1 AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 12759/2019/01-02-03 Anexa 2 12760/2019/01-02-03 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Tambocor 50 mg, comprimate Tambocor 100 mg, comprimate 2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ Tambocor 50 mg, comprimate Un comprimat conţine acetat de flecainidă 50 mg. Tambocor 100 mg, comprimate Un comprimat conţine acetat de flecainidă 100 mg. Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Comprimat Tambocor 50 mg, comprimate Comprimate de culoare albă, rotunde, biconvexe, cu diametrul de aproximativ 6,35 mm Tambocor 100 mg, comprimate Comprimate de culoare albă, rotunde, biconvexe, prevăzute cu linie mediană pe una din fețe, cu diametrul de aproximativ 8,5 mm 4. DATE CLINICE Tambocor este un blocant potent al canalelor de sodiu utilizat pentru tratamentul următoarelor afecţiuni, enumerate mai jos. Efectul asupra intervalului JTp este nesemnificativ dacă este utilizat în intervalul dozelor terapeutice. 4.1 Indicații terapeutice Tambocor comprimate este indicat pentru: Aritmia supraventriculară a) Tahicardii atrioventriculare nodale de reintrare; aritmii asociate cu sindromul Wolff-Parkinson- White şi afecţiuni similare cu căi accesorii, b) Fibrilaţie atrială paroxistică la pacienţi cu simptome de incapacitate atunci când tratamentul necesar a fost stabilit şi în absenţa disfuncţiei ventriculare stângi (vezi secţiunea 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare). Aritmiile cu debut recent vor răspunde mult mai prompt la tratament. 2 Aritmia ventriculară c) Tahicardie ventriculară susţinută, d) Extrasistolie ventriculară şi/sau tahicardie ventriculară nesusţinută, care sunt produse de simptomele de incapacitate, în cazul în care acestea sunt rezistente la altă terapie sau când alt tratament nu a fost tolerat. e) Menţinerea unui ritm normal ca urmare a conversiei prin alte mijloace. Tambocor comprimate poate fi utilizat pentru menţinerea ritmului normal după conversia prin alte mijloace terapeutice. Tambocor comprimate este destinat administrării orale. 4.2 Doze și mod de administrare Adulţi Aritmii supraventriculare: doza iniţială recomandată este de 50 mg de două ori pe zi, cei mai mulţi pacienţi fiind controlaţi la această doză. Dacă este necesar, doza poate fi mărită până la o doză maximă de 300 mg pe zi. Aritmii ventriculare: doza iniţială recomandată este de 100 mg de două ori pe zi. Doza zilnică maximă este de 400 mg şi este rezervată, în mod normal, pentru pacienţii supraponderali sau pentru situaţiile în care este necesar controlul rapid al aritmiei. După 3-5 zile, se recomandă ajustarea progresivă a dozelor până la cel mai mic nivel care menţine controlul aritmiei. Este posibilă reducerea dozelor în timpul tratamentelor de lungă durată. Copii şi adolescenţi Tambocor nu este recomandat copiilor sub 12 ani datorită insuficienţei datelor privind siguranţa şi eficacitatea. Vârstnici Clearance-ul plasmatic al flecainidei poate fi scăzut la vârstnici. Trebuie avut în vedere acest fapt când se ajustează dozele. Concentraţii plasmatice Bazat pe răspunsul de suprimare al extrasistolelor ventriculare s-a constatat că pot fi necesare nivele plasmatice de 200-1000 ng/ml pentru a obţine efectul terapeutic maxim. Concentraţiile plasmatice peste 700-1000 ng/ml se asociază cu o probabilitate crescută de apariţie a reacţiilor adverse. Insuficienţa renală La pacienţii cu insuficienţă renală semnificativă (clearance-ul creatininei de 35 ml/min şi l,73 m 2 sau mai mic) doza iniţială maximă trebuie să fie de 100 mg pe zi (sau 50 mg de 2 ori pe zi). În cazul utilizării la aceşti pacienţi, se recomandă monitorizarea frecventă a concentraţiilor plasmatice. Insuficiența hepatică semnificativă Deoarece eliminarea plasmatică a flecainidei poate fi marcat scăzută la pacienţii cu afectarea semnificativă a funcţiei hepatice, flecainida nu trebuie utilizată la aceşti pacienţi, cu excepţia cazului când potenţialele beneficii depăşesc riscurile. Monitorizarea nivelelor plasmatice este recomandată în aceste situaţii. Mod de administrare Administrare orală. Tratamentul cu Tambocor administrat pe cale orală trebuie efectuat sub monitorizare directă intraspitalicească sau sub supervizarea specialistului cardiolog la pacienţi cu: a) Tahicardii atrioventriculare nodale de reintrare; aritmii asociate cu sindromul Wolff-Parkinson- White şi afecţiuni similare cu căi accesorii. 3 b) Fibrilaţie atrială paroxistică la pacienţi cu simptome de incapacitate. Pentru pacienţii cu aritmie ventriculară tratamentul trebuie iniţiat în spital. 4.3 Contraindicații - Hipersensibilitate la flecainidă sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1. - Şoc cardiogen (cu excepţia celui indus de aritmii). - Sindrom Brugada cunoscut. Flecainida este contraindicată la pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată şi la pacienţii cu antecedente de infarct miocardic care au avut fie extrasistole ventriculare asimptomatice, fie tahicardie ventriculară nesusţinută asimptomatică. De asemenea este contraindicat la pacienţii cu fibrilaţie atrială de mult timp instalată pentru care nu a existat nicio încercare de a o converti la ritm sinusal şi la pacienţii cu boli valvulare cardiace cu manifestări hemodinamice semnificative. Cu excepţia cazului în care sunt disponibile măsuri de stimulare cardiacă, Tambocor nu trebuie administrat la pacienţii cu disfuncţie de nod sinusal, defecte de conducere atrioventriculară, bloc atrioventricular de gradul doi sau mai mare, bloc de ramură sau bloc distal. 4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare Tratamentul cu flecainidă administrată pe cale orală trebuie să fie condus sub supravegherea unui specialist sau direct în spital, pentru pacienţii cu:  tahicardie AV nodală alternativă; aritmii asociate cu sindromul WPW şi afecţiuni similare cu căi accesorii.  fibrilaţie atrială paroxistică la pacienţii cu simptome invalidante. Pentru pacienţii cu aritmie ventriculară tratamentul trebuie iniţiat în spital. Tratamentul intravenos cu flecainidă trebuie inițiat în spital. A fost demonstrat faptul că flecainida creşte riscul de mortalitate al pacienţilor post-infarct miocardic cu aritmii ventriculare asimptomatice. Flecainida, ca şi alte antiaritmice, poate provoca efecte proaritmice, adică aceasta poate provoca apariţia unui tip mai sever de aritmie, creşte frecvenţa unei aritmii existente sau severitatea simptomelor (vezi pct. 4.8). Flecainida ar trebui să fie evitată la pacienţii cu boli cardiace structurale sau funcţia ventriculului stâng anormală (vezi pct. 4.8). Flecainida trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu debut acut de fibrilaţie atrială după o intervenţie chirurgicală cardiacă. La toţi pacienţii trataţi cu injecţie în bolus se recomandă monitorizarea ECG continuă. Flecainida prelungeste intervalul QT şi lărgeşte complexul QRS cu 12 - 20%. Efectul asupra intervalului JT este nesemnificativ. Un sindrom Brugada poate fi demascat ca urmare a tratamentului cu flecainidă. În cazul dezvoltării de modificări ECG în timpul tratamentului cu flecainidă care pot indica sindromul Brugada, ar trebui să se ia în considerare întreruperea tratamentului. Deoarece eliminarea plasmatică a flecainidei poate fi semnificativ redusă la pacienţii cu afectarea semnificativă a funcţiei hepatice, flecainida nu trebuie utilizată la aceşti pacienţi, cu excepţia cazului 4 când potenţialele beneficii depăşesc riscurile. În aceste situaţii este recomandată monitorizarea concentraţiei plasmatice. Flecainida trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei ≤ 35 ml/min/1,73 m 2 ) şi este recomandată monitorizarea terapeutică a medicamentelor deoarece creșterea concentraţiilor plasmatice poate rezulta, de asemenea, din insuficiență renală datorită clearance-ului redus al flecainidei. Rata de eliminare a flecainidei din plasmă poate fi redusă la vârstnici. Acest lucru ar trebui să fie luat în considerare atunci când se face ajustarea dozei. Flecainida nu este recomandată copiilor sub 12 ani, deoarece nu există suficiente dovezi ale utilizării sale la această grupă de vârstă. Tulburările electrolitice (de exemplu, hipo- şi hiperkaliemie) trebuie corectate înainte de a utiliza Tambocor (vezi pct. 4.5 pentru unele medicamente care provoacă tulburări electrolitice). Bradicardia severă sau hipotensiunea arterială pronunţată trebuie corectate înainte de a utiliza flecainida. Este cunoscut faptul că flecainida determină creşterea pragurilor de stimulare endocardiale, şi anume reduce sensibilitatea de stimulare a endocardului. Acest efect este reversibil şi este mai pronunţat pe pragul de stimulare acut decât pe cel cronic. Flecainida ar trebui să fie, prin urmare, utilizată cu precauţie la toţi pacienţii cu stimulatoare cardiace permanente sau electrozi de stimulare temporari, şi nu trebuie administrată pacienţilor cu praguri reduse existente sau stimulatoare cardiace non- programabile, cu excepţia cazului când este disponibil un stimulator de salvare adecvat. Au fost întâmpinate dificultăţi în defibrilarea unor pacienţi. Cele mai multe dintre cazurile raportate au avut boli de inimă pre-existente, cu hipertrofie cardiacă, antecedente de infarct miocardic, boli de inimă arterio-sclerotice şi insuficienţă cardiacă. Produsele lactate (laptele, formulele pentru sugari şi posibil iaurtul) pot reduce absorbţia de flecainidă la copii şi sugari. Flecainida nu este aprobată pentru utilizare la copii sub vârsta de 12 ani, dar cu toate acestea toxicitatea flecainidei a fost raportată în timpul tratamentului cu flecainidă la copii care au redus aportul lor de lapte, şi la sugari care au trecut de la formula de lapte la alimentaţia cu dextroză. Flecainida fiind un medicament cu indice terapeutic îngust necesită prudenţă şi o monitorizare atentă atunci când un pacient este trecut la o formă farmaceutică diferită. Pentru alte atenționări și precauții, vezi pct. 4.5. 4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Antiaritmicele de clasa I-a: Flecainida nu trebuie administrat concomitent cu alte antiaritmice din clasa I. Antiaritmicele de clasa a II-a: trebuie avută în vedere posibilitatea cumulării efectelor inotrop negative ale antiaritmicelor de clasa a II-a, adică a beta-blocantelor şi ale altor depresoare cardiace. Antiaritmicele de clasa a III-a: dacă flecainida se administrează simultan cu amiodarona, doza uzuală de flecainidă trebuie redusă cu 50%, iar pacientul va fi strict monitorizat pentru reacţiile adverse. Monitorizarea concentraţiei plasmatice este strict recomandată în această situaţie. Antiaritmicele de clasa a IV-a: trebuie manifestată prudență la administrarea concomitentă a flecainidei cu blocante ale canalelor de calciu, de ex. verapamil. 5 Din cauza interacțiunilor care determină creșterea concentrațiilor plasmatice pot apărea reacţii adverse care pun viaţa în pericol sau chiar letale (vezi pct. 4.9). Flecainida este metabolizată într-o mare măsură de către citocromul P450 CYP2D6, și administrarea concomitentă cu medicamente inhibitorii (de exemplu antidepresive, neuroleptice, propranolol, ritonavir, unele antihistaminice) sau inductoare (de exemplu fenitoină, fenobarbital, carbamazepină) ale acestei izo-enzime poate crește sau scădea concentrațiile plasmatice de flecainidă (vezi mai jos). Tulburările electrolitice (de exemplu, hipo- şi hiperkaliemie) ar trebui să fie corectate înainte de a utiliza flecainida. Hipokaliemia poate să apară ca rezultat al administrării concomitente de diuretice, corticosteroizi sau laxative. Antihistaminice: risc crescut de aritmii ventriculare asociat cu mizolastină şi terfenadină (se va evita administrarea concomitentă). Antivirale: concentraţia plasmatică este crescută de ritonavir (risc crescut de aritmii ventriculare); se va evita utilizarea concomitentă. Antidepresive: fluoxetina creşte concentraţia plasmatică a flecainidei; risc crescut de aritmie cu antidepresivele triciclice. Antiepileptice: datele limitate de la pacienţii în tratament cu inductori enzimatici (fenitoină, fenobarbital, carbamazepină) indică doar o creştere cu 30% a ratei de eliminare a flecainidei. Antipsihotice: clozapina risc crescut de aritmii. Antimalarice: chinina creşte concentraţia plasmatică de flecainidei. Antifungice: Terbinafina poate creşte concentraţiile plasmatice de flecainidă rezultată din inhibarea activităţii CYP2D6. Antihistaminice H 2 (pentru tratamentul ulcerelor gastrice): antagonistul H2 cimetidina inhibă metabolizarea flecainidei. La subiecţii sănătoşi la care s-a administrat cimetidină (1 g/zi) timp de o săptămână, concentraţia plasmatică a flecainidei a crescut cu aproximativ 30% şi timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare cu aproximativ 10%. Adjuvantele antifumat; administrarea concomitentă de bupropion cu substanţe metabolizate de izoenzima CYP2D6, inclusiv flecainidă, trebuie abordată cu prudenţă şi trebuie iniţiată la valoarea minimă a dozei terapeutice a medicaţiei concomitente. Dacă se adaugă bupropion la regimul terapeutic al pacienţilor deja în tratament cu flecainidă, trebuie considerată necesitatea reducerii dozelor medicaţiei iniţiale. Glicozidele cardiace: Flecainida poate determina creşterea concentrației plasmatice a digoxinei cu aproximativ 15%, ceea ce este improbabil să aibă semnificaţie clinică la pacienţii cu concentraţii plasmatice în intervalul terapeutic. Este recomandată monitorizarea concentrației plasmatice a digoxinei la pacienţii digitalizaţi la nu mai puţin de 6 ore după fiecare doză de digoxină, înainte sau după administrarea flecainidei. 4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea Sarcina Datele provenite din utilizarea flecainidei la femeile gravide sunt limitate. Studiile efectuate la animale sunt insuficiente în ceea ce priveste toxicitatea asupra funcției de reproducere (a se vedea punctul 5.3.). La iepurele alb New Zealand adminstrarea dozelor mari de flecainidă a produs unele anomalii fetale, dar aceste efecte nu au fost observate şi la iepurele Dutch Belted, șoarece sau şobolan. Nu a fost stabilită relevanţa acestor rezultate la om. Datele au arătat că flecainida traverseaza placenta către 6 făt la pacientele care au luat flecainidă pe parcursul sarcinii. Flecainida trebuie să fie utilizată în timpul sarcinii numai dacă beneficiile depăşesc riscurile. Alăptarea Flecainida este excretată în laptele matern. Concentraţiile plasmatice obţinute la un copil alăptat sunt de 5-10 ori mai mici decât concentrațiile terapeutice ale medicamentului (vezi pct. 5.2). Cu toate că riscul de reacții adverse la copil alăptat este foarte mic, flecainida trebuie să fie utilizată în timpul alăptării numai dacă beneficiile depăşesc riscurile. 4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje Abilitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje şi de a lucra fără măsuri de protecţie poate fi afectată de reacţii adverse cum ar fi ameţeala şi tulburări de vedere, dacă sunt prezente. 4.8 Reacții adverse Reacţiile adverse sunt enumerate mai jos pe aparate, sisteme şi organe şi frecvenţă. Frecvenţele sunt definite după cum urmează: foarte frecvente (≥1/l0), frecvente(≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥ 1/10,000 şi <1/1000) şi foarte rare (<1/10,000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Tulburări hematologice şi limfatice: Mai puţin frecvente: scădere a numărului de celule roșii din sânge , scădere a numărului leucocitelor și scădere a numărului trombocitelor. Tulburări ale sistemului imunitar: Foarte rare: creştere a anticorpilor antinucleari cu sau fără inflamaţie sistemică Tulburări psihice: Rare: halucinaţii, depresie, stare confuzională, anxietate, amnezie, insomnie Tulburări ale sistemului nervos: Foarte frecvente: ameţeală, care este de obicei trecătoare Rare: parestezie, ataxie, hipoestezie, hiperhidroză, sincopă, tremor, eritem facial tranzitoriu, somnolenţă, cefalee, neuropatie periferică, convulsii, diskinezie Tulburări oculare: Foarte frecvente: afectare a vederii, cum ar fi diplopia sau vedere înceţoşată Foarte rare: depozite corneene Tulburări acustice şi vestibulare: Rare: tinitus, vertij Tulburări cardiace: Frecvente: Proaritmie (cel mai probabil la pacienţi cu boală cardiacă structurală). Mai puţin frecvente: pacienţii cu flutter atrial pot dezvolta o conducere AV 1:1 cu creşterea ritmului cardiac. Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile): bloc atrio-ventricular de gradul 2 şi bloc atrio-ventricular de gradul 3, stop cardiac, bradicardie, insuficienţă cardiacă/ insuficienţă cardiacă congestivă, durere în piept, hipotensiune arterială, infarct miocardic, palpitaţii, stop sinusal, şi tahicardie (TA sau TV) sau fibrilaţie ventriculară. Demascarea unui sindrom Brugada pre-existent. 7 Tulburări respiratorii toracice şi mediastinale: Frecvente: dispnee Rare: pneumonie Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile): fibroză pulmonară, boală pulmonară interstiţială Tulburări gastrointestinale: Mai puţin frecvente: greaţă, vărsături, constipaţie, durere abdominală, scăderea apetitului alimentar, diaree, dispepsie, flatulenţă Tulburări hepatobiliare: Rare: enzime hepatice crescute cu sau fără icter Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile): disfuncţie hepatică Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: Mai puţin frecvente: dermatită alergică, incluzând erupţie cutanată tranzitorie, alopecie Rare: urticarie gravă Foarte rare: reacţii de fotosensibilitate Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctiv: Cu frecvenţă necunoscută: artralgie și mialgie Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: Frecvente: astenie, fatigabilitate, pirexie, edem. Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro. 4.9 Supradozaj Supradozajul cu flecainidă este o urgenţă medicală care poate pune viața în pericol. Susceptibilitatea medicamentului crescută şi nivelele plasmatice ce depăşesc nivelele terapeutice pot de asemenea rezulta din interacţiunea medicamentului (vezi 4.5). Nu este cunoscut niciun antidot specific. Nu este cunoscută nicio cale de a îndepărta rapid flecainida din circulaţia sistemică. Nici dializa şi nici hemoperfuzia nu sunt eficiente. Abordarea terapeutică trebuie să fie de susţinere şi poate include îndepărtarea medicamentului neabsorbit din tractul gastrointestinal. Bicarbonatul de sodiu 8,4 % administrat intravenos reduce activitatea flecainidei. Măsuri suplimentare pot include agenţi inotropi şi stimulatori cardiaci cum ar fi dopamina, dobutamina sau isoproterenol precum şi ventilaţia mecanică şi asistare circulatorie (de ex. balon de pompare). Trebuie luată în considerare şi o inserare temporară a unui pacemaker transvenos în eventualitatea unui bloc de conducere. Presupunând un timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare de aproximativ 20 de ore, aceste tratamente suportive pot necesita să fie continuate pentru o perioadă de timp mai prelungită. Diureza forţată şi acidifierea urinii teoretic stimulează excreţia medicamentului. Emulsiile perfuzabile și ECMO (extracorporeal membrane oxygenation) pot fi luate în considerare de la caz la caz. 8 5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăți farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: antiaritmic din clasa I, Cod ATC: C01BC04 Flecainida încetineşte conducerea la nivelul inimii având un efect pronunţat îndeosebi în sistemul (fasciculul) His şi (reţeaua) Purkinje. De asemenea acţionează selectiv prin creşterea stării refractare în căile accesorii anterograde şi în special retrograde. Acţiunea sa poate fi reflectată în traseul ECG prin prelungirea intervalului PR şi alungirea complexul QRS. Efectul asupra intervalului JT este nesemnificativ. 5.2 Proprietăți farmacocinetice După administrarea orală de flecainidă absorbţia este extensivă, cu o biodisponibilitate care atinge 90- 95%. Flecainida nu pare să sufere o metabolizare semnificativă la primul pasaj hepatic. La pacienţi administrarea a 200 până la 500 mg flecainidă pe zi determină concentraţii plasmatice din intervalul terapeutic de 200-1000 ng/l. Flecainida se leagă de proteinele plasmatice în proporție de aproximativ 40%. Excreţia flecainidei nemodificată în urina subiecţilor sănătoşi a fost de aproximativ 42% la o doză orală de 200 mg, pe când cei doi metaboliţi principali (metaboliţii meta-O-dealchilat şi dealchilat lactam) au completat bilanţul cu 14% fiecare. Timpul de înjumătăţire plasmatică a fost între 12-27 de ore. Volumul de distribuţie este de 8.7 l/kg. 5.3 Date preclinice de siguranță Un trib de iepuri a arătat teratogenitate şi embritoxicitate după administrarea de flecainidă. Acest efect nu a fost prezent în alte triburi de iepuri şi nici la şobolani sau şoareci. Prelungirea gestaţiei a fost observată la şobolani sub o doză de 50 mg/kg. Nu au fost observate efecte asupra fertilităţii. 6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienților Amidon pregelatinizat Croscarmeloză sodică Celuloză microcristalină Ulei vegetal hidrogenat Stearat de magneziu 6.2 Incompatibilități Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 5 ani 6.4 Precauții speciale pentru păstrare A se păstra la temperaturi sub 30 o C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină şi umiditate. 6.5 Natura și conținutul ambalajului Tambocor 50 mg, comprimate 9 Cutie cu un blister UPVC-PVDC/Al a câte 20 comprimate Cutie cu 2 blistere UPVC-PVDC/Al a câte 25 comprimate Cutie cu 4 blistere UPVC-PVDC/Al a câte 25 comprimate Tambocor 100 mg, comprimate Cutie cu un blister UPVC-PVDC/Al a câte 20 comprimate Cutie cu 2 blistere UPVC-PVDC/Al a câte 25 comprimate Cutie cu 4 blistere UPVC-PVDC/Al a câte 25 comprimate Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. 6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor Nu este cazul. 7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ VIATRIS HEALTHCARE LIMITED Damastown Industrial Park, Mulhuddart, Dublin 15, Dublin, Irlanda 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ Tambocor 50 mg, comprimate: 12759/2019/01-02-03 Tambocor 100 mg, comprimate: 12760/2019/01-02-03 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI Data primei autorizări – Decembrie 2001 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Noiembrie 2019 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Aprilie, 2022 Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro