AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 10423/2017/01-06 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Desloratadină Sandoz 0,5 mg/ml soluţie orală 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare ml de soluţie orală conţine desloratadină 0,5 mg. Excipienți cu efect cunoscut: Fiecare ml de soluție orală conține până la 97,5 mg sorbitol, 102,3 mg propileglicol și 0,167 mmol (3,85 mg) sodiu. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie orală. Soluţie limpede, incoloră. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Desloratadină Sandoz este indicat la adulți, adolescenți și copii cu vârsta peste 1 an pentru ameliorarea simptomelor asociate cu: - - rinită alergică (vezi pct. 5.1) urticarie (vezi pct. 5.1) 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Adulţi şi adolescenţi (cu vârsta de 12 ani şi peste) Doza recomandată de Desloratadină Sandoz este 10 ml (5 mg) soluție orală o dată pe zi. Copii și adolescenți Medicul prescriptor trebuie să ştie că majoritatea cazurilor de rinită la vârste sub 2 ani sunt de origine infecţioasă (vezi pct. 4.4) şi nu există date care să recomande tratamentul rinitei infecţioase cu Desloratadină Sandoz. Copii cu vârste cuprinse între 1 şi 5 ani: 2,5 ml (1,25 mg) Desloratadină Sandoz soluţie orală, o dată pe zi. Copii cu vârste cuprinse între 6 şi 11 ani: 5 ml (2,5 mg) Desloratadină Sandoz soluţie orală, o dată pe zi. 1 Siguranţa şi eficacitatea Desloratadină Sandoz 0,5 mg/ml soluție orală la copii cu vârsta sub 1 an nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date. Există o experienţă limitată în studiile clinice referitoare la eficacitatea utilizării desloratadinei la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 an și 11 ani și adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 ani (vezi pct. 4.8 şi 5.1). Rinita alergică intermitentă (prezenţa simptomelor timp de mai puţin de 4 zile pe săptămână sau mai puţin de 4 săptămâni) trebuie abordată terapeutic în conformitate cu evaluarea antecedentelor bolii pacientului şi tratamentul trebuie întrerupt după ce simptomele s-au remis şi va fi reiniţiat odată cu reapariţia lor. În rinita alergică persistentă (prezenţa simptomelor timp de 4 zile sau mai mult pe săptămână şi mai mult de 4 săptămâni), se poate propune pacienţilor tratamentul continuu pe durata perioadelor de expunere la alergeni. Mod de administrare Administrare orală. Doza poate fi administrată cu sau fără alimente. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 sau la loratadină. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Convulsii Desloratadina trebuie administrată cu precauție la pacienții cu antecedente medicale sau familiale de convulsii, și în principal la copiii mici (vezi punctul 4.8), pentru că aceștia sunt mai predispuși la apariția de noi crize convulsive în timpul tratamentului cu desloratadină. Personalul medical poate lua în considerare întreruperea tratamentului cu desloratadină la pacienţii care se confruntă cu un atac de apoplexie în timpul tratamentului. Copii și adolescenți La copiii cu vârsta sub 2 ani, diagnosticul de rinită alergică este în mod particular greu de diferenţiat de alte forme de rinită. Trebuie avute în vedere absenţa infecţiilor căilor respiratorii superioare sau anomaliile structurale, precum şi anamneza pacientului, examenul fizic şi efectuarea testelor adecvate de laborator şi a celor cutanate. Aproximativ 6% dintre adulţii şi copiii de 2 până la 11 ani sunt din punct de vedere fenotipic slab metabolizanţi ai desloratadinei şi pot prezenta expunere prelungită (vezi pct. 5.2). Siguranţa utilizării desloratadinei la copiii cu vârsta între 2 și 11 ani care sunt slab metabolizanţi este aceeaşi ca şi pentru copiii care metabolizează normal. Efectele desloratadinei la copiii slab metabolizanţi cu vârsta < 2 ani nu au fost studiate. În caz de insuficienţă renală severă, desloratadina trebuie să fie utilizată cu prudenţă (vezi pct. 5.2). Desloratadină Sandoz 0,5 mg/ml soluție orală conţine sorbitol, propilenglicol și sodiu Acest medicament conține până la 97,5 mg sorbitol în fiecare ml de soluție orală. Efectul aditiv al administrării concomitente a medicamentelor conținând sorbitol (sau fructoza) trebuie luate în considerare. Conținutul de sorbitol din medicamentele cu administrare orala poate afecta biodisponibilitatea altor medicamente pentru administrare orală administrate concomitent. Pacienții cu intoleranță ereditară la fructoză nu trebuie sa utilizeze /să ia acest medicament. Acest medicament conține 102,30 mg propilenglicol în fiecare ml de soluție orală. 2 Acest medicament conţine 0,167 mmol (3,85 mg) sodiu în fiecare ml de soluție orală echivalentă cu 0,19% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune În studiile clinice în care eritromicina sau ketoconazolul au fost administrate concomitent cu desloratadina comprimate, nu s-au observat interacţiuni relevante clinic (vezi pct. 5.1). Copii și adolescenți Studiile de interacțiune au fost efectuate numai la adulți. Într-un studiu clinic farmacologic, desloratadina administrată concomitent cu alcoolul etilic, nu a potenţat efectele alcoolului etilic de diminuare a performanţelor (vezi pct. 5.1). Cu toate acestea, au fost raportate cazuri de intoleranță la alcool și de intoxicații în timpul monitorizării de după punerea pe piață. De aceea, se recomandă prudență în cazul în care alcoolul este consumat concomitent. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina O cantitate mare de date privind femeile gravide (mai mult de 1000 de rezultate din timpul sarcinii) nu au indicat toxicitate nici malformativă nici feto / neonatală la desloratadină. Studiile la animale nu au evidențiat efecte dăunătoare directe sau indirecte cu privire la toxicitatea asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Ca măsură de precauţie este de preferat să se evite utilizarea desloratadinei în timpul sarcinii. Alăptarea Desloratadina a fost identificată la nou-născuții/sugarii alăptați de către femeile tratate. Nu se cunoaște efectul desloratadinei asupra nou-născuților/sugarilor. Trebuie luată decizia fie de a întrerupe alăptarea, fie de a întrerupe/de a se abține de la tratamentul cu desloratadină având în vedere beneficiul alăptării pentru copil și beneficiul tratamentului pentru femeie. Fertilitatea Nu există date disponibile asupra fertilităţii masculine şi feminine. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje În studiile clinice, desloratadina nu a avut nicio influenţă sau a avut o influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utillaje. Pacienții trebuie informați cu privire la faptul că majoritatea pacienților nu prezintă somnolență. Cu toate acestea, deoarece există variaţii individuale ca răspuns la toate medicamentele, se recomandă ca pacienţii să fie sfătuiţi să nu desfăşoare activităţi care necesită vigilenţă mentală, cum ar fi conducerea unui vehicul sau folosirea utilajelor, până când nu au stabilit propriul răspuns la medicament. 4.8 Reacţii adverse Rezumatul profilului de siguranță Copii și adolescenți În studiile clinice efectuate la copii, forma farmaceutică de desloratadină sirop a fost administrată la un număr total de 246 copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni până la 11 de ani. Incidenţa globală a evenimentelor adverse la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 11 ani a fost similară pentru grupurile cărora li s-a administrat desloratadină sau placebo. La sugari şi copii mici cu vârsta cuprinsă între 6 şi 23 luni, cele mai frecvente reacții adverse raportate în plus faţă de cele observate la cei cărora li s-a administrat placebo, au fost diaree (3,7%), febră (2,3%) şi insomnie (2,3%). Într-un studiu adiţional, 3 după administrarea unei doze unice de 2,5 mg desloratadină soluţie orală la subiecţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 11 ani nu au fost observate evenimente adverse. Într-un studiu clinic cu 578 pacienți adolescenți, cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani, majoritatea reacțiilor adverse cele mai frecvente au fost dureri de cap; acestea au apărut la 5,9% dintre pacienții tratați cu desloratadină și 6,9% dintre pacienții care au primit placebo. Adulți și adolescenți La dozele recomandate, în studiile clinice în care au fost incluşi adulţi şi adolescenţi efectuate pentru diferite indicaţii, inclusiv rinita alergică şi urticaria idiopatică cronică, evenimentele adverse au fost raportate la desloratadină la un număr de pacienţi cu 3% mai mare decât în cazul celor cărora li s-a administrat placebo. Cele mai frecvente evenimente adverse raportate, în plus, au fost oboseală (1,2%), xerostomie (0,8%) şi cefalee (0,6%). Lista reacţiilor adverse sub formă de tabel Frecvenţa reacţiilor adverse raportate în cadrul studiilor clinice în plus față de placebo și alte reacţii adverse raportate în perioada de după punerea pe piaţă sunt prezentate în următorul tabel. Frecvenţele sunt definite ca foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000), foarte rare (< 1/10000) și cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). 4 Clasificarea pe aparate, sisteme și organe Frecvența Tulburări metabolice și de nutriție Tulburări psihice Tulburări ale sistemului nervos Tulburări oculare Tulburări cardiace Tulburări gastro-intestinale Tulburări hepatobiliare Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctiv Tulburări generale și la nivelul locului de administrare Cu frecvență necunoscută Foarte rare Cu frecvență necunoscută Frecvente Frecvente (copii cu vârsta sub 2 ani) Foarte rare Cu frecvență necunoscută Foarte rare Cu frecvență necunoscută Frecvente Frecvente (copii cu vârsta sub 2 ani) Foarte rare Foarte rare Cu frecvență necunoscută Cu frecvență necunoscută Foarte rare Frecvente Frecvente (copii cu vârsta sub 2 ani) Foarte rare Reacții adverse observate la administrarea desloratadinei Apetit alimentar crescut Halucinații Comportament anormal, agresivitate, stare depresivă Cefalee Insomnie Amețeli, somnolență, insomnie, hiperactivitate psihomotorie, convulsii Xeroftalmie Tahicardie, palpitații Prelungirea intervalului QT Xerostomie Diaree Durere abdominală, greaţă, vărsături, dispepsie, diaree Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale enzimelor hepatice, creşterea bilirubinemiei, hepatită Icter Fotosensibilitate Mialgie Fatigabilitate Febră Reacții de hipersensibilitate (cum ar fi anafilaxie, angioedem, dispnee, prurit, erupții cutanate tranzitorii și urticarie) Investigații diagnostice Cu frecvență necunoscută Cu frecvență necunoscută Astenie Creștere ponderală Copii și adolescenți Alte reacții adverse nedorite raportate în timpul perioadei de după punerea pe piață la copii și adolescenți apărute cu o frecvență necunoscută au inclus prelungirea intervalului QT, aritmie, bradicardie, comportament anormal, agresivitate, creștere ponderală și apetit alimentar crescut. Un studiu retrospectiv, observațional de siguranța a indicat o incidență crescută a convulsiilor cu debut nou la pacienții cu vârsta cuprinsă între 0 și 19 ani atunci când au primit desloratadină, 5 comparativ cu perioadele în care nu au primit desloratadină. În rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani, creșterea absolută ajustată a fost de 37,5 (95% Interval de încredere (IÎ) 10,5-64,5) la 100.000 de persoane - ani, cu o rată de fond a convulsiilor cu debut nou de 80,3 la 100.000 de persoane-ani. La pacienții cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani, creșterea absolută ajustată a fost de 11,3 (IÎ 95% 2,3- 20,2) la 100 000 de persoane - ani cu o rată de fond de 36,4 la 100 000 de persoane - ani (vezi pct. 4.4). Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478 - RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro 4.9 Supradozaj Profilul reacțiilor adverse asociate cu supradozajul, așa cum a fost observat în timpul utilizării de după punerea pe piață, este similar cu cel observat cu dozele terapeutice, dar intensitatea efectelor poate fi mai mare. Tratament În caz de supradozaj, trebuie avute în vedere măsurile standard pentru eliminarea substanţei active neabsorbite. Se recomandă tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale. Desloratadina nu este eliminată prin hemodializă; nu se ştie dacă este eliminată prin dializă peritoneală. Simptome Pe baza rezultatelor unui studiu clinic cu doze repetate la adulți și adolescenți, în care au fost administrate doze de până la 45 mg desloratadină (de nouă ori doza terapeutică), nu s-au observat efecte relevante clinic. Copii și adolescenți Profilul reacțiilor adverse asociate cu supradozajul, așa cum a fost observat în timpul utilizării de după punerea pe piață, este similar cu cel observat cu dozele terapeutice, dar intensitatea efectelor poate fi mai mare. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: antihistaminice – antagoniști H1, codul ATC: R06AX27 Mecanism de acţiune Desloratadina este un antagonist histaminic non-sedativ, cu acţiune de lungă durată, cu activitate antagonistă selectivă asupra receptorilor H1 periferici. După administrare orală, desloratadina blochează selectiv receptorii histaminergici H1 periferici, deoarece substanţa nu pătrunde în sistemul nervos central. Proprietăţile antialergice ale desloratadinei au fost demonstrate în studii in vitro. Acestea includ inhibarea eliberării de citokine proinflamatorii, cum sunt IL-4, IL-6, IL-8 şi IL-13 din 6 mastocitele/bazofilele umane, precum şi inhibarea exprimării moleculei de adeziune selectină-P la suprafaţa celulelor endoteliale. Relevanţa clinică a acestor observaţii urmează să fie confirmată. Eficacitate şi siguranţă clinică Copii și adolescenți Eficacitatea desloratadinei soluţie orală nu a fost investigată în studii pediatrice separate. Totuşi, siguranţa desloratadinei soluţie orală, care conţine aceeaşi concentraţie de desloratadină, a fost demonstrată în trei studii pediatrice. Copiilor cu vârsta între 1 an şi 11 ani, care prezentau indicaţie pentru tratamentul cu antihistaminice, li s-a administrat o doză zilnică de desloratadină de 1,25 mg (pentru cei cu vârsta între 1 - 5 ani) sau 2,5 mg (pentru cei cu vârsta între 6 - 11 ani). Tratamentul a fost bine tolerat, după cum au evidenţiat rezultatele testelor clinice de laborator, ale monitorizării funcţiilor vitale şi datele referitoare la intervalele ECG, inclusiv QTc. În cazul administrării dozelor recomandate, concentraţiile plasmatice ale desloratadinei (vezi pct. 5.2) au fost comparabile la copii şi adolescenţi şi adulţi. Astfel, întrucât evoluţia rinitei alergice / urticariei idiopatice cronice şi profilul desloratadinei sunt similare la pacienţii adulţi, copii şi adolescenţi, datele referitoare la eficacitatea desloratadinei la adulţi pot fi extrapolate la copii şi adolescenţi. Eficacitatea desloratadinei soluţie orală nu a fost investigată în studii pediatrice la copii cu vârsta mai mică de 12 ani. Adulți și adolescenți Într-un studiu clinic cu doze repetate în care au fost administrate zilnic, timp de 14 zile, doze de până la 20 mg desloratadină, nu s-a observat niciun efect cardiovascular relevant din punct de vedere statistic sau clinic. Într-un studiu clinic de farmacologie, în care desloratadina a fost administrată zilnic în doză de 45 mg (de nouă ori doza terapeutică), timp de 10 zile, nu s-a observat prelungirea intervalului QTc. Desloratadina nu pătrunde cu uşurinţă în sistemul nervos central. În studiile clinice controlate, pentru doza recomandată de 5 mg pe zi, nu s-au semnalat creşterea incidenţei somnolenţei, comparativ cu administrarea de placebo. În studiile clinice, administrată în doză zilnică unică de 7,5 mg la adulți și adolescenți, desloratadina nu a afectat performanţele psihomotorii. Într-un studiu cu doză unică efectuat la adulţi, doza de 5 mg desloratadină nu a afectat determinările standard ale capacităţii de pilotaj, inclusiv exacerbarea stării subiective de somnolenţă, sau activităţile legate de pilotaj. În studiile clinice de farmacologie, administrarea concomitentă cu alcoolul etilic nu a determinat creşterea gradului de afectare a performanţelor sau accentuarea stării de somnolenţă, induse de alcoolul etilic. Nu au fost semnalate diferenţe semnificative ale rezultatelor testelor psihomotorii între grupul căruia i s-a administrat desloratadină şi cel căruia i s-a administrat placebo, chiar dacă au fost administrate cu sau fără alcool etilic. În studiile de interacţiune cu doze multiple de ketoconazol şi eritromicină, nu s-au observat modificări relevante clinic ale concentraţiilor plasmatice de desloratadină. La pacienţii cu rinită alergică, desloratadina a fost eficace în ameliorarea simptomelor, cum sunt strănutul, secreţia şi pruritul nazal, pruritul ocular, lăcrimarea şi înroşirea ochilor, precum şi pruritul de la nivelul palatului cavităţii bucale. Desloratadina a controlat eficace simptomele timp de 24 ore. Eficacitatea desloratadinei administrată sub formă de comprimate nu a fost clar demonstrată în studiile efectuate la pacienţi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 ani. În plus faţă de clasificarea stabilită ca rinită alergică sezonieră şi rinită alergică perenă, rinita alergică poate fi clasificată alternativ în rinită alergică intermitentă şi rinită alergică persistentă, în funcţie de durata simptomelor. Rinita alergică intermitentă se defineşte prin prezenţa simptomelor pentru mai puţin de 4 zile pe săptămână sau mai puţin de 4 săptămâni. Rinita alergică persistentă se defineşte prin 7 prezenţa simptomelor pentru 4 zile sau mai mult pe săptămână şi pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni. Desloratadina comprimate a fost eficace în atenuarea simptomatologiei asociate rinitei alergice sezoniere, după cum arată scorul total din chestionarul referitor la calitatea vieţii pacienţilor care prezintă rino-conjunctivită. Cele mai importante ameliorări s-au observat în domeniile problemelor de ordin practic şi ale activităţilor cotidiene, care sunt limitate de aceste simptome. Urticaria idiopatică cronică a fost studiată ca model clinic pentru condiţiile urticariene, luând în considerare faptul că fiziopatologia lor este similară, indiferent de etiologie, şi deoarece pacienţii cronici pot fi recrutaţi prospectiv mai uşor. Deoarece eliberarea de histamină este un factor determinant pentru toate afecţiunile urticariene, este de aşteptat ca desloratadina să fie eficace în asigurarea ameliorării simptomatice a altor condiţii urticariene, în plus faţă de urticaria cronică idiopatică, aşa cum se menţionează şi în ghidurile clinice. În două studii clinice controlate cu placebo, cu o durată de şase săptămâni, efectuate la pacienţi cu urticarie idiopatică cronică, desloratadina a fost eficace în ameliorarea pruritului şi micşorarea dimensiunii şi a numărului de papule urticariene până la sfârşitul primului interval de administrare a medicamentului. În fiecare dintre studii, efectele de ameliorare au acoperit intervalul de 24 de ore dintre administrări. La fel ca în cazul altor studii cu antihistaminice administrate în tratamentul urticariei idiopatice cronice, puţinii pacienţi care nu au răspuns la terapia cu antihistaminice au fost excluşi. O ameliorare a pruritului de peste 50% s-a observat la 55% dintre pacienţii trataţi cu desloratadină, comparativ cu 19% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo. Tratamentul cu desloratadină a redus semnificativ şi gradul de afectare a somnului şi a activităţilor cotidiene, măsurate pe o scală de la 1 la 4, utilizată pentru evaluarea acestor parametrii variabili. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Absorbţia Concentraţiile plasmatice de desloratadină pot fi decelate în decurs de 30 de minute după administrare. Desloratadina se absoarbe bine, concentraţia plasmatică maximă obţinându-se după aproximativ 3 ore; timpul de înjumătăţire plasmatică terminal este de aproximativ 27 ore. Gradul de acumulare a desloratadinei a depins de timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (aproximativ 27 ore) şi de frecvenţa administrării ca doză unică zilnică. Biodisponibilitatea desloratadinei a fost proporţională cu doza, pentru intervalul de doze cuprins între 5 mg şi 20 mg. Într-o serie de studii farmacocinetice şi clinice, 6% dintre subiecţi au prezentat o concentraţie mai mare de desloratadină. Prevalenţa acestui fenotip de metabolizatori lenţi a fost comparabilă pentru adulţi (6%) şi subiecţii copii cu vârsta între 2 - 11 ani (6%), şi mai mare la subiecţii din rasa neagră (18% la adulţi, 16% la copii), decât la cei din rasa caucaziană (2% la adulţi, 3% la copii) în ambele populaţii. Într-un studiu de farmacocinetică cu doze repetate efectuat la voluntari adulţi sănătoşi cu forma farmaceutică de comprimate, patru subiecţi au fost identificaţi ca metabolizatori lenţi ai desloratadinei. Aceştia au avut o Cmax de aproximativ 3 ori mai mare la aproximativ 7 ore, cu o valoare a timpului de înjumătăţire plasmatică terminal de aproximativ 89 ore. Parametrii farmacocinetici similari au fost observaţi într-un studiu farmacocinetic cu doze multiple efectuat cu forma farmaceutică de sirop la copiii metabolizatori lenţi cu vârsta între 2 - 11 ani, diagnosticaţi cu rinită alergică. Expunerea (ASC) la desloratadină a fost de aproximativ 6 ori mai mare şi Cmax de 3 ori până la 4 ori mai mare la 3-6 ore, cu un timp de înjumătăţire terminal de aproximativ 120 de ore. Expunerea a fost aceeaşi la adulţi şi copiii metabolizatori lenţi când li s-a administrat doze adecvate vârstelor. Profilul general de siguranţă al acestor subiecţi nu a fost diferit de 8 cel al populaţiei generale. Efectele desloratadinei la pacienţii metabolizatori lenţi cu vârsta < 2 ani nu au fost studiate. În studii cu doze unice separate, în care au fost administrate dozele recomandate, pacienţii copii au prezentat valori ale ASC şi Cmax ale desloratadinei, comparabile cu cele observate la adulţii cărora li s-a administrat o doză de 5 mg de desloratadină sirop. Distribuţia Desloratadina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie moderată (83%-87%). Nu există date care să indice o acumulare relevantă clinic a medicamentului, după administrarea zilnică a desloratadinei în doză unică (5 mg până la 20 mg) timp de 14 zile. Într-un studiu cu doză unică, încrucişat, cu desloratadină, s-a constatat bioechivalenţa dintre comprimate şi sirop. Deoarece Desloratadină Sandoz soluţie orală conţine aceeaşi concentraţie de desloratadină, nu a fost solicitat un studiu de bioechivalenţă şi este de aşteptat ca acesta să fie echivalent cu siropul şi comprimatele. Metabolizare Până în prezent nu a fost identificată enzima responsabilă de metabolizarea desloratadinei, şi de aceea, nu pot fi total excluse unele interacţiuni cu alte medicamente. Studiile in vivo au arătat că desloratadina nu inhibă CYP3A4, iar studiile in vitro au arătat că medicamentul nu inhibă CYP2D6 şi nu este nici substrat, nici inhibitor al glicoproteinei P. Eliminare Într-un studiu clinic cu doză unică în care s-a administrat doza de 7,5 mg desloratadină, nu s-a semnalat niciun efect al alimentelor (mic dejun hiperlipidic şi hipercaloric) asupra biodisponibilităţii desloratadinei. În alt studiu, sucul de grepfrut nu a avut efect asupra biodisponibilităţii desloratadinei. Insuficiență renală Farmacocinetica desloratadinei la pacienții cu insuficiență renală cronică (IRC) a fost comparată cu cea a subiecților sănătoși într-un studiu cu o doză unică și un studiu cu doză multiplă. În studiul cu doză unică, expunerea la desloratadină a fost de aproximativ 2 și 2,5 ori mai mare la subiecții cu IRC ușoară până la moderată și respectiv IRC severă decât la subiecții sănătoși. În studiul cu doză multiplă, starea de echilibru a fost atinsă după ziua 11 și comparativ cu subiecții sănătoși expunerea la desloratadină a fost de ~1,5 ori mai mare la subiecții cu IRC ușoară până la moderată și ~2,5 ori mai mare la subiecții cu IRC severă. În ambele studii, modificările expunerii la desloratadină și 3-hidroxidesloratadină (ASC și Cmax) nu au fost relevante din punct de vedere clinic. 5.3 Date preclinice de siguranţă Desloratadina este principalul metabolit activ al loratadinei. Studiile non-clinice realizate cu desloratadină şi loratadină au demonstrat că nu există diferenţe calitative sau cantitative ale profilului de toxicitate între desloratadină şi loratadină la valori comparabile de expunere la desloratadină. Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere și dezvoltării. Lipsa potenţialului carcinogen a fost demonstrată în studii efectuate cu desloratadină şi loratadină. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Sorbitol lichid (necristalizat) (E420) 9 Propilenglicol Acid citric monohidrat Citrat de sodiu Hipromeloză 2910 Sucraloză Edetat disodic Aromă Tutti frutti Apă purificată 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 3 ani. Perioada de valabilitate după prima deschidere a flaconului: 2 luni. Condiții de păstrare după prima deschidere a flaconului: Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare. 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare. Pentru condiţiile de păstrare după prima deschidere a flaconului: vezi punctul 6.3. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Soluţia orală este disponibilă în flacoane din sticlă tip III de culoare brună, închise cu capac din polipropilenă, prevăzute cu sistem de închidere securizat pentru copii (C/R), având în interior aplicaţii multiple din polietilenă, ambalate în cutii de carton. Toate ambalajele sunt prevăzute cu o linguriţă dozatoare CE 0373 marcată pentru doze de 2,5 ml şi 5 ml sau o seringă dozatoare CE 0373 cu un volum de 5 ml, marcată la fiecare 0,5 ml. Mărimea amblajelor: 50, 60, 100, 120 şi 150 ml soluție orală. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. Pentru dozarea soluţiei orale se utilizează lingurița sau seringa (vezi pct. 6.5). Manipularea seringii: După deschiderea flaconului introduceţi vârful seringii în soluţie. Apoi trageţi pistonul în sus spre dumneavoastră până aţi atins doza necesară. Dacă vedeţi bule de aer în seringă, întoarceţi seringa într-o poziţie verticală, cu vârful îndreptat în sus. Aerul se va poziţiona la vârful seringii. Trageţi înapoi pistonul spre dumneavoastră şi apoi împingeţi-l uşor înapoi în seringă pentru a scăpa de bule. Nu vă faceţi griji cu privire la câteva bule mici. Soluţia trebuie înghiţită direct din seringă. 10 După utilizare, închideţi sticla, clătiţi seringa goală cu apă şi lăsaţi seringa să se usuce. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Sandoz Pharmaceuticals S.R.L. Calea Floreasca, nr. 169A Clădirea A, etaj 1, sector 1, 014459 București, România 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 10423/2017/01-06 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data primei autorizări: Mai 2012 Data ultimei reînnoiri a autorizației: Decembrie 2017 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Iulie 2024 11