AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6699/2014/01-02-03 Anexa 2 6700/2014/01-02-03 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Granisetron Labormed 1 mg, comprimate filmate Granisetron Labormed 2 mg, comprimate filmate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare comprimat filmat conţine granisetron 1 mg sub formă de clorhidrat de granisetron. Fiecare comprimat filmat conţine granisetron 2 mg sub formă de clorhidrat de granisetron. Excipient cu efect cunoscut: Lactoză (69,38 mg per comprimat filmat) (138,76 mg per comprimat filmat) Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Comprimat filmat Prezentare: Comprimatele de 1 mg: comprimate filmate, biconvexe, de formă rotundă, de culoare albă, gravate pe una din feţe cu „1”. Comprimatele de 2 mg: comprimate filmate, biconvexe, de formă rotundă, de culoare albă, gravate pe una din feţe cu „2”. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Comprimatele de granisetron sunt indicate la adulţi pentru prevenirea şi tratamentul stării de greaţă şi vărsăturilor acute asociate chimioterapiei şi radioterapiei. Comprimatele de granisetron sunt indicate la adulţi pentru prevenirea stării de greaţă şi vărsăturilor tardive asociate chimioterapiei şi radioterapiei. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze 1 mg de două ori pe zi sau 2 mg o dată pe zi timp de până la o săptămână după radioterapie sau chimioterapie. Prima doză de Granisetron Labormed trebuie administrată cu 1 oră înainte de iniţierea terapiei. Dexametazona a fost utilizată concomitent în doze de până la 20 mg o dată pe zi, administrate pe cale orală. Copii şi adolescenţi Siguranţa şi eficacitatea granisetron comprimate la copii şi adolescenţi nu au fost încă stabilite. 1   Nu există date disponibile. Pacienţi vârstnici şi cu insuficienţă renală Nu sunt necesare precauţii speciale privind utilizarea la pacienţii vârstnici sau la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică. Pacienţi cu insuficienţă hepatică Până în prezent, nu există dovezi privind incidenţa crescută a evenimentelor adverse la pacienţii cu tulburări hepatice. Având în vedere cinetica sa, deşi nu este necesară ajustarea dozei, granisetron trebuie utilizat cu un anumit grad de precauţie la acest grup de pacienţi (vezi pct. 5.2). Mod de administrare Comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu apă. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Deoarece granisetronul poate reduce motilitatea intestinală, pacienţii cu semne de ocluzie intestinală subacută trebuie supravegheaţi după administrarea medicamentului. Similar altor antagonişti ai receptorilor 5-HT3, şi în cazul administrării de granisetron au fost raportate modificări ale ECG, incluzând prelungirea intervalului QT. La pacienţii cu aritmii cardiace preexistente sau tulburări de conducere cardiacă, acestea pot avea consecinţe clinice. Ca urmare, este necesară precauţie la pacienţii cu factori de risc cardiac, pacienţii cărora li se administrează chimioterapie cardiotoxică şi/sau pacienţii cu tulburări electrolitice concomitente (vezi pct. 4.5). A fost raportată sensibilitatea încrucişată între antagoniştii receptorilor 5-HT3 (de exemplu dolasetron, ondansetron). Sindromul serotoninergic Sindromul serotoninergic a fost raportat la utilizarea de antagonişti ai receptorilor 5-HT3, fie în monoterapie, dar mai ales în combinaţie cu alte medicamente serotoninergice [(inclusiv inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) şi inhibitori ai recaptării serotoninei/noradrenalinei (IRSN) sau buprenorfină (cu sau fără naloxonă). Sindromul serotoninei este o afecțiune care poate pune viața în pericol (vezi pct. 4.5). Dacă tratamentul concomitent cu medicamente serotoninergice este justificat clinic, se recomandă monitorizarea adecvată a pacienţilor pentru identificarea simptomelor asemănătoare sindromului serotoninergic, în special în timpul inițierii tratamentului și creșterii dozei. Simptomele sindromului serotoninei pot include modificări ale stării mentale, instabilitate autonomă, anomalii neuromusculare și/sau simptome gastro-intestinale. Dacă se suspectează sindromul serotoninergic, trebuie luată în considerare o reducere a dozei sau întreruperea tratamentului, în funcție de gravitatea simptomelor. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. Copii şi adolescenţi Dovezile clinice sunt insuficiente pentru a recomanda administrarea acestor comprimate la copii şi adolescenţi. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Similar altor antagonişti ai receptorilor 5-HT3, şi în cazul administrării de granisetron au fost raportate modificări ale ECG, incluzând prelungirea intervalului QT. La pacienţii trataţi concomitent cu medicamente despre care se cunoaşte că prelungesc intervalul QT şi/sau că sunt aritmogene, acestea pot determina consecinţe clinice (vezi pct. 4.4). 2   Studiile efectuate la subiecţi sănătoşi nu au evidenţiat nicio interacţiune între granisetron şi benzodiazepine (lorazepam), neuroleptice (haloperidol) sau medicamente antiulceroase (cimetidină). În plus, nu au fost observate interacţiuni medicamentoase evidente între granisetron şi chimioterapii emetogene. Nu au fost efectuate studii specifice privind interacţiunile la pacienţii anesteziaţi. Medicamentele serotoninergice (de exemplu, SSRI şi IRSN sau buprenorfină cu sau fără naloxonă) Sindromul serotoninergic a fost raportat după utilizarea concomitentă a antagoniştilor 5-HT3 şi a altor medicamente serotoninergice (inclusiv SSRI şi IRSN sau buprenorfină cu sau fără naloxonă). Granisetron Labormed trebuie utilizat cu precauție atunci când este administrat concomitent cu medicamente serotoninergice, deoarece riscul de sindrom serotoninergic este crescut (vezi pct. 4.4). 4.6 Sarcina şi alăptarea Sarcină Datele provenite din utilizarea granisetron la gravide sunt limitate. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte nocive directe sau indirecte asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Ca măsură de precauţie, este de preferat să se evite utilizarea de granisetron în timpul sarcinii. Alăptarea Nu se cunoaşte dacă granisetron sau metaboliţii săi se excretă în laptele uman. Ca măsură de precauţie, alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu Granisetron. Fertilitatea La şobolani, granisetron nu a produs niciun efect nociv asupra capacităţii de reproducere sau fertilităţii. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Granisetron nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. 4.8 Reacţii adverse Rezumatul profilului de siguranţă Cele mai frecvent raportate reacţii adverse la granisetron sunt cefaleea şi constipaţia, care pot fi tranzitorii. În cazul administrării de granisetron au fost raportate modificări ale ECG, incluzând prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.4 şi 4.5). Lista sub formă de tabel a reacţiilor adverse În următorul tabel sunt enumerate reacţiile adverse provinite din studii clinice şi din experienţa după punerea pe piaţă a granisetron şi a altor antagonişti ai receptorilor 5-HT3. Categoriile de frecvenţă sunt după cum urmează: Foarte frecvente: ≥ 1/10 Frecvente: ≥ 1/100 şi <1 /10 Mai puţin frecvente: ≥ 1/1000 şi < 1/100 Rare: ≥ 1/10000 şi < 1/1000 Foarte rare: < 1/10000 Tulburări ale sistemului imunitar Mai puţin frecvente Tulburări psihice Frecvente Reacţii de hipersensibilitate, de exemplu anafilaxie, urticarie Insomnie 3   Tulburări ale sistemului nervos Foarte frecvente Mai puţin frecvente Cefalee Reacţii extrapiramidale Sindrom serotoninergic Tulburări cardiace Mai puţin frecvente Tulburări gastrointestinale Foarte frecvente Frecvente Tulburări hepatobiliare Frecvente Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Mai puţin frecvente Prelungirea intervalului QT Constipaţie Diaree Valori crescute ale transaminazelor hepatice* Erupţie cutanată tranzitorie *Au apărut cu o frecvenţă similară la pacienţii cărora li s-a administrat terapie cu comparator. Descrierea anumitor reacţii adverse Similar altor antagonişti ai receptorilor 5-HT3, şi în cazul administrării de granisetron au fost raportate modificări ale ECG, incluzând prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.4 şi 4.5) Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro 4.9 Supradozaj Nu există antidot specific pentru granisetron. În cazul supradozajului cu comprimatele, trebuie instituit tratamentul simptomatic. A fost raportată administrarea unor doze de până la 38,5 mg granisetron sub forma unei singure injecţii, cu simptome de cefalee uşoară, fără a fi observate alte tulburări. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: Antiemetice, antagonişti ai serotoninei (5HT3). Codul ATC: A04AA02. Mecanisme neurologice, greaţa şi vărsăturile mediate de serotonină Serotonina este principalul neurotransmiţător responsabil pentru emeza de după chimio- sau radioterapie. Receptorii 5-HT3 sunt localizaţi în trei zone: terminaţiile nervului vag de la nivelul tractului gastrointestinal şi sistemul reticular activator ascendent, localizate în area postrema şi nucleus tractus solidarius ale centrului vomei din trunchiul cerebral. Sistemul reticular activator ascendent este localizat la capătul caudal al ventriculului IV (area postrema). Acestei structuri îi lipseşte o barieră hematoencefalică eficace şi va detecta agenţi emetici atât în circulaţia sistemică, cât şi în lichidul cefalorahidian. Centrul vomei este localizat în structurile medulare ale trunchiului cerebral. Primeşte semnale puternice de la nivelul sistemului reticular activator ascendent şi un semnal vagal şi simpatic din intestin. 4   După expunerea la radiaţii sau la medicamente citotoxice, serotonina (5-HT) este eliberată din celulele enterocromafine în mucoasa intestinului subţire, care este adiacentă neuronilor aferenţi vagali la nivelul cărora sunt localizaţi receptorii 5-HT3. Serotonina eliberată activează neuronii vagali prin intermediul receptorilor 5-HT3, conducând în cele din urmă la un răspuns emetic sever mediat prin intermediul sistemului reticular activator ascendent din area postrema. Mecanism de acţiune Granisetronul este un antiemetic potent şi un antagonist cu selectivitate mare faţă de receptorii 5-hidroxitriptamină (5-HT3). Studiile de legare de radioligand au demonstrat că granisetron are afinitate neglijabilă pentru alte tipuri de receptori, incluzând 5-HT şi situsurile de legare D2 pentru dopamină. Greaţa şi vărsăturile induse de chimioterapie şi radioterapie S-a demonstrat că granisetronul administrat oral previne greaţa şi vărsăturile asociate chimioterapiei la adulţi. Greaţa şi vărsăturile postoperatorii S-a demonstrat că granisetron administrat oral este eficace în prevenirea şi tratamentul stării de greaţă şi vărsăturilor postoperatorii la adulţi. Proprietăţi farmacologice ale granisetronului A fost raportată interacţiunea cu neurotropice şi alte substanţe active prin intermediul activităţii sale asupra citocromului P450 (vezi pct. 4.5). Studiile in vitro au arătat că subfamilia 3A4 a citocromului P450 (implicată în metabolizarea unora dintre cele mai importante narcotice) nu este modificată de granisetron. Deşi s-a demonstrat că ketoconazolul inhibă oxidarea ciclului aromatic al granisetron in vitro, această acţiune nu este considerată relevantă clinic. Deşi în cazul antagoniştilor receptorilor 5-HT3 s-a observat prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.4), acest efect are o asemenea frecvenţă de apariţie şi amploare încât este lipsit de semnificaţie clinică la subiecţii sănătoşi. Cu toate acestea, se recomandă monitorizarea atât a ECG, cât şi a tulburărilor clinice la pacienţii trataţi concomitent cu medicamente despre care se cunoaşte că prelungesc intervalul QT (vezi pct. 4.5). 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Farmacocinetica după administrarea orală este liniară până la de 2,5 ori doza recomandată la adulţi. Este evident din programul extensiv de stabilire a dozei că eficacitatea antiemetică nu se corelează în mod neechivoc cu dozele administrate şi nici cu concentraţia plasmatică a granisetron. O creştere de patru ori a dozei profilactice iniţiale de granisetron nu a produs nicio diferenţă în ceea ce priveşte atât proporţia de pacienţi care au răspuns la tratament, cât şi durata controlului simptomelor. Absorbţie Absorbţia granisetronului este rapidă şi completă, deşi biodisponibilitatea orală este redusă până la aproximativ 60%, ca rezultat al metabolizării la nivelul primului pasaj hepatic. Biodisponibilitatea orală nu este influenţată, în general, de ingestia de alimente. Distribuţie Granisetron se distribuie în proporţie mare, cu un volum de distribuţie mediu de aproximativ 3 l/kg. Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 65%. 5   Metabolizare Granisetron este metabolizat în principal la nivel hepatic prin oxidare urmată de conjugare. Compuşii majori rezultaţi sunt 7-OH-granisetron şi conjugaţii sulfaţi şi glucuronici ai acestuia. Deşi au fost observate proprietăţi antiemetice pentru 7-OH-granisetron şi indazolin N-demetil granisetron, este puţin probabil ca aceştia să contribuie semnificativ la activitatea farmacologică a granisetron la om. Studiile in vitro utilizând microzomi hepatici au arătat că principala cale de metabolizare a granisetron este inhibată de ketoconazol, sugerând o metabolizare mediată de subfamilia 3A a citocromului P450 (vezi pct. 4.5). Eliminare Eliminarea se realizează predominant prin metabolizare hepatică. Excreţia urinară a granisetronului nemodificat este de aproximativ 12% din doza administrată, iar cea a metaboliţilor de aproximativ 47% din doza administrată. Restul se elimină în materiile fecale sub formă de metaboliţi. Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică după administrarea orală şi intravenoasă este de aproximativ 9 ore, cu o mare variabilitate interindividuală. Farmacocinetica la grupe speciale de pacienţi Insuficienţă renală La pacienţii cu insuficienţă renală severă, datele arată că parametrii farmacocinetici după administrarea intravenoasă în doză unică sunt, în general, similari celor obţinuţi la subiecţii sănătoşi. Insuficienţă hepatică La pacienţii cu insuficienţă hepatică secundară afectării hepatice de cauză neoplazică, clearance-ul plasmatic total după administrarea unei doze intravenoase a fost de aproximativ două ori mai mic comparativ cu cel al pacienţilor fără afectare hepatică. În pofida acestor modificări, nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 4.2). Copii şi adolescenţi Aceste comprimate nu sunt recomandate la copii. Pacienţi vârstnici La pacienţi vârstnici, după administrarea intravenoasă a unei doze unice, parametrii farmacocinetici au fost în aceleaşi limite ca la pacienţii tineri. 5.3 Date preclinice de siguranţă Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere şi genotoxicitatea. Studiile de carcinogenitate nu au evidenţiat niciun risc special pentru om atunci când este utilizat în dozele recomandate pentru om. Cu toate acestea, atunci când este administrat în doze mai mari şi timp îndelungat, riscul de carcinogenitate nu poate fi exclus. Un studiu pe canale ionice cardiace umane clonate a arătat că granisetron poate afecta repolarizarea cardiacă prin blocarea canalelor de potasiu HERG. S-a demonstrat că granisetron poate bloca atât canalele de sodiu cât şi pe cele de potasiu, putând afecta atât depolarizarea cât şi repolarizarea prin prelungirea intervalelor PR, QRS şi QT. Aceste date ajută la clarificarea mecanismelor moleculare prin care apar unele modificări ale ECG (în special prelungirea intervalelor QT şi QRS) asociate cu această clasă de medicamente. Cu toate acestea, nu apar modificări ale frecvenţei cardiace, tensiunii arteriale şi ale traseului ECG. Dacă apar totuşi modificări, acestea sunt, în general, lipsite de semnificaţie clinică. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor 6   Nucleu: Lactoză monohidrat Celuloză microcristalină Amidonglicolat de sodiu (tip A), Hipromeloză, Stearat de magneziu Film: Opadry II 85F 18378 de culoare albă conţinând: Alcool polivinilic Dioxid de titan (E 171) Macrogol 3350 Talc 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 3 ani. 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Cutie cu blister din PVC (alb)/Aluminiu. Mărimea ambalajului: 5, 10 şi 100 (10x10) comprimate filmate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare Fără cerinţe speciale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Labormed-Pharma S.A. Bd. Theodor Pallady, nr. 44B, Sector 3, București, România 8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 6699/2014/01-02-03 6700/2014/01-02-03 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data reînnoirii autorizaţiei Iulie 2014 7   10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Martie 2022 8