AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 15861/2025/01-02-03-04-05 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Beclometazonă /Formoterol Stada 100/6 micrograme pe doză, soluţie de inhalat presurizată 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare doză contorizată (eliberată din inhalator) conţine: dipropionat de beclometazonă 100 micrograme şi fumarat de formoterol dihidrat 6 micrograme. Aceasta este echivalentă cu o doză administrată (eliberată din piesa bucală) conţinând dipropionat de beclometazonă 84,6 micrograme şi fumarat de formoterol dihidrat 5,0 micrograme. Excipient cu efect cunoscut: Acest medicament conţine alcool (etanol anhidru) 7 mg per doză (eliberată din inhalator). Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie de inhalat presurizată. Flaconul conține o soluţie incoloră până la uşor gălbuie. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Beclometazonă/Formoterol Stada este indicat la adulți. Astm bronşic Beclometazonă/Formoterol Stada este indicat în tratamentul de fond al astmului bronşic, atunci când utilizarea unei combinaţii (corticosteroid cu administrare inhalatorie şi agonist beta2-adrenergic cu durată lungă de acţiune) este adecvată la: - pacienţi care nu sunt controlaţi în mod adecvat cu corticosteroizi cu administrare inhalatorie şi cu agonişti beta2-adrenergici cu durată scurtă de acţiune cu administrare inhalatorie utilizați “la nevoie” sau - pacienţi care sunt deja controlaţi adecvat prin utilizarea atât a corticosteroizilor cu administrare inhalatorie, cât şi a agoniştilor beta2-adrenergici cu administrare inhalatorie cu durată lungă de acţiune. Bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) Tratamentul simptomatic al pacienților cu BPOC severă (VEMS < 50 % din valoarea normală estimată) și antecedente de exacerbări repetate, care prezintă simptome semnificative, în pofida terapiei cu bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Astm bronşic Beclometazonă/Formoterol Stada nu este indicat ca tratament de primă intenţie în astmul bronşic. 1 Dozele substanţelor active din compoziția Beclometazonă/Formoterol Stada se stabilesc pentru fiecare persoană în parte şi trebuie ajustate în funcţie de severitatea afecţiunii. Acest lucru trebuie luat în considerare nu numai atunci când se iniţiază tratamentul cu medicamente care conțin o combinaţie, dar şi atunci când este ajustată doza. În cazul în care un pacient necesită o altă combinaţie a dozelor, diferită de cea disponibilă în inhalator, trebuie să i se prescrie doze adecvate de beta2-agonişti şi/sau corticosteroizi în inhalatoare separate. Dipropionatul de beclometazonă din compoziția Beclometazonă/Formoterol Stada este caracterizat prin distribuţia particulelor extrafine, care determină un efect mai puternic decât formulările cu dipropionat de beclometazonă cu distribuţie de particule non-extrafine (100 micrograme dipropionat de beclometazonă extrafină din compoziția Beclometazonă/Formoterol Stada echivalează cu 250 micrograme dipropionat de beclometazonă dintr-o formulare non-extrafină). Prin urmare, doza zilnică totală de dipropionat de beclometazonă administrată prin utilizarea Beclometazonă/Formoterol Stada trebuie să fie mai mică decât doza zilnică de dipropionat de beclometazonă administrată prin utilizarea unei formulări non-extrafine cu dipropionat de beclometazonă. Acest lucru trebuie luat în considerare în momentul în care la un pacient se trece de la administrarea unei formulări non-extrafine cu dipropionat de beclometazonă la Beclometazonă/Formoterol Stada; doza de dipropionat de beclometazonă trebuie să fie mai mică şi va trebui ajustată, în funcţie de nevoile individuale ale pacienţilor. Există două abordări terapeutice: A. Terapia de întreţinere: Beclometazonă/Formoterol Stada se administrează în mod regulat, ca tratament de întreţinere, care se poate asocia, la nevoie cu un bronhodilatator cu acţiune rapidă, utilizat separat. B. Terapia de întreţinere şi de ameliorare a simptomelor: Beclometazonă/Formoterol Stada se administrează în mod regulat, ca tratament de întreţinere, şi, la nevoie, pentru controlul simptomelor de astm bronşic. A. Terapia de întreţinere Pacienţii trebuie sfătuiţi să aibă mereu la îndemână un bronhodilatator cu acţiune rapidă, pentru a-l utiliza în situaţiile de urgenţă. Dozele recomandate pentru adulţi cu vârsta de 18 ani şi peste: Unul sau două pufuri, de două ori pe zi. Doza maximă zilnică este de 4 pufuri. B. Terapia de întreţinere şi de ameliorare a simptomelor Pacienţii utilizează o doză zilnică de întreţinere de Beclometazonă/Formoterol Stada şi în plus, utilizează Beclometazonă/Formoterol Stada la nevoie, în funcţie de simptomele de astm bronşic. Pacienţii trebuie sfătuiţi să aibă mereu la îndemână Beclometazonă/Formoterol Stada pentru a-l utiliza în situaţiile de urgenţă. Terapia de întreţinere şi de ameliorare a simptomelor cu Beclometazonă/Formoterol Stada trebuie luată în considerare, în special, în cazul pacienţilor cu: • astm bronşic care nu poate fi controlat în mod adecvat şi care necesită frecvent medicaţie de urgenţă • antecedente de exacerbări ale astmului bronşic, care au necesitat intervenţie medicală. Este necesară monitorizarea atentă a reacţiilor adverse dependente de doză la pacienţii care utilizează un număr mare de doze inhalatorii de Beclometazonă/Formoterol Stada, la nevoie. Dozele recomandate pentru adulţi cu vârsta de 18 ani şi peste: Doza de întreţinere recomandată este de 1 puf de două ori pe zi (un puf dimineaţa şi un puf seara). Pacientul trebuie să îşi administreze 1 puf suplimentar, la nevoie, în funcţie de simptomatologie. Dacă simptomele persistă după câteva minute, trebuie administrat încă un puf. Doza maximă zilnică este de 8 pufuri. Pacienţii care necesită utilizarea zilnică frecventă a inhalatorului pentru situații de urgență sunt sfătuiţi 2 să se adreseze neapărat medicului. Trebuie să li se reevalueze astmul bronşic şi trebuie ca terapia lor de întreţinere să fie reconsiderată. Dozele recomandate pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani: Siguranţa şi eficacitatea Beclometazonă/Formoterol Stada la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite încă. Există date privind utilizarea Beclometazonă/Formoterol Stada la copii cu vârsta între 5 și 11 ani şi adolescenţi cu vârsta între 12 şi 17 ani și sunt descrise la pct. 4.8, 5.1 și 5.2, dar nu se poate face o recomandare cu privire la doze. Pacienţii trebuie reevaluaţi periodic de un medic, astfel încât doza de Beclometazonă/Formoterol Stada să rămână optimă şi să fie modificată numai la recomandarea medicului. Doza trebuie stabilită treptat la cea mai mică doză care asigură menţinerea controlului efectiv al simptomelor. Atunci când controlul simptomelor este menţinut cu ajutorul celei mai mici doze recomandate, următorul pas poate include un test de utilizare a unui corticosteroid cu administrare inhalatorie în monoterapie. Pacienţii trebuie sfătuiţi să utilizeze Beclometazonă/Formoterol Stada zilnic, chiar şi atunci când sunt asimptomatici. BPOC Dozele recomandate pentru adulţi cu vârsta de 18 ani şi peste: Două pufuri de două ori pe zi. Grupe speciale de pacienţi Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici. Nu există date privind utilizarea Beclometazonă/Formoterol Stada la pacienţi cu insuficienţă hepatică sau renală (vezi pct. 5.2). Mod de administrare Beclometazonă/Formoterol Stada este pentru utilizare inhalatorie. Pentru a asigura administrarea corectă a medicamentului, pacientului trebuie să i se arate de către un medic sau alt profesionist din domeniul sănătății cum să folosească corect inhalatorul. Utilizarea corectă a inhalatorului presurizat cu doze contorizate este esenţială pentru succesul tratamentului. Pacientul trebuie sfătuit să citească cu atenţie Prospectul cu informații pentru pacient şi să urmeze instrucţiunile de utilizare prezentate în prospect. Inhalatorul Beclometazonă/Formoterol Stada este prevăzut cu un contor de doze pentru recipientele cu 120 de acționări și cu un indicator de doză pentru recipientele cu 180 de acționări, ambele pe spatele dispozitivului de acționare, care arată câte doze au mai rămas. În cazul recipientului cu 120 de doze, de fiecare dată când pacientul apasă recipientul, se eliberează un puf de medicament și contorul numără descrescător cu o unitate. În cazul recipientului cu 180 de doze, de fiecare dată când pacientul apasă recipientul, indicatorul se rotește într-o măsură mică, iar numărul de pufuri rămase este afișat în intervale de 20. Pacienții trebuie sfătuiți să nu scape inhalatorul pe jos, deoarece acest lucru poate duce la declanșarea numărătorii descrescătoare. Testarea inhalatorului Înainte de a utiliza inhalatorul pentru prima dată sau dacă inhalatorul nu a fost folosit timp de 14 zile sau mai mult, pacientul trebuie să elibereze un puf în aer, pentru a se asigura că inhalatorul funcționează în mod corespunzător. După testarea inhalatorului pentru prima dată, contorul/indicatorul ar trebui să indice 120 sau 180. Ori de câte ori este posibil, pacienții trebuie să stea în picioare sau așezați într-o poziție verticală în timpul inhalării. Utilizarea inhalatorului Dacă inhalatorul a fost expus la frig sever, pacienții trebuie să-l încălzească cu mâinile timp de câteva minute înainte de a-l utiliza. Nu trebuie să-l încălzească niciodată prin mijloace artificiale. 1. Pacienţii trebuie să îndepărteze capacul de protecţie de pe piesa bucală şi să verifice dacă piesa 3 bucală este curată, fără praf şi murdărie sau orice alte obiecte străine. 2. Pacienţii trebuie să expire cât mai încet şi mai profund cu putinţă. 3. Pacienţii trebuie să ţină inhalatorul în poziţie verticală, cu corpul acestuia îndreptat în sus şi să strângă buzele în jurul piesei bucale, fără a muşca piesa bucală. 4. În acelaşi timp, pacienţii trebuie să inspire încet şi adânc pe gură. După începerea inspirului, aceştia trebuie să apese partea superioară a inhalatorului pentru eliberarea unui puf. 5. Pacienţii trebuie să își ţină respiraţia cât mai mult timp posibil şi, la final, să scoată din gură piesa bucală şi să expire încet. Pacientul nu trebuie să expire în inhalator. Pentru a inhala încă un puf, pacienţii trebuie să menţină inhalatorul în poziţie verticală timp de aproximativ jumătate de minut, după care se repetă paşii de la 2 până la 5. IMPORTANT: pacienţii nu trebuie să efectueze paşii de la 2 până la 5 foarte repede. După utilizare, pacienţii trebuie să închidă inhalatorul cu capacul protector și să verifice contorul sau indicatorul de doze. Pacienţii trebuie sfătuiţi să ia un inhalator nou atunci când contorul sau indicatorul de doze indică numărul 20. Aceştia trebuie să înceteze folosirea inhalatorului atunci când contorul/indicatorul de doze indică 0, deoarece numărul de pufuri rămase în inhalator este posibil să nu fie suficient pentru a elibera o doză completă, și ar trebui să înceapă să folosească un inhalator nou. În cazul în care s-a eliberat în aer o parte din soluţia presurizată prin partea superioară a inhalatorului sau prin colţurile gurii, administrarea trebuie reluată de la etapa 2. În cazul pacienţilor cu dificultăţi de folosire a mâinii, este mai uşor de ţinut inhalatorul cu ambele mâini. Astfel, partea superioară a inhalatorului va fi ţinută cu ambele arătătoare şi partea inferioară cu degetele mari. Pacienţii trebuie să-şi clătească gura sau să facă gargară cu apă sau să se spele pe dinţi după inhalare (vezi pct. 4.4). Flaconul presurizat conține un lichid sub presiune. Pacienții trebuie sfătuiți să nu îl expună la temperaturi mai mari de 50°C și să nu perforeze recipientul. Curăţarea Pacienţii trebuie sfătuiţi să citească cu atenţie Prospectul cu informații pentru pacient pentru instrucţiuni privind curăţarea. Pentru o curăţare obişnuită a inhalatorului, pacienţii trebuie să îndepărteze capacul protector de pe piesa bucală şi să cureţe interiorul şi exteriorul piesei bucale cu o lavetă uscată. Aceştia nu trebuie să scoată flaconul presurizat din dispozitivul de inhalat și nu trebuie să utilizeze apă sau alte lichide pentru curăţarea piesei bucale. Pacienţii care au dificultăţi în a sincroniza acționarea aerosolilor cu inspirul pot să utilizeze un dispozitiv de distanțare AeroChamber Plus. Aceştia trebuie sfătuiți de medicul lor, de farmacist sau de asistenta medicală cu privire la utilizarea și îngrijirea adecvată a inhalatorului și a dispozitivului de distanțare, iar tehnica acestora trebuie verificată, pentru a se asigura eliberarea optimă a substanței active inhalate în plămâni. La pacienţii care utilizează AeroChamber Plus aceasta se poate realiza printr-un inspir continuu, lent şi profund prin dispozitivul de distanțare, fără nici un decalaj între apăsare şi inhalare. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Beclometazonă/Formoterol Stada trebuie utilizat cu precauţie (care poate include şi monitorizare) la 4 pacienţii cu aritmii cardiace, în special bloc atrioventricular de gradul trei şi tahiaritmii (bătăi cardiace accelerate şi/sau neregulate), stenoză aortică subvalvulară idiopatică, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, boală cardiacă severă, în special infarct miocardic acut, boală cardiacă ischemică, insuficienţă cardiacă congestivă, boală vasculară ocluzivă, în special arterioscleroză, hipertensiune arterială şi anevrism. De asemenea, este necesară precauţie în tratamentul pacienţilor care prezintă sau la care se suspectează prelungire a intervalului QTc, fie congenitală sau iatrogenă (QTc > 0,44 secunde). Formoterolul poate induce prelungirea intervalului QTc. De asemenea, este necesară precauţie atunci când Beclometazonă/Formoterol Stada se administrează la pacienţii cu tireotoxicoză, diabet zaharat, feocromocitom şi hipokaliemie netratată. Hipokaliemia potenţial gravă poate să apară ca urmare a tratamentului cu beta2-agonişti. Se recomandă precauţii speciale în caz de astm bronşic sever, deoarece acest efect poate fi potenţat de hipoxie. Hipokaliemia poate fi potenţată şi de tratamentul concomitent cu alte medicamente care pot induce hipokaliemie, cum sunt derivaţi xantinici, corticosteroizi şi diuretice (vezi pct. 4.5). De asemenea, se recomandă precauţie în caz de astm bronşic instabil, când pot fi utilizate mai multe bronhodilatatoare “de salvare”. În astfel de situaţii se recomandă monitorizarea concentraţiilor serice ale potasiului. Inhalarea formoterolului poate determina creşterea glicemiei. Prin urmare, glicemia trebuie atent monitorizată la pacienţii cu diabet zaharat. În cazul în care este planificată anestezia cu derivaţi halogenaţi, trebuie să se asigure faptul că nu se administrează Beclometazonă/Formoterol Stada cu cel puțin 12 ore înainte de începerea anesteziei, deoarece există riscul apariţiei unor aritmii cardiace. Ca și în cazul tuturor medicamentelor care conțin corticosteroizi cu administrare inhalatorie, Beclometazonă/Formoterol Stada trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu tuberculoză pulmonară activă sau asimptomatică, infecţii fungice sau virale ale căilor respiratorii. Se recomandă ca tratamentul cu Beclometazonă/Formoterol Stada să nu fie întrerupt brusc. În cazul în care pacienţii consideră că tratamentul nu este eficace, trebuie solicitată asistenţă medicală. Utilizarea crescută a bronhodilatatoarelor la nevoie indică agravarea bolii de bază şi impune reevaluarea tratamentului astmului bronşic. Deteriorarea bruscă şi progresivă a controlului astmului bronșic sau BPOC poate pune viaţa pacientului în pericol, iar pacientul trebuie supus unei evaluări medicale urgente. Trebuie avută în vedere necesitatea suplimentării tratamentului cu corticosteroizi, fie pe cale inhalatorie sau orală, sau iniţierea tratamentului antibiotic, în cazul în care se suspectează o infecţie. Pacienţii nu trebuie să înceapă tratamentul cu Beclometazonă/Formoterol Stada în timpul unei perioade de exacerbare a bolii sau dacă au astm bronşic în curs de agravare sau cu deteriorare acută. În timpul tratamentului cu Beclometazonă/Formoterol Stada pot să apară reacţii adverse grave relaționate cu astmul bronşic şi exacerbările acestuia. Pacienţii trebuie rugaţi să continue tratamentul, dar să solicite asistenţă medicală în cazul în care simptomele rămân necontrolate sau se agravează după iniţierea tratamentului cu Beclometazonă/Formoterol Stada. Similar altor tratamente cu medicamente cu administrare inhalatorie, imediat după administrare poate să apară bronhospasm paradoxal, cu accentuarea imediată a wheezingului şi accelerarea respirației. Acestea trebuie tratate imediat cu un bronhodilatator cu acţiune rapidă. Administrarea Beclometazonă/Formoterol Stada trebuie întreruptă imediat, pacientul trebuie evaluat şi, dacă este necesar, se instituie un tratament alternativ. Beclometazonă/Formoterol Stada nu trebuie utilizat ca tratament de primă intenţie pentru astmul bronşic. Pentru tratamentul crizelor de astm bronşic pacienţii trebuie instruiţi să aibă mereu la îndemână bronhodilatatoarele cu durată scurtă de acţiune, fie Beclometazonă/Formoterol Stada (pentru pacienții care utilizează Beclometazonă/Formoterol Stada ca terapie de întreţinere şi de ameliorare a simptomelor) sau un alt bronhodilatator cu durată scurtă de acţiune (pentru pacienții care utilizează 5 Beclometazonă/Formoterol Stada doar ca terapie de întreţinere). Pacienţilor trebuie să li se reamintească să utilizeze Beclometazonă/Formoterol Stada zilnic conform recomandărilor, chiar şi atunci când sunt asimptomatici. Administrarea inhalatorie “de salvare” a Beclometazonă/Formoterol Stada trebuie utilizată ca răspuns la simptomele astmului bronşic, dar nu este destinată utilizării cu regularitate în scop profilactic, de exemplu, înainte de un efort fizic. Pentru aceasta, trebuie luată în considerare utilizarea separată a unui bronhodilatator cu acţiune rapidă. După obţinerea controlului simptomelor de astm bronşic, trebuie să se ia în considerare reducerea treptată a dozei de Beclometazonă/Formoterol Stada. Este importantă evaluarea periodică a pacienţilor pe parcursul reducerii treptate a dozei. Trebuie să se utilizeze cea mai mică doză eficace de Beclometazonă/Formoterol Stada (vezi pct. 4.2). Efecte sistemice ale corticosteroizilor inhalatori pot să apară, în special, când se utilizează doze mari pentru perioade lungi de timp. Aceste efecte sunt mai puţin probabil să apară la administrarea inhalatorie, comparativ cu administrarea orală de corticosteroizi. Posibilele efecte sistemice includ: sindrom Cushing, manifestări de tip Cushing, supresie a glandelor suprarenale, scădere a densităţii minerale osoase, încetinire a creşterii la copii şi adolescenţi, cataractă şi glaucom şi, mai rar, o serie de efecte psihologice sau comportamentale, incluzând hiperactivitate psihomotorie, tulburări de somn, anxietate, depresie sau agresivitate (mai ales la copii). De aceea, este important ca pacientul să fie reevaluat periodic, iar doza de corticosteroid cu administrare inhalatorie să fie redusă la cea mai mică doză la care se menține controlul eficace al astmului bronșic. Datele privind farmacocinetica după administrarea unei doze unice (vezi pct. 5.2) au demonstrat că utilizarea dipropionatului de beclometazonă/formoterol prin intermediul dispozitivului de distanțare AeroChamber Plus®, comparativ cu utilizarea unui dispozitiv de acționare standard, nu creşte expunerea sistemică totală la formoterol şi reduce expunerea sistemică la beclometazonă 17-monopropionat, în timp ce cantitatea de dipropionat de beclometazonă sub formă nemodificată care ajunge de la nivel pulmonar în circulaţia sistemică creşte; cu toate acestea, deoarece expunerea sistemică totală la dipropionatul de beclometazonă şi metaboliţii săi activi nu se modifică, nu există o creştere a riscului de apariţie a efectelor sistemice în cazul utilizării dipropionat de beclometazonă/formoterol cu ajutorul dispozitivului de distanțare menționat. Tratamentul prelungit al pacienților cu doze mari de corticosteroizi administraţi inhalator poate determina supresia glandelor suprarenale şi insuficienţă suprarenaliană acută. Copiii cu vârsta sub 16 ani, care utilizează/inhalează doze de dipropionat de beclometazonă mai mari decât cele recomandate pot fi mai expuşi la acest risc. Situaţiile care pot declanşa o criză suprarenală acută includ traumatismele, intervenţiile chirurgicale, infecţiile sau orice reducere rapidă a dozelor. Simptomele prezentate sunt în mod caracteristic nespecifice şi pot include anorexie, durere abdominală, scădere ponderală, oboseală, cefalee, greaţă, vărsături, hipotensiune arterială, nivel scăzut de conştienţă, hipoglicemie şi crize convulsive. Trebuie luată în considerare administrarea suplimentară a unui corticosteroid sistemic în timpul perioadelor de stres sau intervenţii chirurgicale programate. Trebuie avută grijă atunci când pacienții sunt transferați la tratamentul cu Beclometazonă/Formoterol Stada, în special dacă există orice motiv de a presupune că funcția suprarenală este afectată în urma tratamentului anterior cu corticosteroizi sistemici. Pacienţii transferaţi de la terapia orală la cea inhalatorie cu corticosteroizi pot prezenta în continuare, pentru o perioadă considerabilă de timp, risc de afectare a rezervei corticosuprarenale. Pacienții care au necesitat tratament cu doze mari de corticosteroizi pentru situaţii de urgenţă sau care au urmat tratament îndelungat cu doze mari de corticosteroizi inhalatori, pot prezenta, de asemenea, acest risc. Această posibilitate de afectare reziduală trebuie avută întotdeauna în vedere în situaţii de urgenţă sau programate, pentru care se anticipează că presupun stres şi trebuie luat în considerare tratamentul corespunzător cu corticosteroizi. Gradul insuficienţei suprarenaliene poate necesita solicitarea opiniei unui specialist înaintea procedurilor programate. 6 Pneumonia la pacienții cu BPOC S-a observat o creștere a incidenței pneumoniei, inclusiv a pneumoniei care necesită spitalizare, la pacienții cu BPOC care urmează tratament cu corticosteroizi cu administrare inhalatorie. Există unele dovezi de creștere a riscului de pneumonie odată cu creșterea dozei de steroizi, dar aceasta nu a fost demonstrată în mod clar în toate studiile efectuate. Nu există dovezi clinice concludente de diferențe intra-categorie în ceea ce privește anvergura riscului de pneumonie în rândul medicamentelor care conțin corticosteroizi cu administrare inhalatorie. Medicii trebuie să își păstreze vigilența pentru depistarea posibilei apariții a pneumoniei la pacienții cu BPOC, deoarece caracteristicile clinice ale acestor infecții și simptomele de exacerbare a BPOC se suprapun. Factorii de risc pentru pneumonie la pacienții cu BPOC includ fumatul în prezent, vârsta înaintată, indice de masă corporală (IMC) scăzut și BPOC severă. Beclometazonă/Formoterol Stada conţine 7 mg de alcool (etanol) per fiecare acționare, ceea ce este echivalent cu 0,20 mg/kg per doza rezultată din două acționări. Cantitatea de alcool din acest medicament este echivalentă cu mai puțin de 1 ml de bere sau 1 ml de vin. Cantitatea mică de alcool etilic din acest medicament nu va avea efecte notabile. Pacienţii trebuie sfătuiţi să-şi clătească gura sau să facă gargară cu apă sau să se spele pe dinţi după inhalarea dozei prescrise, pentru a reduce la minim riscul de candidoză orofaringiană. Tulburări de vedere Tulburările de vedere pot apărea în cazul utilizării sistemice și topice a corticosteroizilor. Dacă un pacient prezintă simptome cum sunt vedere încețoșată sau alte tulburări de vedere, trebuie luată în considerare trimiterea sa la un oftalmolog, pentru evaluarea cauzelor posibile, care pot include cataractă, glaucom sau boli rare, cum este corioretinopatia seroasă centrală (CSCR), care au fost raportate după administrarea sistemică și topică de corticosteroizi. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Interacţiuni farmacocinetice Dipropionatul de beclometazonă este metabolizat foarte rapid prin intermediul esterazelor. Beclometazona este mai puțin dependentă de metabolizarea prin intermediul CYP3A decât alți corticosteroizi și, în general, interacțiunile sunt puțin probabile; totuși, nu poate fi exclusă posibilitatea unor efecte sistemice atunci când se utilizează concomitent inhibitori puternici ai CYP3A (de exemplu, ritonavir, cobicistat) și, prin urmare, se recomandă precauție și o monitorizare adecvată atunci cand se utilizează astfel de agenți. Interacţiuni farmacodinamice La pacienţii cu astm bronşic trebuie evitate beta-blocantele (inclusiv picăturile oftalmice). Dacă administrarea beta-blocantelor este necesară, efectul formoterolului va fi redus sau anulat. Pe de altă parte, administrarea concomitentă de medicamente beta-adregenice poate avea efecte aditive şi, prin urmare, este necesară prudenţă atunci când teofilina sau alte medicamente beta-adregenice sunt prescrise concomitent cu formoterol. Tratamentul concomitent cu chinidină, disopiramidă, procainamidă, fenotiazină, antihistaminice, inhibitori ai monoaminooxidazei şi antidepresive triciclice poate prelungi intervalul QTc şi creşte riscul de aritmii ventriculare. În plus, L-dopa, L-tiroxina, oxitocina şi alcoolul etilic pot afecta toleranţa cardiacă la beta2- simpatomimetice. Tratamentul concomitent cu inhibitori ai monoaminooxidazei, inclusiv medicamente cu proprietăţi asemănătoare, cum sunt furazolidon şi procarbazină, poate precipita reacţiile hipertensive. Există un risc crescut de aritmii la pacienţii cărora li administrează concomitent anestezice de tip hidrocarburi halogenate. 7 Tratamentul concomitent cu derivaţi xantinici, steroizi sau diuretice poate potenţa posibilul efect hipokaliemic al beta2-agoniştilor (vezi pct. 4.4). Hipokalemia poate accentua predispoziţia la aritmii cardiace a pacienţilor trataţi cu glicozide digitalice. Beclometazonă/Formoterol Stada conţine o cantitate mică de alcool etilic. Există un potenţial teoretic de interacţiune la pacienţii deosebit de sensibili cărora li se administrează disulfiram sau metronidazol. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Nu există experienţă sau dovezi privind siguranţa propulsorului Norfluran (HFA-134a) în timpul sarcinii sau alăptării la om. Cu toate acestea, studiile privind efectul Norfluranului (HFA-134a) asupra funcției de reproducere și dezvoltării embrio-fetale la animale nu au evidenţiat reacţii adverse relevante clinic. Sarcina Nu există date clinice relevante privind utilizarea Beclometazonă/Formoterol Stada la gravide. Studiile la animale cu dipropionat de beclometazonă şi formoterol în combinaţie au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere în urma expunerii sistemice crescute (vezi pct. 5.3). Din cauza acţiunii tocolitice a medicamentelor beta2-simpatomimetice, trebuie acordată o atenție deosebită înainte de naștere. Nu se recomandă utilizarea formoterolului în timpul sarcinii şi în special în ultima parte a sarcinii sau în timpul travaliului, cu excepţia cazului în care nu există nicio altă alternativă (mai sigură) stabilită. Beclometazonă/Formoterol Stada trebuie utilizat în sarcină numai dacă beneficiul potenţial depăşeşte riscurile posibile. Alăptarea Nu există date clinice relevante privind utilizarea Beclometazonă/Formoterol Stada în timpul alăptării la om. Deşi nu sunt disponibile date din studii la animale, se poate presupune că dipropionatul de beclometazonă se excretă în lapte, similar altor corticosteroizi. Deşi nu se cunoaşte dacă formoterolul se elimină în laptele uman, acesta a fost detectat în laptele mamiferelor. Administrarea Beclometazonă/Formoterol Stada la femeile care alăptează trebuie luată în considerare numai în cazul în care beneficiile anticipate depăşesc riscurile potenţiale. Ținând cont de beneficiul alăptării pentru copil și beneficiul terapiei pentru femeie, trebuie luată o decizie dacă se întrerupe alăptarea sau se întrerupe tratamentul cu Beclometazonă/Formoterol Stada. Fertilitatea Nu există date la om. În studiile efectuate la șobolani, prezența dipropionatului de beclometazonă în doze mari în combinație a fost asociată cu fertilitate redusă la femele și embriotoxicitate (vezi pct. 5.3). 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Beclometazonă/Formoterol Stada nu are nicio influență sau are influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. 4.8 Reacţii adverse Deoarece Beclometazonă/Formoterol Stada conţine dipropionat de beclometazonă şi fumarat de formoterol dihidrat, tipul şi severitatea reacţiilor adverse asociate fiecărei componente pot fi anticipate. Nu s-au înregistrat cazuri de reacţii adverse suplimentare în urma administrării în asociere a celor două componente. Reacțiile adverse asociate cu administrarea de dipropionat de beclometazonă şi formoterol în 8 combinaţie fixă (Beclometazonă/Formoterol Stada) şi ca medicamente administrate individual sunt prezentate mai jos, în clasificarea pe aparate, sisteme și organe. Frecvenţele reacțiilor adverse sunt definite astfel: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1 000 şi <1/100), rare (≥1/10 000 şi <1/1 000), foarte rare (≤1/10 000) şi cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile). Reacţiile adverse frecvente şi mai puţin frecvente sunt obţinute din studiile clinice la pacienții cu astm bronşic și cu BPCO. Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Infecţii şi infestări Tulburări hematologice şi limfatice Tulburări ale sistemului imunitar Tulburări endocrine Tulburări metabolice şi de nutriţie Tulburări psihice Tulburări ale sistemului nervos Reacţia adversă Faringită, candidoză orală, pneumonie* Gripă, infecţie micotică la nivelul cavităţii bucale, candidoză orofaringiană, candidoză esofagiană, candidoză vulvovaginală, gastroenterită, sinuzită, rinită Granulocitopenie Trombocitopenie de Dermatită alergică Reacţii hipersensibilitate, inclusiv eritem, edem la nivelul buzelor, feţei, ochilor şi edem faringian Supresie a funcţiei glandelor suprarenale Hipokaliemie, hiperglicemie Nelinişte Hiperactivitate psihomotorie, tulburări de somn, anxietate, depresie, agresivitate, modificări de comportament (mai ales la copii) Cefalee Tremor, ameţeli Frecvenţa Frecvente Mai puţin frecvente Mai puţin frecvente Foarte rare Mai puţin frecvente Foarte rare Foarte rare Mai puţin frecvente Mai puţin frecvente Cu frecvenţă necunoscută Frecvente Mai puţin frecvente Tulburări oculare Glaucom, cataractă Foarte rare Tulburări acustice şi vestibulare Tulburări cardiace Tulburări vasculare Tulburări respiratorii, Vedere încețoșată (vezi şi pct. 4.4) Otosalpingită Cu frecvenţă necunoscută Mai puţin frecvente Palpitaţii, prelungire a intervalului QT corectat, modificări ale electrocardiogramei, tahicardie, tahiaritmie, fibrilaţie atrială* Extrasistole ventriculare, angină pectorală Hiperemie, hiperemie tranzitorie Disfonie facială Mai puţin frecvente Rare Mai puţin frecvente Frecvente 9 toracice şi mediastinale Tulburări gastro-intestinale Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Tulburări musculoscheletice şi ale ţesutului conjunctiv Tulburări renale şi ale căilor urinare Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Investigaţii diagnostice Tuse, iritaţie tuse productivă, faringiană, crize de astm bronşic Bronhospasm paradoxal Dispnee, exacerbare a astmului bronşic Diaree, xerostomie, dispepsie, disfagie, senzaţie de arsură la nivelul buzelor, greaţă, disgeuzie Prurit, erupţii cutanate tranzitorii, hiperhidroză, urticarie Angioedem Mai puţin frecvente Rare Foarte rare Mai puţin frecvente Mai puţin frecvente Rare Spasme musculare, mialgie Mai puţin frecvente Încetinire a procesului de creştere la copii şi adolescenţi Nefrită Foarte rare Rare Edem periferic Foarte rare creştere Creştere a valorii proteinei C reactive, creştere a numărului de trombocite, a concentraţiei acizilor graşi liberi în plasmă, creştere a insulinemiei, creştere a concentraţiei corpilor cetonici în sânge, scădere a valorii cortizolului în sânge* tensiunii arteriale, Creştere a scădere a tensiunii arteriale Scădere a densităţii osoase Mai puţin frecvente Rare Foarte rare * Un caz de pneumonie non - grav a fost raportat la un pacient tratat cu dipropionat de beclometazonă/formoterol 100/6 într-un studiu clinic pivot efectuat la pacienți cu BPOC. Alte reacții adverse observate la dipropionat de beclometazonă/formoterol 100/6 în studiile clinice efectuate la pacienți cu BPOC au fost reducerea valorii cortizolului în sânge și fibrilație atrială. Similar altor terapii administrate inhalator, este posibil să apară bronhospasm paradoxal (vezi pct. 4.4). Dintre reacţiile adverse observate, cele asociate în mod caracteristic utilizării formoterolului sunt: hipokaliemie, cefalee, tremor, palpitaţii, tuse, spasme musculare şi prelungire a intervalului QTc. Reacţiile adverse asociate în mod caracteristic administrării de dipropionat de beclometazonă sunt: infecţii fungice ale cavităţii bucale, candidoză bucală, disfonie, iritaţie faringiană. Disfonia şi candidoza pot fi ameliorate prin gargară, clătirea gurii cu apă sau prin spălarea dinţilor după utilizarea medicamentului. Candidoza simptomatică poate fi tratată cu ajutorul terapiei topice antimicotice, continuându-se tratamentul cu Beclometazonă/Formoterol Stada. Efectele sistemice ale corticoisteroizilor administraţi inhalator (de exemplu, dipropionat de beclometazonă) pot să apară, în special, în cazul administrării unor doze mari, prescrise pentru perioade lungi de timp; acestea pot include supresie a glandelor suprarenale, scădere a densităţii minerale osoase, încetinire a creşterii la copii şi adolescenţi, cataractă şi glaucom (vezi pct. 4.4). Reacţiile de hipersensibilitate includ erupţii cutanate tranzitorii, urticarie, prurit, eritem, dar poate să 10 apară şi edem la nivelul ochilor, feţei, buzelor şi gâtului. Copii și adolescenți Într-un studiu cu durata de 12 săptămâni efectuat la pacienții adolescenți cu astm bronșic, profilul de siguranță al unui medicament care conține dipropionat de beclometazonă/formoterol nu a fost diferit de cel al monoterapiei cu dipropionat de beclometazonă. O formulare experimentală pentru copii și adolescenți cu dipropionat de beclometazonă și fumarat de formoterol 50/6 micrograme per doză administrată la copii cu astm bronşic cu vârsta cuprinsă între 5- 11 ani, pe o perioadă de tratament de 12 săptămâni, a arătat un profil de siguranță similar cu medicamentele autorizate care conțin formoterol și dipropionat de beclometazonă separat. Cu toate acestea, aceeași formulare pentru copii şi adolescenţi care conține dipropionat de beclometazonă și formoterol fumarat 50/6 micrograme administrată copiilor cu astm bronşic cu vârste cuprinse între 5-11 ani, pe o perioadă de peste 2 săptămâni nu a demonstrat non-inferioritate privind rata de creştere a membrului inferior comparativ cu utilizarea separată de formoterol și dipropionat de beclometazonă. Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro 4.9 Supradozaj Doze cumulate de dipropionat de beclometazonă/formoterol administrate inhalator de până la 12 acționări (total dipropionat de beclometazonă 1200 micrograme, formoterol 72 micrograme) au fost studiate la pacienţii cu astm bronşic. Tratamentele cumulative nu au determinat modificări ale semnelor vitale şi nici nu s-au observat reacţii adverse severe sau grave. Dozele excesive de formoterol pot determina efecte caracteristice agoniştilor beta2-adrenergici: greaţă, vărsături, cefalee, tremor, somnolenţă, palpitaţii, tahicardie, aritmii ventriculare, prelungire a intervalului QTc, acidoză metabolică, hipokaliemie, hiperglicemie. În caz de supradozaj cu formoterol, se recomandă tratament suportiv şi simptomatic. Cazurile grave trebuie spitalizate. Utilizarea blocantelor beta-adregenice cardioselective poate fi luată în considerare, dar numai cu maximă prudenţă, deoarece utilizarea blocantelor beta-adregenice poate determina bronhospasm. Valorile kaliemiei trebuie monitorizate. Inhalarea acută în exces faţă de dozele recomandate de dipropionat de beclometazonă poate determina supresia temporară a funcţiei glandelor suprarenale. În acest caz nu sunt necesare măsuri de urgenţă, deoarece funcţia corticosuprarenală se reface în câteva zile, conform determinărilor cortizolului plasmatic. La aceşti pacienţi tratamentul trebuie continuat utilizând o doză suficientă pentru a controla astmul bronşic. Supradozajul cronic cu dipropionat de beclometazonă administrat inhalator: risc de supresie a funcţiei suprarenale (vezi pct. 4.4.). Este posibil să fie necesară monitorizarea rezervei corticosuprarenalei. Tratamentul trebuie continuat utilizând o doză suficientă pentru a controla astmul bronşic. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 11 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: medicamente pentru tratamentul bolilor obstructive ale căilor respiratorii; adrenergice, inhalatorii, codul ATC: R03AK08. Mecanism de acțiune şi efecte farmacodinamice Beclometazonă/Formoterol Stada conţine dipropionat de beclometazonă şi formoterol. Aceste două substanţe active au moduri de acţiune diferite. Similar altor combinaţii de corticosteroizi inhalatori şi beta2-agonişti, se pot observa efecte aditive în ceea ce priveşte reducerea episoadelor de exacerbare ale astmului bronşic. Dipropionat de beclometazonă Dipropionatul de beclometazonă administrat pe cale inhalatorie în dozele recomandate are acţiune antiinflamatorie de tip glucocorticoid la nivel pulmonar, determinând ameliorarea simptomelor şi reducerea exacerbărilor astmului bronşic, cu un număr mai mic de reacţii adverse comparativ cu administrarea sistemică de corticosteroizi. Formoterol Formoterolul este un agonist beta2-adrenergic selectiv, care determină relaxarea musculaturii netede a bronhiilor la pacienţii cu obstrucţie reversibilă a căilor respiratorii. Efectul bronhodilatator se instalează rapid, în decurs de 1-3 minute de la inhalare şi are o durată de acţiune de 12 ore după o doză unică. ASTM BRONŞIC Eficacitatea clinică a dipropionat de beclometazonă/formoterol în terapia de întreținere În studiile clinice la adulţi, asocierea formoterolului la dipropionatul de beclometazonă a ameliorat simptomele astmului bronşic şi funcţia pulmonară şi a redus numărul exacerbărilor. Într-un studiu clinic cu durata de 24 de săptămâni, efectul dipropionat de beclometazonă/formoterol 100/6 HFA asupra funcţiei pulmonare a fost cel puţin egal cu efectul asocierii de dipropionat de beclometazonă şi formoterol administrate individual şi a depăşit efectul dipropionatului de beclometazonă în monoterapie. Eficacitatea clinică a dipropionatului de beclometazonă/formoterol în terapia de întreținere și de ameliorare a simptomelor Într-un studiu cu grupuri paralele în care au fost incluși 1701 pacienți cu astm bronșic, pe durata a 48 de săptămâni, eficacitatea dipropionat de beclometazonă/formoterol administrat ca terapie de întreținere (1 puf de două ori pe zi) și ca terapie de ameliorare a simptomelor (până la un total de 8 pufuri pe zi) a fost comparată cu dipropionat de beclometazonă/formoterol administrat ca terapie de întreținere (1 puf de două ori pe zi) și salbutamol la nevoie, la pacienții adulți cu astm bronșic moderat sau sever, necontrolat. Rezultatele au arătat că dipropionatul de beclometazonă/formoterol administrat ca terapie de întreținere și ameliorare a simptomelor a prelungit semnificativ perioada până la prima exacerbare severă (*), în comparație cu dipropionat de beclometazonă/formoterol administrat ca terapie de întreținere și salbutamol la nevoie (p < 0,001 pentru ambele populații ITT și PP). Rata exacerbărilor severe pe pacient/an a fost redusă semnificativ în grupul cu terapie de întreținere și ameliorare a simptomelor, comparativ cu grupul cu terapie cu salbutamol: respectiv, 0,1476 comparativ cu 0,2239 (reducere semnificativ statistică p < 0,001). Pacienții din grupul cu terapie cu dipropionat de beclometazonă/formoterol administrat ca terapie de întreținere și ameliorare a simptomelor au obținut o îmbunătățire clinică semnificativă a controlului astmului bronșic. Media administrărilor inhalatorii zilnice ca terapie de ameliorare a simptomelor și proporția pacienților care au utilizat terapia de salvare a scăzut similar în ambele grupuri. 12 Notă*: exacerbările severe au fost definite ca deteriorarea astmului bronșic, având ca rezultat spitalizarea sau tratamentul în departamentul de urgență sau administrarea sistemică de steroizi pentru mai mult de 3 zile. Într-un alt studiu clinic, la pacienții cu astm bronșic la care a fost utilizată metacolină pentru a induce bronhoconstricție, administrarea unei doze unice de dipropionat de beclometazonă/formoterol 100/6 micrograme a avut un efect bronhodilatator rapid și a determinat ameliorarea rapidă a simptomelor de dispnee, similar cu o doză salbutamol 200 μg. Copii şi adolescenţi Într-un studiu cu durata de 12 săptămâni efectuat la pacienții adolescenți cu astm bronşic dipropionatul de beclometazonă/formoterol 100/6 micrograme nu a fost superior monoterapiei cu beclometazonă dipropionat, nici în ceea ce privește parametrii funcției pulmonare (variabilă principală: modificarea FEV de la valoarea inițială dimineața înainte de utilizarea dozei), variabilele secundare de evaluare a eficacității și nici de rezultat clinic. Efectul bronhodilatator al unei doze unice de dipropionat de beclometazonă/formoterol din formularea experimentală pediatrică care conține beclometazonă dipropionat și formoterol 50/6 micrograme per doză, administrată cu Aerochamber Plus la copii cu astm bronșic cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani, a fost evaluat în comparație cu medicamentele coemercializate care conțin beclometazonă dipropionat și formoterol utilizate separat. Non-inferioritatea dipropionat de beclometazonă/formoterol 50/6 față de utilizarea separată a fost demonstrată în termeni de VEMS1 mediu evaluat la 12 ore după administrarea dozei, dimineața, deoarece limita inferioară a intervalului de încredere IÎ 95% a diferenței medii ajustate a fost -0,047 l, mai mare decât limita anticipată de non- inferioritate de - 0,1 l. Administrarea cu Aerochamber Plus de dipropionat de beclometazonă/formoterol din formularea pediatrică 50/6 micrograme per doză la copii cu astm bronșic cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani, pe parcursul a 12 săptămâni de tratament, nu a demonstrat superioritate față de monoterapia cu dipropionat de beclometazonă și nu a arătat non- inferioritate față de utilizarea separată de dipropionat de beclometazonă și formoterol, în ceea ce privește parametrul funcției pulmonare (variabilă primară: modificare a VEMS1 dimineața, înainte de utilizarea dozei). BPOC În 2 studii realizate pe o perioadă de 48 de săptămâni, au fost evaluate efectele asupra funcției plămânilor și asupra ratei de exacerbare (definită ca numărul de cure de corticosteroizi cu administrare orală și/sau cure de antibiotice și/sau spitalizări) la pacienți cu BPOC severă (30%