AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 15377/2024/01-12 Anexa 2 NR. 15378/2024/01-10 NR. 15379/2024/01-10 NR. 15380/2024/01-10 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Masultab 50 mg comprimate Masultab 100 mg comprimate Masultab 200 mg comprimate Masultab 400 mg comprimate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Masultab 50 mg comprimate: fiecare comprimat conţine amisulpridă 50 mg. Masultab 100 mg comprimate: fiecare comprimat conţine amisulpridă 100 mg. Masultab 200 mg comprimate: fiecare comprimat conţine amisulpridă 200 mg. Masultab 400 mg comprimate: fiecare comprimat conţine amisulpridă 400 mg. Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat. Fiecare comprimat de 50 mg conține lactoză monohidrat 25,00 mg. Fiecare comprimat de 100 mg conține lactoză monohidrat 50,00 mg. Fiecare comprimat de 200 mg conține lactoză monohidrat 100,00 mg. Fiecare comprimat de 400 mg conține lactoză monohidrat 200,00 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Comprimat Masultab 50 mg comprimate: comprimate de culoare albă, rotunde, plate, cu diametrul de 7 mm. Masultab 100 mg comprimate: comprimate de culoare albă, rotunde, plate, cu diametrul de 9,5 mm, marcate cu MC pe una dintre fețe. Masultab 200 mg comprimate.comprimate de culoare albă, rotunde, plate, cu linie mediană pe una dintre fețe și cu diametrul de 11,5 mm. Comprimatul poate fi divizat în doze egale. Masultab 400 mg comprimate. comprimate de culoare albă, biconvexe, cu formă de capsulă, cu linie de mediană pe ambele fețe, cu dimensiuni de 19 x 10 mm. Comprimatul poate fi divizat în doze egale. 1 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Masultab este indicat pentru tratamentul tulburărilor schizofrenice acute şi cronice cu: • • simptome pozitive (cum ar fi iluzii, halucinaţii, tulburări de gândire, ostilitate, iluzii paranoide) simptome negative (cum ar fi aplatizare afectivă, izolare emoţională şi socială) Amisulprida controlează, de asemenea, simptomele negative secundare și tulburările afective, cum ar fi depresia. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze În cazul episoadelor psihotice acute sunt recomandate doze administrate oral cuprinse între 400 mg pe zi şi 800 mg pe zi. În cazuri individuale, doza zilnică poate fi crescută până la 1200 mg pe zi. Dozele mai mari de 1200 mg pe zi nu au fost evaluate suficient din punct de vedere al siguranţei şi, ca urmare, nu trebuie utilizate. La iniţierea tratamentului cu amisulpridă nu este necesară ajustarea specifică a dozei. Dozele trebuie adaptate individual. Pentru pacienţii cu simptome mixte pozitive şi negative, dozele trebuie ajustate pentru a se obţine un control optim al simptomelor pozitive. Tratamentul de întreţinere trebuie stabilit individual, utilizând doza minimă eficace. Pentru pacienţii la care sunt predominante simptomele negative sunt recomandate doze administrate oral cuprinse între 50 mg pe zi şi 300 mg pe zi. Dozele trebuie adaptate individual, utilizând doza minimă eficace. Masultab poate fi administrat oral în doze unice de până la 400 mg. Dozele mai mari de 400 mg pe zi trebuie administrate în mai multe prize. Vârstnici Siguranţa amisulpridei a fost evaluată la un număr mic de pacienţi vârstnici. Amisulprida trebuie utilizată cu precauţie, din cauza riscului posibil de hipotensiune arterială şi sedare. Poate fi necesară o scădere a dozei în caz de insuficienţă renală. Copii şi adolescenţi Eficacitatea şi siguranţa administrării amisulpridei la pacienţi cu vârsta cuprinsă între pubertate şi 18 ani nu au fost stabilite. Există numai date limitate cu privire la utilizarea amisulpridei la adolescenţi cu schizofrenie. De aceea, utilizarea amisulpridei nu este recomandată pacienţilor cu vârsta cuprinsă între pubertate şi 18 ani; amisulprida este contraindicată la copiii care nu au ajuns la vârsta pubertăţii, întrucât siguranţa administrării nu a fost stabilită la această grupă de vârstă (vezi pct. 4.3). Insuficienţă renală Amisulprida se elimină pe cale renală. În caz de insuficienţă renală, doza trebuie redusă la jumătate la pacienţii cu clearance-ul creatininei (ClCr) între 0,5 şi 1,0 ml/sec (30 și 60 ml/min) şi la o treime la pacienţii cu ClCr între 0,2 și 0,6 ml / sec (10 şi 30 ml/min). Deoarece nu există experienţă privind pacienţii 2 cu insuficienţă renală severă <0,2 ml / sec (10 ml/min)), la acest grup de pacienți este recomandată o atenție deosebită (vezi pct. 4.4). Insuficienţă hepatică Deoarece medicamentul este metabolizat în proporţie mică, nu este necesară scăderea dozei. Mod de administrare Pentru administrare orală. 4.3 Contraindicaţii • • • • • • • • Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. Tumori dependente de prolactină de exemplu prolactinomul glandei hipofizare și neoplasmul mamar (vezi pct. 4.4 și 4.8) Feocromocitom Copii până la vârsta pubertăţii (vezi pct. 4.2) Prelungire congenitală a intervalui QT Asociere cu levodopa (vezi pct. 4.5) Administrare concomitentă cu medicamente care pot prelungi intervalului QT Tratament concomitent cu următoarele medicamente care pot induce torsada vârfurilor: - medicamente antiaritmice Clasa Ia, cum sunt chinidină, disopiramidă, - medicamente antiaritmice Clasa III, cum sunt amiodaronă și sotalol, - alte medicamente cum sunt bepridil, cisapridă, sultopridă, tioridazină, metadonă, eritromicină administrată intravenos, vincamină administrată intravenos, halofantrină, pentamidină, sparfloxacină (vezi pct. 4.5); 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Sindrom Neuroleptic Malign Similar altor neuroleptice poate apărea Sindrom Neuroleptic Malign, o complicație cu potențial letal caracterizat prin hipertermie, rigiditate musculară, instabilitate vegetativă, alterare a stării de conştienţă şi creştere a creatinfosfokinazei (CPK). În caz de apariţie a hipertermiei, în special în cazul dozelor zilnice mari, trebuie întreruptă administrarea tuturor substanţele active antipsihotice, inclusiv amisulpridă. Boală Parkinson Similar altor medicamente antidopaminergice, prescrierea de amisulpridă la pacienţii cu boală Parkinson trebuie făcută cu prudenţă, deoarece poate determina agravarea bolii. Amisulprida trebuie utilizată numai dacă tratamentul neuroleptic nu poate fi evitat. Prelungire a intervalului QT Amisulprida induce o prelungire a intervalului QT, în funcţie de doza administrată (vezi pct. 4.8). Este cunoscut faptul că acest efect poate potenţa riscul producerii de aritmii ventriculare grave, cum este torsada vârfurilor. Înaintea oricărei administrări şi dacă starea clinică a pacientului o permite, se recomandă excluderea următorilor factori, care ar putea favoriza apariţia acestei tulburări de ritm cum ar fi: - Bradicardie, mai puţin de 55 de bătăi pe minut (bpm) - Tulburări electrolitice, în special hipokaliemie, - Prelungire congenitală a intervalului QT - Tratament în curs cu medicamente care pot produce bradicardie pronunţată (< 55 bpm), hipokaliemie scădere a conducerii intracardiace sau prelungire a intervalului QT (vezi pct. 4.5). 3 Accident vascular cerebral (AVC) În studiile clinice randomizate, placebo controlate, la pacienţii vârstnici cu demenţă trataţi cu antipsihotice atipice, a fost observată o creştere de trei ori a riscului de producere a reacțiilor adverse cerebrovasculare. Mecanismul acestei creşteri a riscului este necunoscut. Nu este exclus ca acest efect să se producă şi în cazul altor antipsihotice sau la alte grupe de pacienţi. Ca urmare, amisulprida trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu risc de producere a accidentelor vasculare cerebrale. Pacienţi vârstnici cu demenţă Pacienţii vârstnici cu psihoză asociată demenţei trataţi cu medicamente antipsihotice prezintă un risc crescut de deces. Analiza a 17 studii clinice controlate cu placebo (cu durata de 10 săptămâni) în care au fost incluşi pacienţi trataţi cu medicamente antipsihotice atipice a arătat un risc de deces crescut de 1,6- 1,7 ori la aceşti pacienți. În cursul unui studiu clinic controlat, cu durata de 10 săptămâni, rata de deces la pacienţii trataţi a fost de aproximativ 4,5%, comparativ cu rata de aproximativ 2,6% în grupul pacienţilor la care s-a administrat placebo. Deşi cauzele deceselor înregistrate în studiile clinice cu antipsihotice atipice au fost variate, cele mai multe decese au fost de etiologie cardiovasculară (de exemplu insuficienţă cardiacă, moarte subită) sau infecţioasă (de exemplu pneumonie). Studiile observaţionale sugerează că, similar altor medicamente antipsihotice atipice, tratamentul cu medicamente antipsihotice convenţionale poate duce la creşterea mortalităţii. În ce măsură constatarea mortalităţii crescute în studiile observaţionale poate fi atribuită medicamentelor antipsihotice şi nu altor cauze este neclară. Tromboembolism venos (TEV) Cazuri de apariţie a tromboembolismului venos (TEV) au fost raportate la administrarea de medicamentele antipsihotice. Pacienţii trataţi cu medicamente antipsihotice prezintă adesea factori dobândiţi de tromboembolism venos (TEV). De aceea, toţi factorii de risc posibili trebuie identificaţi înainte sau în timpul tratamentului cu amisulpridă şi trebuie luate măsuri de precauţie. Cancer mamar Amisulprida poate crește valoarea prolactinemiei. De aceea, trebuie luate măsuri de precauție și pacienții cu antecedente de cancer mamar sau cazuri de cancer mamar în familie trebuie monitorizați cu atenție în timpul tratamentului cu amisulpridă. Tumori ale hipofizei Amisulprida poate crește valoarea prolactinemiei. În timpul tratamentului cu amisulpridă au fost observate cazuri de tumori hipofizare benigne, cum ar fi prolactinoamele (vezi pct. 4.8). În caz de valori foarte mari ale prolactinemiei sau de semne clinice ale tumorilor glandei hipofizare (cum ar fi modificare a câmpului vizual și cefalee), trebuie efectuată imagistica hipofizară. Dacă diagnosticul de tumoare hipofizară este confirmat, tratamentul cu amisulpridă trebuie întrerupt (vezi pct. 4.3). Hiperglicemie S-a raportat apariţia hiperglicemiei asociată cu tratamentul cu antipsihotice, inclusiv amisulpridă. Prin urmare, la pacienţii cu diabet zaharat sau la pacienţii cu risc crescut de diabet zaharat trebuie monitorizată regulat valoarea glicemiei în timpul tratamentului cu amisulpridă. Epilepsie Amisulprida poate scădea pragul convulsivant. Ca urmare, pacienţii cu antecedente de epilepsie trebuie monitorizaţi îndeaproape pe parcursul terapiei cu amisulprida. Insuficiență renală Amisulprida este eliminată pe cale renală. În cazuri de insuficienţă renală, doza zilnică trebuie scăzută sau trebuie prescris un tratament intermitent. (vezi pct. 4.2). 4 Vârstnici La pacienţii vârstnici, amisulprida, similar altor neuroleptice, trebuie utilizată cu precauţie din cauza riscului posibil de hipotensiune arterială sau sedare. De asemenea, poate fi necesară o reducere a dozei, pe baza insuficienţei renale. Sindrom de întrerupere Simptomele acute ale sindromului de întrerupere, incluzând greaţă, vărsături şi insomnie au fost descrise după întreruperea bruscă a administrării de doze mari de medicamente antipsihotice. Se poate produce, de asemenea, recurenţa simptomelor psihotice şi a fost raportată apariţia tulburărilor cu mişcări involuntare (cum sunt acatizie, distonie şi diskinezie). Prin urmare, se recomandă întreruperea treptată a tratamentului cu amisulpridă. Leucopenie, neutropenie şi agranulocitoză La administrarea medicamentelor antipsihotice, inclusiv amisulpridă, au fost raportate leucopenie, neutropenie şi agranulocitoză. Infecţiile şi febra inexplicabile pot fi dovezi ale unor discrazii sanguine (vezi pct.4.8) şi necesită investigaţii hematologice imediate. Lactoză Medicamentul conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit tptal de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Administrări concomitente contraindicate: Medicamente care pot induce torsada vârfurilor sau prelungire a intervalului QT (vezi pct. 4.3 și 4.4): • Antiaritmice din clasa Ia, cum sunt chinidină și disopiramidă, • Antiaritmice din clasa III, cum sunt amiodaronă și sotalol, • Alte medicamente, cum sunt bepridil, cisapridă, sultopridă, tioridazină, metadonă, eritromicină i.v., vincamină i.v., halofantrină, pentamidină, sparfloxacină (vezi pct. 4.3) Levodopa pe baza antagonismului reciproc al efectelor între levodopa şi neuroleptice. Amisulprida poate bloca efectul agoniştilor dopaminergici, de exemplu bromocriptină, ropinirol. Administrări concomitente nerecomandate: Amisulprida poate potenţa efectele centrale ale alcoolului etilic. Medicamente care cresc riscul de producere a aritmiilor grave (torsada vârfurilor) sau care pot afecta conducerea cardiacă (prelungire a intervalului QT): • Medicamente care induc bradicardie, cum sunt beta-blocantele. Blocantele canalelor de calciu care induc bradicardie, cum sunt diltiazem şi verapamil, clonidină, guanfacină, digoxin. • Medicamente care induc dezechilibru electrolitic - hipokaliemie: diuretice hipokaliemiante, laxative stimulante, amfotericină B i.v., glucocorticoizi, tetracosactide. Hipokaliemia trebuie tratată. • Neurolepticele, ca pimozidă, haloperidol, antidepresive triciclice, imipramine, litiu; Administrări concomitente care necesită prudenţă • Deprimante ale SNC, inclusiv narcotice, analgezice, sedative, antihistaminice H1 sedative, barbiturice, benzodiazepine şi alte anxiolitice, clonidină şi derivaţi. • Medicamente antihipertensive şi alte medicamente cu efect hipotensiv. 5 • Administrarea concomitentă de clozapină poate duce la creșterea concentrațiilor plasmatice de amisulpridă. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina La animale, amisulprida nu a prezentat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare / fetale, nașterii sau dezvoltării postnatale. S-a observat o scădere a fertilităţii, legată de efectele farmacologice ale medicamentului (efecte mediate de prolactină). Nu s-au constatat efecte teratogene ale amisulpridei. Există puţine date clinice privind expunerea femeilor gravide la amisulpridă. De aceea, siguranţa amisulpridei în timpul sarcinii la om nu a fost stabilită. Utilizarea acestui medicament nu este recomandată în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care beneficiile justifică riscul potenţial. Nou-născuţii expuşi la antipsihotice (inclusiv amisulpridă) în al treilea trimestru de sarcină prezintă un risc crescut de reacţii adverse, inclusiv simptome extrapiramidale şi/sau de sevraj, care pot varia ca severitate şi durată după naştere (vezi pct. 4.8). Au fost raportate cazuri de agitaţie, hipertonie, hipotonie, tremor, somnolenţă, tulburări respiratorii sau tulburări în alimentaţie. Ca urmare, nou-născuţii trebuie să fie monitorizaţi cu atenţie. Alăptarea: Nu se ştie dacă amisulprida este excretată în lapte la om, ca urmare alăptarea este contraindicată. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Chiar şi utilizată conform recomandărilor, amisulprida poate cauza somnolenţă, astfel încât capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje poate fi alterată (vezi pct. 4.8). 4.8 Reacţii adverse Reacţiile adverse au fost clasificate pe grupe de frecvenţă, utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), • • • mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), • • • rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în funcție de severitatea lor. Cele mai grave reacții adverse sunt enumerate primele. Clasificarea pe aparate, sisteme și organe Tulburari sanguine si ale sitemului limfatic Frecvență Reacţii adverse Mai puțin frecvente Leucopenie, neutropenie Tulburări ale sitemului imun Mai puțin frecvente Tulburari endocrine Frecvente Rare Agranulocitoză Reacții alergice Hiperprolactinemie, galactoree amenoree, ginecomastie, mastodinie si disfuncții erectile 6 Tulburări de nutriție și metabolism Rare Mai puțin frecvente Rare Tulburări psihice Frecvente Mai puțin frecvente Foarte frecvente Tulburări ale sistemului nervos Mai puțin frecvente Tulburări oculare Tulburări cardiace Rare Frecvente Tumori hipofizare benigne, cum ar fi prolactinoame Hiperglicemie, hipertrigliceridemie hipercolesterolemie Hiponatremie cu sindrom SIHAD (secreție inadecvata de hormon antidiuretic) Insomnie, anxietate, agitație, disfuncție legată de atingerea orgasmului Confuzie Simptome extrapiramidale (tremor, rigiditate, hipokinezie, hipersalivație, acatizie, diskinezie Diskinezie tardivă ( caracterizată de mișcări involuntare ritmice, în mod predominant la nivelul limbii și /sau feței, care au fost raportate după administrarea pe o perioadă lungă de timp sau după întreruperea tratamentului. Administrarea medicației antiparkinsoniene este ineficace sau poate induce agravarea simptomelor. Convulsii Sindrom neuroleptic malign, care este o complicație cu potențial letal Vedere încețoșată Mai puțin frecvente Bradicardie Rare Tulburări vasculare Frecvente Mai puțin frecvente Rare Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale Mai puțin frecvente 7 Prelungire a intervalului QT Aritmii ventriculare, cum ar fi torsada vârfurilor, tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară, stop cardiac, moarte subită Hipotensiune arterială Hipertensiune arterială Cazuri de tromboembolism venos, inclusiv cazuri de embolie pulmonară, uneori letală, și cazuri de tromboză venoasă profundă Congestie nazală, pneumonie de aspirație (asociată în principal cu utilizarea concomitentă cu alte deprimante ale SNC) Constipație, greață, vărsături, xerostomie Angioedem, urticarie Tulburări gastro-intestinale Frecvente Rare Tulburări ale pielii și țesutului subcutanat Tulburări ale țesutului conjunctiv și musculo- scheletic Tulburări renale și urinare Afecțiuni în timpul sarcinii, puerperalel și perinatale Mai puțin frecvente Osteopenie, osteoporoză Mai puțin frecvente Cu frecvenţă necunoscută Retenție urinară Sindrom de întrerupere neonatal Investigații Frecvente Mai puțin frecvente Creștere ponderală Creșteri ale valorilor serice ale enzimelor hepatice, în principal transaminaze Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la: Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro. Website: www.anm.ro 4.9 Supradozaj Datele referitoare la supradozajul cu amisulpridă sunt limitate. Simptome Au fost raportate creşteri ale efectelor farmacologice ale medicamentului, cum ar fi somnolență și sedare, comă, hipotensiune arterială şi simptome extrapiramidale. A fost raportată evoluţie letală, în special în cazul asocierii cu alte medicamente psihotrope. Abordarea terapeutică a supradozajului În cazul supradozajului acut, trebuie luată în considerare posibilitatea utilizării mai multor medicamente. Având în vedre că amisulprida este dializabilă în proporție redusă, hemodializa nu este utilă pentru eliminarea medicamentului. Nu se cunoaşte un antidot specific pentru amisulpridă. De aceea, trebuie să se instituie măsuri de susţinere adecvate: supraveghere atentă a funcţiilor vitale şi monitorizare cardiacă continuă (risc de prelungire a intervalului QT), care trebuie menţinută până la restabilirea pacientului. Dacă apar simptome extrapiramidale severe, trebuie să se administreze medicamente anticolinergice. La pacienții la care se suspectează supradozajul trebuie monitorizată ECG. 8 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: antipsihotice, benzamide, codul ATC: N05AL05. Amisulprida se leagă selectiv cu o afinitate mare de subtipurile receptorului dopaminergic uman D2/D3, fiind în acelaşi timp lipsită de afinitate pentru subtipurile de receptori D1, D4 şi D5 . Spre deosebire de neurolepticele clasice şi alte neuroleptice atipice, amisulprida nu prezintă afinitate pentru receptorii serotoninergici, adrenergici, histaminergici H1 şi colinergici. În plus, nu se leagă de situsurile sigma. În studiile la animale efectuate cu doze mari, amisulprida blochează receptorii D2 post-sinaptici localizaţi în structurile limbice, de preferinţă din corpul striat. Spre deosebire de neurolepticele clasice, aceasta nu induce catalepsie, iar după administrarea de doze repetate nu apare o hipersensibilizare a receptorilor dopaminergici D2. În doze mici, amisulprida blochează preferenţial receptorii pre-sinaptici D2/D3, producând eliberarea de dopamină responsabilă de efectele dezinhibitorii. Acest profil farmacologic atipic al amisulpridei poate explica efectul antipsihotic, la doze mari, prin blocarea receptorilor dopaminergici postsinaptici și eficacitatea împotriva simptomelor negative, la doze mici, prin blocarea receptorilor presinaptici dopaminergici. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice La om, amisulprida prezintă două maxime de absorbţie în urma administrării orale: unul care se atinge rapid, la o oră după administrarea dozei şi al doilea situat între 3 şi 4 ore după administrare. După administrarea unei doze de 50 mg, concentraţiile plasmatice corespunzătoare sunt de 39 ± 3 ng/ml şi 54 ± 4 ng/ml. Volumul de distribuţie este de 5,8 l/kg. Deoarece legarea de proteinele plasmatice se face în proporţie mică (16%), interacţiunile sunt puţin probabile. Biodisponibilitatea absolută este de 48%. Amisulprida este metabolizată în proporţie mică: au fost identificaţi doi metaboliţi inactivi, reprezentând aproximativ 4% din doză. În urma administrării de doze repetate, amisulprida nu se acumulează, iar farmacocinetica rămâne nemodificată. După administrarea orală a unei doze unice, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al amisulpridei este de aproximativ 12 ore. Amisulprida este eliminată nemodificată în urină. Cincizeci la sută din doza administrată intravenos este excretată prin urină, din care 90% se elimină în primele 24 de ore. Clearance-ul renal este de 20 l/oră sau 330 ml/min. Profilul farmacocinetic al amisulpridei nu este afectat de ingestia de alimente. O masă bogată în carbohidraţi (conţinând lichide 68%), scade în mod semnificativ valorile ASC, Tmax şi Cmax ale amisulpridei, dar după o masă bogată în grăsimi nu s-au observat modificări. Cu toate acestea, nu se cunoaşte importanţa acestor date în administrarea clinică de rutină. Insuficienţă hepatică Deoarece amisulprida este metabolizată hepatic în proporţie mică, nu este necesară scăderea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatica 9 Insuficienţă renală Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este crescut la pacienţii cu insuficienţă renală, în timp ce clearance-ul sistemic este redus, cu un factor cuprins între 2,5 şi 3. Aria de sub curba concentraţiei în funcţie de timp (ASC) a amisulpridei în cazurile de insuficienţă renală uşoară a crescut de două ori, iar în cazul insuficienţei renale moderate de aproape zece ori( vezi punctual 4.2). Experiența clinică este totuși limitată și nu există date privind administrarea dozelor mai mari de 50 mg. Amisulprida este foarte puţin dializabilă. Vârstnici Datele de farmacocinetică sunt limitate la pacienţii vârstnici (cu vârsta > 65 de ani), și au arătat o creștere cu 10-30% a Cmax, T ½ și ASC după administrarea orală a unei doze de 50 mg. Nu sunt diponibile date de farmacocinetică după administrarea de doze repetate. 5.3 Date preclinice de siguranţă O reevaluare globală a studiilor de siguranţă finalizate indică faptul că amisulprida este lipsită de orice risc general, cu specificitate de organ, teratogen, mutagen sau carcinogen. Modificările observate la şobolan şi câine la doze sub dozele maxim tolerate sunt fie efecte farmacologice, fie sunt lipsite de semnificaţie toxicologică importantă în aceste condiţii. Comparativ cu doza maximă recomandată la om, doza maximă tolerată la şobolan şi la câine este de 2 ori mai mare (200 mg/kg şi zi), respectiv de 7 ori mai mare (120 mg/kg şi zi) în ceea ce priveşte ASC. Nu a fost identificat risc carcinogen, relevant pentru om, la şoarece (până la 120 mg/kg şi zi) şi la şobolan (până la 240 mg/kg şi zi), ținînd cont că doza administrată la şobolan determină o ASC de 1,5 – 4,5 ori mai mare față de ASC anticipată la om. Studiile asupra funcţiei de reproducere efectuate la şobolan, iepure şi şoarece nu au arătat potenţial teratogen. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Lactoză monohidrat Amidonglicolat de sodiu tip A Hipromeloză 2910 E5 Celuloză microcristalină PH-101 Stearat de magneziu 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 3 ani 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare Acest medicament nu necesită condiţii speciale de temperatură de păstrare. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului 10 Amisu 50 mg: comprimatele sunt ambalate în cutii cu blistere din PVC-PE-PVDC/Al sau blistere din PVC- PVDC/ Al, care conțin 12, 20, 30, 90 și 100 comprimate. Masultab 100 mg, Masultab 200 mg și Masultab 400 mg: comprimatele sunt ambalate în cutii cu blistere din PVC-PE-PVDC/Al sau blistere din PVC- PVDC/ Al, care conțin 20, 30, 60, 90 și 100 comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Făra cerinţe speciale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ G.L. Pharma GmbH Schlossplatz 1 8502 Lannach Austria 8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 15377/2024/01-12 15378/2024/01-10 15376/2024/01-10 15380/2024/01-10 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Autorizare – Martie 2021 Data ultimei reînnoiri a autorizației: Martie 2024 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Martie 2024 11