AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 14178/2021/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Icatibant Stada 30 mg soluţie injectabilă în seringă preumplută 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare seringă preumplută a 3 ml conţine acetat de icatibant, echivalent cu icatibant 30 mg. Fiecare ml de soluţie conţine icatibant 10 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie injectabilă în seringă preumplută. Soluţia este un lichid limpede şi incolor, pH 5,2 până la 5,8, osmolalitate 270 până la 330 mOsm/kg. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Icatibant Stada este indicat pentru tratamentul simptomatic al crizelor de angioedem ereditar (AEE) la adulţi, adolescenți și copii cu vârsta de 2 ani și peste, cu deficit de inhibitor al C1- esterazei. 4.2 Doze şi mod de administrare Icatibant Stada este destinat a fi utilizat sub îndrumarea unui specialist în domeniul medical. Doze Adulți Doza recomandată pentru adulți este o singură injecţie subcutanată de Icatibant Stada 30 mg. În majoritatea cazurilor, o singură injecţie cu Icatibant Stada este suficientă pentru tratamentul unei crize. În cazul în care nu se obţine o ameliorare suficientă sau dacă simptomele reapar, se poate administra o a doua injecţie cu Icatibant Stada după 6 ore. Dacă cea de-a doua injecţie nu produce o ameliorare suficientă sau se observă o revenire a simptomelor, poate fi administrată o a treia injecţie de Icatibant Stada, după un alt interval de 6 ore. În decursul a 24 de ore nu este recomandat să se administreze mai mult de 3 injecţii cu Icatibant Stada. În cadrul studiilor clinice nu s-au administrat mai mult de 8 injecţii cu icatibant pe lună. Copii și adolescenți Doza recomandată de Icatibant Stada în funcție de greutatea corporală la copii și adolescenți (cu vârsta între 2 și 17 ani) este prezentată în tabelul 1 de mai jos. 1   Tabelul 1: Schema de doze pentru copii și adolescenți Greutate corporală Doza (volumul injecţiei) 12 kg până la 25 kg 26 kg până la 40 kg 41 kg până la 50 kg 51 kg până la 65 kg >65 kg 10 mg (1,0 ml) 15 mg (1,5 ml) 20 mg (2,0 ml) 25 mg (2,5 ml) 30 mg (3,0 ml) În cadrul studiului clinic a fost administrată cel mult o injecție cu icatibant per criză de AEE. Nu poate fi recomandată o schemă de doze la copii cu vârsta mai mică de 2 ani sau cu greutatea mai mică de 12 kg, deoarece siguranța și eficacitatea la această grupă de copii nu au fost stabilite. Vârstnici Sunt disponibile informaţii limitate la pacienţii cu vârsta peste 65 de ani. La vârstnici s-a demonstrat o expunere sistemică mărită la icatibant. Nu se cunoaşte relevanţa acestui fapt cu privire la siguranţa icatibant (vezi pct. 5.2). Insuficienţă hepatică Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală. Mod de administrare Icatibant Stada este destinat administrării subcutanate, de preferinţă în zona abdominală. Soluția injectabilă Icatibant Stada trebuie injectată lent, din cauza volumului care urmează a fi administrat. Fiecare seringă cu Icatibant Stada este destinată pentru o singură administrare. Consultați prospectul pentru instrucțiunile de utilizare. Administrarea de către persoana care are grijă de pacient/autoadministrare Decizia de a începe administrarea de către persoana care are grijă de pacient sau autoadministrarea Icatibant Stada trebuie luată numai de către un medic cu experienţă în diagnosticarea și tratarea angioedemului ereditar (vezi pct. 4.4). Adulți Icatibant Stada poate fi autoadministrat sau administrat de către persoana care are grijă de pacient, numai după instruirea de către un specialist în domeniul medical cu privire la tehnica administrării injecţiilor subcutanate. Copii și adolescenți cu vârsta între 2 și 17 ani Icatibant Stada poate fi administrat de persoana care are grijă de pacient numai după ce acesta a fost instruit de un cadru medical cu privire la tehnica de injectare subcutanată. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. 2   4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Crize de angioedem ereditar cu manifestări la nivelul laringelui După administrarea injecţiei, pacienţii cu crize de angioedem la nivelul laringelui trebuie supravegheaţi atent într-o instituţie medicală adecvată, până când medicul apreciază că externarea se poate face în siguranţă. Boală cardiacă ischemică În cazul existenţei unor afecţiuni ischemice, teoretic pot apărea o deteriorare a funcţiei cardiace şi o reducere a fluxului sanguin coronarian prin antagonizarea receptorilor pentru bradikinină de tip 2. Prin urmare, icatibant trebuie administrat cu precauţie pacienţilor cu boală cardiacă ischemică acută sau cu angină pectorală instabilă (vezi pct. 5.3). Accident vascular cerebral Deşi există dovezi care sprijină efectul benefic al blocării receptorilor B2 imediat după un accident vascular cerebral, există, teoretic, o posibilitate ca icatibant să atenueze efectele neuroprotectoare pozitive ale bradikininei manifeste în faza ulterioară. Prin urmare, trebuie luate măsuri de precauţie în cazul administrării de icatibant pacienţilor aflaţi în săptămânile următoare unui accident vascular cerebral. Administrarea de către persoana care are grijă de pacient /autoadministrarea În cazul pacienţilor care nu au mai utilizat icatibant, prima administrare trebuie efectuată într-o instituţie medicală sau sub îndrumarea unui medic. În cazul în care simptomele nu se ameliorează suficient sau reapar după autoadministrarea injecţiei sau după administrarea de către persoana care are grijă de pacient, se recomandă ca pacientul sau persoana care are grijă de pacient să solicite sfatul medicului. În cazul adulților, dozele ulterioare care pot fi necesare pentru același episod trebuie administrate în cadrul unei instituții medicale (vezi pct. 4.2). Nu există date privind administrarea dozelor ulterioare pentru același episod la adolescenți sau copii. Pacienţii care prezintă crize de angioedem ereditar cu manifestări la nivelul laringelui trebuie să solicite întotdeauna sfatul medicului şi să fie ţinuţi sub observaţie într-o instituţie medicală, chiar dacă şi-au administrat injecţia la domiciliu. Copii și adolescenți Există o experiență limitată în ceea ce privește tratamentul cu icatibant pentru mai mult de o criză de AEE la copii și adolescenți. Excipienti Acest medicament conține sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conţine sodiu”. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Nu sunt anticipate interacţiuni medicamentoase farmacocinetice care implică CYP450 (vezi pct. 5.2). Administrarea concomitentă a icatibant cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) nu a fost studiată. Inhibitorii ACE sunt contraindicaţi la pacienţii cu angioedem ereditar ca urmare a creşterii posibile a cantităţii de bradikinină. Copii și adolescenți Au fost efectuate studii privind interacțiunile numai la adulți. 3   4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina Nu există date clinice disponibile privind utilizarea icatibant la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte asupra nidării şi parturiţiei (vezi pct. 5.3), dar nu se cunoaşte riscul potenţial la om. Icatibant trebuie utilizat în timpul sarcinii doar dacă beneficiul potenţial justifică riscul potenţial pentru făt (de exemplu, pentru tratamentul edemului laringian cu potenţial letal). Alăptarea Icatibant se excretă în laptele femelelor de şobolan în concentraţii similare cu cele din sângele matern. Nu s-au descoperit efecte asupra dezvoltării post-natale a puilor de şobolan. Nu se cunoaşte dacă icatibant se excretă în laptele matern uman, dar femeilor care alăptează şi doresc să utilizeze Icatibant Stada li se recomandă să nu alăpteze 12 ore după tratament. Fertilitatea Atât la şobolani cât şi la câini, utilizarea repetată a icatibant a avut efecte asupra organelor de reproducere. Icatibant nu a avut niciun efect asupra fertilităţii la şoarecii şi şobolanii masculi (vezi pct. 5.3). Într-un studiu clinic care a inclus 39 de adulţi sănătoşi, bărbaţi şi femei, cărora li s-a administrat doza de 30 mg la interval de 6 ore, 3 doze din 3 în trei zile, reprezentând în total 9 doze, nu au existat modificări semnificative din punct de vedere clinic ale concentraţiilor plasmatice iniţiale şi stimulate cu GnRH ale hormonilor de reproducere, nici la bărbaţi, nici la femei. Nu au existat efecte semnificative ale icatibantului asupra concentraţiei plasmatice de progesteron măsurate în faza luteală, asupra funcţiei luteale şi nici asupra duratei ciclului menstrual la femei şi nu au existat efecte semnificative ale icatibantului asupra numărului, motilităţii şi morfologiei spermatozoizilor la bărbaţi. Este puţin probabil ca schema terapeutică utilizată în acest studiu să poată fi aplicabilă în condiţii clinice. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Icatibant Stada are o influenţă minoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Ulterior utilizării icatibant au fost raportate cazuri de fatigabilitate, letargie, oboseală, somnolenţă şi ameţeli. Aceste simptome pot apărea ca urmare a unei crize de AEE. Pacienţii trebuie sfătuiţi să nu conducă vehicule şi să nu folosească utilaje dacă se simt obosiţi sau ameţiţi. 4.8 Reacţii adverse Rezumatul profilului de siguranţă În studiile clinice efectuate în vederea autorizării, 999 de crize de AEE au fost tratate cu icatibant 30 mg administrat subcutanat de către personal medical calificat. Icatibant 30 mg a fost administrat subcutanat de către personal medical calificat unui număr de 129 de subiecţi sănătoşi şi de 236 de pacienţi cu AEE. Aproape toţi subiecţii care au fost trataţi cu icatibant administrat subcutanat în cadrul unor studii clinice au dezvoltat reacţii la locul de injectare (caracterizate prin iritaţie a pielii, edem, durere, mâncărime, eritem, senzaţie de arsură). Aceste reacţii au fost, în general, uşoare până la moderate din punct de vedere al severităţii, au fost tranzitorii şi s-au rezolvat fără intervenţii ulterioare. Lista tabelară a reacţiilor adverse Frecvenţa reacţiilor adverse enumerate în Tabelul 1 este definită utilizând următoarea convenţie:Foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1 000 şi < 1/100); rare(≥ 1/10 000 şi < 1/1 000); foarte rare (< 1/10 000). Toate reacțiile adverse din experiența de după punerea pe piață sunt scrise cu caractere italice. 4   Tabelul 2: Reacţii adverse raportate asociate cu icatibant Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Termen preferat Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Tulburări gastro-intestinale Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Frecvente Frecvente Ameţeli Cefalee Greaţă Erupţie cutanată tranzitorie Eritem Prurit Cu frecvenţă necunoscută Urticarie Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Foarte frecvente Investigaţii diagnostice Frecvente Frecvente Reacţii la locul de injectare* Febră Concentraţii plasmatice crescute ale transaminazelor * Echimoze la locul de injectare, hematom la locul de injectare, senzaţie de arsură la locul de injectare, eritem la locul de injectare, hipoestezie la locul de injectare, iritaţie la locul de injectare, senzaţie de amorţeală la locul de injectare, edem la locul de injectare, durere la locul de injectare, senzaţie de presiune la locul de injectare, prurit la locul de injectare, tumefiere la locul de injectare, urticarie la locul de injectare şi senzaţie de căldură la locul de injectare. Copii și adolescenți Un număr total de 32 de pacienți copii şi adolescenţi (8 copii cu vârstele între 2 și 11 ani și 24 de adolescenți cu vârstele între 12 și 17 ani) cu AEE au fost expuși la tratamentul cu icatibant în timpul studiilor clinice. La treizeci și unu de pacienți s-a administrat o doză unică de icatibant, iar la 1 pacient (un adolescent) s-a administrat icatibant pentru două episoade de AEE (în total, două doze). Icatibant a fost administrat prin injecție subcutanată în doză de 0,4 mg/kg în funcție de greutatea corporală, până la o doză maximă de 30 mg. Majoritatea pacienților copii şi adolescenţi tratați cu icatibant subcutanat au prezentat reacții la locul de injectare, de exemplu eritem, tumefiere, senzație de arsură, durere la nivelul pielii și mâncărime/prurit; s-a constatat că acestea au fost de gravitate ușoară până la moderată și că au corespuns cu reacțiile raportate la adulți. Doi pacienți pediatrici au prezentat reacții la locul de injectare care au fost evaluate ca fiind severe și care s-au remis complet în interval de 6 ore. Aceste reacții au fost eritem, tumefiere, senzație de arsură și căldură. În timpul studiilor clinice nu au fost observate modificări semnificative clinic ale hormonilor sexuali. Descrierea reacţiilor adverse selectate Imunogenitate Pe parcursul tratamentului repetat la adulți din cadrul studiilor clinice controlate de fază III s-au observat cazuri rare de pozitivitate tranzitorie pentru anticorpii anti-icatibant. Eficacitatea s-a menţinut la toţi pacienţii. Un pacient tratat cu icatibant a prezentat un test pozitiv pentru anticorpi anti-icatibant înainte şi după tratament. Acest pacient a fost urmărit timp de 5 luni şi mostrele următoare au fost 5   negative pentru anticorpii anti-icatibant. Nu s-au raportat hipersensibilitate sau reacţii anafilactice cu icatibant. Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro. 4.9 Supradozaj Nu sunt disponibile informaţii clinice privind supradozajul. La subiecţii sănătoşi, o doză de 3,2 mg/kg administrată intravenos (de aproximativ 8 ori mai mare decât doza terapeutică) a provocat eritem, prurit, hiperemie facială sau hipotensiune arterială, tranzitorii. Nu a fost necesară intervenţia terapeutică. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: alţi agenţi hematologici, medicamente utilizate în tratamentul angioedemului ereditar; codul ATC: B06AC02. Mecanism de acţiune AEE (o afecţiune autosomal dominantă) este determinat de absenţa sau disfuncţia inhibitorului de C1 esterază. Crizele de AEE sunt însoţite de o eliberare crescută de bradikinină, care reprezintă mediatorul cheie în dezvoltarea simptomelor clinice. AEE se manifestă sub forma unor crize intermitente de edem subcutanat şi/sau submucos care afectează căile respiratorii superioare, pielea şi tractul gastrointestinal. De obicei, o criză durează între 2 şi 5 zile. Icatibant este un antagonist competitiv selectiv al receptorilor pentru bradikinină, de tip 2 (B2). Icatibant este o decapeptidă de sinteză, cu o structură similară bradikininei, dar cu 5 aminoacizi nonproteinogeni. În cazul AEE, concentraţiile plasmatice crescute de bradikinină constituie mediatorul cheie în dezvoltarea simptomelor clinice. Efecte farmacodinamice La subiecţii tineri sănătoşi, cărora le-a fost administrat icatibant în doze de 0,8 mg/kg timp de 4 ore, 1,5 mg/kg şi zi sau 0,15 mg/kg şi zi timp de 3 zile, a fost prevenită apariţia hipotensiunii arteriale, a vasodilataţiei şi a tahicardiei reflexe induse de bradikinină. Icatibant s-a dovedit a fi un antagonist competitiv atunci când doza de provocare de bradikinină a fost mărită de 4 ori. Eficacitatea şi siguranţa clinică Datele privind eficacitatea au fost obţinute dintr-un studiu iniţial, de fază II, deschis, şi din trei studii de fază III. 6   Studiile clinice de fază III (FAST-1 şi FAST-2) au fost randomizate, de tip dublu-orb, controlate şi au avut un protocol identic, cu excepţia comparatorului (într-un studiu s-a utilizat drept comparator acidul tranexamic administrat oral, iar un studiu a fost placebo-controlat). Un total de 130 de pacienţi au fost randomizaţi să li se administreze fie o doză de 30 mg icatibant (63 de pacienţi), fie medicament comparator (acid tranexamic - 38 de pacienţi sau placebo - 29 de pacienţi). Episoadele ulterioare de AEE au fost tratate în cadrul unei faze de prelungire deschisă a studiului. Pacienţilor cu simptome de angioedem la nivelul laringelui li s-a administrat tratament deschis cu icatibant. În studiile de fază III, criteriul final principal de evaluare a eficacităţii a fost timpul de instalare a ameliorării simptomatice, utilizând o scală vizuală analogă (SVA). Tabelul 3 arată rezultatele privind eficacitatea acestor studii. FAST-3 a fost un studiu randomizat, placebo-controlat, efectuat pe grupuri paralele cu 98 de pacienţi adulţi cu o vârstă mediană de 36 de ani. Pacienţii au fost randomizaţi pentru a li se administra fie icatibant 30 mg, fie placebo, prin injectare subcutanată. Un sub-grup de pacienţi din cadrul acestui studiu a prezentat crize acute de AEE în timp ce utiliza androgeni, medicamente antifibrinolitice sau inhibitori ai C1. Criteriul final principal de evaluare a eficacităţii a fost timpul de instalare a ameliorării simptomatice, utilizând o scală vizuală analogă (VAS-3) cu trei elemente, constând din evaluarea tumefierii cutanate, a durerii la nivel cutanat şi a durerii abdominale. Tabelul 4 arată rezultatele eficacităţii pentru FAST 3. În aceste studii, pacienţii cărora li s-a administrat icatibant au prezentat un timp median mai scurt până la debutul ameliorării simptomatice (2,0, respectiv, 2,5 şi 2,0 ore) în comparaţie cu acidul tranexamic (12,0 ore) şi placebo (4,6 şi 19,8 ore). Efectul tratamentului cu icatibant a fost confirmat de criteriile finale secundare de evaluare a eficacităţii. Într-o analiză integrată a acestor studii controlate de fază III, timpul până la instalarea ameliorării simptomatice şi timpul până la instalarea ameliorării simptomelor primare au fost similare, indiferent de vârstă, sex, rasă, greutate sau dacă pacientul a utilizat sau nu androgeni sau medicamente antifibrinolitice. De asemenea, răspunsul a fost consecvent în cazul crizelor repetate din cadrul studiilor controlate de fază III. Un număr total de 237 de pacienţi au fost trataţi cu 1386 de doze de icatibant 30 mg pentru 1278 de crize acute de AEE. În cazul primelor 15 crize tratate cu icatibant (1114 doze pentru 1030 de crize) timpul median până la instalarea ameliorării simptomatice a fost similar la toate crizele (între 2,0 şi 2,5 ore). 92,4% dintre aceste crize au fost tratate cu o doză unică de icatibant. Tabelul 3. Eficacitatea rezultatelor pentru FAST-1 şi FAST-2 Studiul clinic controlat pentru ICATIBANT comparat cu acid tranexamic sau placebo: Rezultate privind eficacitatea FAST-2 Icatibant Acid tranexamic FAST-1 Icatibant Placebo Număr de subiecţi în populaţia ITT SVA valori iniţiale (mm) Modificare după 4 ore Diferenţa dintre tratamente (IÎ 95%, valoarea p) Modificare după 12 ore 36 38 63,7 61,5 -41,6 -14,6 -27,8 (-39,4, -16,2) p <0,001 -54,0 -30,3 Număr de subiecţi în populaţia ITT SVA valori iniţiale (mm) Modificare după 4 ore Diferenţa dintre tratamente (IÎ 95%, valoarea p) Modificare după 12 ore 27 29 69,3 67,7 -44,8 -23,5 -23,3 (-37,1, -9,4) p =0,002 -54,2 -42,4 7   Studiul clinic controlat pentru ICATIBANT comparat cu acid tranexamic sau placebo: Rezultate privind eficacitatea FAST-2 Icatibant Acid tranexamic FAST-1 Icatibant Placebo Diferenţa dintre tratamente (IÎ 95%, valoarea p) Timpul median până la debutul ameliorării simptomatice (ore) Toate episoadele (N = 74) Rata de răspuns (%, IÎ la 4 ore după începerea tratamentului -24,1 (-33,6, -14,6) p <0,001 2,0 12,0 Diferenţa dintre tratamente (IÎ 95%, valoarea p)) Timpul median până la debutul ameliorării simptomatice (ore) Toate episoadele (N = 56) Rata de răspuns (%, IÎ la 4 ore după începerea tratamentului -15,2 (-28,6, -1,7) p =0,028 2,5 4,6 Toate episoadele (N = 74) 80,0 (63,1, 91,6) 30,6 (16,3, 48,1) Toate episoadele (N = 56) 66,7 (46,0, 83,5) 46,4 (27,5, 66,1) Timpul median până la debutul ameliorării simptomatice: toate simptomele (ore): Durere abdominală Edem cutanat Durere cutanată Timpul median până la ameliorarea simptomatică aproape completă (ore) Toate episoadele (N = 74) Timpul median până la regresia simptomelor, evaluarea pacientului (ore) Toate episoadele (N = 74) Timpul median până la ameliorarea globală a stării pacientului, evaluarea medicului (ore) 1,6 2,6 1,5 3,5 18,1 12,0 10,0 51,0 0,8 7,9 Timpul median până la debutul ameliorării simptomatice: toate simptomele (ore): Durere abdominală Edem cutanat Durere cutanată Timpul median până la ameliorarea simptomatică aproape completă (ore) Toate episoadele (N = 56) Timpul median până la regresia simptomelor, evaluarea pacientului (ore) Toate episoadele (N = 56) Timpul median până la ameliorarea globală a stării pacientului, evaluarea medicului (ore) 2,0 3,1 1,6 3,3 10,2 9,0 8,5 19,4 0,8 16,9 Toate episoadele (N = 74) 1,5 6,9 Toate episoadele (N = 56) 1,0 5,7 Tabelul 4. Eficacitatea rezultatelor pentru FAST-3 8   Eficacitatea rezultatelor: FAST-3; Faza controlată – Populaţia ITT Criteriul final Statistică Icatibant Placebo valoarea p (n = 43) (n=45) Criteriul final principal de evaluare Timpul până la debutul ameliorării simptomelor – compus SVA (ore) Alte criterii finale de evaluare Timpul până la debutul ameliorării simptomelor primare (ore) Modificarea scorului compus SVA la 2 ore după tratament Modificarea scorului compus al simptomelor evaluate de către subiect după 2 ore Modificarea scorului compus al simptomelor evaluat de investigator după 2 ore Timpul până la ameliorarea aproape completă a simptomelor (ore) Timpul până la ameliorarea iniţială a simptomelor evaluat de pacient (ore) Timpul până la ameliorarea iniţială vizuală a simptomelor evaluat de investigator (ore) Mediană 2,0 19,8 <0,001 Mediană 1,5 18,5 <0,001 Medie -19,74 -7,49 <0,001 Medie -0,53 -0,22 <0,001 Medie -0,44 -0,19 <0,001 Mediană 8,0 36,0 0,012 Mediană 0,8 Mediană 0,8 3,5 3,4 <0,001 <0,001 Un total de 66 de pacienţi cu crize de AEE cu afectare laringiană au fost trataţi în aceste studii clinice controlate de fază III. Rezultatele au fost similare cu cele ale pacienţilor cu AEE fără manifestări la nivelul laringelui în ceea ce priveşte timpul până la debutul ameliorării simptomelor. Copii și adolescenți Un studiu deschis, nerandomizat, cu un singur grup (HGT-FIR-086) a fost realizat la un număr total de 32 de pacienți. Toți pacienții au primit cel puțin o doză de icatibant (0,4 mg/kg greutate corporală, până la o doză maximă de 30 mg) iar majoritatea pacienților au fost urmăriți timp de minimum 6 luni. Unsprezece pacienți erau în stadiu prepubertar, iar 21 de pacienți erau fie în stadiu pubertar, fie în stadiu postpubertar. Populația la care s-a evaluat eficacitatea a fost formată din 22 de pacienți care fuseseră tratați cu icatibant (11 în stadiu prepubertar și 11 în stadiu pubertar/postpubertar) pentru o criză de AEE. Criteriul final primar de evaluare a eficacității a fost timpul până la debutul ameliorării simptomelor (TDAS) măsurat prin utilizarea unui scor compus al simptomelor raportate de investigator. Timpul până la debutul ameliorării simptomelor a fost definit drept timpul (în ore) necesar pentru ameliorarea cu 20 % a simptomelor. În general, valoarea mediană a timpului până la debutul ameliorării simptomelor a fost de 1,0 oră (interval de încredere 95 %, 1,0-1,1 ore). La 1 oră şi la 2 ore după tratament, aproximativ 50 % și respectiv 90% dintre pacienți au prezentat debutul ameliorării simptomelor. În general, valoarea mediană a timpului până la simptomele minimale (primul moment după tratament în care toate simptomele au fost fie uşoare, fie absente) a fost de 1,1 ore (interval de încredere 95 %, 1,0-2,0 ore). 9   5.2 Proprietăţi farmacocinetice Farmacocinetica icatibantului a fost caracterizată de studiile care au utilizat atât administrarea intravenoasă, cât şi administrarea subcutanată efectuate la voluntari sănătoşi şi pacienţi. Profilul farmacocinetic al icatibantului la pacienţii cu AEE este similar cu cel observat la voluntarii sănătoşi. Absorbţie După administrarea subcutanată, biodisponibilitatea absolută a icatibantului este de 97%. Timpul până la atingerea concentraţiei plasmatice maxime este de aproximativ 30 de minute. Distribuţie Volumul de distribuţie al icatibantului (Vse) este de aproximativ 20-25 l. Icatibant se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de 44%. Metabolizare Icatibant este metabolizat în mare măsură de enzimele proteolitice în metaboliţi inactivi care se excretă în primul rând în urină. Studiile in vitro au confirmat faptul că icatibant nu este degradat prin căile metabolice oxidative şi nu este un inhibitor al principalelor izoenzime (CYP 1A2, 2A6, 2B6, 2C8, 2C9, 2C19, 2D6, 2E1 şi 3A4) ale citocromului P450 (CYP) şi nu este un inductor al CYP 1A2 şi 3A4. Eliminare Icatibant este eliminat în principal prin metabolizare, mai puţin de 10% din doză fiind eliminată în urină ca medicament nemodificat. Clearance-ul este de aproximativ 15-20 l/oră şi nu depinde de doza administrată. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 1-2 ore. Grupe speciale de pacienţi Vârstnici Datele sugerează o descreştere a clearance-ului legată de vârstă, determinând o expunere cu 50-60% mai mare la vârstnici (75-80 de ani), faţă de pacienţii cu vârsta de 40 de ani. Sex Datele sugerează că nu există nicio diferență între bărbați și femei în ce privește clearance-ul, după corectarea în funcție de greutatea corporală. Insuficiență hepatică și renală Date limitate sugerează că expunerea la icatibant nu este influenţată de insuficienţa hepatică sau insuficienţa renală. Rasa Informațiile privind efectul rasei la nivel individual sunt limitate. Datele despre expunere disponibile sugerează că nu există nicio diferență între subiecții non-caucazieni (n=40) și caucazieni (n=132). Copii și adolescenți Farmacocinetica icatibantului a fost caracterizată la pacienții copii şi adolescenţi cu AEE în studiul HGT-FIR-086 (vezi pct. 5.1). După o administrare subcutanată unică (0,4 mg/kg până la maximum 30 mg), timpul până la concentrația maximă este de aproximativ 30 de minute, iar faza terminală a timpului de înjumătățire este de aproximativ 2 ore. Nu există diferențe observate în ce privește expunerea la icatibant între pacienții cu AEE cu crize și cei fără crize. Modelarea farmacocinetică populațională realizată cu date atât de la adulți, cât și de la pacienții copii şi adolescenţi a arătat că clearance-ul icatibantului este corelat cu greutatea corporală, fiind observate valori mai mici ale 10   clearance-ului la greutăți corporale mai mici în populația de copii și adolescenți cu AEE. Pe baza modelării realizate pe intervale de dozaj corespunzătoare greutății, expunerea la icatibant anticipată pentru populația de copii și adolescenți cu AEE (vezi pct. 4.2) este mai scăzută decât expunerea observată în studii realizate la pacienți adulți cu AEE. 5.3 Date preclinice de siguranţă S-au efectuat studii cu doză repetată la şobolani, cu o durată de până la 6 luni şi la câini cu o durată de până la 9 luni. Atât la şobolani cât şi la câini a existat o reducere a concentraţiilor plasmatice ale hormonilor sexuali, dependentă de doză, iar utilizarea repetată a icatibantului a întârziat, reversibil, maturizarea sexuală. Expunerea maximă zilnică definită de zona de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) la doze la care nu se observă reacţii adverse (NOAEL) în cadrul studiului cu durata de 9 luni efectuat la câine a fost de 2,3 ori mai mare decât ASC observată la om adult după administrarea subcutanată a unei doze de 30 mg. Deşi nu au putut fi determinate dozele la care nu se observă reacţii adverse în cadrul studiului efectuat la şobolan, toate constatările acestui studiu au indicat efecte complet sau parţial reversibile, la şobolanii trataţi. S-a observat reversia hipertrofiei glandelor suprarenale după încetarea tratamentului cu icatibant. Nu se cunoaşte relevanţa clinică a observaţiilor privind glandele suprarenale. Icatibant nu a avut niciun efect asupra fertilităţii masculilor de şoarece (doza maximă de 80,8 mg/kg şi zi) şi de şobolan (doza maximă de 10 mg/kg şi zi). Într-un studiu cu durata de 2 ani care a evaluat potenţialul cancerigen al icatibantului la şobolan, administrarea de doze zilnice care determină valori ale expunerii de 2 ori mai mari decât cele atinse ca urmare a administrării unei doze terapeutice la om nu a avut niciun efect asupra incidenţei sau morfologiei tumorilor. Rezultatele nu indică un potenţial cancerigen al icatibantului. Icatibant nu s-a evidenţiat a fi genotoxic într-o baterie standard de teste in vitro şi in vivo. Icatibant nu a avut efecte teratogene când a fost administrat prin injecţie subcutanată în timpul dezvoltării embrionare şi fetale timpurii la şobolan (doza cea mai mare a fost de 25 mg/kg şi zi) şi iepure (doza cea mai mare 10 mg/kg şi zi). Icatibant este un antagonist puternic al bradikininei şi, prin urmare, dacă este administrat în doze mari, tratamentul poate avea efecte asupra procesului de nidare şi asupra stabilităţii uterine ulterioare din timpul primei perioade de gestaţie. Aceste efecte uterine se manifestă şi în timpul ultimei faze a gestaţiei, când icatibant prezintă un efect tocolitic provocând parturiţie întârziată la şobolan, cu afectare crescută a fetusului şi deces perinatal în cazul administrării unor doze mari (10 mg/kg şi zi). Un studiu de tip doză-răspuns, cu durata de 2 săptămâni, în care s-au administrat doze subcutanate, realizat la puii de şobolan, a identificat doza de 25 mg/kg/zi ca doza maximă tolerată.În studiul-pivot privind toxicitatea juvenilă, în cadrul căruia la şobolanii imaturi din punct de vedere sexual s-a administrat zilnic doza de 3 mg/kg/zi, timp de 7 săptămâni, s-a observat atrofiere a testiculelor şi epididimelor; constatările microscopice observate au fost parțial reversibile. Efecte similare ale icatibantului asupra ţesutului reproductiv au fost observate la şobolanii şi câinii maturi din punct de vedere sexual. Constatările privind ţesutul reproductiv sunt corelate cu efectele observate asupra gonadotrofinei. În perioada ce a urmat, în care nu s-a administrat niciun tratament, aceste efecte au părut a fi reversibile. Icatibant nu a determinat nicio modificare a conducerii cardiace in vitro (canalul hERG) sau in vivo la câini normali sau la diverse modele canine (pacemaker la nivel ventricular, activitate fizică şi ligatură coronariană), nefiind observate modificări hemodinamice asociate. S-a evidenţiat că icatibant agravează ischemia cardiacă indusă în mai multe modele non-clinice, deşi nu a fost demonstrat cu consecvenţă un efect nefavorabil în ischemia acută. 11   6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Clorură de sodiu Acid acetic glacial Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) Apă pentru preparate injectabile 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 2 ani. 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare A nu se păstra la temperaturi de peste 25° C. A nu se congela. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului 3 ml soluţie într-o seringă preumplută cu capacitatea de 3 ml (sticlă de tip I) cu piston din cauciuc brombutilic, un vârf luer-lock alb din polipropilenă. Ambalajul conţine un ac hipodermic (25 G;16 mm). Mărimi de ambalaj – cutie cu o seringă preumplută cu un ac sau ambalaj multiplu care conţine trei seringi preumplute, cu trei ace. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj sa fie comercializate. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor și alte instrucțiuni de manipulare Soluţia trebuie să fie limpede şi incoloră şi nu trebuie să conţină particule vizibile. Utilizare la copii și adolescenți Doza corectă pentru administrare se stabilește în funcție de greutatea corporală (vezi pct. 4.2). Atunci când doza necesară este mai mică de 30 mg (3 ml), este necesar următorul echipament pentru extragerea și administrarea dozei corecte: • • Adaptor (cu conector/cuplaj luer lock de tip mamă, proximal și/sau distal) Seringă gradată de 3 ml (recomandată) Seringa preumplută cu icatibant și toate celelalte componente sunt exclusiv pentru o singură utilizare. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. Toate acele și seringile trebuie eliminate într-un recipient pentru obiecte ascuțite. 12   7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ STADA M&D SRL Strada Sfântul Elefterie, nr. 18, Parte A, Etaj 1 Sector 5 Bucureşti, România 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 14178/2021/01-02 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data primei autorizări: Noiembrie 2021 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Noiembrie 2021 13