AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7370/2015/01 Anexa 2 NR. 7371/2015/01 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI OCTANINE F 500 UI pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă OCTANINE F 1000 UI pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă 2. COMPOZIŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ • OCTANINE F 500 UI pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Un flacon conţine factor IX de coagulare uman 500 UI. Medicamentul conţine aproximativ 100 UI/ml factor IX de coagulare uman când este reconstituit cu 5 ml apă pentru preparate injectabile. • OCTANINE F 1000 UI, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Un flacon conţine factor IX de coagulare uman 1000 UI. Medicamentul conţine aproximativ 100 UI/ml factor IX de coagulare uman când este reconstituit cu 10 ml apă pentru preparate injectabile. OCTANINE F este produs din plasmă de la donatori umani. Potenţa (UI) este determinată folosind testul de coagulare descris în Farmacopeea Europeană în comparaţie cu standardul internaţional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Activitatea specifică a OCTANINE F este de aproximativ 100 UI/ ml proteină. Excipienţi cu efect cunoscut Acest medicament conţine până la 69 mg sodiu pe 1 flacon de OCTANINE F 500 UI și 138 mg sodiu pe 1 flacon de OCTANINE F 1000 UI pe doză. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă. Pulberea este de culoare albă sau galben pal şi poate avea o aparenţă de materie solidă friabilă. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul şi profilaxia sângerărilor la pacienţii cu hemofilie B (deficit congenital de factor IX). 4.2 Doze şi mod de administrare 1 Tratamentul trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul hemofiliei. Pacienţi care nu au fost trataţi anterior Siguranţa şi eficacitatea medicamentului OCTANINE F nu au fost încă stabilite pentru pacienţi care nu au fost trataţi anterior. Monitorizarea tratamentului Pe durata tratamentului, se recomandă determinarea corespunzătoare a concentraţiilor plasmatice ale factorului IX de coagulare, pentru a putea stabili doza care trebuie administrată şi frecvenţa de administrare a perfuziilor consecutive. Pacienţii pot prezenta diferenţe în ceea ce priveşte răspunsul individual la administrarea factorului IX de coagulare, exprimate prin valori diferite de recuperare in vivo şi prin valori diferite ale timpului de înjumătăţire. Dozele bazate pe masa corporală trebuie să fie corectate pentru pacienţii subponderali sau supraponderali. În special în cazul intervenţiilor chirurgicale majore, este indispensabilă monitorizarea exactă a terapiei de substituţie prin intermediul coagulogramei (activitatea factorului IX de coagulare plasmatic). Doze Doza şi durata terapiei de substituţie depind de severitatea deficitului de factor IX, de locul şi de gravitatea sângerării şi de starea clinică a pacientului. Numărul de unităţi de factor IX administrat este exprimat în Unităţi Internaţionale (UI), care corespund standardului actual al OMS pentru medicamentele care conţin factor IX. Activitatea factorului IX în plasmă este exprimată, fie ca procent (raportat la plasma umană normală), fie în unităţi internaţionale (raportat la un standard internaţional pentru activitatea în plasmă a concentratelor care conţin factor IX). O unitate internaţională (UI) de activitate pentru factorul IX este echivalentă cu cantitatea de factor IX dintr- un mililitru de plasmă umană normală. Tratamentul în funcţie de necesitate Calculul dozei necesare de factor IX se bazează pe observaţia empirică, conform căreia 1 UI factor IX per kg greutate corporală creşte activitatea plasmatică a factorului IX cu 1% din activitatea normală. Doza necesară se calculează utilizând următoarea formulă: Unităţi necesare = greutate corporală(kg) x creşterea dorită de factorul IX (%) (UI/dl) x 0,8 Cantitatea de administrat şi frecvenţa administrării trebuie calculate întotdeauna în funcţie de eficacitatea clinică pentru fiecare caz în parte. În cazul următoarelor evenimente hemoragice, activitatea factorului IX nu trebuie să scadă sub nivelul de activitate plasmatic dorit (exprimat în % din normal), în perioada corespunzătoare. Tabelul următor poate fi utilizat drept ghid pentru doze în sângerări şi intervenţii chirurgicale: Gradul hemoragiei/ Tipul intervenţiei chirurgicale Hemoragie Hemartroză incipientă, sângerare musculară sau sângerare orală Concentraţie plasmatică necesară de factor IX (%) Frecvenţa administrării (ore)/ Durata terapiei (zile) 20-40 Se repetă la intervale de 24 de ore, cel puţin 1 zi, până când episodul de sângerare indicat prin durere este 2 Hemartroză mai extinsă, sângerare musculară sau hematom 30-60 Hemoragii care pun în pericol viaţa 60-100 Intervenţii chirurgicale Minore, incluzând extracţii dentare 30-60 Majore 80-100 ( pre- şi postoperator) remis sau intervine vindecarea. Se repetă administrarea la intervale de 24 de ore, timp de 3 până la 4 zile sau mai mult, până ce durerea şi infirmitatea sunt soluţionate. Se repetă administrarea la intervale de 8 până la 24 de ore, până ce ameninţarea trece La intervale de 24 de ore, cel puţin 1 zi, până la vindecare. Se repetă administrarea la intervale de 8 până la 24 de ore, până la vindecarea corespunzătoare a cicatricei, apoi terapie timp de cel puţin 7 zile, pentru a menţine o activitate a FIX de 30% - 60% (UI/dl). Tratamentul profilactic Pentru profilaxia pe termen lung a sângerărilor la pacienţii cu hemofilie B severă, dozele uzuale sunt de 20 până la 40 UI factor IX pentru fiecare kilogram de masă corporală, administrate la intervale de 2 până la 4 zile. În unele cazuri, în special la pacienţii tineri, pot fi necesare intervale mai scurte între administrările dozelor sau doze mai mari. Perfuzarea continuă Nu sunt disponibile suficiente date pentru a recomanda perfuzarea continuă cu OCTANINE F în intervenţiile chirurgicale. Copii şi adolescenţi În studiile care au inclus 25 de copii cu vârsta sub 6 ani, doza medie administrată per expunere zilnică este similară cu cea utilizată pentru profilaxia şi tratamentul sângerărilor, de 35 până la 40 UI /kg greutate corporală. Mod de administrare Administrare pe cale intravenoasă Se recomandă a nu se administra cu o viteză mai mare de 2-3 ml pe minut. Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6. 4.3 Contraindicaţii - - Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. Alergii corelate cu reducerea numărului trombocitelor în timpul tratamentului cu heparină (trombocitopenie indusă de heparină (HIT) de tipul II). 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Trasabilitate 3 Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție. Hipersensibilitate Când se utilizează OCTANINE F, pot să apară reacţii de hipersensibilitate de tip alergic. Acest medicament conţine urme de proteine umane, altele decât factorul IX şi heparină. În cazul în care apar simptome de hipersensibilitate, pacienţii trebuie sfătuiţi să întrerupă imediat utilizarea medicamentului şi să se adreseze medicului. Pacienţii trebuie să fie informaţi cu privire la semnele precoce ale reacţiilor de hipersensibilitate care includ erupţii, urticarie generalizată, senzaţie de constricţie toracică, wheezing, hipotensiune arterială şi anafilaxie. În caz de şoc trebuie aplicate măsurile medicale standard pentru tratarea şocului. Inhibitori După tratamentul repetat cu medicamente care conţin factor IX (uman) de coagulare, pacienţii trebuie monitorizaţi pentru a se urmări dezvoltarea anticorpilor neutralizanţi (inhibitori), care pot fi cuantificaţi în unităţi Bethesda (UB), utilizând teste biologice adecvate. În literatură au existat raportări care au arătat o corelaţie între apariţia inhibitorilor de factor IX şi reacţiile alergice. În consecinţă, pacienţii cu reacţii alergice trebuie evaluaţi pentru prezenţa inhibitorilor. Trebuie reţinut faptul că pacienţii cu inhibitori de factor IX pot avea un risc crescut de anafilaxie la administrarea ulterioară de factor IX. Din cauza riscului de reacţii alergice la concentratele de factor IX, administrarea iniţială a factorului IX trebuie efectuată în acord cu decizia medicului sub supravegherea medicală, pentru a putea acorda asistenţă medicală adecvată în cazul reacţiilor alergice. Tromboembolism Deoarece utilizarea concentratelor complexe de factor IX a fost asociată cu dezvoltarea complicaţiilor tromboembolice, riscul fiind mai mare la medicamentele cu puritate mai mică, utilizarea medicamentelor care conţin factor IX poate prezenta risc potenţial la pacienţii cu semne de fibrinoliză şi la pacienţii cu coagulare intravasculară diseminată (CID). În cazul administrării acestui medicament la pacienţii cu boală hepatică, la pacienţii în perioada post-operatorie, la nou-născuţi sau la pacienţii cu risc de tromboză sau CID, din cauza riscului potenţial de complicaţii trombotice, se recomandă supravegherea clinică pentru observarea semnelor precoce de tromboză şi de coagulopatie de consum precum şi testare biologică corespunzătoare. În fiecare dintre aceste situaţii, beneficiul tratamentului cu OCTANINE F trebuie evaluat în raport cu riscul acestor complicaţii. Evenimente cardiovasculare La pacienţii cu un risc dovedit de apariţie a unor evenimente cardiovasculare, terapia de substituţie cu factor IX de coagulare plasmatic poate duce la creşterea acestui risc cardiovascular. Complicaţii legate de utilizarea cateterelor Dacă este necesară utilizarea unui dispozitiv pentru acces venos central (DAVC), trebuie luat în considerare riscul de apariţie a complicaţiilor legate de DAVC, inclusiv infecţii locale, bacteriemie şi tromboză la locul de cateterizare. Microorganisme patogene Măsurile standard pentru prevenirea infecţiilor transmise prin utilizarea medicamentelor preparate din sânge uman sau plasmă includ selecţia donatorilor, screeningul donărilor individuale şi al rezervelor de plasmă 4 pentru markeri specifici ai infecţiilor şi includerea în procesul de fabricaţie a unor etape pentru inactivarea/îndepărtarea virusurilor. În pofida acestor măsuri, atunci când sunt administrate medicamente din sânge sau plasmă umană, nu poate fi exclusă total posibilitatea de transmitere a microorganismelor infecţioase. Acest lucru se aplică şi pentru virusurile necunoscute sau nou apărute, precum şi altor microorganisme. Măsurile luate sunt considerate eficace în cazul virusurilor încapsulate cum sunt virusul imunodeficienţei umane (HIV), virusul hepatitei B (HVB) şi virusul hepatitei C (HVC), precum şi pentru virusul neîncapsulat al hepatitei A (HVA). Măsurile aplicate pot avea valoare limitată împotriva virusurilor neîncapsulate, cum este parvovirusul B19. Infecţia cu parvovirusul B19 poate fi gravă pentru gravide (infecţie fetală) şi pentru persoanele cu imunodeficienţă sau eritropoieză crescută (de exemplu în anemia hemolitică). Poate fi luată în considerare vaccinarea adecvată (hepatită A şi B) pentru pacienţii trataţi regulat/repetat cu concentrate de factor IX derivate din plasmă umană. Pacienţi care urmează o dietă cu restricţie de sodiu Acest medicament conţine până la 69 mg sodiu pentru 1 flacon OCTANINE 500 UI, echivalent cu 3,45% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult şi, respectiv, până la 138 mg sodiu pentru 1 flacon OCTANINE 1000 UI, echivalent cu 6,9% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii care urmează o dietă zilnică cu restricţie de sodiu. Copii şi adolescenţi Atenţionările şi precauţiile enumerate sunt valabile atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Nu se cunosc interacţiuni ale medicamentelor ce conţin factor IX de coagulare uman cu alte medicamente. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea La animale, nu au fost efectuate studii cu factor IX privind efectele asupra reproducerii. Ţinând seama de incidenţa rară a hemofiliei B la femei, nu există experienţă cu privire la administrarea de factor IX în timpul sarcinii şi alăptării. În consecinţă, factorul IX trebuie utilizat în timpul sarcinii şi alăptării doar dacă este clar indicat. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje OCTANINE F nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. 4.8 Reacţii adverse Rezumatul datelor referitoare la siguranţă Au fost observate rar reacţii de hipersensibilitate sau alergice (care pot include angioedem, senzaţie de arsură şi înţepături la nivelul locului de administrare, frisoane, eritem facial, urticarie generalizată, cefalee, urticarie, hipotensiune arterială, letargie, greaţă, stare de agitaţie, tahicardie, constricţie toracică, parestezii, vărsături, wheezing) şi acestea pot evolua către o anafilaxie severă (inclusiv şoc anafilactic). În anumite cazuri, aceste reacţii au evoluat către o anafilaxie severă şi au apărut în asociere temporală strânsă cu dezvoltarea inhibitorilor de factor IX (vezi, de asemenea, punctul 4.4). S-a raportat apariţia sindromului nefrotic după o încercare de inducere a toleranţei imune la pacienţii cu hemofilie B care prezentau inhibitori ai factorului IX şi aveau antecedente de reacţii alergice. În cazuri rare, a fost observată febră. 5 La pacienţii cu hemofilie B pot să apară anticorpi de neutralizare a factorului IX (inhibitori). Dacă apar astfel de inhibitori, tulburarea se manifestă printr-un răspuns clinic insuficient la tratament. În astfel de cazuri se recomandă consultarea unui centru specializat în terapia hemofiliei. A fost efectuat un studiu care a inclus 25 de copii cu hemofilie de tip B (dintre care 6 pacienţi nu au fost trataţi anterior) şi care aveau o medie de 38 de zile de tratament cu OCTANINE F (între 8 si 90 de zile). Toţi pacienţii prezentau un nivel al inhibitorilor de factor IX <0,4 BU la momentul iniţial de evaluare. Pe durata studiului nu au fost detectaţi inhibitori. Există un risc potenţial de apariţie a episoadelor tromboembolice, ca urmare a administrării de medicamente care conţin factor IX, acest risc fiind mai mare pentru preparatele cu un nivel scăzut de puritate. Administrarea medicamentelor care conţin factor IX cu puritate scăzută a fost asociată cu infarct miocardic, coagulare intravasculară diseminată, tromboză venoasă şi embolie pulmonară. Administrarea de medicamente care conţin factor IX cu puritate înaltă este asociată rar cu astfel de reacţii adverse. Pentru informaţii de siguranţă referitoare la microorganismele patogene, vezi punctul 4.4. Lista reacţiilor adverse Tabelul prezentat mai jos este conform cu clasificarea MedDRA pe aparate, sisteme şi organe (ASO şi termeni preferaţi). Frecvenţa de apariţie a fost evaluată conform următoarei convenţii: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1 000 şi <1/100), rare (≥1/10 000 şi <1/1 000), foarte rare (<1/10 000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Clasificarea MedDRA Aparate, sisteme şi organe Tulburări ale sistemului imunitar Tulburări vasculare Tulburări renale şi ale căilor urinare Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Investigaţii diagnostice Reacţii adverse Rare Foarte rare Reacţii de hipersensibilitate Şoc anafilactic Eveniment tromboembolic* Sindrom nefrotic Trombocitopenie indusă de heparină Febră (creştere a temperaturii) Anticorpi anti-factor IX – rezultat pozitiv * Termen de nivel de bază (LLT) după clasificarea MedDRA Descrierea reacţiilor adverse selectate Din cauza cantităţii de heparină conţinute, poate fi observată, în cazuri rare, o scădere bruscă a numărului de trombocite sub 100000/μl sau 50% din valoarea iniţială (trombocitopenie tip II), indusă prin mecanism alergic. La pacienţii care nu au prezentat anterior hipersensibilitatea la heparină, această scădere a trombocitelor poate să apară după 6-14 zile de la începerea tratamentului. La pacienţii care au prezentat anterior hipersensibilitate la heparină această reducere se poate instala la câteva ore după tratament. Această formă severă de reducere a trombocitelor poate fi însoţită sau poate determina tromboză arterială sau venoasă, tromboembolism, disfuncţii severe de coagulare (coagulopatii consumptive), necroză cutanată la locul administrării, sângerări difuze (hemoragii peteşiale), purpură şi constipaţie. În situaţia în care sunt observate reacţiile alergice menţionate, administrarea OCTANINE F se va întrerupe imediat. Pacientul trebuie sfătuit să nu mai utilizeze în viitor niciun fel de medicament care conţine heparină. Din cauza acestui efect rar, indus de heparină, asupra numărului de trombocite din sânge, trebuie monitorizat cu atenţie numărul de trombocite, mai ales la începutul tratamentului. 6 Copii şi adolescenţi Frecvenţa, tipul şi severitatea reacţiilor adverse la copii şi adolescenţi sunt presupuse a fi similare celor observate la adulţi. Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro 4.9 Supradozaj Nu au fost raportate cazuri de supradozaj. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: antihemoragice, factor IX de coagulare sanguină, codul ATC: B02BD04 Factorul IX este o glicoproteină cu un singur lanţ, cu masă moleculară de aproximativ 68000 Dalton. Este un factor de coagulare dependent de vitamina K şi este sintetizat în ficat. Factorul IX este activat de factorul XI pe calea intrinsecă a coagulării şi de factorul VII/factorul complex tisular pe calea extrinsecă. Factorul IX activat, în combinaţie cu factorul VIII activat, activează factorul X. Factorul X activat transformă protrombina în trombină. Apoi, trombina transformă fibrogenul în fibrină şi se formează cheagul. Hemofilia B este o tulburare ereditară a coagulării sângelui, cu transmitere legată de cromozomii sexuali, determinată de scăderea valorilor factorului IX şi manifestată prin sângerări profuze la nivelul articulaţiilor, muşchilor sau organelor interne, fie spontane, fie ca urmare a traumatismelor accidentale sau chirurgicale. Prin terapia de substituţie, valoarea plasmatică a factorului IX este crescută, permiţând astfel corectarea temporară a deficitului de factor IX şi a tendinţei de sângerare. Copii şi adolescenţi S-a efectuat un studiu care a inclus 25 de copii cu vârsta sub 6 ani. Dintre aceştia, 6 pacienţi nu au fost trataţi anterior, 13 pacienţi au avut mai puţin de 50 de zile de expunere şi 6 pacienţi au avut mai mult de 50 de zile de expunere. Recuperarea după administrarea de >25 UI OCTANINE F/kg greutate corporală a fost investigată în primele 3 luni de la începerea tratamentului şi după 12-24 luni. Creşterea recuperării (în sens geometric, prima etapă de evaluare, potenţa actuală) a fost calculată să fie de 0,8 ±1,4 şi 0,9 ±1,3%/UI/kg la prima şi a doua recuperare. Aceste rezultate indică faptul că, pe perioada studiului, creşterea recuperării a rămas stabilă în rândul pacienţilor copii. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Pentru OCTANINE F, au fost obţinute următoarele rezultate într-un studiu farmacocinetic efectuat la 13 pacienţi diagnosticaţi cu hemofilie B cu vârsta peste 12 ani (vârsta medie 28 de ani, intervalul de vârstă între 12-61 de ani) : N=13 Valoare mediană Valoare medie Valoare DS Valoare minimă Valoare maximă 7 Progresia recuperării (UI x dlֿ¹ x UIֿ¹ x kg) ASC*norm (UI x dlֿ¹ x h x UIֿ¹ x kg) Timp de înjumătăţire plasmatică (ore) MTR* (ore) Clearance (ml x orăֿ¹ x kg) 1,2 32,4 27,8 39,4 3,1 1,3 37,7 29,1 40,0 2,9 0,5 13,0 5,2 7,3 0,9 0,8 24,5 22,0 30,2 1,6 2,4 64,0 36,8 51,6 4,1 ASC*= aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp MTR*= timpul mediu de rezidenţă DS*= deviaţie standard Progresia recuperării a fost testată într-un studiu secundar. Meta-analiza tuturor recuperărilor (n=19) a avut ca rezultat o recuperare de aproximativ 1UI x dlֿ¹ x UIֿ¹ x kg. Nu a existat nicio diferenţă între testările efectuate la trei şi şase luni privind progresia recuperării. 5.3 Date preclinice de siguranţă Factorul IX de coagulare uman (din concentrat) este un constituent normal al plasmei umane şi acţionează similar factorului IX endogen. Informaţiile toxicologice disponibile despre TNBP şi Polisorbat 80, deşi limitate pentru cel de-al doilea compus, indică faptul că este puţin probabilă apariţia reacţiilor adverse în cazul expunerilor anticipate la om. Excipienţi: OCTANINE F conţine diferite cantităţi de L-arginină, L-lizină, heparină şi un număr de ioni (sodiu, clorură, citrat).Testele de toxicitate cu privire la aceste substanţe arată faptul că nu sunt aşteptate efecte adverse, dacă se respectă doza recomandată. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Pulbere: Heparină Clorură de sodiu Citrat de sodiu dihidrat Clorhidrat de lizină Clorhidrat de arginină Solvent: Apă pentru preparate injectabile 6.2 Incompatibilităţi Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente. Trebuie utilizat setul de administrare furnizat, deoarece altfel poate să apară eşecul terapeutic prin adsorbţia factorului IX de coagulare uman pe suprafeţele interne ale unor echipamente de injectare/perfuzare. 6.3 Perioada de valabilitate 8 2 ani A fost demonstrat faptul că stabilitatea biochimică şi fizică se menţine timp de 72 de ore, la 25ºC. Din punct de vedere microbiologic, medicamentul reconstituit trebuie utilizat imediat. Dacă nu se utilizează imediat, perioadele și condițiile de păstrare în uz înainte de utilizare sunt responsabilitatea utilizatorului și nu se recomandă păstrarea pe perioade mai lungi de 8 ore la temperatura camerei (25°C). 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare A nu se păstra la temperaturi peste 25C. A nu se congela. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină. Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentelor după reconstituire, vezi pct. 6.3. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului OCTANINE F se prezintă sub forma unui ambalaj combinat, format din două cutii unite cu ajutorul unui film din plastic. OCTANINE F 500 UI: Ambalajul 1: pulbere într-un flacon cu capacitatea de 30 ml (flacon din sticlă tip 1), închis cu un dop (din cauciuc bromobutilic) şi acoperit cu o capsă detaşabilă (din aluminiu); prospect. + Ambalajul 2: flacon cu solvent 5 ml (apă pentru preparate injectabile), (flacon din sticlă tip1 sau tip 2), închis cu un dop (din cauciuc clorobutilic sau bromobutilic) şi acoperit cu o capsă detaşabilă (din aluminiu). OCTANINE F 1000 UI: Ambalajul 1: pulbere într-un flacon cu capacitatea de 30 ml (flacon din sticlă tip 1), închis cu un dop (din cauciuc bromobutilic) şi acoperit cu o capsă detaşabilă (din aluminiu); prospect. + Ambalajul 2: flacon cu solvent 10 ml (apă pentru preparate injectabile), (flacon de sticlă tip 1 sau tip 2), închis cu un dop (din cauciuc clorobutilic sau bromobutilic) şi acoperit cu o capsă detaşabilă (din aluminiu). Ambalajul 2 mai conţine următoarele dispozitive medicale pentru administrare: - 1 ambalaj cu echipament pentru administrare intravenoasă (1 set de transfer, 1 set de perfuzare, 1 seringă de unică folosință), 2 tampoane cu alcool medicinal. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare Toate instrucţiunile trebuie citite şi urmate cu atenţie! A nu se administra Octanine F după termenul de expirare afişat pe ambalaj. În timpul procedurilor descrise mai jos trebuie menţinute condiţiile aseptice! Medicamentul reconstituit trebuie inspectat vizual pentru a se depista eventuale particule şi modificări de culoare înainte de administrare. Soluţia trebuie să fie limpede sau uşor opalescentă. A nu se utiliza soluţia dacă este tulbure sau prezintă depuneri. A se utiliza imediat soluţia preparată pentru a preveni contaminarea microbiană. A se utiliza numai setul de perfuzare furnizat. Utilizarea altor echipamente de injectare/perfuzare poate genera riscuri suplimentare şi eşecul tratamentului. Instrucţiuni pentru prepararea soluţiei: 1. A nu se utiliza medicamentul direct din frigider. A se lăsa solventul şi pulberea din flacoanele sigilate să ajungă la temperatura camerei. 2. Se înlătură capsa detaşabilă a celor două flacoane şi se şterg dopurile din cauciuc cu unul dintre tampoanele cu alcool medicinal furnizate. 9 3. Setul de transfer este descris în Fig.1. Se aşează flaconul cu solvent pe o suprafaţă plană şi se ţine ferm. Se ia setul de transfer şi se întoarce cu partea de sus în jos. Se aşează adaptorul albastru al setului de transfer deasupra flaconului cu solvent şi se apasă cu fermitate în jos, până când acesta se fixează pe loc cu un clic. (Fig. 2 + 3). A nu se răsuci în timpul atașării. Adaptor pentru pulbere (partea albă) Adaptor pentru solvent (partea albastră) Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 4. Se aşează flaconul cu pulbere pe o suprafaţă plană şi se ţine ferm. Se lasă flaconul cu solvent cu setul de transfer ataşat şi se întoarce cu partea de sus în jos. Se aşează partea albă deasupra flaconului cu pulbere şi se apasă cu fermitate în jos, până când acesta se fixează pe loc cu un clic.(Fig. 4). A nu se răsuci în timpul atașării. Solventul va curge automat în flaconul cu pulbere. Solvent 5. Cu amândouă flacoanele încă ataşate, se răsuceşte cu blândeţe, până când pulberea este dizolvată. Dizolvarea este completă în mai puţin de 10 minute la temperatura camerei. O uşoară spumificare poate să apară în timpul preparării. Se deşurubează setul de transfer în două părţi (Fig. 5). Spuma va dispărea. Pulbere Fig. 4 Se înlătură flaconul cu solvent gol împreună cu partea albastră a setului de transfer. Fig. 5 Instrucţiuni pentru injectare: Ca măsură de precauţie, ritmul cardiac al pacientului trebuie evaluat înainte şi în timpul administrării. În cazul în care are loc o creştere semnificativă a pulsului pacientului, se reduce viteza de injectare sau se întrerupe tratamentul pentru un timp scurt. 10 1. Se ataşează seringa la partea albă a setului de transfer. Se întoarce flaconul cu partea de sus în jos şi se extrage soluţia în seringă (Fig. 6). Soluţia extrasă în seringă trebuie să fie limpede sau uşor opalescentă. De îndată ce soluţia a fost transferată, se ţine ferm corpul seringii (cu pistonul îndreptat în jos) şi se detaşează seringa de setul de transfer (Fig. 7). Se înlătură flaconul gol împreună cu partea albă a setului de transfer. Fig. 6 Fig. 7 2. Se curăţă locul ales de injectare cu unul dintre tampoanele cu alcool medicinal furnizate. 3. Se ataşează la seringă setul de perfuzare furnizat. 4. Se introduce acul pentru injecţie în vena aleasă. Dacă s-a utilizat un garou pentru a face vena mai uşor vizibilă, acest garou trebuie îndepărtat înainte de administrarea OCTANINE F. Sângele nu trebuie să intre în seringă, deoarece există riscul de formare de cheaguri de sânge. 5. Se injectează soluţia în venă cu o viteză mică, nu mai rapid de 2-3 ml pe minut. Dacă se utilizează mai mult de un flacon cu pulbere OCTANINE F pentru un tratament, pot fi folosite din nou acelaşi ac de injectare şi aceeaşi seringă. Setul de transfer este doar pentru o singură utilizare. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Octapharma (IP) SPRL Allée de la Recherche 65 1070 Anderlecht Belgia 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 7370/2015/01 7371/2015/01 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data ultimei reînnoiri a autorizației – Ianuarie 2015 11 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Iunie 2023 12