AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7655/2015/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Ibufen Rapid 400 mg comprimate filmate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare comprimat filmat conţine ibuprofen 400 mg (sub formă de L-arginat). Excipienţi cu efect cunoscut: fiecare comprimat filmat conţine sodiu 82,7 mg (3,6 mmol) şi zahăr 16,7 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Comprimat filmat Comprimate filmate de formă ovală, de culoare albă, cu linie mediană pe una din fețe (care nu are rol de divizare în doze egale). 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Ibufen Rapid este indicat pentru ameliorarea durerii de diverse cauze, cum ar fi cefaleea, durerea de dinţi, nevralgia, durerile musculare şi articulare şi dismenoreea. Ca adjuvant în tratamentul simptomatic al febrei şi gripei. 4.2 Doze şi mod de administrare Trebuie utilizată cea mai mică doză eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.4). În cazul în care administrarea de Ibufen Rapid este necesară la adulţi şi adolescenţi mai mult de 3 zile, în cazul febrei sau cefaleei, sau mai mult de 4 zile pentru tratamentul durerii, sau dacă simptomele se agravează, pacientului i se recomandă să se adreseze unui medic. Doze Adulţi şi copii peste 12 ani: 1 comprimat filmat Ibufen Rapid de două - trei ori pe zi. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 1200 mg pe zi. Pacienţi vârstnici: dozele minime indicate mai sus trebuie utilizate la pacienţii vârstnici. În tratamentul pacienţilor vârstnici, doza trebuie să fie atent stabilită de către medic, care trebuie să ia în considerare o posibilă reducere a dozelor menţionate mai sus. Insuficienţă hepatică: este necesară prudenţă în tratamentul pacienţilor cu insuficienţă hepatică. Se recomandă monitorizarea regulată a parametrilor clinici și de laborator pentru aceşti pacienţi, în special în cazul unui tratament pe termen lung (vezi pct. 4.4). Utilizarea Ibufen Rapid este contraindicată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3). 1 Insuficienţa renală: este necesară prudenţă în tratamentul pacienţilor cu insuficienţă renală. Se recomandă monitorizarea regulată a parametrilor clinici și de laborator, pentru aceşti pacienţi, în special în cazul unui tratament pe termen lung (vezi pct. 4.4). Utilizarea Ibufen Rapid este contraindicată la pacienţii cu insuficienţă renală severă (vezi pct. 4.3). Copii şi adolescenţi Pentru copii cu vârsta sub 12 ani există concentraţii sau forme farmaceutice adecvate. Mod de administrare Comprimatul trebuie să fie înghiţit, fără a fi mestecat, cu un pahar cu apă. Pentru pacienţii cu stomac sensibil, se recomandă administrarea comprimatului de Ibufen Rapid împreună cu alimente. 4.3 Contraindicaţii • Hipersensibilitate la ibuprofen sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1; • Antecedente de hemoragii sau perforaţii gastro-intestinale, legate de administrarea anterioară de AINS sau antecedente de ulcer peptic recidivant/hemoragic (două sau mai multe episoade diferite de ulceraţii sau hemoragie); • Ulcer peptic activ și recidivant; • Hemoragii gastrointestinale active; • Sângerări active cum ar fi cele cerebrovasculare; • Diateză hemoragică; • Colită ulceroasă sau boală Crohn; • Insuficienţă renală sau/și hepatică severă; • Insuficienţă cardiacă severă (Clasa IV clasificarea NYHA); • Reacţii de hipersensibilitate în antecedente (de exemplu, bronhospasm, astm bronşic, rinită sau urticarie) ca răspuns la acid acetilsalicilic sau alte medicamente AINS; • În prezenţa lupus eritematos sistemic şi boli de colagen, este necesar să se consulte medicul curant înainte de a utiliza Ibufen Rapid; • În al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6). 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin administrarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct 4.2 şi riscurile gastro-intestinale şi cardiovasculare prezentate mai jos). Mascarea simptomelor infecţiilor preexistente Ibufen Rapid poate masca simptomele unei infecţii, ceea ce poate duce la iniţierea cu întârziere a unui tratament corespunzător şi, prin urmare, la agravarea efectelor infecţiei. Acest lucru a fost observat în cazul pneumoniei comunitare dobândite de etiologie bacteriană şi al complicaţiilor bacteriene ale varicelei. Când Ibufen Rapid se administrează pentru febră sau pentru ameliorarea durerii asociate unei infecţii, se recomandă monitorizarea infecţiei. În cazul administrării în afara cadrului spitalicesc, pacientul trebuie să solicite consult medical dacă simptomele persistă sau se agravează. Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare La pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă congestivă uşoară până la moderată sunt necesare monitorizare şi recomandări adecvate deoarece raportările au arătat că tratamentul cu AINS se asociază cu retenţie lichidiană şi edem. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi asociată cu o uşoară creștere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că administrarea de doze mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg pe zi) este asociată cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale. 2 ischemică stabilizată La pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată terapeutic, insuficienţă cardiacă congestivă (clasele II-III clasificarea NYHA), boală cardiacă terapeutic, boală arterială periferică şi/sau boală vasculară cerebrală, tratamentul cu ibuprofen trebuie instituit numai după o atentă analiză și trebuie evitată utilizarea de doze mari (2400 mg pe zi). De asemenea, înainte de iniţierea tratamentului de lungă durată la pacienţii cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu: hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumători), trebuie efectuată o analiză atentă, în special dacă sunt necesare doze mari de ibuprofen (2400 mg pe zi). Au fost raportate cazuri de sindrom Kounis la pacienții tratați cu Ibufen Rapid. Sindromul Kounis se definește ca simptome cardiovasculare secundare unei reacții alergice sau de hipersensibilitate- asociat cu constricția arterelor coronare și cu potențial de a provoca infarct miocardic. Se recomandă evitarea administrării concomitente a Ibufen Rapid cu AINS, inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenază-2. Pacienţii vârstnici au o frecvenţă crescută a apariţiei reacţiilor adverse la AINS, în special hemoragii gastro- intestinale şi perforaţii, care pot fi letale (vezi pct. 4.2). S-au raportat în orice moment al tratamentului cu AINS hemoragii gastro-intestinale, ulceraţii sau perforaţii, cu potenţial letal, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de tulburări gastro-intestinale severe. Riscul de hemoragii, ulceraţii sau perforaţii gastro-intestinale creşte cu dozele de AINS la pacienţii cu antecedente de ulcer, mai ales dacă este complicat cu hemoragii sau perforaţii (vezi pct. 4.3) şi la pacienţii vârstnici. La aceşti pacienţi se recomandă iniţierea terapiei cu doza cea mai mică. Pentru aceşti pacienţi, ca şi pentru cei ce necesită tratament concomitent cu acid acetilsalicilic în doze mici sau cu alte medicamente asemănătoare, care cresc riscul apariţiei reacţiilor adverse gastro-intestinale, se recomandă tratament asociat cu antiulceroase (inhibitorii pompei protonice sau misoprostol - vezi pct 4.5). În cazul pacienţilor cu antecedente de toxicitate gastro-intestinală, în special la pacienţii vârstnici, se recomandă raportarea oricărui simptom gastro-intestinal (în special hemoragii), mai ales la începutul tratamentului. La doze zilnice de ibuprofen mai mari de 1000 mg, timpul de sângerare poate fi prelungit. Se recomandă precauţie la pacienţii care primesc concomitent tratament oral cu medicamente ce pot creşte riscul ulceraţiilor sau hemoragiilor, de exemplu: corticosteroizi orali, anticoagulante –warfarina, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau antiagregantele plachetare-acid acetilsalicilic (vezi pct 4.5). Apariţia hemoragiilor sau ulceraţiilor gastro-intestinale impune întreruperea tratamentului cu Ibufen Rapid. Se recomandă precauţie în administrarea AINS la pacienţii cu antecedente de boli gastro-intestinale (colita ulceroasă, boala Crohn), deoarece starea lor se poate agrava (vezi pct. 4.8). Reacții adverse cutanate severe (RACS-uri) Reacții adverse cutanate severe (RACS-uri), inclusiv dermatită exfoliativă, eritem multiform, sindromul Stevens-Johnson (SSJ), Necroliză Epidermică Toxică (NET), Reacție indusă medicamentos cu eozinofilie și afectare sistemică (sindrom DRESS) și pustuloză exantematică generalizată acută (PEGA), ce pot pune viața în pericol sau pot fi fatale, au fost raportate în asociere cu utilizarea ibuprofen (vezi pct. 4.8). Majoritatea acestor reacții au survenit în prima lună. Dacă apar semne și simptome ce sugerează aceste reacții, ibuprofenul ar trebui retras imediat și luat în considerare un tratament alternativ (după caz). Pot apărea reacţii hepatotoxice în cadrul unui tablou de reacţii de hipersensibilitate generalizate. Se recomandă prudenţă la tratarea pacienţilor cu episoade anterioare de bronhospasm, în special în urma utilizării de alte medicamente, precum şi cu insuficienţă renală şi/sau hepatică sau cardiacă. Astfel de pacienţi necesită o monitorizare periodică a parametrilor clinici și de laborator, în special în caz de tratament prelungit (vezi pct. 4.2). 3 Lupus eritematos sistemic sau alte boli de colagen reprezintă factori de risc pentru manifestări severe de hipersensibilitate generalizate. Deoarece au fost raportate tulburări oculare, deşi foarte rar, în timpul tratamentului cu ibuprofen, se recomandă, în caz de tulburări vizuale, să se întrerupă tratamentul şi să se efectueze un examen oftalmologic. În cazul utilizării AINS, consumul concomitent de alcool etilic poate exacerba reacţiile adverse cauzate de substanţa activă, în special cele cu privire la tractul gastrointestinal sau sistemul nervos central. Utilizarea Ibufen Rapid, la fel ca orice inhibitori de ciclo-oxigenază și ai sintezei de prostaglandine, nu este recomandată la femeile care doresc să rămână gravide. Administrarea ibuprofenului ar trebui să fie întreruptă (vezi pct. 4.6). la femeile cu probleme de testelor de fertilitate fertilitate supuse sau Ibufen Rapid conţine sodiu. Acest medicament conţine 82,7 mg sodiu pe comprimat, echivalent cu aproximativ 4% din doza maximă zilnică recomandată de OMS, de 2 g sodiu pentru un adult. Ibufen Rapid contine zahăr. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau deficit de sucrază-izomaltază nu trebuie să utilizeze acest medicament. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Diuretice, inhibitori ACE şi antagonişti ai angiotensinei II AINS pot reduce eficacitatea diureticelor şi a altor medicamente antihipertensive. La unii pacienţi cu insuficienţă renală (de exemplu, pacienţi deshidrataţi sau pacienţi vârstnici cu insuficienţă renală), administrarea concomitentă a unui inhibitor al ACE sau a unui antagonist al angiotensinei II şi inhibitori ai ciclooxigenazei, pot conduce la o deteriorare suplimentară a funcţiei renale, inclusiv o posibilă insuficienţă renală acută, în general reversibile. Aceste interacţiuni trebuie să fie luate în considerare la pacienţii care iau Ibufen Rapid concomitent cu inhibitori ai ACE sau antagonişti ai angiotensinei II. De aceea, administrarea concomitentă trebuie făcută cu prudenţă, în special la pacienţii vârstnici. Pacienţii trebuie hidrataţi adecvat şi trebuie avută în vedere monitorizarea funcţiei renale după iniţierea terapiei concomitente. Corticosteroizi Există risc crescut de ulceraţii sau hemoragii gastro-intestinale (vezi pct. 4.4). Acid acetilsalicilic În general, administrarea concomitentă de ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este recomandată din cauza potențialului crescut de apariție a recțiilor adverse. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Cu toate acestea, deoarece informaţiile sunt limitate, iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt nesigure, nu poate fi formulată o concluzie definitivă în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este puţin probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1). Anticoagulante AINS pot creşte efectele anticoagulantelor, cum este warfarina (vezi pct. 4.4). Timpul de protrombină trebuie să fie atent controlat în primele săptămâni de tratament combinat şi poate fi necesară ajustarea dozei de anticoagulant. Antiagregante plachetare şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei SSRI Poate determina creşterea riscului de hemoragii gastro-intestinale (vezi 4.4). Digoxină, fenitoină, litiu Au fost raportate în literatura de specialitate cazuri izolate de concentraţii plasmatice crescute de litiu, digoxină şi fenitoină în urma administrării concomitente cu ibuprofen. 4 Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv inhibitori de ciclooxigenază-2 selectivi: Ibuprofenul (ca şi alte AINS) trebuie utilizat cu precauţie în combinaţie cu acidul acetilsalicilic sau alte AINS şi corticosteroizi sistemici; acest lucru poate creşte riscul de reacţii adverse la medicamente la nivelul tractului gastro-intestinal. Metotrexat Ibuprofenul poate creşte concentraţia plasmatică a metotrexatului. Zidovudină Tratamentul concomitent cu zidovudină şi ibuprofen poate creşte riscul de hemartoze şi hematoame la pacienţii hemofili HIV pozitivi. Tacrolimus Utilizarea simultană a ibuprofenului şi a tacrolimusului poate creşte riscul de nefrotoxicitate, datorită reducerii sintezei renale a prostaglandinelor. Medicamente hipoglicemiante Ibuprofenul creşte efectul hipoglicemic al agenţilor hipoglicemici orali şi al insulinei. Poate fi necesar să ajustaţi doza. Ciclosporină Utilizarea simultană a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) poate duce la un risc crescut de efect de nefrotoxicitate al ciclosporinei. Voriconazol sau Fluconazol Utilizarea simultană a ibuprofenului poate duce la creşterea expunerii la ibuprofen şi a concentraţiei plasmatice. Mifepristonă Utilizarea simultană a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) poate duce la o expunere crescută la AINS. O scădere a eficacităţii mifepristonei poate apărea teoretic datorită proprietăţilor antiprostaglandine ale AINS. Studiile asupra efectului administrării de ibuprofen în doză unică sau repetată, începând cu ziua administrării prostaglandinei (sau după caz), nu au oferit dovezi ale unei influenţe adverse asupra acţiunii mifepristonei şi nici asupra eficacităţii clinice generale a protocolului de încetare a sarcinii. Antibiotice chinolone Pacienţii care utilizează concomitent AINS şi chinolone pot prezenta un risc crescut de apariţie a convulsiilor. Diuretice tiazidice Administrarea concomitentă a ibuprofenului poate duce la o reducere a eficacităţii diureticelor tiazidice, probabil din cauza retenţiei de sodiu asociată cu inhibarea sintezei de prostaglandine la nivel renal. Beta-blocante Administrarea concomitentă a ibuprofenului cu beta-blocante poate reduce efectul hipotensiv al beta- blocantelor. Extracte din plante Ginkgo biloba poate potenţa riscul de sângerare cu AINS. Aminoglicozide AINS pot scădea excreţia aminoglicozidelor. Interacţiuni cu rezultatele testelor de diagnosticare: - Timp de sângerare (poate prelungi timpul de sângerare până la 1 zi după întreruperea tratamentului); - Poate scădea concentraţia de glucoză în sânge; - Poate scădea clearance-ul creatininei; 5 - Poate scădea hematocritul sau hemoglobina; - Poate creşte concentraţiile de creatinină, uree şi de potasiu în sânge; - Poate apărea o creştere a transaminazelor hepatice. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea în mod nefavorabil sarcina şi/sau dezvoltarea Sarcina Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta embrionară/fetală. Rezultatele studiilor epidemiologice evidenţiază un risc crescut de avorturi şi malformaţii cardiace și gastroschizis după administrarea inhibitorilor sintezei de prostaglandine la începutul sarcinii. Riscul de malformaţii cardiace a crescut de la mai puţin de 1% până la aproximativ 1,5%. Se presupune că riscul depinde de doză şi durata tratamentului. La animale, administrarea de inhibitori ai sintezei de prostaglandine a demonstrat că induce pre- şi post- implantare pierderea şi moartea embrionului fetal. În plus, o creştere a incidenţei malformaţiilor diverse, inclusiv cele cardiovasculare, a fost observată la animale la care s-au administrat inhibitori ai sintezei de prostaglandine în timpul perioadei de organogeneză. Începând cu a 20-a săptămână de sarcină, utilizarea Ibufen Rapid poate provoca oligohidramnios care rezultă din disfuncţia renală fetală. Acest lucru poate apărea la scurt timp după inițierea tratamentului și este de obicei reversibil la întreruperea tratamentului. În plus, au existat rapoarte despre constricția canalului arterial în urma tratamentului, în al doilea trimestru, majoritatea rezolvându-se după încetarea tratamentului. Prin urmare, Ibufen Rapid nu trebuie administrat în timpul primului și celui de-al doilea trimestru de sarcină, decât dacă este absolut necesar. La femeile care doresc să conceapă sau în timpul primului și celui de-al doilea trimestru de sarcină, doza și durata tratamentului cu ibuprofen trebuie să fie cât mai scăzute posibil. Monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterial trebuie luate în considerare după expunere la ibuprofen timp de câteva zile, începând cu săptămâna a 20-a de sarcină. Ibufen Rapid ar trebui întrerupt dacă se constată oligohidramnios sau constricție a canalului arterial. Toţi inhibitorii sintezei de prostaglandine administraţi în timpul celui de al treilea trimestru de sarcină pot determina asupra fătului: - toxicitate cardio – pulmonară (constricția/ închiderea prematură a canalului arterial şi hipertensiune arterială pulmonară), - disfuncţie renală (vezi mai sus). Administrarea Ibufen Rapid la sfârşitul sarcinii poate determina asupra mamei şi fătului: - creşterea timpului de sângerare, un efect antiagregant care poate apare chiar la doze foarte mici, - inhibarea contracţiilor uterine, ducând la prelungirea sau întârzierea travaliului. În consecinţă, Ibufen Rapid este contraindicat în cel de al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 și 5.3). Alăptarea Ibuprofenul şi metaboliţii săi trec în laptele matern doar în concentraţii mici. Până în prezent nu se cunoaşte niciun efect nociv asupra sugarilor, prin urmare, nu este necesară, în general, întreruperea alăptării în cazul unui tratament pe termen scurt cu doza recomandată pentru terapia durerii şi febrei. Fertilitatea Dacă ibuprofenul este utilizat de o femeie care încearcă să conceapă, doza trebuie menţinută cât mai scăzută şi durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Au fost raportate ameţeli şi dureri de cap care pot afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Administrarea unică sau pe termen scurt a ibuprofenului nu justifică, de obicei, adoptarea unor măsuri de precauţie speciale. Prin urmare, Ibufen Rapid are o influenţă minoră asupra acestor abilităţi. 6 4.8 Reacţii adverse Reacţiile adverse sunt în principal legate de acţiunea farmacologică a ibuprofenului asupra sintezei prostaglandinelor. Cele mai frecvente manifestări adverse afectează tractul gastro-intestinal, de la greaţă şi dispepsie la sângerare gravă sau activarea ulcerului peptic (vezi pct. 4.4). Reacţie buloasă, incluzând sindromul Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică, a fost observată foarte rar. Edem, hipertensiune arterială şi insuficienţă cardiacă au fost raportate în asociere cu tratamentul cu AINS. Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special la o doză mare (2400 mg/zi), poate fi asociată cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct de miocard sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). Reacţiile adverse raportate în timpul tratamentului cu ibuprofen au fost clasificate în funcţie de frecvenţă astfel: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Infecţii și infestări Foarte rare: Tulburări hematologice şi limfatice Rare Necunoscută Meningită aseptică în timpul tratamentului cu ibuprofen au apărut cazuri izolate de meningită aseptică precum rigidizarea cefei, greaţă, vărsături, febră, dezorientare Anemie aplastică, trombocitopenie, pancitopenie, agranulocitoză. Primele semne sunt febră, durere în gât, ulceraţii ale mucoasei bucale, simptome asemănătoare gripei, mici sângerări la nivelul pielii și nasului Anemie hemolitică Tulburări ale sistemului imunitar Mai puţin frecvente: Reacţii alergice Foarte rare: Necunoscută Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: Tulburări oculare Rare: Necunoscute Tulburări acustice şi vestibulare Rare: Tulburări cardiace Necunoscută Tulburări vasculare Necunoscută Lupus eritematos sistemic, boli ale ţesutului conjunctiv Reacţii anafilactice: edem facial, lingual, laringian, dispnee, tahicardie, hipotensiune până la angioedem Şoc anafilactic Cefalee, ameţeli Tulburări vizuale Edem papilar Tinitus şi vertij Insuficienţă cardiacă, infarct miocardic Sindromul Kounis Hipertensiune, hipotensiune, tromboză arterială Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale Tulburări gastro-intestinale Mai puţin frecvente Astm, bronhospasm, dispnee, exacerbarea Necunoscută Foarte frecvente astmului Iritarea gâtului Dispepsie, diaree 7 Frecvente Mai puţin frecvente Ulcer peptic, hemoragii gastro-intestinale Durere abdominală, greață, flatulenţă Rare vărsături,, melenă, gastrite Perforaţii gastro-intestinale, constipație, hematemeză, ulcerații ale mucoasei bucale, exacerbarea colitei ulcerative și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4) Anorexie Tulburări hepatice, Leziuni hepatice, hepatite, icter Erupţii cutanate variate. Necunoscută Rare Necunoscută Frecvente Mai puţin frecvente Angioedem, purpura, prurit, urticarie Foarte rare Reacţii adverse cutanate severe (RACS-uri) (inclusiv Eritem multiform, dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică) Reacţie indusă de medicament asociată cu eozinofilie şi simptome sistemice (sindrom DRESS) Pustuloză exantematică generalizată acută (PEGA) Reacţie de fotosensibilitate, reacții cutanate exacerbate Hematuria Insuficienţă renală acută, nefrită interstiţială, necroză papilară, mai ales la utilizarea pe termen lung asociată cu creșterea ureei și edem, Edeme Teste hepatice modificate Teste renale modificate Tulburări hepatobiliare Afecţiuni cutanate și ale țesutului subcutanat Necunoscută Tulburări renale şi ale căilor urinare Rare Foarte rare Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Investigaţii diagnostice Necunoscută Rare Necunoscută Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro 4.9 Supradozaj Simptome În general, simptomele de supradozaj includ greaţă, gastralgie, vărsături/hematemeză şi diaree/melenă, ameţeli, spasme, nistagmus şi diplopie, cefalee şi tinitus. În caz de intoxicaţie severă, de asemenea, pot apărea tulburări ale funcţiei renale, hipotensiune arterială, pierderea conştiinţei şi comă (nu este clar dacă tulburarea funcţiei renale este cauzată de intoxicaţie sau hipotensiune arterială concurentă). 8 În cazurile grave poate apărea acidoză metabolică. Debutul simptomatologiei este, în general, observat în decurs de 4 ore de la supradozaj. Tratamentul Nu există un antidot specific pentru ibuprofen. Stomacul trebuie golit cât mai curând posibil. Dacă este posibil, pacientul trebuie să vomite. Dacă pacientul este inconştient, trebuie luate în considerare spălarea gastrică şi corectarea anomaliilor severe ale electroliţilor. Având în vedere că proteinele plasmatice se leagă în procent crescut de ibuprofen (până la 99%), este puţin probabil ca dializa să fie utilă în caz de supradozaj, la fel ca diureza forţată şi alcalinizarea urinei. Funcţia hepatică şi renală trebuie monitorizată. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: medicamente antiinflamatoare şi antireumatice, medicamente antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene, derivaţi de acid propionic; codul ATC: M01AE01 Ibuprofenul este un agent sintetic anti-inflamator-analgezic, cu o activitate antipiretică marcată. Mecanism de acţiune Chimic reprezintă strămoşul derivatului fenilpropionic cu activitate anti-inflamatorie. Activitatea sa analgezică este de tip non-narcotic. Ca și la alte medicamente non-steroidale anti-inflamatorii, mecanismul de acţiune al ibuprofenului este legat de inhibarea reversibilă a enzimei ciclooxigenaza (COX), responsabilă pentru conversia acidului arahidonic, în endoperoxizi ciclici, astfel încât să se reducă sinteza de tromboxani (TXA2), prostacicline (PGI2) şi prostaglandine (PG). Efecte farmacodinamice Datele experimentale sugerează că în cazul administrării concomitente, ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare. Unele studii farmacodinamice arată că administrarea unei doze unice de ibuprofen 400 mg cu 8 ore înainte sau cu 30 de minute după administrarea unei doze de acid acetilsalicilic (81 mg) sub forma farmaceutică cu eliberare imediată, a determinat un efect scăzut al acidului acetilsalicilic asupra formării de tromboxan sau agregării plachetare. Deși există incertitudini în ceea ce privește extrapolarea acestor date la situaţia clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca tratamentul regulat prelungit cu ibuprofen să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate avea vreun efect relevant clinic (vezi pct. 4.5). 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Absorbţie Ibuprofenul (un derivat de acid fenilpropionic) este un compus racemic în care enantiomerul S(+) are aproape întreaga activitate farmacologică. Ibufen Rapid, datorită prezenţei unui aminoacid de bază, cum ar fi arginina, permite solubilizarea ibuprofenului şi asigură o absorbţie excelentă şi promptă a ingredientului activ după administrare orală. Studiile efectuate la om au arătat că Ibufen Rapid, un preparat nou cu ibuprofen, permite o absorbţie rapidă a medicamentului cu privire la formele tradiţionale farmaceutice (concentraţiile plasmatice maxime apar mai devreme), cu o biodisponibilitate plasmatică semnificativ mai mare în prima oră după administrarea medicamentului. După administrarea orală, nivelurile plasmatice maxime de ibuprofen se obţin la aproximativ 35 de minute după administrarea Ibufen Rapid la aproximativ 16 μg/ml şi 40 μg/ml în sânge. Administrarea concomitentă cu alimente nu influenţează gradul de absorbţie, dar întârzie absorbţia cu aproximativ 1 oră, ceea ce duce la un Cmax mai mic cu aproximativ 50%. De fapt, concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse în aproximativ 15-30 de minute, iar nivelurile plasmatice sunt detectabile la 5-10 minute după administrarea orală. Această particularitate este deosebit de 9 benefică în acele condiţii clinice (de exemplu, dureri intense) unde este necesar un efect analgezic deosebit de rapid. Distribuţie Volumul de distribuție este 0,8-0,11 l/kg. Ibuprofenul se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de 99% şi este în principal distribuit în compartimentul plasmatic. Difuzează lent în spaţiile sinoviale şi este eliminat din aceste spaţii mai lent decât din plasmă. Metabolizare Metabolizarea apare în principal în ficat, unde ibuprofenul este transformat în derivați hidroxil [(+)-2-(p-(2- hidroxipropil-metil-propil) fenil) acid propionic], carboxil [(+)-2-(p-(2-carboxipropil) fenil) acid propionic] şi acid glucuronic conjugat ß-1-0 conjugaţii acid glucuronic, toți inactivi. Eliminare Peste 90% din doză poate fi găsită în urină sub formă de metaboliţi şi conjugaţi ai acestora. Mai puţin de 1% este excretat neschimbat în urină. Timpul de înjumătățire al ibuprofenului este de aproximativ 1.8 - 2 ore. Administrarea ibuprofenului nu evidenţiază fenomene de acumulare a medicamentului sau a metaboliților săi şi excreţia de medicament este practic completă după 24 de ore. Grupuri speciale ale populaţiei Bătrâni Nu există dovezi de acumulare la vârstnici sau de retenţie în compartimentele specifice ale corpului. Prin urmare, nu este recomandată ajustarea dozei (vezi pct. 4.2). Insuficienţă renală Insuficienţa renală uşoară/moderată nu pare să provoace o creştere a timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare. Pacienţii cu boală renală în stadiu final nu ar trebui să ia ibuprofen, deoarece ar exista o creştere aşteptată a riscului de acumulare sistemică (vezi pct 4.3). Insuficienţă hepatică Există puţine dovezi de modificări ale farmacocineticii plasmatice la pacienţii cu boală hepatică uşoară. Pacienţii cu boli hepatice severe nu ar trebui să ia ibuprofen, deoarece ar exista o creştere aşteptată a riscului de acumulare sistemică (vezi pct.4.3). Populaţia pediatrică Farmacocinetica ibuprofenului la copiii cu vârsta de peste 12 ani este similară cu cea a adulţilor. 5.3 Date preclinice de siguranţă Studiile de toxicitate cronică şi subcronică pentru ibuprofen efectuate la animale au evidenţiat în principal leziuni şi ulceraţii ale tractului gastro-intestinal. Nu s-au evidenţiat efecte carcinogene în studiile la şobolani şi şoareci. În ceea ce priveşte toxicitatea pentru reproducere şi dezvoltare embrionară, ibuprofenul a inhibat ovulaţia la iepurii stimulaţi cu hCG şi a afectat implantarea la diferite specii de animale (iepure, şobolan şi şoarece). Studiile de toxicitate asupra reproducerii efectuate la şobolani şi iepuri au demonstrat că ibuprofenul trece placenta; pentru doze toxice materne, a fost observată o incidenţă crescută a malformaţiilor (de exemplu, defecte septice ventriculare). 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Nucleu: L-Arginină, Hidrogenocarbonat de sodiu, Crospovidonă, Stearat de magneziu, Film: Hipromeloză, 10 Zahăr, Macrogol 4000, Dioxid de titan (E 171). 6.2 Incompatibilităţi În lipsa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente. 6.3 Perioada de valabilitate 3 ani 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare Nu sunt necesare condiţii speciale de păstrare. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Cutie cu un blister Al/PE şi PE/Al/PA a 6 comprimate filmate Cutie cu 2 blistere Al/PE şi PE/Al/PA a câte 6 comprimate filmate 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare Fără cerinţe speciale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ ANTIBIOTICE S.A. Strada Valea Lupului nr.1, 707410 Iași, România 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 7655/2015/01-02 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2015 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Februarie 2024 11