AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7938/2015/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Eglonyl 50 mg capsule 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare capsulă conţine sulpiridă 50 mg. Excipienţi cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 66,92 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Capsulă Capsule gelatinoase tari de culoare albă sau aproape albă, opace, conţinând o pulbere albă-ivorie. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul simptomatic pe termen scurt al anxietăţii la adult, în caz de eşec al tratamentului convenţional. Tratamentul simptomatic al tulburărilor de comportament severe (agitaţie, auto-mutilare, stereotipii), la copii cu vârsta peste 6 ani, în special în contextul autismului. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Întotdeauna trebuie căutată doza minimă eficace. Dacă starea clinică a pacientului permite, tratamentul trebuie început cu doze mici, care apoi sunt crescute progresiv. Adulţi Doza zilnică recomandată este de 50 mg - 150 mg sulpiridă (1 - 3 capsule Eglonyl 50 mg), timp de maxim 4 săptămâni. Copii cu vârsta peste 6 ani Doza zilnică recomandată este de 5 - 10 mg sulpiridă/kg. Vârstnici La pacienţii vârstnici trebuie să se reducă dozele dacă există dovezi de insuficienţă renală. Mod de administrare Se administrează pe cale orală. 4.3 Contraindicaţii Acest medicament nu trebuie utilizat în următoarele cazuri: - - - - - hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 tumori prolactino-dependente (de exemplu, prolactinom şi cancer de sân) feocromocitom diagnosticat sau suspectat porfirie acută în asociere cu: • • • levodopa sau medicamente antiparkinsoniene (inclusiv ropinirol) (vezi pct. 4.5) sultopridă agonişti dopaminergici (amantadină, apomorfină, bromocriptină, cabergolină, entacaponă, lisuridă, pergolidă, piribedil, pramipexol, quinagolidă), cu excepţia pacienţilor cu boala Parkinson (vezi pct. 4.4, 4.5) - copii cu vârsta sub 6 ani. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Atenţionări Prelungirea intervalului QT: sulpirida poate produce o prelungire a intervalului QT (vezi pct. 4.8). Acest efect este cunoscut că măreşte riscul de aritmii ventriculare grave, cum este torsada vârfurilor şi este intensificat în prezenţa bradicardiei, hipokaliemiei sau a unui interval QT prelungit congenital sau prin asocierea cu medicamente care prelungesc intervalul QT. De aceea, înaintea oricărei administrări şi, în funcţie de starea clinică a pacientului, se recomandă monitorizarea factorilor care pot favoriza apariţia acestei tulburări de ritm, ca de exemplu: - - - - bradicardie sub 55 de bătăi pe minut, dezechilibru electrolitic, în special hipokaliemia, prelungire congenitală a intervalului QT, tratament concomitent cu medicamente care pot determina bradicardie marcată (sub 55 de bătăi pe minut), hipokaliemie, încetinirea conducerii intracardiace sau prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.5). În afara situaţiilor de urgenţă, se recomandă efectuarea unei electrocardiograme la pacienţii care urmează să înceapă tratament cu un neuroleptic. Accidentul vascular cerebral: în studii clinice randomizate, placebo-controlate, efectuate la pacienţi vârstnici cu demenţă şi trataţi cu anumite medicamente antipsihotice atipice, s-a observat o creştere de 3 ori a riscului de apariţie a evenimentelor cerebrovasculare. Mecanismul creşterii acestui risc nu este cunoscut. Nu poate fi exclusă o creştere a riscului cu alte medicamente antipsihotice sau la alte categorii de pacienţi. Sulpirida trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţii care prezintă factori de risc pentru accident vascular cerebral. Sindrom neuroleptic malign: în cazul apariţiei hipertermiei cu etiologie necunoscută, este obligatoriu să se întrerupă tratamentul, deoarece acest semn poate fi unul dintre componentele sindromului malign descris pentru neuroleptice, o complicaţie potenţial letală. Acest sindrom poate fi caracterizat prin paloare, hipertermie, tulburări neurovegetative, alterări ale stării de conştienţă şi rigiditate musculară. Semnele disfuncţiei neurovegetative, cum sunt transpiraţia şi tensiunea arterială instabilă, pot preceda apariţia hipertermiei şi constitue, prin urmare, semne precoce ale sindromului neuroleptic malign. Cu toate că această reacţie adversă la neuroleptice poate fi de tip idiosincrazic, anumiţi factori de risc, cum sunt deshidratarea sau afecţiunile cerebrale organice par să favorizeze apariţia sa. Cu excepţia cazurilor în care administrarea sulpiridei este absolut necesară, acest medicament nu trebuie utilizat la pacienţii cu boală Parkinson. Deoarece eficacitatea şi siguranţa nu au fost complet studiate la copii, sulpirida trebuie utilizată cu prudenţă (vezi pct. 4.2). Din cauza efectelor cognitive observate la copii, se recomandă examinare clinică anuală pentru evaluarea capacităţii de învăţare. Doza trebuie ajustată în mod periodic în funcţie de starea clinică a copilului. Chiar la doze mici, trebuie luat în considerare riscul de diskinezie tardivă, în special la vârstnici. Pacienţi vârstnici cu demenţă Pacienţii vârstnici cu psihoză determinată de demenţă, trataţi cu medicamente antipsihotice, au un risc crescut de deces. Analiza a 17 studii placebo-controlate (cu durata medie de 10 săptămâni), efectuate predominant la pacienţii trataţi cu medicamente antipsihotice atipice, a arătat că pacienţii care au primit medicamentul au avut un risc de deces de 1,6 până la 1,7 ori mai mare decât riscul de deces la pacienţii care au primit placebo. Pe parcursul unui studiu controlat obişnuit, cu durata de 10 săptămâni, frecvenţa decesului la pacienţii care au primit medicamentul a fost de aproximativ 4,5%, comparativ cu o frecvenţă de aproximativ 2,6% în grupul placebo. Deşi în studiile clinice cu medicamente antipsihotice atipice cauzele de deces au fost variate, cea mai mare parte a deceselor au fost fie de etiologie cardiovasculară (de exemplu, insuficienţă cardiacă, moarte subită), fie infecţioasă (de exemplu, pneumonie). Similar antipsihoticelor atipice, studii observaţionale sugerează că tratamentul cu medicamente antipsihotice convenţionale poate creşte mortalitatea. Nu este clar în ce măsură pot fi atribuite medicamentului antipsihotic rezultatele de creştere a mortalităţii din studiile observaţionale şi nu unor caracteristici ale pacienţilor. Trombembolism venos La pacienţii trataţi cu medicamente antipsihotice au fost raportate cazuri de trombembolism venos (TEV), uneori letale. Întrucât pacienţii cărora li se administrează tratament cu antipsihotice prezintă frecvent factori de risc dobândiţi pentru TEV, toţi factorii de risc posibili pentru TEV trebuie identificaţi înainte şi în timpul tratamentului cu Eglonyl şi trebuie iniţiate măsuri de prevenire. Cancerul de sân Sulpirida poate creşte concentraţia plasmatică a prolactinei. În consecinţă, se impun precauţii, iar pacienţii cu antecedente personale sau familiale de cancer de sân trebuie monitorizaţi cu atenţie în timpul terapiei cu sulpiridă. Precauţii La pacienţii cu diabet zaharat sau cu factori de risc pentru diabet zaharat, la care se începe tratamentul cu sulpiridă, glicemia trebuie atent monitorizată, deoarece la pacienţii trataţi cu antipsihotice atipice a fost raportată hiperglicemie. În caz de insuficienţă renală, trebuie scăzută doza şi este necesară intensificarea monitorizării (vezi pct. 4.2); în caz de insuficienţă renală gravă, se recomandă tratament intermitent. Neurolepticele pot scădea pragul epileptogen; la pacienţii trataţi cu sulpiridă au fost raportate câteva cazuri de convulsii (vezi pct. 4.8). De aceea, pacienţii cu istoric de epilepsie trebuie supravegheaţi cu atenţie în timpul tratamentului cu sulpiridă. Supravegherea tratamentului cu sulpiridă trebuie intensificată la pacienţii vârstnici, care sunt mai sensibili la apariţia hipotensiunii arteriale ortostatice, a sedării şi a efectelor extrapiramidale (vezi pct. 4.2). La pacienţii cu comportament agresiv sau agitaţie cu impulsivitate, sulpirida poate fi administrată asociată cu un sedativ. La administrarea medicamentelor antipsihotice, inclusiv Eglonyl, au fost raportate leucopenie, neutropenie şi agranulocitoză. Infecţiile şi febra inexplicabile pot fi dovezi ale unor discrazii sanguine (vezi pct. 4.8) şi necesită investigaţii hematologice imediate. Eglonyl are un efect anticolinergic şi, de aceea, trebuie să fie utilizat cu precauţie la pacienţii cu istoric de glaucom, ileus, stenoză digestivă congenitală, retenţie de urină sau hiperplazie de prostată. Eglonyl trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii hipertensivi, în special la vârstnici, din cauza riscului de crize hipertensive. Pacienţii trebuie adecvat monitorizaţi. Utilizarea capsulelor la copii cu vârsta sub 6 ani este contraindicată din cauza riscului de aspiraţie. Capsulele de Eglonyl 50 mg conţin lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Asocieri contraindicate - Levodopa, medicamente antiparkinsoniene (inclusiv ropinirol): antagonizare reciprocă între efectele levodopei sau ale medicamentelor antiparkinsoniene (inclusiv ropinirol) şi efectele neurolepticelor. - Agonişti dopaminergici (amantadină, apomorfină, bromocriptină, cabergolină, entacaponă, lisuridă, pergolidă, piribedil, pramipexol, quinagolidă), cu excepţia pacienţilor cu boală Parkinson (antagonism farmacodinamic). În cazul unui sindrom extrapiramidal indus de neuroleptice, nu se va administra un medicament antiparkinsonian dopaminergic, ci se va utiliza un antiparkinsonian anticolinergic central. - Sultopridă: risc major de tulburări de ritm ventriculare, în special torsada vârfurilor. Asocieri nerecomandate - Asocierea cu medicamente care pot prelungi intervalul QT sau pot induce torsada vârfurilor (vezi pct. 4.4): - - - - - antiaritmice din clasa Ia (chinidină, hidrochinidină, disopiramidă), antiaritmice din clasa III (amiodaronă, sotalol, dofetilidă, ibutilidă), anumite neuroleptice (tioridazină, clorpromazină, levomepromazină, trifluoperazină, ciamemazină, amisulpridă, tiapridă, haloperidol, droperidol, pimozidă), alte medicamente, cum sunt: metadonă, antidepresive imipraminice, litiu, bepridil, cisapridă, difemanil, eritromicină în administrare i.v., mizolastină, vincamină în administrare i.v., întrerupe halofantrină, pentamidină, sparfloxacină, moxifloxacină: dacă este posibil, se medicamentul non-antiinfecţios care determină torsada vârfurilor. Dacă asocierea nu poate fi evitată, se recomandă control prealabil al intervalului QT şi monitorizare ECG. - medicamente care determină bradicardie, cum sunt: betablocante, blocante ale canalelor de calciu care determină bradicardie: diltiazem şi verapamil, clonidină; guanfacină; digitalice, - medicamente care induc hipokaliemie: diuretice hipokaliemiante, laxative stimulante, amfotericină B în administrare i.v., glucocorticoizi, tetracosactid. Înainte de administrarea medicamentului trebuie corectată hipokaliemia şi trebuie instituită monitorizare clinică, a electroliţilor şi a ECG. - Asocierea cu alcool etilic: alcoolul creşte efectul sedativ al neurolepticelor. Scăderea atenţiei poate fi periculoasă în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor. În timpul tratamentului cu sulpiridă, trebuie să se evite consumul de băuturi alcoolice şi de medicamente care conţin alcool etilic. - Asocierea cu agonişti dopaminergici (amantadină, apomorfină, bromocriptină, cabergolină, entacaponă, lisuridă, pergolidă, piribedil, pramipexol, quinagolidă, ropinirol), la pacienţii cu boală Parkinson: antagonism farmacodinamic. Agonistul dopaminergic poate determina sau agrava tulburările psihotice. La pacienţii parkinsonieni trataţi cu agonişti dopaminergici care necesită tratament cu neuroleptice, dozele de agonişti dopaminergici trebuie scăzute progresiv până la oprirea tratamentului (oprirea bruscă a tratamentului poate duce la sindrom neuroleptic malign). Asocieri care necesită precauţie - medicamente cu efect bradicardizant (anticolinesterazice: donepezil, rivastigmină, tacrin, ambemoniu, galantamină, piridostigmină, neostigmină): risc crescut de tulburări de ritm ventriculare, în special torsada vârfurilor. Se recomandă monitorizare clinică şi ECG. Asocieri de care trebuie să se ţină cont - antihipertensive (toate): creşterea efectului antihipertensiv şi a riscului de hipotensiune arterială ortostatică (efect aditiv). - alte medicamente deprimante ale sistemului nervos central (derivaţi morfinici - analgezice, antitusive şi tratamente de substituţie; barbiturice benzodiazepine; anxiolitice altele decât benzodiazepinele; hipnotice; antidepresive sedative; antihistaminice-H1 sedative; antihipertensive cu acţiune centrală; baclofen; talidomidă): risc crescut de deprimare centrală. Scăderea atenţiei poate fi periculoasă în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor. - antiacide şi sucralfat: absorbţia sulpiridei este scăzută după administrarea concomitentă. De aceea, - sulpirida trebuie să fie administrată cu cel puţin 2 ore înainte de aceste medicamente. litiu: litiul creşte riscul reacţiilor adverse extrapiramidale. La apariţia primelor semne de neurotoxicitate se recomandă întreruperea administrării ambelor medicamente. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina La om sunt disponibile foarte puţine date clinice privind sarcinile expuse acţiunii medicamentului. Aproape în toate cazurile afecţiunilor fetale sau neonatale raportate, în contextul utilizării sulpiridei în timpul sarcinii, pot fi sugerate explicaţii alternative, care par a fi cele mai probabile. De aceea, datorită experientei limitate cu sulpirida, utilizarea acesteia nu este recomandată în timpul sarcinii. Nou-născuţii expuşi la antipsihotice, inclusiv la Eglonyl, în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, prezintă un risc de reacţii adverse, inclusiv de simptome extrapiramidale şi/sau de abstinenţă, care pot varia în severitate şi durată după naştere (vezi pct. 4.8). Au fost raportate agitaţie, hipertonie, hipotonie, tremor, somnolenţă, detresă respiratorie sau tulburarea aportului alimentar. În consecinţă, nou-născuţii trebuie monitorizaţi cu atenţie. La nou-născuţii mamelor tratate timp îndelungat cu doze mari de neuroleptice, s-au raportat rareori semne digestive (distensie abdominală etc.), corelate cu efectele de tip atropinic ale acestor medicamente (mai ales în cazul asocierilor cu antiparkinsoniene), şi apariţia sindromului extrapiramidal. În cazul tratamentului de lungă durată şi/sau cu doze mari şi/sau al administrării aproape de termen, este necesară supravegherea funcţiilor neurologice ale nou-născutului. Totuşi, în cazul tratamentului cu sulpiridă în timpul sarcinii, trebuie limitate la maximum dozele şi perioada de administrare. Alăptarea Deoarece sulpirida se excretă în laptele uman, în timpul tratamentului nu se recomandă alăptarea. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Chiar dacă este utilizată conform recomandărilor, sulpirida poate provoca sedare, cu afectarea capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8). 4.8 Reacţii adverse Reacţiile adverse au fost clasificate folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare (≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Tulburări hematologice şi limfatice (vezi pct. 4.4) Mai puţin frecvente: leucopenie Cu frecvenţă necunoscută: neutropenie, agranulocitoză Tulburări ale sistemului imunitar Cu frecvenţă necunoscută: reacţii anafilactice: urticarie, dispnee, hipotensiune arterială şi şoc anafilactic Tulburări endocrine Frecvente: hiperprolactinemie tranzitorie, reversibilă după întreruperea tratamentului Tulburări metabolice şi de nutriţie Cu frecvenţă necunoscută: hiponatremie, sindrom de secreţie inadecvată a hormonului antidiuretic (SIADH) Tulburări psihice Frecvente: insomnie Cu frecvenţă necunoscută: confuzie Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: sedare sau somnolenţă, tulburări extrapiramidale (aceste simptome sunt, în general, reversibile la administrarea medicaţiei antiparkinsoniene), parkinsonism, tremor, acatizie Mai puţin frecvente: hipertonie, diskinezie, distonie Rare: crize oculogire Aceste simptome sunt în general reversibile la administrarea unui antiparkinsonian anticolinergic. Cu frecvenţă necunoscută: sindrom neuroleptic malign, hipokinezie, diskinezie tardivă (similar tuturor neurolepticelor, au fost raportate după administrarea medicamentului neuroleptic mai mult de 3 luni. În acest caz, medicaţia antiparkinsoniană nu are niciun efect sau poate determina agravarea simptomelor), convulsii. Tulburări cardiace Rare: aritmii ventriculare, fibrilaţie ventriculară, tahicardia ventriculară Cu frecvenţă necunoscută: prelungirea intervalului QT pe electrocardiogramă, stop cardiac, torsada vârfurilor, moarte subită (vezi pct. 4.4). Tulburări vasculare Mai puţin frecvente: hipotensiune arterială ortostatică Cu frecvenţă necunoscută: trombembolism venos, incluzând embolie pulmonară şi tromboză venoasă profundă (vezi pct. 4.4), creşterea tensiunii arteriale (vezi pct. 4.4) Tulburări gastrointestinale Mai puţin frecvente: hipersecreţie salivară Tulburări hepatobiliare Frecvente: creşterea valorilor enzimelor hepatice Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Frecvente: erupţie cutanată maculopapulară Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Cu frecvenţă necunoscută: torticolis, trismus Condiţii în legătură cu sarcina, perioada puerperală şi perinatală Cu frecvenţă necunoscută: simptome extrapiramidale, sindrom de abstinenţă la nou-născut (vezi pct. 4.6) Tulburări ale aparatului genital şi sânului Frecvente: dureri mamare, galactoree Mai puţin frecvente: mărirea sânilor, amenoree, disfuncţie orgasmică, disfuncţie erectilă Cu frecvenţă necunoscută: ginecomastie Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Frecvente: creştere în greutate. Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro. 4.9 Supradozaj Simptomatologie Experienţa este limitată în cazul supradozajului sulpiridei. Pot să apară diskinezii cu torticolis spasmodic, protruzia limbii şi trismus. La unii pacienţi pot să apară manifestări de boală Parkinson, care pun viaţa în pericol, şi comă. Sulpirida este parţial hemodializabilă. Au fost raportate cazuri cu evoluţie letală, mai ales la asocierea sulpiridei cu alte medicamente psihotrope. Abordare terapeutică Nu există un antidot specific al sulpiridei. În caz de supradozaj, se instituie tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale, cu supravegherea atentă şi continuă a funcţiilor respiratorie şi cardiacă (risc de prelungire a intervalului QT şi aritmii ventriculare secundare), până la ameliorarea pacientului/remiterea simptomatologiei. Dacă apar simptome extrapiramidale severe, trebuie să se administreze anticolinergice. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: neuroleptice (antipsihotice), benzamide, codul ATC: N05A L01 Sulpirida interferă cu transmisia nervoasă dopaminergică cerebrală şi exercită, la doze mici, o acţiune activatoare, de tip dopamino-mimetic. La doze mai mari, sulpirida are şi acţiune anti-productivă. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Absorbţie După administrarea orală a sulpiridei, concentraţia plasmatică maximă este atinsă după 3-6 ore; o doză de 50 mg sulpiridă realizează o concentraţie plasmatică maximă de 0,25 mg/l. Distribuţie Biodisponibilitatea sulpiridei după administrarea orală este de 25-35%, cu o mare variabilitate inter-individuală. După administrarea orală a unor doze cuprinse între 50 mg şi 300 mg, cinetica sulpiridei este lineară. Sulpirida difuzează rapid în ţesuturi; la starea de echilibru, volumul aparent de distribuţie este de 0,94 l/kg. Se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 40%. Sulpirida se excretă în cantităţi mici în laptele matern şi traversează bariera feto-placentară. Metabolizare La om, sulpirida este puţin metabolizată. Eliminare Eliminarea sulpiridei se realizează predominant pe cale renală, prin filtrare glomerulară. Clearance-ul total este de 126 ml/min. Timpul de înjumătăţire plasmatică este de 7 ore. 5.3 Date preclinice de siguranţă Nu sunt disponibile. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Conţinutul capsulei: Lactoză monohidrat Metilceluloză Talc Stearat de magneziu. Capsulă: Gelatină Dioxid de titan (E 171). 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 3 ani 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare A se păstra la temperaturi sub 30oC, în ambalajul original. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 15 capsule. Cutie cu 1 blister din PVC/Al cu 30 capsule. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Fără cerinţe speciale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ neuraxpharm Arzneimittel GmbH Elisabeth-Selbert-Straße 23, 40764 Langenfeld, Germania 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 7938/2015/01-02 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Reînnoire - Iulie 2015 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Septembrie, 2023