AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 10791/2018/01-14 Anexa 2 NR. 10792/2018/01-14 NR. 10793/2012/01-14 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Oxicodonă Sandoz 40 mg comprimate cu eliberare prelungită Oxicodonă Sandoz 60 mg comprimate cu eliberare prelungită Oxicodonă Sandoz 80 mg comprimate cu eliberare prelungită 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Oxicodonă Sandoz 40 mg comprimate cu eliberare prelungită Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine clorhidrat de oxicodonă 40 mg echivalent cu oxicodonă 35,9 mg. Excipienţi cu efect cunoscut: Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine lactoză 43,2 mg (sub formă de monohidrat). Oxicodonă Sandoz 60 mg comprimate cu eliberare prelungită Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine clorhidrat de oxicodonă 60 mg echivalent cu oxicodonă 53,9 mg. Excipienţi cu efect cunoscut: Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine lactoză 64,8 mg (sub formă de monohidrat). Oxicodonă Sandoz 80 mg comprimate cu eliberare prelungită Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine clorhidrat de oxicodonă 80 mg echivalent cu oxicodonă 71,8 mg. Excipienţi cu efect cunoscut: Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine lactoză 86,5 mg (sub formă de monohidrat). Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Comprimat cu eliberare prelungită Oxicodonă Sandoz 40 mg comprimate cu eliberare prelungită Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare galbenă, cu diametru: 6,8 mm-7,4 mm. Oxicodonă Sandoz 60 mg comprimate cu eliberare prelungită Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare roşie, cu diametru: 8,8 mm-9,4 mm. Oxicodonă Sandoz 80 mg comprimate cu eliberare prelungită Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare verde, cu diametru: 9,8 mm-10,4 mm. 1 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul durerilor severe care se pot controla adecvat doar cu analgezice opioide. Oxicodonă Sandoz comprimate cu eliberare prelungită este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta de 12 ani și peste. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Doza trebuie ajustată la intensitatea durerii şi sensibilitatea individuală a pacientului. Pentru doze care nu sunt practicabile cu ajutorul acestui medicament, sunt disponibile alte concentraţii ale acestui medicament. Adulţi şi adolescenţi (cu vârsta de 12 ani şi peste) Doza iniţială Doza iniţială uzuală pentru un pacient care nu a fost tratat anterior cu opioide este de 10 mg clorhidrat de oxicodonă la intervale de 12 ore. O doză iniţială de 5 mg poate fi suficientă pentru unii pacienţi pentru a minimiza incidenţa reacţiilor adverse. Pacienţii trataţi anterior cu opioide pot începe tratamentul cu doze mai mari de Oxicodonă Sandoz, în funcţie de experienţa anterioară cu opioide. 10 până la 13 mg de clorhidrat de oxicodonă corespund la aproximativ 20 mg de sulfat de morfină, ambele cu eliberare prelungită. Modificarea dozei La unii pacienţi cărora li se administrează tratament cu Oxicodonă Sandoz comprimate cu eliberare prelungită urmând o schemă de tratament fixă, este necesară administrarea de analgezice cu eliberare rapidă ca medicaţie pentru situaţii de urgenţă pentru controlul pragului dureros. Oxicodonă Sandoz nu este indicat pentru tratamentul durerii severe. Doza unică din medicamentul pentru situaţii de urgenţă trebuie să fie echivalentă cu până la 1/6 din doza zilnică echianalgezică de Oxicodonă Sandoz comprimate cu eliberare prelungită. Utilizarea medicaţiei de urgenţă mai mult de două ori pe zi indică faptul că doza de Oxicodonă Sandoz comprimate cu eliberare prelungită trebuie crescută. Doza nu trebuie modificată mai des de o dată la 1 sau 2 zile până când este atinsă o doză stabilă pentru 12 ore. După creşterea dozei de la 10 mg la 20 mg de clorhidrat de oxicodonă, administrată la fiecare 12 ore, doza trebuie crescută cu aproximativ o treime din doza zilnică, până se obţine efectul dorit. Scopul este de a stabili doza adecvată pacientului pentru 12 ore, care să menţină efectul analgezic adecvat cu reacţii adverse tolerabile şi care să necesite utilizarea medicamentelor pentru situaţii de urgenţă pe cât de puţin timp posibil pe toată durata tratamentului analgezic. În timp ce pentru majoritatea pacienţilor este eficace administrarea echilibrată a dozelor (administrarea aceleiaşi doze dimineaţa şi seara), urmând o schemă fixă (la fiecare 12 ore). Pentru unii pacienţi poate fi benefică administrarea de doze inegale. În general, trebuie aleasă cea mai mică doză eficace. Pentru tratamentul durerii care nu este de natura neoplazică, o doză zilnică de 40 mg de clorhidrat de oxicodonă este în general suficientă; dar pot fi necesare doze mai mari. Pacienţii cu durere de etiologie neoplazică necesită doze de 80-120 mg de clorhidrat de oxicodonă, care pot fi crescute în cazuri individuale la 400 mg. Durata de administrare Oxicodona nu trebuie utilizată mai mult decât este necesar. 2 Vârstnici La pacienţii vârstnici fără simptome de insuficienţă hepatică sau renală nu este necesară ajustarea dozelor. Insuficiență renală sau hepatică În cazul acestor pacienți inițierea dozei trebuie să urmeze o abordare conservatoare. Doza inițială recomandată pentru adulți trebuie redusă cu 50% (de exemplu o doză totală de 10 mg de clorhidrat de oxicodonă administrată pe cale orală la pacienții cărora nu li s-au mai administrat anterior opioide) și, pentru fiecare pacient, trebuie ajustată în cadrul unui control adecvat al durerii, în funcție de starea clinică. În astfel de cazuri pot fi folosite comprimate cu eliberare prelungită cu 5 mg de clorhidrat de oxicodonă. Grupe speciale de pacienţi Pacienţii cu greutate corporală mică sau metabolizatori lenţi, trebuie să li se administreze iniţial jumătate din doza recomandată la adulţi, dacă nu li s-au mai administrat anterior opioide. Prin urmare, doza de 10 mg de clorhidrat de oxicodonă, administrată la intervale de 12 ore, se poate să nu fie corespunzătoare ca doză de iniţiere și în aceste cazuri 5 mg de clorhidrat de oxicodonă comprimate cu eliberare prelungită poate fi utilizat. Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 12 ani Nu se recomandă utilizarea Oxicodonă Sandoz comprimate cu eliberare prelungită la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 12 ani, din cauza datelor insuficiente privind siguranța și eficacitatea. Mod de administrare Pentru administrare orală. Oxicodonă Sandoz comprimate cu eliberare prelungită trebuie administrat de două ori pe zi după o schemă de tratament fixă. Comprimatele cu eliberare prelungită pot fi administrate cu sau fără alimente, cu o cantitate suficientă de lichid. Comprimatele de Oxicodonă Sandoz nu trebuie divizate, rupte, sfărâmate sau mestecate. Obiectivele și întreruperea tratamentului Înainte de începerea tratamentului cu Oxicodonă Sandoz, o strategie de tratament, inclusiv durata tratamentului și obiectivele tratamentului, precum și un plan pentru încheierea tratamentului trebuie convenite cu pacientul, în conformitate cu liniile directoare privind abordarea terapeutică a durerii. În timpul tratamentului, medicul și pacientul trebuie să intre frecvent în contact, pentru a evalua necesitatea tratamentului continuu, a lua în calcul întreruperea terapiei și ajustarea dozei, dacă este necesar. Când un pacient nu mai necesită terapie cu oxicodonă, se poate recomanda reducerea treptată a dozei, pentru a preveni simptomele de sevraj. În absența unui control adecvat al durerii, trebuie avute în vedere posibilitatea de hiperalgezie, toleranță și progresie a bolii subiacente (vezi pct. 4.4). 4.3 Contraindicaţii • • • • • • • hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. deprimare respiratorie severă cu hipoxie concentrații crescute ale dioxidului de carbon în sânge (hipercarbie) boală pulmonară cronică obstructivă severă cord pulmonar astm bronşic sever ileus paralitic 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare 3 Riscul major al excesului de opioide este deprimarea respiratorie. Riscul asociat utilizării concomitente cu medicamentele sedative, cum sunt benzodiazepinele sau medicamente asociate Administrarea concomitentă de oxicodonă și medicamente sedative, cum ar fi benzodiazepinele sau medicamentele asociate, poate duce la sedare, depresie respiratorie, comă și deces. Din cauza acestor riscuri, prescrierea concomitentă cu aceste medicamente sedative trebuie rezervată pacienților pentru care nu sunt posibile alte alternative de tratament. Dacă se ia o decizie de prescriere a oxicodonei concomitent cu medicamente sedative, trebuie utilizată cea mai mică doză eficientă și durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil. Pacienții trebuie urmăriți îndeaproape pentru semne și simptome de depresie respiratorie și sedare. În acest sens, se recomandă cu insistență informarea pacienților și a îngrijitorilor acestora cu privire la aceste simptome (vezi pct. 4.5). pacienţii vârstnici sau debilitaţi pacienţii cu insuficienţă pulmonară, hepatică sau renală severă pacienți cu mixedem hipotiroidism boala Addison hipertrofie a prostatei psihoză toxică alcoolismul, delirium tremens, dependenţa cunoscută de opioide boli ale tractului biliar pancreatită tulburări inflamatorii și obstructive intestinale afecţiuni la nivelul capului (din cauza riscului de presiune intracraniană crescută) hipotensiune hipovolemie epilepsie sau predispoziția la convulsii la pacienții care iau medicamente sedative, cum sunt benzodiazepinele sau alte substanțe active cu Se recomandă prudenţă la: • • • • • • • • • • • • • • • • acțiune deprimantă centrală, inclusiv alcoolul (vezi și pct. 4.5) • de asemenea, pct. 4.5) pacienţii trataţi cu inhibitori MAO sau în interval de două săptămâni de la întreruperea acestora (vezi, În cazul apariției sau suspectării unui ileus paralitic tratamentul cu oxicodonă trebuie întrerupt imediat. Doar pentru Oxicodonă Sandoz 60 mg și 80 mg comprimate cu eliberare prelungită: Oxicodonă Sandoz 60 mg comprimate cu eliberare prelungită nu sunt recomandate la pacienții netratați anterior cu opioide, deoarece această concentrație poate duce la o depresie respiratorie care pune viața în pericol. Oxicodonă Sandoz 80 mg comprimate cu eliberare prelungită nu sunt recomandate la pacienții netratați anterior cu opioide, deoarece această concentrație poate duce la o depresie respiratorie care pune viața în pericol. Toleranţă şi dependenţă Pacientul poate dezvolta toleranță la substanța activă la utilizarea cronică și necesită doze mai mari crescute treptat pentru a menține controlul durerii. Utilizarea prelungită a acestui medicament poate duce la dependență fizică și poate să apară un sindrom de întrerupere la întreruperea bruscă a tratamentului. Atunci când un pacient nu mai necesită terapie cu oxicodonă, poate fi recomandată reducerea treptată a dozei pentru a preveni simptomele de întrerupere. 4 Sindromele de întrerupere pot include: căscat, midriază, lăcrimare, rinoree, tremor, hiperhidroză, anxietate, agitație, convulsii, insomnie sau mialgie. Hiperalgezia, care nu răspunde unei creșteri suplimentare a dozei de oxicodonă, poate să apară și, în special, în urma dozelor mari. Poate fi necesară reducerea dozei de oxicodonă sau înlocuirea cu un tratament alternativ cu opioide. Tulburare asociată consumului de opioide (abuz și dependență) După administrări repetate de opioide, cum este oxicodona, se pot dezvolta toleranță și dependență fizică și/sau psihologică. Utilizarea repetată a Oxicodonă Sandoz poate duce la tulburare asociată consumului de opioide (TCO). O doză mai mare și o durată mai lungă a tratamentului cu opioide pot crește riscul de dezvoltare a TCO. Abuzul sau utilizarea necorespunzătoare deliberată a Oxicodonă Sandoz poate duce la supradozaj și/sau deces. Riscul de apariție a TCO este crescut la pacienții cu antecedente personale sau familiale (părinți sau frați/surori) de tulburări asociate consumului de substanțe (incluzând tulburarea asociată consumului de alcool), la consumatorii curenți de tutun sau la pacienții cu antecedente personale de alte tulburări de sănătate mintală (de exemplu, depresie majoră, anxietate și tulburări de personalitate). Înainte de începerea tratamentului cu Oxicodonă Sandoz și în timpul tratamentului, obiectivele tratamentului și un plan pentru întreruperea tratamentului trebuie convenite cu pacientul (vezi pct. 4.2). Înainte și în timpul tratamentului, pacientul trebuie informat și în legătură cu riscurile și semnele de TCO. Dacă apar aceste semne, pacienților trebuie să li se recomande să ia legătura cu medicul. Pacienții vor necesita monitorizare pentru semnele de comportament de căutare a drogurilor (de exemplu, solicitări prea timpurii de reaprovizionare). Aceasta include analiza medicamentelor administrate concomitent de tip opioide și medicamentelor psiho-active (cum sunt benzodiazepinele). Pentru pacienții cu semne și simptome de TCO trebuie luată în considerare adresarea către un specialist în dependențe. Abuzul de doze orale administrate pe cale parenterală poate duce la evenimente adverse grave, care pot fi letale. Pentru a evita deteriorarea prioprietăților de eliberare controlată a comprimatelor cu eliberare prelungită, comprimatele cu eliberare prelungită de Oxicodonă Sandoz trebuie înghițite întregi și nu trebuie divizate, rupte, zdrobite, sau mestecate. Administrarea comprimatelor sfărâmate, divizate sau mestecate determină eliberarea rapidă şi absorbţia unei doze potenţial letale de oxicodonă (vezi pct. 4.9). Tulburări respiratorii asociate somnului Opioidele pot provoca tulburări respiratorii asociate somnului, incluzând apnee în somn centrală (ASC) și hipoxemie asociată somnului. Utilizarea opioidelor determină creșterea ASC într-o manieră dependentă de doză. La pacienții care prezintă ASC trebuie luată în considerare scăderea dozei totale de opioide. Intervenţii chirurgicale Nu este recomandată utilizarea Oxicodonă Sandoz comprimate cu eliberare prelungită înaintea unei intervenţii chirurgicale sau în timpul primelor 12-24 ore după post operator. În funcție de tipul și amploarea intervenției chirurgicale, procedura anestezică selectată, alte medicamente administrate concomitent și starea individuală a pacientului, calendarul exact pentru inițierea tratamentului postoperator cu Oxicodonă Sandoz depinde de o evaluare atentă a raportului risc-beneficiu pentru fiecare pacient. Similar tuturor opioidelor, medicamentele care conțin oxicodonă trebuie utilizate cu precauție după efectuarea unei intervenții chirurgicale abdominale deoarece opioidele au efectul cunoscut de a afecta motilitatea intestinală și trebuie utilizate doar după confirmarea medicului cu privire la funcționarea normală a colonului. Sistemul endocrin Opioidele cum ar fi oxicodona pot influența axul hipotalamo-hipofizar-suprarenal sau -gonadal. Unele 5 modificări care pot fi văzute includ o creștere a prolactinei serice și scăderea cortizolului și a testosteronului în plasmă. Simptomele clinice pot apărea din aceste modificări hormonale. Copii şi adolescenţi Nu este recomandată utilizarea Oxicodonă Sandoz la copii cu vârsta sub 12 ani din cauza datelor insuficiente privind siguranța și eficacitatea. Alcool Utilizarea concomitentă a alcoolului cu Oxicodonă Sandoz poate creşte reacţiile adverse ale oxicodonei și administrarea concomitentă trebuie evitată. Matricea goală a comprimatelor poate fi observată în fecale. Acest medicament conţine lactoză. Pacienţii cu probleme ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză - galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. Avertisment împotriva dopajului Atleţii trebuie să conştientizeze că acest medicament poate determina o reacţie pozitivă la testele “anti- doping”. Utilizarea Oxicodonă Sandoz ca agent de dopaj poate pune în pericol sănătatea. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Medicamentele sedative, cum ar fi benzodiazepinele sau medicamentele asociate: Utilizarea concomitentă a opioidelor cu medicamente sedative, cum ar fi benzodiazepinele sau medicamentele asociate, crește riscul de sedare, deprimare respiratorie, comă și deces din cauza efectului SNC deprimant suplimentar. Doza și durata administrării concomitente trebuie limitate (vezi pct. 4.4). Substanțele active deprimante SNC sunt considerate sedativele (inclusiv benzodiazepine), hipnoticele, fenotiazinele, medicamentele neuroleptice, antidepresivele, antihistaminicele, antiemeticele sau alte opioide. Alcoolul poate accentua efectele farmacodinamice ale Oxicodonă Sandoz; utilizarea concomitentă trebuie evitată. Administrarea concomitentă a oxicodonei cu medicamente serotoninergice, precum inhibitorul selectiv de recaptare a serotoninei (ISRS) sau inhibitorul selectiv de recaptare a norepinefrinei (ISRN), poate determina toxicitate serotoninergică. Simptomele toxicității serotoninergice pot include modificări ale statusului mental (de exemplu agitație, halucinații, comă), instabilitate autonomă (de exemplu tahicardie, presiune arterială scăzută, hipertermie), tulburări neuromusculare (de exemplu hiperreflexie, lipsa coordonării, rigiditate) și/sau simptome gastro-intestinale (de exemplu greață, vărsături, diaree). Oxicodona trebuie utilizată cu precauție și poate fi necesară reducerea dozei la pacienții care utilizează aceste medicamente. Medicamentele cu efecte anticolinergice (de exemplu, antidepresive triciclice, antihistaminice, antiemetice, medicamente psihotrope, relaxante musculare, medicamente împotriva Morbus Parkinson) pot intensifica reacțiile adverse anticolinergice ale oxicodonei, cum sunt constipația, uscăciunea gurii sau disfuncția excreției urinare. Oxicodona trebuie utilizată cu prudență la pacienții cărora li se administrează inhibitori MAO sau care au primit inhibitori MAO în ultimele două săptămâni. A fost observată o scădere sau o creștere semnificativă clinic ale INR în cazuri individuale cărora li s-au administrat concomitent anticoagulante cumarinice şi oxicodonă. Oxicodona este metabolizată, în principal, prin intermediul CYP3A4 și cu atribuția inductorului CYP2D6. Activitățile acestor căi metabolice pot fi inhibate sau induse de diferite medicamente administrate concomitent sau elemente dietetice. Aceste interacțiuni sunt explicate în detaliu în următoarele paragrafe. 6 Inhibitorii CYP3A4, precum antibioticele macrolide (de exemplu claritromicină, eritromicină sau telitromicină), antifungicele azolice (de exemplu ketoconazol, voriconazol, itraconazol sau posaconazol), inhibitorii de protează (de exemplu boceprevir, ritonavir, indinavir, nelfinavir sau saquinavir), cimetidina și sucul de grepfrut pot determina reducerea clearance-ului oxicodonei, ceea ce poate conduce la o creștere a concentrațiilor plasmatice de oxicodonă. Prin urmare, doza de oxicodonă va trebui ajustată corespunzător. Câteva exemple specifice de inhibare a enzimei CYP3A4 sunt prezentate în cele ce urmează: Itraconazolul, un inhibitor puternic al CYP3A4, administrat oral în doză de 200 mg, timp de 5 zile, a • crescut ASC al oxicodonei administrată oral. În medie, ASC a fost de aproximativ 2,4 ori mai mare (intervalul 1,5 – 3,4). Voriconazolul, un inhibitor al CYP3A4, administrat în doză de 200 mg de două ori pe zi, timp de 4 • zile (400 mg administrat în primele două doze) a crescut ASC al oxicodonei administrată oral. În medie, ASC a fost de aproximativ 3,6 ori mai mare (intervalul 2,7 – 5,6). • Telitromicina, un inhibitor al CYP3A4, administrată oral în doză de 800 mg, timp de 4 zile, a crescut ASC al oxicodonei administrată oral. În medie, ASC a fost de aproximativ 1,8 ori mai mare (intervalul 1,3 – 2,3). • Sucul de grepfrut, un inhibitor al CYP3A4, administrat în cantitate de 200 ml de trei ori pe zi, timp de 5 zile, a crescut ASC al oxicodonei administrată oral. În medie, ASC a fost de aproximativ 1,7 ori mai mare (intervalul 1,1 – 2,1). Inductorii CYP3A4, precum rifampicina, carbamazepina, fenitoina sau sunătoarea pot induce metabolizarea oxicodonei și pot determina o creștere a clealance-ului oxicodonei, ceea ce conduce la o reducere a concentrațiilor plasmatice de oxicodonă. Doza de oxicodonă va trebui ajustată corespunzător. Câteva exemple specifice de inducție a enzimei CYP3A4 sunt prezentate în cele ce urmează: • Sunătoarea, un inductor al CYP3A4, administrat în doză de 300 mg de 3 ori pe zi, timp de 15 zile, a redus ASC al oxicodonei administrată oral. În medie, ASC a fost cu aproximativ 50% mai mică (intervalul 37 – 57%). Rifampicina, un inductor al CYP3A4, administrată în doză de 600 mg o dată pe zi, timp de 7 zile, a • redus ASC al oxicodonei administrată oral. În medie, ASC a fost cu aproximativ 86% mai mică. Medicamentele care inhibă activitatea CYP2D6, precum paroxetina sau chinidina, pot determina scăderea clearance-ului oxicodonei, ceea ce conduce la o creștere a concentrațiilor plasmatice de oxicodonă. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Utilizarea acestui medicament trebuie evitată pe cât posibil la pacientele gravide sau care alăptează. Sarcina Există date limitate cu privire la utilizarea oxicodonei la femeile gravide. Oxicodona traversează placenta. Copiii născuți de mame care au primit opioide în ultimele 3 până la 4 săptămâni de sarcină trebuie monitorizați pentru deprimare respiratorie. Pot fi observate simptome de sevraj la nou-născuții ai căror mame urmează tratament cu oxicodonă. Alăptarea Oxicodona poate fi excretată în laptele matern și poate determina sedare și deprimare respiratorie la sugar. Prin urmare, oxicodona nu trebuie utilizată de mame care alăptează. 7 Fertililatea Nu sunt disponibile datele umane. Studiile la șobolan nu au arătat efecte asupra fertilității (vezi pct. 5.3). 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Oxicodona poate afecta capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. În special la iniţierea tratamentului cu oxicodonă, după creşterea dozei sau schimbarea medicamentului şi dacă oxicodona este combinată cu alte medicamente deprimante ale SNC. Pacienții stabilizați pe o doză specifică nu vor fi neapărat restricționați. Prin urmare, medicul trebuie să decidă dacă pacientului i se permite să conducă vehicule sau să folosească utilaje. 4.8 Reacţii adverse Din cauza proprietăților sale farmacologice, oxicodona poate determina deprimare respiratorie, mioză, bronhospasm şi spasme ale musculaturii netede şi poate suprima reflexul de tuse. Cele mai frecvente reacții adverse raportate sunt greața (în special la începutul tratamentului) și constipația. Deprimarea respiratorie este principalul pericol al supradozajului opioid și apare cel mai frecvent la pacienții vârstnici sau debilizați. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a severității. Foarte frecvente Frecvente Mai puţin frecvente Rare Foarte rare Cu frecvenţă necunoscută Infecţii şi infestări Rare: Herpes simplex (≥ 1/10) (≥ 1/100 şi < 1/10) (≥ 1/1000 şi < 1/100) (≥ 1/10000 şi < 1/1000) (<1/10000) (care nu poate fi estimată din datele disponibile) Tulburări ale sistemului imunitar Mai puțin frecvente: hipersensibilitate Cu frecvență necunoscută: reacții anafilactice, reacții anafilactoide Tulburări metabolice şi de nutriţie Frecvente: scăderea apetitului până la pierderea apetitului Mai puțin frecvente: deshidratare Rare: creșterea apetitului Tulburări psihice Frecvente: anxietate, stare de confuzie, depresie, activitate scăzută, agitație, hiperactivitate psihomotorie, nervozitate, insomnie, gândire anormală Mai puţin frecvente: agitație, labilitate emoțională, stare euforică, tulburări de percepție precum halucinaţii, depersonalizare, scăderea libidoului, dependență medicamentoasă (vezi pct. 4.4), hiperacuzie. Cu frecvență necunoscută: agresivitate Tulburări ale sistemului nervos Foarte frecvente: somnolenţă, sedare, ameţeli, cefalee Frecvente: tremor, letargie 8 Mai puţin frecvente: amnezie, convulsii (în special la persoanele cu tulburări epileptice sau cu predispoziție la convulsii), tulburări de concentrare, migrene, hipertonie, contracţii musculare involuntare, hipoestezie, tulburări ale coordonării, tulburări ale vorbirii, sincopă, parestezii, disgeuzie Cu frecvență necunoscută: hiperalgezie Tulburări oculare Mai puţin frecvente: tulburări vizuale, mioză Tulburări acustice și vestibulare Mai puțin frecvente: tulburări auditive, vertij Tulburări cardiace Mai puţin frecvente: tahicardie, palpitații (în cadrul sindromului de întrerupere) Tulburări vasculare Mai puţin frecvente: vasodilataţie Rare: hipotensiune arterială, hipotensiune arterială ortostatică Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Frecvente: dispnee, bronhospasm Mai puţin frecvente: deprimare respiratorie, disfonie, tuse Cu frecvență necunoscută: sindrom de apnee în somn centrală Tulburări gastro-intestinale Foarte frecvente: constipaţie, vărsături, greață Frecvente: dureri abdominale, diaree, xerostomie, sughiț, dispepsie Mai puţin frecvente: ulcerații orale, stomatită, disfagie, flatulenţă, eructație, ileus Rare: melenă, afecțiuni dentare, sângerări gingivale Cu frecvență necunoscută: carii dentare Tulburări hepatobiliare Mai puţin frecvente: creșterea enzimelor hepatice Cu frecvență necunoscută: colestază, colică biliară Tulburări cutanate şi ale ţesutului subcutanat Foarte frecvente: prurit Frecvente: erupţii cutanate tranzitorii, hiperhidroză Mai puțin frecvente: xeroză cutanată Rare: urticarie Tulburări renale şi ale căilor urinare Frecvente: disurie, micţiuni imperioase Mai puțin frecvente: retenție urinară Tulburări ale aparatului genital şi ale sânului Mai puţin frecvente: disfuncție erectilă, hipogonadism Cu frecvență necunoscută: amenoree Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Frecvente: astenie, oboseală Mai puţin frecvente: frisoane, sindrom de întrerupere a tratamentului, dureri (de exemplu dureri toracice), stare de rău, edeme, edeme periferice, toleranță medicamentoasă, sete Rare: creștere în greutate, scădere în greutate Cu frecvență necunoscută: sindrom de retragere a medicamentului neonatal 9 Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate Mai puţin frecvente: leziuni accidentale Dependența de medicamente Utilizarea repetată de Oxicodonă Sandoz poate duce la dependența de medicament, chiar și la doze terapeutice. Riscul de dependență de medicament poate varia în funcție de factorii de risc individuali ai pacientului, de doza administrată și de durata tratamentului cu opioide (vezi pct. 4.4). Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro 4.9 Supradozaj Simptome ale intoxicației Supradozarea acută cu oxicodonă se manifestă prin deprimare respiratorie, somnolenţă, progresând până la stupor sau comă, hipotonie, mioză, bradicardie, hipotensiune arterială, edem pulmonar și deces. A fost observată leucoencefalopatia toxică ca urmare a unui supradozaj cu oxicodonă. Tratamentul intoxicației Trebuie asigurată calea de administrare respiratorie. Antagoniștii pur opioizi, cum ar fi naloxona, sunt antidoturi specifice împotriva simptomelor de supradozaj cu opioide. Alte măsuri de susținere trebuie utilizate, după caz. Antagoniști opioizi: Naloxonă (de exemplu, 0,4 mg - 2 mg intravenos). Administrarea trebuie repetată la intervale de 2-3 minute după cum este necesar sau prin perfuzie de 2 mg în 500 ml clorură de sodiu 0,9% sau dextroză 5% (naloxonă 0,004 mg / ml). Perfuzia trebuie administrată cu o rată a dozei de bolus administrată anterior și trebuie să fie în concordanță cu răspunsul pacientului. Alte măsuri de susținere: inclusiv ventilație artificială, oxigen, vasopresoare și perfuzii în tratamentul șocului circulator care însoțește supradozajul. Oprirea cardiacă sau aritmiile pot necesita masaj cardiac sau defibrilare. Metabolismul fluidelor și electroliților trebuie menținut. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: Analgezice; Alcaloizi naturali din opiu Codul ATC: N02AA05 Oxicodona prezintă afinitate pentru receptorii opioizi kappa, miu şi delta de la nivel cerebral, spinal și organe periferice. Aceasta acţionează ca agonist al acestor receptori opioizi fără efect antagonist. Efectul terapeutic este în principal analgezic şi sedativ. Comparativ cu oxicodona cu eliberare rapidă, administrată în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente, comprimatele cu eliberare prelungită de oxicodonă determină ameliorarea durerii pe o perioadă de timp mult mai lungă, fără a creşte incidenţa reacţiilor adverse. Sistem endocrin 10 Vezi punctul 4.4 Sistem gastro-intestinal Opioidele pot induce spasmul sfincterului Oddi. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Absorbţie Absorbția oxicodonei din Oxicodonă Sandoz comprimate cu eliberare prelungită poate fi calculată bifazic cu o durată de înjumătățire inițială relativ rapidă de 0,6 ore reprezentând o minoritate a substanței active și o durată de înjumătățire mai mică de 6,9 ore reprezentând majoritatea substanței active. Pentru a evita deteriorarea proprietăților de eliberare controlată ale comprimatelor cu eliberare prelungită, Oxicodonă Sandoz comprimate cu eliberare prelungită trebuie înghițite întregi și nu trebuie divizate, rupte, zdrobite sau mestecate. Administrarea comprimatelor rupte, zdrobite sau mestecate duce la eliberarea rapidă și la absorbția unei doze de oxicodonă care poate fi letală (vezi pct. 4.9). Biodisponibilitatea relativă a oxicodonei cu eliberare prelungită este comparabilă cu cea a oxicodonei cu eliberare rapidă, cu concentraţii plasmatice maxime atinse după aproximativ 3 ore de la ingestia comprimatelor cu eliberare prelungită, faţă de 1 până la 1,5 ore. Concentraţiile plasmatice maxime şi oscilaţiile concentraţiilor de oxicodonă în cazul formelor farmaceutice cu eliberare prelungită şi eliberare rapidă sunt comparabile când sunt administrate în doze zilnice similare la intervale de 12 ore şi, respectiv 6 ore. O masă bogată în grăsimi înainte de administrarea comprimatelor nu afectează concentrația maximă sau gradul de absorbție a oxicodonei. Biodisponibilitatea absolută a oxicodonei după administrare orală este de aproximativ două treimi faţă de administrarea parenterală. Distribuţie La starea de echilibru, volumul de distribuţie al oxicodonei este 2,6 l/kg, legarea de proteinele plasmatice este de 38-45%, timpul de înjumătăţire plasmatică este de 4 până la 6 ore, iar clearance-ul plasmatic este 0,8 l/min. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al oxicodonei comprimate cu eliberare prelungită este de 4-5 ore, cu valori la starea de echilibru atinse, în medie, după o zi. Metabolizare Oxicodona este metabolizată la noroxicodonă şi oximorfonă la nivel intestinal şi hepatic pe calea sistemului enzimatic al citocromului P450, dar şi la diferiţi derivaţi glucuronoconjugaţi. Studiile in vitro sugerează că dozele terapeutice de cimetidină probabil nu au efecte relevante asupra formării de noroxicodonă. La om, chinidina scade producerea de oximorfonă, fără a influenţa semnificativ proprietăţile farmacodinamice ale oxicodonei. Contribuţia metaboliţilor la efectul farmacodinamic general nu este relevantă. Eliminarea Oxicodona şi metaboliţii săi sunt excretaţi în urină şi materiile fecale. Oxicodona traversează bariera feto- placentară şi trece în laptele uman. Liniaritate/Neliniaritate Comprimatele cu eliberare prelungită de 10 - 80 mg sunt proporţionale cu doza în ceea ce priveşte cantitatea de substanţă activă absorbită, ca şi în privinţa vitezei de absorbţie. 5.3 Date preclinice de siguranţă Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea. 11 Oxicodona în doze de până la 8 mg/kg corp nu a avut niciun efect asupra fertilităţii şi a dezvoltării embrionare precoce la şobolanii de sex masculin și feminin şi în doze de până la 8 mg/kgcorp nu a determinat malformaţii la şobolani, iar în doze de până la 125 mg/kg corp nu a determinat malformaţii la iepuri. Oricum, la iepuri în cadrul evaluărilor statistice a fetuşilor, s-a observat o creştere a variaţiilor de dezvoltare individuală dependentă de doză (creşterea incidenţei vertebrei 27 presacrale, perechi suplimentare de coaste). În cazul evaluării acestor parametri la nou-născuţi, s-a observat numai creşterea incidenţei apariţiei vertebrei 27 presacrate, numai în cazul dozei de 125 mg/kgcorp, o doză care determină efecte farmacologice severe la animalele gravide. Într-un studiu de dezvoltare pre- şi postnatală la şobolani F1 greutatea corporală a fost mai mică în cazul a 6 mg/kg/zi comparativ cu greutatea corporală a grupului de control la doze care reduc greutatea maternă şi ingestia de alimente (NOAEL 2 mg/kgcorp). Nu au existat efecte asupra parametrilor de dezvoltare fizică, reflexologică şi senzorială, nici asupra indicilor comportamentali şi ai reproducerii. Nu au existat efecte asupra generației F2. Nu s-au efectuat studii pe termen lung referitoare la carcinogenitate. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Nucleu Ulei de ricin hidrogenat Copovidonă Behenoil macrogolgliceride Lactoză monohidrat Stearat de magneziu Amidon de porumb Dioxid de siliciu coloidal anhidru Trigliceride cu lanţ mediu Film Celuloză microcristalină Hipromeloză Acid stearic Dioxid de titan (E 171) Doar Oxicodonă Sandoz 40 mg comprimate cu eliberare prelungită Oxid galben de fer (E 172) Doar Oxicodonă Sandoz 60 mg comprimate cu eliberare prelungită Oxid roşu de fer (E 172) Doar Oxicodonă Sandoz 80 mg comprimate cu eliberare prelungită Oxid negru de fer (E 172) Oxid de aluminiu hidratat Indigotină (E 132) Galben de chinolină (E 104) 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 12 5 ani Perioada de valabilitate după deschidere: Flacon: 6 luni. 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Comprimatele cu eliberare prelungită sunt ambalate în blistere cu sistem de închidere securizat pentru copii, din PVC/PE/PVDC-Aluminiu, formate dintr-o folie laminată de culoare alb opac din PVC/PE/PVDC și o folie de aluminiu, sau Flacoane PEÎD, închise cu sistem de închidere securizată pentru copii, din polipropilenă (PP) sau PEÎD, cu sau fără desicant silicagel în capsulă din polietilenă (PE). Mărimi de ambalaj Blister: 10, 20, 28, 30, 40, 50, 56, 60, 100 şi 112 comprimate cu eliberare prelungită. Flacoane: 50 şi 100 comprimate cu eliberare prelungită. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Sandoz Pharmaceuticals S.R.L. Calea Floreasca, nr. 169A Clădirea A, etaj 1, sector 1, 014459 București, România 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 10791/2018/01-14 10792/2018/01-14 10793/2018/01-14 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Iunie 2018 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Noiembrie 2023 Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro. 13