AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 91/2007/01-31 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Extraneal soluţie pentru dializă peritoneală 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Un litru soluţie pentru dializă peritoneală conţine: icodextrină 75,000 g, clorură de sodiu 5,400 g, lactat (S) de sodiu soluţie 4,500 g, clorură de calciu dihidrat 0,257 g, clorură de magneziu hexahidrat 0,051 g. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie limpede, lipsită practic de particule în suspensie. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Extraneal este recomandat ca terapie substitutivă unică zilnică pentru un singur schimb de glucoză ca parte a terapiei ambulatorii prin dializa peritoneală (DPCA) sau dializa peritoneală automată (DPA) pentru tratamentul insuficienţei renale cronice, în special la pacienţii care au pierdut ultrafiltrarea la soluţiile de glucoză, deoarece poate extinde durata terapiei DPCA la aceşti pacienţi. 4.2. Doze şi mod de administrare Doze: Se recomandă utilizarea Extraneal o singură dată pe zi, în timpul celui mai lung schimb, de obicei în timpul nopţii în DPCA, iar în DPA în timpul zilei.  Tipul de tratament, frecvenţa tratamentului, volumul de schimb, durata menţinerii şi lungimea dializei trebuie iniţiate şi supravegheate de medic. Adulţi Prin administrare intraperitoneală limitată la un singur schimb în fiecare perioadă de 24 de ore, ca parte a unui regim DPCA sau DPA. Volumul de soluţie va fi introdus într-un timp variabil (10-20 minute), în funcţie de toleranţa pacientului. Pentru pacienţii adulţi, cu greutate normală, nu se recomandă administrarea unui volum de soluţie mai mare de 2 l. Pentru pacienţi mai mari (peste 70-75 kg), poate fi utilizat un volum de umplere de 2,5 l. Dacă acest volum produce senzaţie de tensiune abdominală, volumul instilat se va reduce. Timpul de menţinere recomandat este între 6-12 ore în DPCA şi 14-16 ore în DPA. Drenajul lichidului se face pe baza gravitaţiei într-un ritm confortabil pentru bolnav. Vârstnici Ca şi în cazul adulţilor. 1 Copii și adolescenți Siguranța și eficacitatea Extraneal la copii cu vârsta mai mică de 18 ani nu au fost stabilite. Mod de administrare:  Extraneal este destinat numai pentru administrare intraperitoneală. A nu se administra intravenos. Soluţia de dializă peritoneală poate fi încălzită în punga exterioară la o temperatură de 370C pentru a spori confortul pacientului. Totuşi, trebuie folosită doar căldură uscată (de exemplu pernă electrică, placă de încălzire). Soluţiile nu trebuie încălzite în apă sau în cuptorul cu microunde datorită potenţialului de vătămare sau disconfort al pacientului. Trebuie folosită o tehnică aseptică pe toată durata procedurii de dializă peritoneală. A nu se administra dacă soluţia are o culoarea anormală, este tulbure, conţine particule, sunt semne de scurgere, sau dacă sigiliile nu sunt intacte. Lichidul drenat trebuie inspectat pentru prezenţa de fibrină sau aspect tulbure, care pot indica prezenţa unei infecţii sau a unei peritonite aseptice (vezi pct. 4.4). De unică folosinţă      4.3. Contraindicaţii Extraneal nu trebuie administrat la pacienţi cu:       hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1. alergie cunoscută la polimeri derivaţi din amidon (ex. amidon de porumb) / sau icodextrină intoleranţă la maltoză sau izomaltoză boli de depozitare a glicogenului acidoză lactică severă pre-existentă defecte mecanice incorigibile care previn o dializă peritoneală (DP) efectivă sau care cresc riscul de infecţie pierdere manifestă a funcţiei peritoneală sau aderenţe extinse care compromit funcţia peritoneală  4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare  Pacienţii cu diabet zaharat necesită doze suplimentare de insulină pentru controlul glicemiei în timpul dializei peritoneale (DP). La transferul de pe soluţii peritoneale pe bază de glucoză la Extraneal pot fi necesare modificări ale dozelor de insulină. Insulina poate fi administrată intraperitoneal.   Măsurarea glicemiei trebuie realizată printr-o metodă specifică pentru glucoză, pentru a preveni interferenţa cu maltoza. Nu trebuie utilizate metode bazate pe pirolochinolinchinona glucozo- dehidrogenază (PCC GDH) sau pe glucozo-dye-oxidoreductaza. De asemenea, utilizarea unor monitoare de glucoză şi teste strip pe bază de dinucleotidă flavină adenină glucozo- dehidrogenază (GDH-FAD) a rezultat în citiri cu valori fals crescute de glucoză din cauza prezenţei de maltoză. Trebuie contactat producătorul monitorului şi a testului strip pentru a determina dacă prezenţa icodextrinei sau a maltozei produce interferenţă sau citire fals crescută de glucoză. Dacă se folosesc metode bazate pe PCC GDH, GDO sau GDF-FAD, utilizarea de Extraneal poate determina o citire cu valoare fals crescută glucozei, care poate avea ca rezultat administrarea unei cantităţi mai mari de insulină decât este necesar. Administrarea de mai multă insulină decât este necesar a determinat hipoglicemie care a dus la pierderea cunoştiinţei, comă, tulburări neurologice şi deces. În plus, valori ale glicemiei fals crescute datorită interferenţei maltozei pot masca o adevărata hipoglicemie şi pot permite netratarea ei cu consecinţe similare. Citirile fals crescute ale glicemiei pot apărea până la două săptămâni după oprirea tratamentului cu Extraneal (icodextrină) atunci când se utilizează monitoare ale glicemiei şi teste strip pe bază de PCC GDH, GDO sau pe GDH-FAD. Deoarece monitoarele glicemiei pe bază de PCC GDH, GDO sau pe GDH-FAD pot fi utilizate în unităţile medicale este important ca personalul medical care este răspunzător de pacienţii ce 2      urmează tratamentul de dializă peritoneală cu Extraneal (icodextrină) să citească cu atenţie informaţiile despre produs ale sistemelor de testare a glicemiei, inclusiv ale testelor strip, pentru a determina dacă sistemul este corespunzător pentru a fi folosit cu Extraneal (icodextrină). Pentru a evita administrarea necorespunzătoare de insulină, instruiţi pacienţii să anunţe personalul medical despre această interacţiune ori de câte ori sunt internaţi în spital. Dializa peritoneală trebuie efectuată cu prudenţă la pacienţii cu: 1) afectări abdominale, inclusiv întreruperea membranei peritoneale şi a diafragmei prin operaţie chirurgicală, anomalii congenitale sau traumă nevindecată complet, tumori abdominale, infecţii ale peretelui abdominal, hernii, fistulă fecală, colostomie sau iliostomie, episoade frecvente de diverticulită, boli intestinale inflamatorii sau ischemice, rinichi mari polichistici, sau alte afecţiuni care compromit integritatea peretelui abdominal, suprafeţei abdominale sau a cavităţii abdominale; şi 2) alte stări incluzând grefă aortică recentă şi boală pulmonară severă. Scleroza peritoneală încapsulată (SPÎ) este considerată a fi o complicaţie cunoscută, rară, a tratamentului de dializă peritoneală. SPÎ a fost raportată la pacienţii care utilizează soluţii de dializă peritoneală, inclusiv la câţiva pacienţi care utilizează Extraneal ca parte a terapiei DP. Rar, cazuri letale au fost raportate în cazul utilizării Extraneal. Pacienţii cu afecţiuni despre care se ştie să crească riscul de acidoză lactică [de exemplu hipotensiune arterială severă sau sepsis care pot fi asociate cu insuficienţă renală acută, tulburări de metabolism congenitale, tratamentul cu medicamente ca metformina şi inhibitori de revers transcriptază a nucleozidelor/nucleotidelor (NRTI)] trebuie monitorizaţi pentru apariţia acidozei lactice înainte de începerea tratamentului şi în timpul tratamentului cu soluţii de dializă peritoneală pe bază de lactat. La prescrierea unei soluţii trebuie avută grijă la potenţialele interacţiuni între tratamentul de dializă şi tratamentele pentru alte afecţiuni concurente. Nivelul potasiului seric trebuie monitorizat cu atenţie la pacienţii trataţi cu glicozide cardiace. Reacţiile peritoneale, incluzând durerea abdominală, fluidul tulbure cu sau fără bacterii (peritonita aseptică) au fost asociate cu Extraneal (vezi pct. 4.8). În cazul reacţiilor peritoneale, pacientul trebuie să păstreze punga cu fluid drenat cu icodextrină împreuna cu numărul seriei şi trebuie să contacteze echipa medicală pentru analizarea lichidului drenat. Lichidul drenat trebuie inspectat pentru prezenţa de fibrină sau conţinut tulbure, ce pot indica prezenţa infecţiei sau peritonitei aseptice. Pacienţii trebuie îndemnaţi să contacteze medicul la apariţia acestor fenomene, caz în care trebuie prelevate şi probe microbiologice. Iniţierea terapiei antibiotice este o decizie clinică ce se ia pe baza suspicionării sau nu a infecţiei. La excluderea altor motive pentru apariţia unui lichid drenat tulbure, Extraneal trebuie oprit iar rezultatul acestei acţiuni trebuie evaluat. Dacă Extraneal se opreşte şi în consecinţă lichidul devine limpede, Extraneal nu trebuie reintrodus decât sub strictă supraveghere. Dacă la aceasta probă lichidul devine din nou tulbure, Extraneal nu mai trebuie prescris. Trebuie iniţiată o terapie prin dializă peritoneală alternativă, iar pacientul trebuie atent monitorizat. La apariţia peritonitei, alegerea tipului şi a dozei de antibiotic trebuie bazată pe rezultatele analizelor de identificare şi sensibilitate a microorganismelor izolate, ori de câte ori este posibil. Înainte de identificarea microorganismelor implicate, pot fi indicate antibiotice cu spectru larg. Rar, au fost raportate reacţii severe de hipersensibilitate la Extraneal, precum necroliză epidermică toxică, angioedem, eritem multiform şi vasculită. De asemenea pot să apară reacții anafilactice și anafilactoide. La apariția oricăror semne sau simptome ale unei reacții suspectate de hipersensibilitate, opriți administrarea și drenați soluția din cavitatea peritoneală. Trebuie instituite contramăsuri terapeutice adecvate. 3          Extraneal nu este recomandat la copii sau pacienţi cu insuficienţă renală acută. În timpul dializei peritoneale se pot produce pierderi de proteine, aminoacizi, vitamine hidrosolubile şi medicamente, necesitând tratament de substituţie. Pacienţii trebuie să fie atent monitorizaţi pentru a se evita hiperhidratarea sau deshidratarea. Ultrafiltrarea crescută, mai ales la vârstnici poate duce la deshidratare, cu consecinţa hipotensiunii şi a posibilelor simptome neurologice. Trebuie urmărită balanţa hidrică şi se va monitoriza greutatea corporală a pacientului. Supraumplerea cu un volum de Extraneal în cavitatea peritoneală poate determina distensie abdominală, senzaţie de plin şi/sau respiraţie dificilă. Tratamentul supraumplerii cu Extraneal constă în eliberarea Extraneal din cavitatea peritoneală prin drenajul volumului de Extraneal conţinut în cavitatea peritoneală. Ca şi alte soluţii de dializă peritoneală, icodextrina trebuie folosită cu prudenţă, după evaluarea atentă a raportului risc/beneficiu, la pacienţii a căror stare împiedică o nutriţie normală, cu disfuncţii respiratorii sau cu carenţă de potasiu. Se recomandă monitorizarea periodică a biochimiei sanguine şi testelor hematologice, precum şi osmolalitatea plasmatică, inclusiv magneziul şi bicarbonatul. Dacă valoarea magneziului seric este scăzută, pot fi utilizate suplimente cu magneziu pe cale orală sau soluţii de dializă peritoneală care au o concentraţie mai ridicată de magneziu. La anumiţi pacienţi s-a observat o reducere a concentraţiei plasmatice a sodiului şi potasiului. Cu toate că aceste scăderi au fost considerate nesemnificative clinic, se recomandă monitorizarea regulată a electrolitemiei. Scăderea amilazemiei a fost identificată în mod obişnuit la pacienţii trataţi cronic prin DP. Scăderea respectivă nu a fost raportată ca însoţită de vreun efect secundar. Totuşi, nu se cunoaşte dacă un nivel subnormal al amilazei ar putea masca creşterea amilazemiei, ca în pancreatita acută. Creşterea fosfatazei alcaline cu aproximativ 20UI/l a fost observată în studiile clinice. Au existat cazuri izolate în care creşterea fosfatazei alcaline s-a asociat cu nivele crescute de TGO. Extraneal nu este recomandat la copii și adolescenți. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Nu au fost efectuate studii de interacţiuni medicamentoase pentru Extraneal. Totuşi concentraţiile plasmatice ale unor medicamente pot fi modificate/reduse prin dializă; în acest caz se va institui terapia de corecţie. Măsurarea glicemiei trebuie făcută printr-o metodă specifică pentru glucoză pentru a preveni interferenţa cu maltoza. Nu trebuie utilizate metode bazate pe pirolochinolinchinona glucozo-dehidrogenază (PCC GDH) sau glucozo-dye-oxidoreductaza pentru măsurarea glucozei. De asemenea, utilizarea unor monitoare de glucoză şi teste strip pe bază de dinucleotidă flavină adenină glucozo-dehidrogenază (GDH-FAD) a rezultat în citiri cu valori fals crescute de glucoză din cauza prezenţei de maltoză (vezi pct. 4.4). 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina 4 Nu există, sau există o cantitate limitată de date din utilizarea Extraneal la femeile gravide. Studiile pe animale sunt insuficiente cu privire la toxicitatea pentru reproducere (vezi pct. 5.3). Extraneal nu este recomandat în timpul sarcinii şi pentru femeile fertile care nu utilizează contracepţie. Alăptarea Nu se cunoaşte dacă metaboliţii Extraneal sunt excretaţi în laptele matern. Nu poate fi exclus riscul pentru nou ăscuţi/sugari. Trebuie decis dacă să se întrerupă alăptarea la sân sau să se întrerupă/oprească tratamentul cu Extraneal, considerând beneficiile alăptării la sân pentru copil şi beneficiul terapiei pentru mamă. Fertilitatea Nu există date clinice cu privire la fertilitate. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Pacienţii cu boală renală terminală care urmează tratamentul de dializă peritoneală pot avea reacţii adverse care pot afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. 4.8 Reacţii adverse Reacţiile adverse ce au apărut la pacienţii trataţi cu Extraneal în studiile clinice şi din experienţa de după punerea pe piaţă sunt enumerate mai jos. Reacţiile cutanate asociate cu Extraneal, inclusiv erupţii şi prurit, sunt în general uşoare sau moderate. Ocazional, erupţiile au fost asociate cu descuamare. În eventualitatea apariţiei acestei situaţii şi în funcţie de severitate, tratamentul cu Extraneal trebuie oprit, cel puţin temporar. Reacţiile adverse listate la acest punct sunt prezentate ca rezultat al convenţiei recomandate privind frecvenţa: Foarte frecvente (≥1/10), Frecvente (≥1/100 şi <1/10), Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), Rare (≥1/10000 şi <1/1000), Foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Baza de date MedDRA pe aparate, sisteme şi organe Infecţii şi infestări Tulburări hematologice limfatice şi ale sistemului Tulburări imunitar Tulburări metabolice şi de nutriţie Reacţii adverse Termen preferenţial/termen nivel înalt Sindrom gripal Furuncul Anemie Leucocitoză Eozinofilie Trombocitopenie Leucopenie Hipersensibilitate** Vasculită Deshidratare Hipovolemie Hipoglicemie Hiponatremie Hiperglicemie Hipervolemie Anorexie Hipocloremie Hipomagneziemie Hipoproteinemie Şoc hipoglicemic Dezechilibrul liclidelor 5 Frecvenţă Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Frecvent Frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Tulburări psihice Tulburări nervos ale sistemului Tulburări oculare Tulburări vestibulare Tulburări cardiace acustice şi Tulburări vasculare Tulburări toracice şi mediastinale respiratorii, Tulburări gastro-intestinale Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Ideaţie anormală Anxietate Nervozitate Ameţeli Cefalee Hiperkinezie Parestezie Ageuzie Comă hipoglicemică Senzaţie de arsură Vedere înceţoşată Tinitus Tulburare cardiacă Tahicardie Hipertensiune arterială Hipotensiune arterială Hipotensiune ortostatică Edem pulmonar Dispnee Tuse Sughiţ Bronhospasm Algie abdominală Ileus Peritonită Efluent peritoneal sangvinolent Diaree Ulcer gastric Gastrită Vomă Constipaţie Dispepsie Greaţă Xerostomie Flatulenţă Ascită Hernie inghinală Disconfort abdominal Prurit Erupţii cutanate macular, papular, eritematos) Exfolierea pielii Urticarie Dermatită buloasă Psoriazis Ulceraţie cutanată Eczemă Afectare a unghiilor Piele uscată Decolorarea pielii Necroliză toxică a pielii Eritem multiform Angioedem Urticare generalizată Erupţie cutanată toxică tranzitorii 6 Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Frecvent Frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Frecvent Frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Cu frecvenţă necunoscută Frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Frecvent Frecvent Frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută (inclusiv Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Tulburări renale şi ale căilor urinare Tulburări generale locului nivelul administrare la de şi Investigaţii diagnostice Edem periorbital Dermatită (inclusiv alergică şi de contact) Eritem Flictene Algie osoasă Spasme musculare Mialgie Algie cervicală Artralgie Durere de spate Algie musculo-scheletică Algie renală Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Mai puţin frecvent Astenie Edem periferic Algie toracică Edem facial Edem Durere Pirexie Frisoane Stare de rău Eritem la locul cateterului Inflamare la locul cateterului Reacţie asociată infuziei (include durere la locul de locul de instilare) Alanin aminotransferaza serică crescută Aspartat aminotransferaza serică crescută Fosfataza alcalină serică crescută Test funcţional hepatic anormal Greutate scăzută Greutate crescută Interacţiune cu dispozitiv* infuzie, durere la Frecvent Frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Cu frecvenţă necunoscută Mai putin frecvent Mai putin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Mai puţin frecvent Cu frecvenţă necunoscută şi de intoxicaţii legate Leziuni, complicaţii procedurile utilizate * Icodextrina interferează cu dispozitive de măsurare a glicemiei (vezi pct. 4.4) ** Reacţii de tip hipersensibilitate au fost raportate la pacienţi care utilizează Extraneal, inclusiv bronhospasm, hipotensiune, erupţii cutanate, prurit şi urticare. Alte reacţii adverse asociate procedurii de dializă peritoneală: peritonită fungică, peritonită bacteriană, infecţie la locul cateterului, infecţie asociată cateterului şi complicaţii asociate cateterului. Ultrafiltrarea crescută, în special la pacienţii vârstnici poate determina deshidratare, rezultând hipotensiune arterială, ameţeli şi posibil, simptome neurologice (vezi pct. 4.4). Episoade hipoglicemice la pacienţii diabetici (vezi pct. 4.4). Creşterea concentraţiei plasmatice a fosfatazei alcaline (vezi pct. 4.4) şi tulburări ale electroliţilor (de exemplu hipokaliemie, hipocalcemie şi hipercalcemie). Reacţii peritoneale, inclusiv durere abdominală, lichid tulbure cu sau fără bacterii, peritonită aseptică (vezi pct. 4.4). Oboseala a fost des raportată spontan şi în literatură ca o reacţie adversă asociată procedurii. Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro. 7 4.9 Supradozaj Nu se cunosc efectele supradozării. Totuşi, administrarea continuă a mai mult de o pungă Extraneal în 24 ore poate creşte concentraţiile plasmatice ale metaboliţilor glucidelor şi a maltozei. Efectele acestor creşteri nu se cunosc, dar poate să apară o creştere a osmolarităţii plasmei. Tratamentul acestor tulburări poate fi realizat prin dializă peritoneală fără icodextrină sau hemodializă. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: produse pentru dializă peritoneală, soluţii izotone. Codul ATC: B05DA Icodextrina este un polimer de glucoză derivat din amidon care acţionează ca agent osmotic administrat intraperitoneal în dializa peritoneală continuă ambulatorie. Soluţia de concentraţie 7,5% este aproximativ izotonă, dar produce ultrafiltrare pentru o perioadă de peste 12 ore în DPCA. Comparativ cu soluţiile hiperosmolare de glucoză, Extraneal nu produce o supraîncarcare calorică. Atunci când produsul este utilizat în DPCA, volumul ultrafiltratului realizat este comparabil cu cel produs de o soluţie de glucoză 3,86%. Glicemia şi concentraţia plasmatică a insulinei nu se modifică. Ultrafiltrarea este menţinută în timpul episoadelor de peritonită. Posologia recomandată este limitată la un singur schimb în fiecare perioada de 24 de ore, ca parte a regimului DPCA sau DPA. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Concentraţia plasmatică constantă a polimerului carbohidrat este atinsă după 7-10 zile, atunci când se utilizează zilnic pentru dializa nocturnă. Polimerul este hidrolizat de amilază în fragmente mai mici care sunt epurate prin dializă peritoneală. Concentraţia plasmatică constantă de 1,8 mg/ml a fost măsurată pentru oligomeri de unităţi de glucoză mai mari de 9 (G9); concentraţia plasmatică a maltozei (G2) creşte la 1,1 mg/ml fără să se producă modificări semnificative ale osmolarităţii. Când se utilizează în timpul zilei în schimbul lung de zi în DPA, concentraţia plasmatică a maltozei este de 1,4 mg/ml, fără modificări semnificative ale osmolarităţii. Efectele pe termen lung ale acestor concentraţii plasmatice crescute de maltoză şi polimeri de glucoză nu se cunosc, dar nu se presupune că ar fi nocive. 5.3 Date preclinice de siguranţă Toxicitatea acută Studiile de toxicitate acută în administrarea intravenoasă şi intraperitoneală la şoarece şi şobolan, au demonstrat că nu există efecte toxice la doze de până la 2000 mg/kg. Toxicitatea subcronică Administrarea intraperitoneală de 2 ori pe zi a unei soluţii de icodextrină 20% timp de 28 zile la şobolan şi câine, nu a evidenţiat afectarea organelor ţintă sau toxicitate tisulară. Efectul principal a fost asupra dinamicii balanţei hidrice. Potenţial mutagen şi carcinogen Studiile de mutagenitate in vitro şi in vivo au fost negative. Studiile de carcinogenitate nu sunt posibile, dar este puţin probabilă apariţia unor astfel de reacţii adverse, dată fiind structura chimică a moleculei, lipsa efectului farmacologic, lipsa toxicităţii de organ şi rezultatele negative în studiile de mutagenitate. Toxicitatea asupra funcţiei de reproducere Un studiu de toxicitate asupra funcţiei de reproducere la şobolani nu a demonstrat efecte asupra fertilităţii sau dezvoltării embriofetale. 8 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor: Hidroxid de sodiu, acid clorhidric, apă pentru preparate injectabile. 6.2 Incompatibilităţi Nu se cunosc. Înainte de administrarea combinată, trebuie verificată compatibilitatea medicamentoasă. În plus, trebuie luate în considerare pH-ul şi sărurile soluţiei. 6.3 Perioada de valabilitate 2 ani. 1 an (doar pentru medicamentele fabricate de Baxter Corporation, Canada şi Baxter Healthcare Corporation, Statele Unite ale Americii). A se utiliza imediat după deschiderea ambalajului. 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare A nu se păstra la temperaturi sub 40C. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Cutie cu 6 pungi simple Sy II a 1500 ml, cu conector luer Cutie cu 6 pungi simple Sy III a 1500 ml, cu conector spike Cutie cu 6 pungi duble Sy II a 1500 ml, cu conector luer Cutie cu 6 pungi duble Sy III a 1500 ml, cu conector spike Cutie cu 6 pungi duble a 1500 ml, cu conector lineo Cutie cu 5 pungi simple Sy II a 2000 ml, cu conector luer Cutie cu 5 pungi simple Sy III a 2000 ml, cu conector spike Cutie cu 5 pungi duble Sy II a 2000 ml, cu conector luer Cutie cu 5 pungi duble Sy III a 2000 ml, cu conector spike Cutie cu 5 pungi duble a 2000 ml, cu conector lineo Cutie cu 4 pungi simple Sy II a 2500 ml, cu conector luer Cutie cu 4 pungi simple Sy III a 2500 ml, cu conector spike Cutie cu 4 pungi duble Sy II a 2500 ml, cu conector luer Cutie cu 4 pungi duble Sy III a 2500 ml, cu conector spike Cutie cu 4 pungi duble a 2500 ml, cu conector lineo Cutie cu 8 pungi simple Sy II a 1500 ml, cu conector luer Cutie cu 8 pungi simple Sy III a 1500 ml, cu conector spike Cutie cu 8 pungi duble Sy II a 1500 ml, cu conector luer Cutie cu 8 pungi duble Sy III a 1500 ml, cu conector spike Cutie cu 8 pungi simple Sy II a 2000 ml, cu conector luer Cutie cu 8 pungi simple Sy III a 2000 ml, cu conector spike Cutie cu 8 pungi duble Sy II a 2000 ml, cu conector luer Cutie cu 8 pungi duble Sy III a 2000 ml, cu conector spike Cutie cu 6 pungi simple Sy II a 2000 ml, cu conector luer Cutie cu 6 pungi simple Sy III a 2000 ml, cu conector spike Cutie cu 6 pungi duble Sy II a 2000 ml, cu conector luer Cutie cu 6 pungi duble Sy III a 2000 ml, cu conector spike Cutie cu 5 pungi simple Sy II a 2500 ml, cu conector luer Cutie cu 5 pungi simple Sy III a 2500 ml, cu conector spike Cutie cu 5 pungi duble Sy II a 2500 ml, cu conector luer Cutie cu 5 pungi duble Sy III a 2500 ml, cu conector spike 9 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor Pentru detalii, a se vedea pct. 4.2 Mai multe antibiotice ca vancomicina, cefazolinul, ampicilina/flucloxacilina, ceftazidim, gentamicina, amfotericina şi insulina nu au demonstrat incompatibilităţi cu Extraneal. Totuşi aminoglicozidele nu trebuie amestecate cu penicilinele datorită incompatibilităţii chimice. Produsul trebuie să fie folosit imediat după orice adăugare medicamentoasă. Aruncaţi orice cantitate de soluţie rămasă nefolosită. 7. DEŢINATORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ BAXTER HEALTHCARE S.R.L. Calea 13 Septembrie, nr.90 Camera 6.15 - 6.16, etaj 6, sector 5, București, România 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 91/2007/01-31 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Reautorizare: Aprilie 2007 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Februarie, 2019 10