AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 9126/2016/01 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI LIPANTIL NANO 145 mg comprimate filmate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare comprimat filmat conţine 145 mg fenofibrat (nanoparticule). Excipienţi cu efect cunoscut: 132,00 mg lactoză monohidrat, 145,00 mg zahăr, 0,50 mg lecitină din soia. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Comprimat filmat. Comprimate filmate, de culoare albă, oblongi, marcate cu „145” pe una din feţe şi cu logo-ul „Fournier” pe cealaltă faţă. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Lipantil Nano este indicat ca supliment al dietei şi altor tratamente nefarmacologice (de exemplu: activitate fizică, scădere ponderală) pentru următoarele: - Tratamentul hipertrigliceridemiei severe cu sau fără valori mici ale HDL-colesterolului; - Tratamentul hiperlipidemiei mixte, în cazul în care statinele sunt contraindicate sau nu sunt tolerate; - Tratamentul hiperlipidemiei mixte la pacienţi cu risc cardiovascular crescut, în asociere cu o statină, în cazul în care valorile trigliceridelor şi HDL- colesterolului nu sunt controlate corespunzător. 4.2 Doze şi mod de administrare Când este folosit ca tratament al hiperlipidemiei, răspunsul terapeutic trebuie monitorizat prin determinări periodice ale concentraţiilor plasmatice ale lipidelor. În cazul în care nu s-a obţinut un răspuns adecvat după câteva luni (de exemplu 3 luni), trebuie luate în considerare măsuri terapeutice complementare sau diferite. Doze: Adulţi Doza recomandată este de un comprimat de 145 mg fenofibrat, administrat o dată pe zi. Pacienţii care urmează deja tratament cu fenofibrat de 200 mg sau de 160 mg, pot fi trecuţi pe fenofibrat un comprimat de 145 mg pe zi, fără alte ajustări ale dozei. Populaţie specială Pacienţi vârstnici(≥ 65 ani) Nu este necesară ajustarea dozelor. Se recomandă folosirea dozei uzuale, cu excepţia cazurilor de insuficienţă renală cu rata de filtrare glomerulară estimată < 60 ml/min/1,73 (vezi Pacienţi cu insuficienţă renală). 1 Pacienţi cu insuficienţă renală Fenofibratul nu trebuie utilizat în cazurile de insuficienţă renală severă, definită prin eGFR <30 ml/min pe 1,73 m2. Dacă valoarea eGFR este între 30 şi 59 ml/min pe 1,73 m2, doza de fenofibrat nu trebuie să depăşească 100 mg de produs standard sau 67 mg de produs micronizat o dată pe zi. Dacă, pe durata urmăririi, eGFR scade în mod persistent sub 30 ml/min/1,73 m2, administrarea fenofibratului trebuie întreruptă. Insuficienţă hepatică Lipantil Nano nu este recomandat pacienţilor cu insuficienţă hepatică, din cauza lipsei datelor relevante pentru aceşti pacienţi. Populaţia pediatrică: Siguranţa şi eficacitatea fenofibratului la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu a fost stabilită. Nu există date disponibile în acest sens. Prin urmare, utilizarea fenofibratului nu este recomandată la copii şi adolescenţi sub 18 ani. Mod de administrare: Comprimatele vor fi înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de apă (1 pahar). Lipantil Nano 145 mg, comprimate filmate, poate fi administrat în orice moment al zilei, indiferent de aportul alimentar (vezi pct. 5.2 ”Proprietăţi farmacocinetice”). 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate la fenofibrat sau la oricare dintre excipienţii prezentaţi la pct. 6.1; - Lipantil Nano nu trebuie administrat la pacienţii cu hipersensibilitate la alune, ulei de arahide, lecitină din soia sau produse înrudite datorită riscului de apariţie a reacţiilor de hipersensibilitate; Insuficienţă hepatică severă (inclusiv ciroză biliară şi anomalii persistente ale funcţiei hepatice); - - Afecţiuni cunoscute ale vezicii biliare; - - Pancreatită acută sau cronică, cu excepţia pancreatitei acute determinate de hipertrigliceridemie severă; - Antecedente de reacţii fotoalergice sau fototoxice în timpul tratamentului cu fibraţi sau ketoprofen. Insuficienţă renală severă (rata filtrării glomerulare estimate < 30 ml/min/1,73 m2); 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Cauze secundare ale hiperlipidemiei: Înaintea începerii tratmentului cu fenofibrat, trebuie luată în considerare tratarea cauzelor secundare ale hiperlipidemiei: diabet zaharat tip 2 necontrolat, hipotiroidism, sindrom nefrotic, disproteinemie, boală hepatică obstructivă, tratament farmacologic, alcoolism. În cazul pacientelor cu hiperlipidemie care utilizează estrogeni sau contraceptive care conţin estrogeni, trebuie stabilit dacă hiperlipidemia este primară sau secundară (creştere posibilă a valorilor lipidelor determinată de estrogenii administraţi pe cale orală). Funcţia hepatică Similar altor medicamente hipolipemiante, la unii pacienţi au fost raportate creşteri ale valorilor transaminazelor. În majoritatea cazurilor, aceste creşteri au fost tranzitorii, minore şi asimptomatice. Se recomandă monitorizarea valorilor serice ale transaminazelor la fiecare 3 luni în timpul primului an de tratament şi apoi periodic. Trebuie acordată atenţie pacienţilor care prezintă creşteri ale valorilor serice ale transaminazelor şi tratamentul trebuie întrerupt dacă valorile AST (SGOT) şi ALT (SGPT) cresc de 3 ori peste limita superioară a valorilor normale. La apariţia simptomelor specifice hepatitei (de exemplu, icter, prurit), vor fi efectuate teste de laborator pentru confirmare şi poate fi luată în considerare întreruperea tratamentului cu fenofibrat. 2 Pancreas Pancreatita a fost raportată la pacienţi cărora li se administrează fenofibrat (vezi pct. 4.3 „Contraindicaţii” şi 4.8 „Reacţii adverse”). Aceasta poate reprezenta un semn de lipsă de eficacitate la pacienţii cu hipertrigliceridemie severă, un efect direct al medicamentului sau un fenomen secundar mediat prin formarea de calculi sau noroi biliar, în tractul biliar, ducând la obstrucţia canalului biliar comun. Sistemul muscular În timpul administrării fibraţilor sau altor medicamente hipolipidemiante s-au raportat cazuri de toxicitate musculară, inclusiv cazuri foarte rare de rabdomioliză, cu sau fără afectare renală. Incidenţa acestor tulburări creşte în caz de hipoalbuminemie şi insuficienţă renală în antecedente. Pacienţii care prezintă factori predispozanţi pentru miopatie şi/sau rabdomioliză, incluzând vârsta peste 70 de ani, antecedente personale sau familiale de afecţiuni ereditare musculare, insuficienţă renală, hipotiroidism şi consum excesiv de alcool etilic, pot avea un risc crescut de apariţie a rabdomiolizei. În cazul acestor pacienţi trebuie evaluat atent raportul beneficiu- risc al tratamentului cu fenofibrat. Trebuie suspectată apariţia afectării musculare la pacienţii care prezintă mialgie difuză, miozită, crampe musculare, stare de slăbiciune musculară şi /sau creşteri importante ale concentraţiei CPK (valori de peste 5 ori mai mari decât valoarea normală). În aceste cazuri, tratamentul cu fenofibrat trebuie întrerupt. Riscul de afectare musculară poate fi crescut dacă medicamentul este administrat în asociere cu un alt fibrat sau un inhibitor de HMG-CoA reductază, mai ales în cazul pre-existenţei unei boli musculare. În consecinţă, asocierea fenofibratului cu un inhibitor de HMG-CoA reductază sau alt fenofibrat trebuie rezervată pacienţilor cu dislipidemie mixtă severă şi risc crescut pentru evenimente cardiovasculare, fără istoric de boală musculară. Această modalitate de tratament asociat trebuie utilizată cu precauţie, iar pacienţii trebuie cu atenţie monitorizaţi pentru observarea promptă a semnelor de afectare musculară. Funcţia renală Lipantil Nano 145 mg este contraindicat în cazurile de insuficienţă renală severă (vezi pct. 4.3 „Contraindicaţii”). Lipantil Nano 145 mg trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată. La pacienţii la care valorile ratei de filtrare glomerulară estimate sunt între 30 şi 59 ml/min/1,73 m2 (vezi pct. 4.2) se impune ajustarea dozei. La pacienţii trataţi cu fenofibrat în monoterapie sau în asociere cu statine au fost raportate creşteri reversibile ale creatininei serice. Creşterile creatininei serice s-au menţinut la niveluri în general stabile în timp, fără dovezi ale unor creşteri exponenţiale ale creatininei serice în contextul terapiei pe termen lung şi cu tendinţa revenirii la valorile iniţiale după întreruperea tratamentului. În timpul studiilor clinice, 10% dintre pacienţii trataţi concomitent cu fenofibrat şi simvastatină, au prezentat creşteri ale creatininei de peste 30 μmol/l faţă de valorile iniţiale, comparativ cu 4,4% dintre cei trataţi cu o statină. 0,3% dintre pacienţii cu tratament asociat au prezentat creşteri relevante clinic ale creatininei până la valori > 200 μmol/l. Tratamentul trebuie întrerupt atunci când nivelul creatininei depăşeşte cu 50% limita superioară a intervalului normal. Se recomandă măsurarea nivelului de creatinină în timpul primelor 3 luni de la iniţierea tratamentului şi, ulterior, la intervale periodice. Excipienţi: Acest medicament conţine lactoză. De aceea pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. Acest medicament conţine zahăr. De aceea pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau deficit de sucrază-izomaltază nu trebuie să utilizeze acest medicament. Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per comprimat, adică practic „nu conţine sodiu”. 3 Lipantil Nano 145 mg comprimate filmate nu trebuie administrat pacienţilor alergici la lecitină din soia sau la produse similare, datorită riscului de reacţii de hipersensibilitate. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Anticoagulante orale Fenofibratul potenţează efectul anticoagulantelor orale şi poate determina creşterea riscului de sângerare. La pacienţii care efectuează tratament cu anticoagulante orale, trebuie scăzută doza de anticoagulant cu aproximativ ⅓ la începutul tratamentului şi apoi trebuie ajustată treptat, dacă este necesar, în funcţie de monitorizarea valorilor INR (International Normalized Ratio). Prin urmare această asociere nu este recomandată. Ciclosporină S-au raportat câteva cazuri severe de insuficienţă renală reversibilă în timpul administrării concomitente de fenofibrat şi ciclosporină. De aceea, funcţia renală a acestor pacienţi trebuie monitorizată cu atenţie şi tratamentul cu fenofibrat trebuie întrerupt în caz de alterare severă a parametrilor de laborator. Inhibitori ai HMG-CoA reductazei sau alţi fibraţi Riscul de apariţie a toxicităţii musculare grave este crescut în cazul în care un fibrat este utilizat concomitent cu inhibitori ai HMG-CoA reductazei sau alţi fibraţi. Terapia asociată cu inhibitori de HMG-CoA reductază trebuie utilizată cu precauţie, iar pacienţii trebuie atent monitorizaţi pentru observarea promptă a semnelor de afectare musculară (vezi şi pct. 4.4 „Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare”). Glitazone: S-au raportat câteva cazuri de reducere reversibilă paradoxală a HDL-colestrolului, în timpul administrării concomitente a fenofibratului şi glitazonelor. Prin urmare, se recomandă monitorizarea HDL-colestrolului în cazul în care una din aceste componente se adaugă schemei de tratament, precum şi întreruperea tratamentului în cazul în care valoarea HDL-colestrolului este prea scăzută. Enzimele citocromului P450 Studiile in vitro folosind microzomi hepatici umani au indicat faptul că fenofibratul şi acidul fenofibric nu sunt inhibitori ai citocromului (CYP) P450 izoformele CYP3A4, CYP2D6, CYP2E1 sau CYP1A2. Aceştia sunt inhibitori slabi ai CYP2C19 şi CYP2A6 şi inhibitori slabi până la moderaţi ai CYP2C9 la concentraţii terapeutice. Pacienţi cărora li se administrează concomitent fenofibrat şi medicamente cu indice terapeutic îngust metabolizate prin CYP2C19, CYP2A6 şi în special CYP2C9 trebuie atent monitorizaţi şi dacă este necesar se recomandă ajustarea dozei acestor medicamente. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina Nu există date adecvate privind utilizarea fenofibratului la femeile gravide. Studiile la animale nu au demonstrat apariţia vreunui efect teratogen. S-au evidenţiat efecte embriotoxice în cazul administrării dozelor cuprinse în intervalul celor care determină toxicitate maternă (vezi pct. 5.3 ”Date preclinice de siguranţă”). Riscul potenţial pentru om este necunoscut. De aceea, Lipantil Nano 145 mg trebuie utilizat în timpul sarcinii numai după evaluarea atentă a raportului risc/beneficiu. Alăptarea Nu există date despre excreţia fenofibratului şi/sau metaboliţilor săi în laptele matern. Nu poate fi exclus riscul pentru sugar. De aceea fenofibratul nu trebuie utilizat la femeile care alăptează. Fertilitatea Au fost observate efecte reversibile asupra fertilităţii la animale (vezi pct. 5.3 ”Date preclinice de siguranţă”). Nu există date clinice cu privire la fertilitate provenite din utilizarea Lipantil Nano 145 mg. 4 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Lipantil Nano 145 mg nu are nici o influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. 4.8 Reacţii adverse Cele mai frecvente reacţii adverse raportate în timpul tratamentului cu fenofibrat sunt tulburările digestive, gastrice sau intestinale. Următoarele reacţii adverse au fost observate în timpul studiilor clinice placebo - controlate (n= 2344) cu următoarele frecvenţe: Clasa MedDRA de sisteme şi organe Frecvente >1/100, <1/10 Mai puţin frecvente >1/1,000, <1/100 Rare >1/10,000, <1/1,000 Foarte rare <1/10,000, incluzând cazuri izolate Tulburări hematologice şi limfatice Tulburări ale sistemului imunitar Tulburări ale sistemului nervos Tulburări vasculare Tulburări gastro- intestinale Tulburări hepatobiliare Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Tulburări musculo- scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Tulburări ale aparatului genital şi sânului Investigaţii diagnostice Scăderea hemoglobinei Scăderea numărului de leucocite. Hipersensibilitate Cefalee Tromboembolism (embolism pulmonar, tromboză venoasă profundă) * Pancreatită* Colelitiază (vezi pct. 4.4) Hepatită Alopecie, Reacţii de fotosensibilitate Hipersensibilitate cutanată (de ex. rash, prurit, urticarie) Tulburări musculare (de ex. mialgie, miozită, spasme musculare şi slăbiciune) Disfuncţie sexuală Semne şi simptome gastro- intestinale (durere abdominală, greţuri, vărsături, diaree şi flatulenţă) Transaminaze crescute (vezi pct. 4.4) Nivel crescut al homocisteinei sanguine** Creşterea creatininei serice Creşterea ureei serice 5 * În studiul FIELD, studiu randomizat placebo-controlat efectuat la 9795 pacienţi cu diabet zaharat de tip II, s-a observat o creştere semnificativă statistic a cazurilor de pancreatită la pacienţii la care s-a administrat fenofibrat comparativ cu cei la care s-a administrat placebo (0,8% versus 0,5%; p = 0,031). În acelaşi studiu, a fost observată o creştere semnificativă statistic a incidenţei embolismului pulmonar (0,7% în grupul placebo versus 1,1% în grupul cu fenofibrat; p = 0,022) şi o creştere nesemnificativă statistic a incidenţei trombozei venoase profunde (placebo: 1,0 % [48/4900 pacienţi] versus fenofibrat 1,4% [67/4895 pacienţi]; p = 0,074). ** În cadrul studiului FIELD, creşterea medie a nivelului de homocisteină sanguină la pacienţii trataţi cu fenofibrat a fost de 6,5 µmol/l, fiind reversibilă după întreruperea tratamentului cu fenofibrat. Riscul crescut de evenimente trombotice venoase poate fi corelat cu nivelul crescut de homocisteină. Semnificaţia clinică a acestui aspect nu este clară. a Suplimentar acestor reacţii raportate din studiile clinice, următoarele efecte secundare au fost raportate spontan din experienţa obţinută după punerea pe piaţă a Lipantil Nano 145 mg. O frecvenţă precisă nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile şi de aceea frecvenţa acestora este clasificată ca “necunoscută”. - Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: boală pulmonară interstiţială - Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: rabdomioliză - Tulburări hepatobiliare: icter, complicaţii ale litiazei biliare (colecistită, colangită, colică biliară) - Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat: reacții cutanate severe (de exemplu: eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică) - Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: fatigabilitate. Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478-RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro. 4.9 Supradozaj Până în prezent, nu s-a raportat nici un caz de supradozaj. Nu se cunoaşte un antidot specific. Dacă se suspicionează supradozaj, se administrează tratament simptomatic şi se instituie măsurile adecvate de susţinere a funcţiilor vitale. Fenofibratul nu se poate elimina prin hemodializă. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: agenţi trigliceridelor/fibraţi, codul ATC: C10AB05 reducători ai lipidelor serice/reducători ai colesterolului şi Fenofibratul este un derivat al acidului fibric ale cărui efecte de modificare ale lipidelor raportate la om sunt mediate prin acţiune asupra PPARα (Peroxisome Proliferator Activated Receptor type ά). Prin acest mecanism, fenofibratul intensifică lipoliza şi eliminarea din plasmă a particulelor bogate în trigliceride prin activarea lipoproteinlipazei şi prin diminuarea sintezei de apoproteină C-III. De asemenea, activarea PPARα induce o creştere a sintezei apoproteinelor A-I, A-II. 6 Efectele menţionate mai sus ale fenofibratului asupra lipoproteinelor determină o scădere a fracţiilor lipidice cu densitate foarte mică şi mică (VLDL şi LDL) care conţin apoproteina B şi o creştere a fracţiunii de lipoproteine cu densitate mare (HDL), care conţine apoproteinele AI şi AII. În plus, prin modularea sintezei şi catabolismului fracţiei lipidice VLDL, fenofibratul determină creşterea clearance-ului LDL şi determină scăderea particulelor LDL mici şi dense, ale căror concentraţii sunt crescute la fenotipul lipoproteinic aterogen, tulburare frecvent întâlnită la pacienţii care prezintă risc de boală coronariană. În timpul studiilor clinice efectuate cu fenofibrat, valoarea colesterolului total a fost redusă cu 20-25%, a trigliceridelor cu 40-55%, iar cea a HDL-colesterolului a crescut cu 10-30%. La pacienţii cu hipercolesterolemie, la care concentraţia de LDL-colesterol este scăzută cu 20-35%, efectul general asupra colesterolului constă în scăderea raportului dintre colesterolul total şi HDL-colesterol, al celui dintre LDL-colesterol şi HDL-colesterol şi al celui dintre Apo B şi Apo AI, toate acestea fiind markeri ai riscului aterogen. Datorită efectului său asupra LDL colesterolului şi trigliceridelor, tratamentul cu fenofibrat trebuie să fie benefic la pacienţii cu hipercolesterolemie cu sau fără hipertrigliceridemie, inclusiv hiperlipoproteinemie secundară cum este de exemplu diabetul zaharat de tip 2. Există dovezi privind faptul că tratamentul cu fibraţi poate reduce evenimentele de cardiopatie coronariană, dar nu s-a demonstrat faptul că fibraţii scad mortalitatea de orice cauză în cadrul prevenţiei primare sau secundare a bolilor cardiovasculare. Studiul asupra lipidelor ”Acţiune pentru controlul cardiovascular în diabetul zaharat” (Action to Control Cardiovascular Risk in Diabetes (ACCORD)) a fost un studiu clinic randomizat, controlat cu placebo, care a cuprins 5518 pacienţi cu diabet zaharat de tip 2, cărora li s-a administrat fenofibrat în asociere cu simvastatină. Tratamentul cu fenofibrat şi simvastatină nu a prezentat nici o diferenţă semnificativă comparativ cu monoterapia cu simvastatină, în ceea ce priveşte rezultatul principal compus, infarctul miocardic fără evoluţie letală, accidentul vascular cerebral fără evoluţie letală şi decesul de cauze cardiovasculare (risc relativ [RR] 0,92, IÎ 95% 0,79-1,08, p = 0,32; reducerea riscului absolut: 0,74%). În grupul prespecificat de pacienţi cu dislipidemie, definit ca acel grup aflat în terţila cu cele mai mici valori ale HDL-C (< 240 mg/dl sau 2,3 mmol/l) la momentul iniţial, tratamentul cu fenofibrat şi simvastatină a demonstrat o scădere relativă de 31% comparativ cu monoterapia cu simvastatină, în ceea ce priveşte rezultatul principal compus (risc relativ [RR] 0,69 IÎ 95% 0,49- 0,97, p = 0,03; scăderea riscului absolut: 4,95%). O altă analiză de subgrup prespecificat a identificat o interacţiune, semnificativă din punct de vedere statistic, a tratamentului în funcţie de sex (p = 0,01) indicând un beneficiu terapeutic posibil al terapiei asociate la bărbaţi (p = 0,037), dar un risc potenţial mai mare în ceea ce priveşte rezultatul principal la femeile cărora li s-a administrat terapie asociată, comparativ cu monoterapia cu simvastatină ( p=0,069). Acest lucru nu a fost observat la subgrupul menţionat mai sus, care a inclus pacienţi cu dislipidemie; de asemenea, nu a existat o dovadă clară a beneficiului terapeutic la femeile cu dislipidemie cărora li s-a administrat fenofibrat şi simvastatină şi nu poate fi exclus un posibil efect nociv la acest grup. Depozitele extravasculare de colesterol (xantoame tendinoase sau tuberoase) pot fi reduse sau eliminate după terapia cu fenofibrat. Pacienţii cu valori crescute ale fibrinogenului, trataţi cu fenofibrat au manifestat reduceri semnificative ale acestui parametru, precum şi cei cu nivele ridicate de Lp(a). Alţi markeri ai inflamaţiei precum proteina C reactivă, sunt reduşi în urma tratamentului cu fenofibrat. Efectul uricozuric al fenofibratului determină scăderea cu aproximativ 25% a concentraţiilor plasmatice de acid uric, ceea ce poate fi un beneficiu adiţional pentru pacienţii dislipidemici cu hiperuricemie. Fenofibratul a demonstrat în studiile la animale şi într-un studiu clinc, un efect antiagregant plachetar, care a determinat a reducere a agregării plachetare indusă de ADP, acid arahidonic şi epinefrină. 7 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Lipantil Nano 145 mg, comprimate filmate, conţine 145 mg fenofibrat sub formă de nanoparticule. Absorbţia Concentraţiile plasmatice maxime (Cmax) se obţin după 2-4 ore de la administrarea orală. Concentraţiile plasmatice sunt stabile pe perioada tratamentului continuu, la oricare individ. Contrar formulelor anterioare de fenofibrat, concentraţiile plasmatice maxime şi expunerea totală a formulei cu nanoparticule, sunt independente de consumul de alimente. Astfel, Lipantil Nano 145 mg, comprimate filmate, poate fi administrat indiferent de aportul alimentar. Un studiu asupra efectului alimentelor a fost efectuat pentru administrarea noii formulări de fenofibrat 145 mg sub formă de comprimate cu nanoparticule la subiecţi sănătoşi (bărbaţi şi femei) în condiţii de post şi cu o dietă redusă în grăsimi, a indicat că expunerea totală (AUC şi Cmax) la acid fenofibric nu este afectată de alimente. Distribuţia Acidul fenofibric se leagă puternic de albumina plasmatică (mai mult de 99%). Metabolizare şi eliminare După administrarea orală, fenofibratul este rapid hidrolizat de către esteraza la metabolitul activ, acidul fenofibric. În plasmă nu se poate detecta fenofibrat nemetabolizat. Fenofibratul nu este substrat pentru CYP 3A4. Nu este implicat metabolismul hepatic microzomal. Fenofibratul este excretat în principal pe cale urinară. Practic, tot fenofibratul se elimină în 6 zile. Fenofibratul este excretat în principal sub forma acidului fenofibric şi a derivatului său glucuronoconjugat. La pacienţii vârstnici, clearance-ul plasmatic aparent total al acidului fenifibric nu este modificat. Studiile de farmacocinetică după administrarea dozei unice şi dozelor repetate au evidenţiat lipsa acumulării medicamentului. Acidul fenofibric nu este eliminat prin hemodializă. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a acidului fenofibric este de aproximatix 20 ore. 5.3 Date preclinice de siguranţă În cadrul unui studiu non-clinic la şobolani, cu administrare pe cale orală a acidului fenofibric, metabolitul activ al fenofibratului, au fost observate efecte toxice la nivelul muşchilor striaţi (în special cei bogaţi în miofibrile de tip I, cu potenţial oxidativ lent) şi deteriorare cardiacă, anemie şi scăderea greutăţii corporale. Nu au fost observate efecte toxice la nivelul scheletului la administrarea unor doze de până la 30 mg/kg (aproximativ de 17 ori mai mari decât expunerea la doza maximă recomandată la om (DMRO). Nu au fost observate semne de cardiomiotoxicitate la o expunere de 3 ori mai mare decât expunerea la DMRO. La câinii trataţi pe o perioadă de 3 luni au apărut ulcere reversibile şi eroziuni la nivelul tractului gastrointestinal. În cazul unei expuneri de aproximativ 5 ori mai mari decât expunerea la DMRO nu au fost înregistrate cazuri de leziuni gastrointestinale în studiul respectiv. Studiile referitoare la mutagenitatea fenofibratului au furnizat rezultate negative. La şobolani şi şoareci, s-a observat apariţia tumorilor hepatice în cazul administrării de doze mari, apariţia acestora fiind atribuită proliferării peroxizomale. Aceste modificări sunt specifice rozătoarelor mici şi nu au fost observate la alte specii de animale. Acest lucru nu are relevanţă pentru utilizarea terapeutică la om. Studiile efectuate la şoareci, şobolani şi iepuri nu au evidenţiat vreun efect teratogen. S-au observat efecte embriotoxice în cazul administrării dozelor cuprinse în intervalul de doze care determină efect maternotoxic. 8 În cazul administrării dozelor mari s-a observat prelungirea perioadei de gestaţie şi dificultăţi la naştere. Nu s-au observat semne ale vreunui efect asupra fertilităţii. În cadrul unui studiu privind toxicitatea după doze repetate, în care s-a administrat acid fenofibric la câini tineri, au fost observate cazuri de hipospermie reversibilă, vacuolizare testiculară şi imaturitate a ovarelor. Cu toate acestea, în studiile non-clinice cu fenofibrat privind efectele toxice asupra funcţiei de reproducere, nu au fost detectate efecte asupra fertilităţii. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Nucleu Zahăr Lactoză monohidrat Celuloză microcristalină silicifiată Crospovidonă Hipromeloză Laurilsulfat de sodiu Docusat de sodiu Stearat de magneziu Strat de acoperire Opadry care conţine: Alcool polivinilic Dioxid de titan (E 171) Talc Lecitină de soia Gumă xanthan 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 3 ani 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Cutie cu 3 blistere din PVC-PE-PVdC/Al a câte 10 comprimate filmate. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ VIATRIS HEALTHCARE LIMITED Damastown Industrial Park, Mulhuddart, Dublin 15, Dublin, Irlanda 9 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 9126/2016/01 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Iulie 2016 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Iunie 2022 Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro. 10