele existente privind femeile gravide nu indică toxicitate malformativă sau toxicitate feto/neonatală la Copaxone 20 mg/ml. Datele privind utilizarea Copaxone 40 mg/ml sunt în concordanță cu aceste constatări. Până în prezent, nu există informații relevante provenite din studii epidemiologice. Ca măsură de precauție, este de preferat să se evite utilizarea Copaxone în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care beneficiul pentru mamă depășește riscul pentru făt. Alăptare Proprietățile fizico-chimice și absorbția orală scăzută sugerează că expunerea nou-născuților/sugarilor la acetat de glatiramer prin laptele matern uman este neglijabilă. Un studiu retrospectiv non- intervențional la 60 de sugari alăptați ai mamelor expuse la acetat de glatiramer, comparativ cu 60 de sugari alăptați ai mamelor care nu au fost expuse la nicio terapie de modificare a bolii și datele limitate de după punerea pe piață la om nu au arătat efecte negative ale acetatului de glatiramer. Copaxone poate fi utilizat în timpul alăptării. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Nu au fost efectuate studii referitoare la efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. 3 4.8 Reacţii adverse Majoritatea datelor privind siguranța administrării Copaxone au fost acumulate din studiul utilizând Copaxone 20 mg/ml, administrat sub formă de injecție subcutanată, o dată pe zi. Această secțiune prezintă datele privind siguranța acumulate din patru studii clinice, placebo controlate, efectuate cu Copaxone 20 mg/ml, administrat o dată pe zi și dintr-un studiu clinic, placebo controlat, efectuat cu Copaxone 40 mg/ml, administrat de trei ori pe săptămână. Nu a fost efectuată o comparație directă privind siguranța între Copaxone 20 mg/ml (administrat zilnic) și Copaxone 40 mg/ml (administrat de trei ori pe săptămână), în cadrul aceluiași studiu clinic. Copaxone 20 mg/ml (administrat o dată pe zi) În toate studiile clinice efectuate cu Copaxone 20 mg/ml, cele mai frecvente reacţii adverse observate şi raportate de majoritatea pacienţilor tratați cu Copaxone, au fost reacţiile locale la locul injectării. În studiile controlate, procentul pacienţilor care au raportat aceste reacţii, cel puţin o dată, a fost mai mare în grupul de tratament cu Copaxone 20 mg/ml (70%) faţă de cel din grupul la care s-a administrat placebo (37%). Cele mai frecvente, reacţii la locul injectării raportate la pacienţii trataţi cu Copaxone 20 mg/ml comparativ cu cei la care s-a administrat placebo, au fost: eritem, durere, induraţie, prurit, edem, inflamaţie şi hipersensibilitate. Au fost descrise reacţii imediate post-injectare care constau în cel puţin unul sau mai multe din următoarele simptome: vasodilataţie (eritem facial tranzitoriu), dureri toracice, dispnee, palpitaţii sau tahicardie (vezi pct. 4.4). Acest tip de reacţie poate să apară la câteva minute de la injectarea Copaxone. Cel puţin unul dintre simptomele acestui tip de reacţie a fost raportat cel puţin o dată de 31% dintre pacienţii tratați cu Copaxone 20 mg/ml faţă de 13% dintre pacienţii la care s-a administrat placebo. Reacțiile adverse identificate din studiile clinice și experiența după punerea pe piață sunt prezentate în tabelul de mai jos. Datele din studiile clinice au fost obţinute din patru studii clinice pilot, dublu-orb, placebo controlate, care au inclus în total 512 pacienţi trataţi cu Copaxone 20 mg/ml şi 509 pacienţi la care s-a administrat placebo, timp de maxim 36 luni. Trei studii au fost efectuate pentru indicația de scleroză multiplă la care alternează episoadele de recădere cu cele de remisiune (SMRR) şi au inclus 269 pacienţi trataţi cu Copaxone 20 mg/ml şi 271 pacienţi la care s-a administrat placebo, timp de maxim 35 luni. Al patrulea studiu a fost efectuat la pacienţi care au prezentat un prim episod clinic şi au fost consideraţi ca având risc crescut de apariţie a sclerozei multiple clinic definite şi a inclus 243 pacienţi trataţi cu Copaxone 20 mg/ml şi 238 pacienţi la care s-a administrat placebo, timp de maxim 36 luni. Aparate, sisteme și organe Foarte frecvente (≥1/10) Frecvente (≥1/100 și <1/10) Mai puţin frecvente (≥1/1000 și <1/100) Rare (≥1/10,000 și <1/1,000 Cu frecvență necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile) Infecţii şi infestări Tumori benigne, maligne şi nespecifice (inclusiv chisturi şi polipi) Infecţii, gripă Bronşită, gastroenterită, herpes simplex, otită medie, rinită, abcese dentare, candidoză vaginală* Tumori benigne cutanate, neoplazii 4 Abcese, celulită, furuncule, zona zoster, pielonefrită Neoplazii cutanate Tulburări hematologice şi limfatice Tulburări ale sistemului imunitar Tulburări endocrine Tulburări metabolice şi de nutriţie Limfadenopatie* Hipersensibilitate Anorexie, creştere ponderală* Tulburări psihice Anxietate*, depresie Nervozitate Tulburări ale sistemului nervos Cefalee Disgeuzie, hipertonie, migrenă, tulburări de vorbire, sincopă, tremor* Tulburări oculare Diplopie, tulburări oculare* 5 Leucocitoză, leucopenie, splenomegalie, trombocitopenie , morfologie anormală a limfocitelor Guşă, hipertiroidism Intoleranţă la alcool etilic, gută, hiperlipidemie, cantitate crescută de sodiu în sânge, cantitate scăzută de feritină serică Vise anormale, confuzie, stare euforică, halucinaţii, ostilitate, manie, tulburări de personalitate, tentativă de suicid Sindrom de tunel carpian, tulburări cognitive, convulsii, disgrafie, dislexie, distonie, tulburări motorii, mioclonie, nevrită, blocaj neuromuscular, nistagmus, paralizie, pareză a nervului peronier, stupoare, scotoame Cataractă, leziune a corneei, xerooftalmie, hemoragie oculară, ptoză palpebrală, Tulburări acustice şi vestibulare Tulburări cardiace Tulburări vasculare Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Tulburări acustice Palpitaţii*, tahicardie* Vasodilataţie * Dispnee* Tuse, rinită sezonieră Tulburări gastro- intestinale Greaţă* Erupţie cutanată tranzitorie* Artralgie, durere de spate* Tulburări hepato-biliare Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Tulburări musculo- scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Tulburări renale şi ale căilor urinare Tulburări ale sistemului reproducător şi sânului Tulburări anorectale, constipaţie, carii dentare, dispepsie, disfagie, incontinenţă fecală, vărsături* Rezultate anormale ale testelor funcţiei hepatice Echimoze, hiperhidroză, prurit, afecţiuni cutanate*, urticarie Durere la nivelul gâtului Micţiune imperioasă, polakiurie, retenţie urinară 6 midriază, atrofie oculară Extrasistole, bradicardie sinusală, tahicardie paroxistica Varice Apnee, , epistaxis, hiperventilaţie, laringospasm, afecţiuni pulmonare, senzaţie de sufocare Colită, polipi la nivelul colonului, enterocolită, eructaţii, ulcer esofagian, parodontită, hemoragie rectală, hipertrofie a glandelor salivare Colelitiază, hepatomegalie, Angioedem, dermatită de contact, eritem nodular, noduli subcutanați Artrită, bursită, durere în flanc, atrofie musculară, artroză Hematurie, nefrolitiază, tulburări ale tractului urinar, anomalii urinare Mărirea de volum a sânilor, disfuncţie erectilă, prolaps al organelor pelvine, priapism, Hepatită toxică, Leziuni hepatice Insuficiență hepatică# afecţiuni ale prostatei, frotiuri cervicale anormale, afecţiuni testiculare, hemoragie vaginală, tulburări vulvo- vaginale Chisturi, stare asemănătoare celei de mahmureală, hipotermie, reacție imediată după injectare, inflamaţie, necroză la locul injectării, afecţiuni ale mucoaselor Sindrom post- vaccinare Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Astenie, durere toracică*, reacţii la locul injectării*§, durere* Frisoane*, edem facial*, atrofie la locul injectării♣, reacţii locale*, edeme periferice, edem, febră Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii procedurale *Incidenţă mai mare cu peste 2% (>2/100) la grupul tratat cu Copaxone faţă de cel la care s-a administrat placebo. Reacţiile adverse fără simbolul * prezintă o diferenţă de incidenţă între grupuri mai mică sau egală cu 2%. § Termenul “Reacţii la locul injectării” (diferite tipuri) cuprinde toate evenimentele adverse ce apar la locul injectării, cu excepţia atrofiei la locul injectării şi a necrozei la locul injectării, care sunt prezentate separat în tabel. ♣ Sunt incluşi termeni care descriu lipoatrofia localizată la locul injectării. # Au fost raportate puține cazuri cu transplant de ficat. În cel de-al patrulea studiu menționat mai sus, perioada placebo controlată a fost urmată de o fază de tratament în regim deschis. În timpul perioadei de urmărire de până la 5 ani a tratamentului în regim deschis, nu a fost observată nicio modificare a profilului de risc al Copaxone 20 mg/ml. Au fost raportate reacţii anafilactoide rare (≥ 1/10000 și < 1/1000) la pacienţi cu SM trataţi cu Copaxone în cadrul unor studii clinice deschise şi din supravegherea de după punerea pe piaţă a Copaxone. Copaxone 40 mg/ml (administrat de trei ori pe săptămână) Siguranța administrării Copaxone 40 mg/ml a fost evaluată în cadrul unui studiu clinic, dublu-orb, placebo controlat, efectuat la pacienți diagnosticați cu SMRR, care a inclus în total 943 pacienţi trataţi cu Copaxone 40 mg/ml, administrat de trei ori pe săptămână şi 461 pacienţi la care s-a administrat placebo, timp de 12 luni. În general, reacțiile adverse la medicament observate la pacienții tratați cu Copaxone 40 mg/ml, administrat de trei ori pe săptămână au fost cele deja cunoscute și descrise pentru Copaxone 20 mg/ml, administrat zilnic. În mod deosebit, reacţiile adverse la locul injectării (RLI) și reacțiile imediate post- injectare (RPI) au fost raportate cu o frecvență mai mică pentru Copaxone 40 mg/ml, administrat de trei ori pe săptămână decât pentru Copaxone 20 mg/ml, administrat zilnic (RLI 35,5% vs. 70%, respectiv RPI 7,8% vs. 31%). 7 Reacţiile adverse la locul injectării au fost raportate de către 36% dintre pacienții tratați cu Copaxone 40 mg/ml, comparativ cu 5% dintre pacienții tratați cu placebo. Reacțiile imediate post-injectare au fost raportate de către 8% dintre pacienții tratați cu Copaxone 40 mg/ml, comparativ cu 2% dintre pacienții tratați cu placebo. S-au raportate câteva reacții adverse specifice: • Au fost raportate reacții anafilactoide rare (≥1/10000, <1/1000) la pacienţi cu SM trataţi cu Copaxone 20 mg/ml în cadrul unor studii clinice deschise şi din supravegherea de după punerea pe piaţă. Au fost raportate de către 0,3% dintre pacienții tratați cu Copaxone 40 mg/ml (Mai puțin frecvente:  1/1000 și < 1/100). • Nu a fost raportată necroză la locul injectării. • Eritemul cutanat și durerea la nivelul extremităților, reacții adverse ce nu au fost descrise pentru Copaxone 20 mg/ml, au fost raportate fiecare de către 2,1% dintre pacienții tratați cu Copaxone 40 mg/ml (Frecvente:  1/100 și < 1/10). • Afectarea hepatică determinată de medicament și hepatita toxică au fost raportate fiecare de către un pacient (0,1%) tratat cu Copaxone 40 mg/ml (Mai puțin frecvente:  1/1000 și < 1/100). Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro 4.9 Supradozaj Simptome Au fost raportate câteva cazuri de supradozaj cu Copaxone (până la 300 mg acetat de glatiramer). Aceste cazuri nu au fost asociate cu alte reacţii adverse decât cele menţionate la punctul 4.8. Management În caz de supradozaj, pacienţii vor fi monitorizaţi şi se va institui un tratament adecvat, simptomatic şi de susţinere a funcțiilor vitale. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: Agenți antineoplazici și imunomodulatori, alte imunostimulante, codul ATC: L03AX13. Mecanism de acțiune Mecanismul de acţiune prin care acetatul de glatiramer îşi exercită efectele terapeutice în formele recurente de SM nu a fost complet elucidat, dar se presupune că implică modularea proceselor imunitare. Studiile efectuate la animale și la pacienții cu SM sugerează că acetatul de glatiramer acționeză asupra celulelor imune înnăscute, incluzând monocite, celule dendritice și celule B care, la rândul lor, modulează funcțiile adaptive ale celulelor B și T care induc secreția de citokină antiinflamatorie și de reglementare. Nu se cunoaște dacă efectul terapeutic este mediat de efectele celulare descrise mai sus, deoarece fiziopatologia SM este înțeleasă doar parțial. Eficacitate și siguranța clinică 8 Scleroza multiplă la care alternează episoadele de recădere cu cele de remisiune Dovezile care susțin eficacitatea administrării Copaxone 40 mg/ml, administrat sub formă de injecție subcutanată de trei ori pe săptămână în scăderea frecvenţei episoadelor de recădere provin dintr-un studiu clinic, placebo controlat, cu durata de 12 luni. Într-un studiu clinic pivot, scleroza multiplă la care alternează episoadele de recădere cu cele de remisiune a fost caracterizată fie prin cel puțin un episod documentat de recădere în ultimele 12 luni, fie prin cel puțin două episoade documentate de recădere în ultimele 24 luni, fie prin cel puțin un episod documentat de recădere în ultimele 12-24 luni, cu criteriul suplimentar că pacienţii trebuiau să prezinte la examenul RMN cel puţin o leziune evidenţiată cu gadoliniu T1 în ultimele 12 luni. Obiectivul primar a fost numărul total de episoade confirmate de recădere. Rezultatele RMN secundare includ număr total de leziuni T2 noi/volumul leziunilor T2 și numărul total de leziuni T1 pe RMN ponderată, ambele măsurate în lunile 6-12. Un total de 1404 pacienți au fost randomizați într-un raport de 2:1 fie cu Copaxone 40 mg/ml (n=943), fie cu placebo (n=461). Ambele grupuri de tratament au fost comparabile din punct de vedere al datelor demografice de bază, caracteristicilor bolii SM și parametrilor RMN. Pacienții au avut o medie de 2 episoade de recădere în ultimii 2 ani înainte de screening. Comparativ cu placebo, pacienții tratați cu Copaxone 40 mg/ml, administrat de trei ori pe săptămână, au prezentat reduceri însemnate și semnificative statistic ale obiectivelor de măsurare primar și secundar, acestea fiind în concordanță cu efectul tratamentului cu Copaxone 20 mg/ml, administrat zilnic. Tabelul de mai jos prezintă valorile obiectivelor de măsurare primar și secundar la populația cu intenție de tratament: Măsurarea obiectivului Rata anuală de recidivă (RRA) Diferența absolută a riscului* (Interval de încredere 95%) Număr total de leziuni T2 noi/volumul leziunilor T2 în lunile 6-12 Rata procentuală** (Interval de încredere 95%) Număr total de leziuni T1 pe RMN ponderată în lunile 6-12 Rata procentuală** (Interval de încredere 95%) Placebo (N=461) Estimările medii ajustate Copaxone (40 mg/ml) (N=943) 0,331 0,505 -0,174 [-0,2841 până la - 0,0639] Valoarea p p<0,0001 3,650 5,592 p<0,0001 0,653 [0,546 până la 0,780] 0,905 1,639 p<0,0001 0,552 [0,436 până la 0,699] * Diferența absolută a riscului este definită ca diferența dintre media ajustată a ratei anuale de recidivă (RRA) pentru Copaxone 40 mg/ml, administrat de trei ori pe săptămână și media ajustată a ratei anuale de recidivă (RRA) pentru placebo. ** Rata procentuală este definită ca procent dintre valorile medii ajustate pentru acetatul de glatiramet 40 mg, administrat de trei ori pe săptămână și valorile medii ajustate pentru placebo. Nu a fost efectuată o comparație directă privind siguranța între Copaxone 20 mg/ml (administrat zilnic) și Copaxone 40 mg/ml (administrat de trei ori pe săptămână), în cadrul aceluiași studiu clinic. Copaxone 40 mg/ml: Proporția pacienților cu progresie de dizabilitate confirmată la 3 luni (CDP) a reprezentat un obiectiv experimental în cadrul unui studiu clinic controlat cu placebo (GALA) de 12 luni. CDP la 3 luni a fost experimentată de 3% și 3,5% dintre pacienții tratați cu placebo și respectiv cu Copaxone (raportul de probabilitate OR [IÎ 95%]: 1,182 [0,661,2,117](p=0,5726)). Timpul de 6 luni pentru CDP a reprezentat un obiectiv experimental, inclusiv în extensia deschisă a studiului (până 9 la 7 ani). Rata de risc (HR) [IÎ 95%] pentru intenția de a trata cohorta, comparând grupul inițial de administrare Copaxone cu grupul inițial întârziat, a fost de 0,892 [0,688, 1,157] (p=0,3898). În prezent, Copaxone nu este utilizat la pacienţii cu scleroză multiplă progresivă primară sau secundară. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Nu au fost efectuate studii de farmacocinetică la pacienţi. Datele in vitro şi datele limitate obţinute de la voluntari sănătoşi demonstrează faptul că după administrarea subcutanată a acetatului de glatiramer, substanţa activă este absorbită rapid şi o mare parte din doză este rapid degradată în fragmente mai mici, chiar la nivelul ţesutului subcutanat. 5.3 Date preclinice de siguranţă Datele non-clinice din studii convenționale de siguranţă farmacologică, teste de toxicitate după doze repetate, genotoxicitate, potențial carcinogenic, toxicitate asupra funcţiei de reproducere nu au pus în evidenţă risc special pentru om, în afara informaţiilor incluse deja în alte capitole ale RCP-ului. Din cauza insuficienţei datelor de farmacocinetică la om, nu a putut fi stabilită corespondenţa dintre expunerea la om faţă de expunerea la animale. Depunerea de complexe imune la nivelul glomerulilor renali a fost raportată doar la un număr mic de şobolani şi maimuţe cărora li s-a administrat tratament cel puţin 6 luni. Într-un studiu de 2 ani la şobolan nu a fost observat niciun caz de depunere de complexe imune la nivelul glomerulilor renali. S-a raportat apariţia de reacţii anafilactice după administrarea la animale sensibilizate (cobai sau şoarece). Nu este cunoscută relevanţa acestor date la om. La animale, reacţiile de toxicitate la locul de injectare după administrări repetate au fost frecvent întâlnite. La șobolan, a fost observată o scădere ușoară, dar semnificativă, a creșterii în greutatea corporală a descendenților născuți de femelele tratate în timpul sarcinii și pe parcursul alăptării, cu doze subcutanate ≥ 6 mg /kg /zi (de 2,83 ori doza maximă zilnică recomandată la om, pentru un adult de 60 kg raportat la mg/m2) comparativ cu grupul de control. Nu s-au observat alte efecte semnificative asupra creșterii și dezvoltării comportamentale a descendenților. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor: Manitol Apă pentru preparate injectabile 6.2 Incompatibilităţi În absenţa studiilor privind compatibilitatea, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente. 6.3 Perioada de valabilitate 3 ani 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare A se păstra seringa preumplută în cutie, pentru a fi protejată de lumină. 10 A se păstra la frigider (2-8°C). A nu se congela. În cazul în care seringile preumplute nu pot fi păstrate la frigider, pot fi păstrate la temperaturi între15oC și 25°C, pentru o singură dată, timp de până la o lună. După această perioadă de o lună, în cazul în care seringile preumplute de Copaxone nu au fost utilizate şi sunt încă în ambalajul original, trebuie depozitate în frigider (2-8°C). 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Copaxone 40/ml soluţie injectabilă este disponibil într-o seringă preumplută, constând dintr-un cilindru din sticlă incoloră de tip I cu capacitatea de 1ml, cu ac, piston din plastic de culoare albastră, dop de cauciuc și protecție pentru ac. Fiecare seringă preumplută este ambalată separat într-un ambalaj de tip blister din PVC. Copaxone 40 mg/ml este disponibil în cutii conținând 3, 12 sau 36 seringi preumplute a câte 1 ml soluție injectabilă sau într-un ambalaj multiplu care conține 36 (3 cutii a câte 12) seringi preumplute a câte 1 ml soluție injectabilă. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să se comercializeze. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Pentru o singură utilizare. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Teva Pharmaceuticals S.R.L. Bulevardul Ion Mihalache nr. 11-13 Corp C1, parter, Biroul P30, Sector 1, București România 8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 12772/2019/01-02-03-04 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRII SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI Data autorizării - ianuarie 2016 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Noiembrie 2019 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Iulie 2023 11