AUTORIZAȚIE DE PUNERE PE PIAȚĂ NR. 5420/2013/01 Anexa 2 Rezumatul Caracteristicilor Produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Immunate 1000 UI FVIII/750 UI FVW pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ Şl CANTITATIVĂ Substanţele active: Factor VIII de coagulare uman/factor von Willebrand uman Fiecare flacon conţine nominal factor VIII1 de coagulare uman 1000 UI şi factor von Willebrand2 (FVW:RCo) 750 UI. După reconstituire, Immunate 1000 UI FVIII/ 750 UI FVW conţine factor VIII de coagulare uman aproximativ 100 Ul/ml şi factor von Willebrand uman aproximativ 75 Ul/ml. Potenţa factorului VIII (UI) este determinată cu ajutorul testului cromogen, conform Farmacopeei Europene. Activitatea specifică a IMMUNATE este 70+30 UI FVIII/mg proteină3. Potenţa FVW (UI) este determinată utilizând testul co-factor ristocetin (FVW: RCo), conform Farmacopeei Europene. Produse din plasma donorilor de origine umană. Excipient(ți) cu efect cunoscut Sodiu (19,6 mg per flacon) Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă. Pulbere sau masă solidă friabilă, de culoare albă sau galben pai. 4. DATE CLINICE 4. 1 Indicaţii terapeutice Tratamentul şi profilaxia hemoragiilor la pacienţii cu deficit congenital (hemofilie A) sau dobândit dc 1 Potenţa factorului VIII a fost determinată faţă de standardul internaţional OMS pentru concentrate de factor VIII. 2 Activitatea co-factorului ristocetin utilizat pentru determinarea potenţei factorului uman von Willebrand a fost determinată faţă de standardul internaţional OMS pentru factor von Willebrand în plasmă (FVW:RCo). 3 Fără stabilizator (albumină), activitatea specifică maximă la un raport de 1:1 activitate factor Vlll/antigen von Willebrand este de 100 UI factor VIII/mg proteină. 1 factor VIII. Tratamentul hemoragiilor la pacienţii cu boala von Willebrand cu deficit de factor VIII atunci când nu există un produs eficace specific pentru boala von Willebrand şi când tratamentul cu desmopresină (DDAVP) în monoterapie nu este eficace sau este contraindicat. 4.2 Doze şi mod de administrare Tratamentul trebuie efectuat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul tulburărilor de hemostază. Monitorizarea tratamentului În timpul tratamentului se recomandă determinarea activităţii factorului VIII prin teste adecvate, pentru a se stabili dozele şi frecvenţa administrărilor. În special în cazul intervenţiilor chirurgicale majore, este indispensabilă monitorizarea precisă a terapiei de substituţie prin analiza coagulării (activitatea plasmatică a factorului VIII). Răspunsul individual la administrarea de factor VIII poate varia, pacienţii având timpi de înjumătăţire plasmatică diferiţi şi grade de recuperare diferite. Doza bazată pe greutatea corporală poate necesita ajustări în cazul pacienților subponderali sau supraponderali. Doze Doze în hemofilia A Doza şi durata terapiei de substituţie depind de severitatea deficitului de factor VIII, de localizarea şi severitatea hemoragiei şi de starea clinică a pacientului. Cantitatea de factor VIII administrată este exprimată în unităţi internaţionale (UI), care sunt în concordanţă cu standardele actuale ale OMS pentru medicamente care conţin factor VIII. Activitatea plasmatică a factorului VIII este exprimată fie procentual (raportat la activitatea normală a plasmei), fie în unităţi internaţionale (în conformitate cu Standardul Internaţional pentru factor VIII plasinatic). O unitate internaţională (UI) a activităţii factorului VIII este echivalentă cu cantitatea de factor VIII dintr- un ml de plasmă umană normală. Calcularea dozei necesare de factor VIII se bazează pe următoarea observaţie empirică: 1 Unitate Internaţională (UI) factor VIII/kg greutate corporală creşte activitatea plasmatică a factorului VIII cu aproximativ 2% din activitatea normală. Doza necesară este determinată utilizând următoarea formulă: UI necesare de FVIII = greutate corporală (kg) x creşterea dorită de factor VIII (%) x 0,5 Cantitatea care trebuie administrată şi frecvenţa administrărilor trebuie calculate întotdeauna în funcţie de eficacitatea clinică individuală. Hemoragii si intervenţii chirurgicale În cazul următoarelor evenimente hemoragice, activitatea factorului VIII nu trebuie să scadă sub valoarea de activitate plasmatică dată (% din normal sau Ul/dl), în perioada corespunzătoare. Tabelul de mai jos poate fi utilizat ca ghid cu privire la doze în cazul episoadelor hemoragice sau 2 intervenţiilor chirurgicale. Gravitatea hemoragiei / Tipul de intervenţie chirurgicală Valoarea concentraţiei plasmatice de factor VIII necesar (% din normal) (UI/dl) Frecvenţa de administrare (ore) / Durata tratamentului (zile) Hemoragii Hemartroze precoce, hemoragii musculare sau orale 20-40 Hemartroze extinse, hemoragii musculare sau hematoame 30-60 Hemoragii care pun viaţa în pericol Intervenţii chirurgicale 60-100 Minore (incluzând extracţiile dentare) 30-60 Majore 80-100 (pre- şi post operator) Se repetă la interval de 12-24 ore, timp de cel puţin o zi, până când episodul hemoragic indicat prin durere se remite sau se obţine vindecarea. Se administrează perfuzii repetate la interval de 12-24 ore timp de 3- 4 zile sau mai mult până când durerea şi impotenţa funcţională acută se remit. Se administrează perfuzii repetate la interval de 8-24 ore, până ce pericolul este depăşit. Se administrează perfuzii repetate la interval de 24 ore, timp de cel puţin o zi, până când se obţine vindecarea. Se administrează perfuzii repetate la interval de 8-24 ore până când se obţine vindecarea, apoi se continuă tratamentul timp de cel puţin 7 zile, pentru a menţine o valoare a activităţii factorului VIII de 30%-60% (UI/dl) În anumite cazuri (prezenţa unui titru mic de inhibitor), pot fi necesare doze mai mari decât cele determinate prin calcul, în special în ceea ce priveşte doza iniţială. Din cauza experienţei clinice limitate privind administrarea acestor medicamente la această grupă de vârstă, medicamentul trebuie utilizat cu prudenţă la copiii cu vârsta sub 6 ani, care sunt expuşi intr-un număr limitat la medicamente care conţin factor VIII. Profilaxia pe termen lung Pentru profilaxia pe termen lung a hemoragiilor la pacienţii cu hemofilie A, formă severă, dozele uzuale sunt de 20-40 UI factor VIII/kg greutate corporală, la interval de 2-3 zile. În unele cazuri, în special la pacienţii tineri, pot fi necesare doze mai mari sau intervale mai mici între administrări. Doze în boala von Willebrand Terapia de substituţie cu Immunate pentru controlul episoadelor hemoragice urmează recomandările pentru indicaţia de hemofilie A. Deoarece Immunate conţine o cantitate relativ mare de factor VIII comparativ cu FVW, trebuie avut în vedere că tratamentul pe termen lung poate cauza o creştere excesivă a factorului VIII:C, ducând la o 3 creştere a riscului de tromboză. Copii şi adolescenţi Din cauza experienţei limitate la această grupă de pacienți, medicamentul trebuie utilizat cu precauție la copii cu vârsta sub 6 ani, care sunt expuși într-un număr limitat la medicamentele care conțin factor VIII. Dozele pentru hemofilia A în cazul copiilor și adolescenților cu vârsta < 18 ani sunt bazate pe greutatea corporală și, prin urmare, sunt bazate în general pe aceleași indicații ca și pentru adulți. Cantitatea și frecvența de administrare trebuie corelată întotdeauna cu eficiența clinică pentru fiecare caz în parte (vezi pct. 4.4). În unele cazuri, în special la pacienţii tineri, pot fi necesare doze mai mari sau intervale mai mici între administrări. Mod de administrare Administrare intravenoasă. Immunate trebuie administrat intravenos, cu o viteză maximă de administrare care să nu depăşească 2 ml/minut. Precauții care trebuie luate înainte de manipularea sau administrarea medicamentului Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de utilizare, vezi pct. 6.6. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Trasabilitate Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție. Hipersensibilitate Sunt posibile reacţii de hipersensibilitate de tip alergic la administrarea de Immunate. Dacă apar simptome de hipersensibilitate, pacienţii trebuie sfătuiţi să întrerupă imediat administrarea medicamentului şi să se adreseze medicului. Pacienţii trebuie informaţi cu privire la semnele precoce ale reacţiilor de hipersensibilitate, inclusiv urticarie, urticarie generalizată, erupţie trecătoare pe piele, hiperemie facială tranzitorie, prurit, edem (inclusiv edem facial şi la nivelul pleoapelor), constricţie toracică, wheezing, dispnee, durere în piept, tahicardie, hipotensiune arterială şi anafilaxie până la şoc alergic. Inhibitori (Pacienți cu hemofilie A) Formarea anticorpilor neutralizanţi (inhibitori) faţă de factorul VIII este o complicaţie cunoscută în tratamentul pacienţilor cu hemofilie A. Aceşti inhibitori sunt, de obicei, imunoglobuline IgG direcţionate împotriva acţiunii procoagulante a factorului VIII, şi sunt măsuraţi în unităţi Bethesda (BU)/ml de plasmă, utilizând testul modificat. Riscul dezvoltării inhibitorilor este corelat cu severitatea afecţiunii, precum şi cu expunerea la factor VIII, acest risc fiind maxim în primele 50 de zile de expunere, însă continuă să existe pe tot parcursul vieții, fiind totuși mai puțin frecvent. 4 Relevanţa clinică a dezvoltării inhibitorilor va depinde de titrul inhibitorilor, astfel: cazurile cu inhibitori în titru scăzut şi prezenţi în mod tranzitoriu sau cazurile cu inhibitori în titru scăzut şi prezenţi în mod constant prezintă un risc mai scăzut de apariţie a unui răspuns clinic insuficient, în comparaţie cu cazurile cu inhibitori în titru crescut. În general, toţi pacienţii trataţi cu medicamente care conţin factor VIII de coagulare uman recombinant trebuie monitorizaţi cu atenţie, prin examinare clinică şi teste de laborator, pentru a decela dezvoltarea anticorpilor inhibitori. Dacă nu se atinge gradul dorit de activitate plasmatică a factorului VIII sau dacă hemoragia nu poate fi controlată după administrarea unei doze adecvate, se va efectua un test pentru a detecta prezenţa inhibitorilorfaţă de factor VIII. Este posibil ca la pacienţii cu titruri crescute de inhibitori, tratamentul cu factor VIII să nu fie eficace, în acest caz fiind necesară luarea în considerare a altor opţiuni terapeutice. Tratamentul acestor pacienţi trebuie efectuat de către medici cu experienţă în abordarea terapeutică a pacienţilor cu hemofilie şi inhibitori ai factorului VIII prezenţi Evenimente cardiovasculare În cazul pacienților cu factor de risc cardiovascular, terapia de substituție cu FVIII poate crește riscul cardiovascular. Inhibitori (Pacienți cu boala von Willebrand) Pacienţii cu boala von Willebrand, în special de tip 3, pot dezvolta anticorpi neutralizanţi (inhibitori) ai factorului von Willebrand. Dacă nu se ating nivelele plasmatice aşteptate de activitate a FVW:RCo sau dacă sângerarea nu este controlată cu doza corespunzătoare, trebuie efectuate teste adecvate pentru a determina dacă sunt prezenţi inhibitori ai factorului von Willebrand. Este posibil ca la pacienţii cu concentraţii crescute de inhibitori, tratamentul cu factor von Willebrand să nu fie eficace. În acest caz trebuie considerate alte opţiuni terapeutice. Evenimente trombotice Există un risc de apariţie a evenimentelor trombotice, în special la pacienţii cu factori de risc cunoscuţi de natură clinică sau de laborator. De aceea, pacienţii trebuie monitorizaţi pentru apariţia semnelor timpurii de tromboză. Profilaxia împotriva tromboembolismului venos trebuie instituită conform recomandărilor actuale. Deoarece Immunate conţine o cantitate relativ mare de factor VIII comparativ cu FVW, trebuie avut în vedere că tratamentul pe termen lung poate cauza o creştere excesivă a FVIII:C. La pacienţii trataţi cu Immunate se recomandă monitorizarea nivelelor plasmatice ale FVIII:C pentru a evita o creştere excesivă a concentraţiei plasmatice a FVIII:C ce poate duce la creşterea riscului de evenimente trombotice. Măsurile standard pentru prevenirea infecţiilor induse de utilizarea medicamentelor preparate din sânge sau plasmă umană includ selecţia donatorilor, screening-ul donărilor individuale şi rezervelor de plasmă pentru markeri specifici de infecţie şi includerea în procesul de producţie a etapelor eficace pentru inactivarea / eliminarea virusurilor. În ciuda acestui fapt, atunci când sunt administrate medicamente preparate din sânge uman sau plasmă umană, posibilitatea de transmitere a microorganismelor infecţioase nu poate fi exclusă în totalitate. Aceasta se aplică şi virusurilor necunoscute sau nou apărute şi altor microorganisme patogene. Măsurile luate sunt considerate eficace pentru virusurile încapsulate cum sunt virusul imunodeficienţei umane (HIV), virusul hepatitei B (VHB) şi virusul hepatitei C (VHC) şi pentru virusuri necapsulate, cum este virusul hepatitei A (VHA). Măsurile luate pot avea o valoare limitată împotriva virusurilor necapsulate, cum este parvovirusul Bl9. Infecţia cu parvovirusul Bl9 poale fi gravă la gravide (infecţie fetală) şi la persoanele cu imunodeficienţă sau eritropoieză crescută (de exemplu, anemie hemolitică). Se recomandă vaccinarea adecvată (împotriva hepatitei A şi B) a pacienţilor care utilizează regulat/ repetat 5 medicamente care conţin factor VIII derivat din plasmă. Immunate conţine izoaglutinine de grup sanguin (anti-A şi anti-B). La pacienţii cu grupa de sânge A, B sau AB poate să apară hemoliză după administrări repetate la intervale scurte de timp sau după administrarea de doze foarte mari. Conținutul de sodiu Acest medicament conţine sodiu 19,6 mg per flacon, echivalent cu aproximativ 1% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g de sodiu pentru un adult. Copii şi adolescenţi Din cauza experienţei clinice limitate la această grupă de vârstă, medicamentul trebuie utilizat cu prudenţă la copii cu vârsta sub 6 ani, care sunt expuşi într-un număr limitat la medicamentele care conţin factor VIII. Atenționările și precauțiile enumerate sunt aplicabile atât adulților, cât și copiilor și adolescenților. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Nu au fost efectuate studii privind interacţiunile Immunate cu alte medicamente. Nu au fost raportate interacţiuni între medicamentele care conţin factor VIII de coagulare uman şi alte medicamente. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Nu s-au efectuat studii cu factor VIII cu privire la toxicitatea asupra funcţiei de reproducere la animale. Ţinând cont de apariţia rară a hemofiliei A la femei, nu există experienţă în ce priveşte utilizarea factorului VIII în timpul sarcinii şi alăptării. De aceea, Immunate trebuie utilizat la gravide şi la femeile care alăptează numai dacă este absolut necesar. Vezi pct. 4.4 pentru informaţii privind infecţia cu parvovirus B19. Nu au fost stabilite efectele Immunate asupra fertilităţii. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Nu sunt disponibile date privind efectele Immunate asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. 4.8 Reacţii adverse Reacţii adverse posibile la medicamentele care conţin cu factor VIII derivat din plasmă umană: Rezumatul profilului de siguranţă Reacţii de hipersensibilitate sau alergice (incluzâd angioedem, senzaţie de arsură sau înţepături la locul administrării, frisoane, hiperemie facială tranzitorie, urticarie generalizată, erupţii cutanate tranzitorii, cefalee, urticarie, prurit, hipotensiune arterială, letargie, greaţă, agitaţie, tahicardie, senzaţie de constricţie toracică, vărsături, wheezing) au fost observate rar şi, în unele cazuri, simptomele pot progresa spre anafilaxie severă (inclusiv şoc). Pacienţii trebuie sfătuiţi să se adreseze imediat medicului în cazul apariţiei 6 acestor simptome (vezi pct. 4.4). Dezvoltarea anticorpilor neutralizanți (inhibitori) poate apărea la pacienţii cu hemofilie A trataţi cu factor VIII, inclusiv cu Immunate. Apariţia acestor inhibitori, ca atare, se va manifesta printr-un răspuns clinic insuficient la tratament. În astfel de cazuri, se recomandă contactarea unui centru specializat pentru hemofilie Pacienţii cu boala von Willebrand, în special de tip 3, foarte rar pot dezvolta anticorpi neutralizanţi (inhibitori) ai factorului von Willebrand. În cazul formării acestor inhibitori, răspunsul clinic este unul inadecvat. Aceşti anticorpi pot apărea în asociere strânsă cu reacţii anafilactice. De aceea, pacienţii la care apar reacţii anafilactice trebuie evaluaţi în vederea detectării prezenţei inhibitorilor. În toate aceste cazuri se recomandă adresarea către un centru specializat pentru hemofilie. Administrarea în doze mari poate determina hemoliză la pacienţii cu grupele sanguine A, B sau AB. Pentru informaţii referitoare la siguranţă în legătură cu microorganismele patogene transmisibile, vezi pct. 4.4. Reacţiile adverse raportate în studiile clinice si în experienţa după punerea pe piaţă, pentru Immunate: Lista tabelară a reacţiilor adverse Tabelul următor este întocmit în conformitate cu clasificarea MedDRA pe aparate, sisteme si organe. Frecvenţele au fost evaluate folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100), rare (>1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile) Clasificarea MedDRA pe aparate, sisteme şi organe Tulburări ale sistemului imunitar Tulburări hematologice şi limfatice Reacţii adverse Frecvenţa Hipersensibilitate Mai puţin frecvente1 Inhibare a factorului VIII Coagulopatie Tulburări psihiatrice Nelinişte Tulburări ale sistemului nervos Parestezii Ameţeli Cefalee Conjunctivită Tahicardie Palpitaţii Hipotensiune arterială Hiperemie facială tranzitorie Paloare Dispnee Tulburări oculare Tulburări cardiace Tulburări vasculare Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Tulburări gastrointestinale Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Tuse Vărsături Greaţă Urticarie 7 Mai puţin frecvente (PTA)2 Foarte frecvente (PNA)2 Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Erupţie cutanată tranzitorie (inclusiv erupţii cutanate eritematoase şi papulare) Prurit Eritem Hiperhidroză Neurodermatite Mialgie Durere în piept Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Necunoscută Tulburări muscu1o-scheletice și ale ţesutului conjunctiv Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Disconfort la nivelul pieptului Necunoscută Necunoscută Edem (inclusiv edem periferic, la nivelul pleoapelor şi feţei) Febră Frisoane Iritaţie la locul administrării (inclusiv arsuri) Necunoscută Necunoscută Necunoscută Durere Necunoscută 1 O reacţie de hipersensibilizare la 329 perfuzii administrate la 5 pacienţi într-un singur studiu clinic 2 Frecvenţa se bazează pe studii efectuate cu medicamente care conţin FVIII, care au inclus pacienţi cu hemofilie A severă. PTA = pacienţi trataţi anterior, PNA = pacienţi netrataţi anterior Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro 4.9 Supradozaj Nu s-a raportat niciun caz de supradozaj. Pot să apară evenimente tromboembolitice. Vezi pct. 4.4. La pacienţii cu grupa de sânge A, B sau AB poate să apară hemoliza. Vezi pct. 4.4. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: sânge şi derivate hematopoietice, antihemoragice, factor von Willebrand şi factorVIII de coagulare în combinaţie, codul ATC: B02BD06. Mecanism de acțiune 8 Complexul factor VIII/factor von Willebrand (FVW) este format din două molecule (F VIII şi FVW) cu funcţii fiziologice diferite. Atunci când este perfuzat unui pacient cu hemofilie, factorul VIII se leagă de factorul von Willebrand în sângele pacientului. Factorul VIII activat acţionează ca un cofactor pentru factorul IX activat, accelerând conversia factorului X în factor X activat. Acesta din urmă converteşte protrombina în trombină care, la rândul ei, converteşte fibrinogenul în fibrină, pentru a se putea forma cheagul de sânge. Hemofilia A este o tulburare de coagulare ereditară, dependentă de sex, determinată de concentraţiile plasmatice scăzute de factor VIII:C, care se manifestă prin hemoragii profuze la nivelul articulaţiilor, muşchilor şi organelor interne, apărute spontan sau ca urmare a traumatismelor accidentale sau chirurgicale. Prin terapia de substituţie, valorile concentraţiilor plasmatice de factor VIII cresc, permiţând o corectare temporară a deficitului de factor VIII şi a tendinţei la sângerare. În plus faţă de rolul său de proteină protectoare faţă de factorul VIII, factorul von Willebrand (FVW) mediază adeziunea plachetară la endoteliul vascular lezat şi joacă rol în agregarea plachetară. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Toţi parametrii farmacocinetici ai Immunate au fosţ măsuraţi la subiecţi cu hemofilie A severă (valorile concentraţiilor plasmatice ale factorului VIII < 1 %). Analiza probelor de plasmă s-a efectuat într-un laborator central, utilizând metoda cromogenă a factorului VIII. În tabelul de mai jos se pot observa parametrii farmacocinetici observaţi într-un studiu încrucişat, efectuat la 18 pacienţi cu vârsta mai mare de 12 ani, trataţi anterior cu Immunate. Rezumatul parametrilor farmacocinetici ai Immunate la 18 pacienţi cu hemofilie A severă (doza=50 Ul/kg): Parametrul ASC0-α ([UI×oră]/ml Cmax (UI/ml) Tmax (ore) Timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (ore) Clearance (ml/oră) Timpul minim de rezidenţă (ore) Vse (ml) Recuperarea incrementală ([UI/ml]/[UI/kg]) Valoare minimă DS 3,1 12,2 0,3 1,0 0,1 0,3 3,2 12.7 Valoare mediană IÎ 90% 12,4 0,9 0,3 12,2 11,1 – 13,2 0,8 - 1,0 0,3 - 0,3 10,8 – 15,3 283 15,3 146 3,6 232 15,3 199 - 254 12,1 - 17,2 4166 2021 3613 2815 - 4034 0,020 0,006 0,019 0,016 - 0,020 5.3 Date preclinice de siguranţă Factorul VIII de coagulare uman conţinut în Immunate este un component normal al plasmei umane şi acţionează ca un factor VIII endogen. Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om în conformitate cu studiile convenţionale în ceea ce priveşte siguranţa farmacologică, toxicitatea după doze repetate, toleranţa locală şi imunogenitatea. 6.0 PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 9 6.1 Lista excipienţilor Pulbere Albumină umană Glicină Clorură de sodiu Citrat trisodic dihidrat Lizină monoclorhidrat Clorură de calciu Solvent Apă pentru preparate injectabile 6.2 Incompatibilităţi Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la pct.6.6. Trebuie utilizat doar setul de perfuzare inclus, deoarece tratamentul poate eşua ca urmare a adsorbţiei factorului VIII de coagulare uman pe suprafaţa internă a altor echipamente de perfuzare. 6.3 Perioada de valabilitate 2 ani. Stabilitatea chimică şi fizică a fost demonstrată pentru 3 ore la temperatura camerei. Din punct de vedere microbiologic, dacă metoda de reconstituire exclude riscul contaminării (condiţii aseptice validate şi controlate), medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă medicamentul nu este utilizat imediat, perioada de stocare şi condiţiile de păstrare sunt responsabilitatea utilizatorului. Medicamentul reconstituit nu trebuie reintrodus în frigider. În perioada de valabilitate, medicamentul poate fi păstrat la temperatura camerei (sub 25°C) pentru o perioadă de până la 6 luni. Perioada de depozitare la temperatura camerei trebuie notată pe ambalajul medicamentului. La sfârşitul acestei perioade, medicamentul trebuie utilizat imediat sau aruncat. 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare A se păstra şi transporta la frigider (2°C - 8°C). A nu se congela. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină. Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului după reconstituire, vezi pct.6.3. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Pulberea şi solventul sunt ambalate în flacoane din sticlă (pulbere: flacon monodoză din sticlă de tip II; solvent: flacon monodoză din sticlă de tip I) închise cu dopuri din cauciuc. 1 flacon cu pulbere Immunate 1000 UI FVIII/ 750 UI FVW 1 flacon cu apă pentru preparate injectabile (10 ml) 1 set transfer/filtru 1 seringă de unică folosinţă (10 ml) 1 ac de unică folosinţă 10 1 set de perfuzare Mărime de ambalaj: 1 x 1000 UI FVIII / 750 UI FVW 6.6 Precauţii speciale pentru îndepărtarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare Pentru reconstituire se va utiliza doar trusa de administrare inclusă în ambalaj. Immunate se va reconstitui numai imediat înainte de administrare. Soluţia reconstituită trebuie utilizată imediat deoarece medicamentul nu conţine conservanţi. Se recomandă spălarea locului de acces venos cu soluţie salină izotonă, înainte şi după perfuzia cu Immunate. Reconstituirea pulberii A se utiliza o tehnică aseptică! 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Se încălzeşte flaconul sigilat care conţine solventul (apă pentru preparate injectabile) la temperatura camerei (maxim 37°C). Se îndepărtează capacul protector al flaconului cu pulbere şi al flaconului cu solvent (fig. A). Se curăţă dopurile din cauciuc cu dezinfectant. Se ataşează dispozitivul de transfer pe flaconul cu solvent şi se apasă pe marginea ondulată (fig. B). Se îndepărtează învelişul protector de la celălalt capăt al dispozitivului de transfer, cu grijă, pentru a nu se atinge capătul expus. Se întoarce dispozitivul de transfer cu flaconul cu solvent ataşat, se ataşează la flaconul cu pulbere şi se introduce acul prin centrul dopului din cauciuc al flaconului cu pulbere (fig. C). Solventul va fi absorbit în flaconul cu pulbere prin intermediul vacuumului. După aproximativ 1 minut, se separă cele două flacoane prin îndepărtarea dispozitivului de transfer cu flaconul cu solvent ataşat de flaconul de pulbere (fig. D). Deoarece medicamentul se dizolvă uşor, flaconul cu pulbere se agită doar uşor - de preferat deloc. A NU SE SCUTURA CONŢINUTUL FLACONULUI. A NU SE ÎNTOARCE FLACONUL CU PULBERE PÂNĂ IMEDIAT ÎNAINTE DE EXTRAGEREA CONŢINUTULUI. Soluţia preparată trebuie inspectată vizual după reconstituire pentru a observa prezenţa particulelor sau a modificărilor de culoare. Soluţia este limpede sau uşor opalescentă. Totuşi, chiar în cazul în care procedura de reconstituire este urmată strict, ocazional pot fi vizibile câteva particule fine. Filtrul inclus va îndepărta particulele, fără a reduce eficacitatea medicamentului. Nu trebuie utilizate soluţiile reconstituite tulburi sau care prezintă depozite. Administrare: A se utiliza o tehnică aseptică! 1. 2. 3. Pentru a preveni administrarea particulelor de cauciuc din dop odată cu medicamentul (risc de microembolism), se va utiliza filtrul inclus. Pentru extragerea pulberii dizolvate, se foloseşte acul cu filtru ataşat. Se ataşează vârful acului cu filtru la seringa de unică folosinţă inclusă în amabalaj şi se introduce direct în dopul flaconului (fig. E). Se deconectează seringa pentru moment, de la nivelul acului cu filtru. Asfel, va intra aer în flaconul cu pulbere şi va dispărea spuma. Apoi se aspiră soluţia în seringă prin acul cu filtru (fig. F). Se deconectează seringa de la acul cu filtru iar soluţia reconstituită se injectează lent, intravenos (viteza maximă de administrare este de 2 ml pe minut) folosind setul de perfuzare (sau acele incluse). 11 fig. A fig. B fig. C fig. D fig. E fig. F Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Baxalta Innovations GmbH Industriestrasse 67, A-1221 Viena, Austria 8. NUMĂRUL (ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 5420/2013/01 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Reînnoirea autorizaţiei - Februarie 2013 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Ianuarie 2024 Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro. 12