AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 15883/2025/01-02-03-04 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Beclometazonă/Formoterol Genetic 200 micrograme/6 micrograme pe doză, soluție de inhalat presurizată 2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ Fiecare doză contorizată (eliberată din inhalator) conține: 200 de micrograme de dipropionat de beclometazonă și 6 micrograme de fumarat de formoterol dihidrat, echivalent cu o doză administrată (eliberată din piesa bucală) de 177,7 micrograme de dipropionat de beclometazonă și 5,1 micrograme de fumarat de formoterol dihidrat. Excipient cu efect cunoscut: Acest medicament conține 9 mg de alcool (etanol, anhidru) per doză contorizată (eliberată din inhalator). Pentru lista tuturor excipienților, vezi punctul 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluție de inhalat presurizată Flaconul conține o soluție incoloră până la gălbuie. 4. DATE CLINICE 4.1. Indicații terapeutice Beclometazonă/Formoterol Genetic este recomandat pentru adulți. Beclometazonă/Formoterol Genetic este indicat în tratamentul de fond al astmului bronşic atunci când utilizarea unei combinaţii (glucocorticoid inhalator şi agonist beta-2 adrenergic cu durată lungă de acţiune) este adecvată: − pacienți care nu sunt controlați adecvat cu corticosteroizi inhalatori și beta2-agonist cu acțiune de scurtă durată administrat „la nevoie” sau pacienţi care au răspuns deja corespunzător atât la tratamentul cu glucocorticoid inhalator cât şi la tratamentul cu agonist beta-2 adrenergic cu durată lungă de acţiune. − 4.2. Doze și mod de administrare Doze Beclometazonă Formoterol Genetic nu este destinat ca tratament de primă intenţie în astmul bronşic. Dozele componentelor din Beclometazonă/Formoterol Genetic trebuie stabilite individual și trebuie schema terapeutică trebuie adaptată la severitatea bolii. Acest aspect trebuie luat în considerare nu numai atunci când se inițiază tratamentul cu medicamente în combinaţie, ci și atunci când se ajustează doza. În 1 cazul în care un pacient necesită o altă combinaţie a dozelor, diferită de cea disponibilă în inhalator, trebuie să i se prescrie doze adecvate de beta 2-agonişti şi/sau corticosteroizi, în inhalatoare separate. Dipropionatul de beclometazonă din Beclometazonă/Formoterol Genetic se caracterizează printr-o distribuție extrafină a particulelor, care determină un efect mai puternic decât formulările de dipropionat de beclometazonă cu distribuţie non-extrafină a particulelor (100 micrograme de dipropionat de beclometazonă cu distribuție extrafină din Beclometazonă/Formoterol Genetic sunt echivalente cu 250 de micrograme de dipropionat de beclometazonă într-o formulare cu distribuție non-extrafină). Prin urmare, din dipropionat Beclometazonă/Formoterol Genetic trebuie să fie mai mică decât doza zilnică totală de dipropionat de beclometazonă administrată dintr-o formulare de dipropionat de beclometazonă cu distribuție non- extrafină. beclometazonă administrată zilnică totală doza de de Acest aspect trebuie luat în considerare atunci când un pacient este transferat de la o formulă de dipropionat de beclometazonă cu distribuție non-extrafină la Beclometazonă/Formoterol Genetic; doza de dipropionat de beclometazonă trebuie să fie mai mică și trebuie să fie ajustată la nevoile individuale ale pacienților. Recomandări privind dozele pentru adulți cu vârsta de 18 ani și peste: Două inhalări de două ori pe zi. Doza zilnică maximă este de 4 inhalări. Beclometazonă/Formoterol Genetic 200/6 trebuie utilizat numai ca terapie de întreținere. O concentrație mai mică de (Beclometazonă/Formoterol Genetic 100/6) este disponibilă pentru tratamentul de întreținere și ameliorare a simptomelor. Pacienții trebuie sfătuiți să aibă la dispoziție în permanență bronhodilatatorul lor individual cu durată scurtă de acțiune, pentru utilizare în caz de urgență. Pacienții trebuie evaluați periodic de un medic, astfel încât doza de Beclometazonă/Formoterol Genetic utilizată să rămână optimă și să se modifice numai la recomandarea medicului. Doza trebuie stabilită treptat, la cea mai mică doză care asigură menţinerea controlului efectiv al simptomelor. Atunci când controlul simptomelor este menţinut cu ajutorul celei mai mici doze recomandate, următorul pas poate include un test cu utilizarea doar a unui corticosteroid cu administrare inhalatorie. Beclometazonă/Formoterol Genetic 200/6 nu trebuie utilizat în cazul reducerii treptei terapeutice, dar este disponibilă o concentraţie mai mică de beclometazonă dipropionat în acelaşi dispozitiv (Beclometazonă/Formoterol Genetic 100/6 micrograme). Pacienții trebuie sfătuiți să utilizeze Beclometazonă/Formoterol Genetic în fiecare zi, chiar și atunci când sunt asimptomatici. Grupe speciale de pacienți: Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții vârstnici. Nu există date disponibile pentru utilizarea de Beclometazonă/Formoterol Genetic la pacienții cu insuficiență hepatică sau renală (vezi pct. 5.2). Recomandări privind dozele pentru copiii și adolescenții cu vârsta sub 18 ani: Beclometazonă/Formoterol Genetic 200/6 nu trebuie utilizat la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani. Mod de administrare Pentru administrare inhalatorie. 2 Pentru a asigura administrarea corespunzătoare a medicamentului, pacientului trebuie să i se arate cum să utilizeze corect inhalatorul de către un medic sau de un profesionist în domeniul sănătății. Utilizarea corectă a inhalatorului presurizat cu doze contorizate este esențială pentru succesul tratamentului. Pacientul trebuie sfătuit să citească cu atenție prospectul cu informații pentru pacient și să urmeze instrucțiunile de utilizare prezentate în prospect. Inhalatorul Beclometazonă Formoterol Genetic este prevăzut cu un contor de doze pentru recipientul cu 120 de doze contorizate și cu un indicator de doze pentru recipientul cu 180 de doze contorizate, ambele situate pe partea din spate a dispozitivului de acționare, indicând câte doze au mai rămas. Pentru recipientul cu 120 de doze, de fiecare dată când pacientul apasă recipientul, se eliberează o doză de medicament, iar contorul începe numărătoarea inversă. Pentru recipientul cu 180 de doze, de fiecare dată când pacientul apasă recipientul, indicatorul se rotește puțin și numărul de doze rămase este afișat în tranșe a câte 20. Pacienții trebuie sfătuiți să nu scape pe jos inhalatorul, deoarece acest lucru poate declanșa numărătoarea inversă. Testarea inhalatorului Înainte de prima utilizare a inhalatorului sau dacă acesta nu a fost utilizat timp de 14 zile sau mai mult, pacientul trebuie să elibereze în aer o doză, pentru a se asigura că inhalatorul funcționează corect. După prima testare a inhalatorului, contorul ar trebui să indice 120 sau 180 de doze. Ori de câte ori este posibil, pacienții trebuie să stea în picioare sau să se așeze în poziție verticală atunci când inhalează medicamentul. Utilizarea inhalatorului Dacă inhalatorul a fost expus la temperaturi scăzute severe, pacienții trebuie să îl încălzească între palme timp de câteva minute înainte de a-l utiliza. Nu ar trebui să îl încălzească niciodată prin mijloace artificiale. 1. 2. 3. 4. 5. Pacienții trebuie să îndepărteze capacul de protecție de pe piesa bucală și să verifice dacă aceasta este curată și lipsită de praf și murdărie sau de alte particule străine. Pacienții trebuie să expire cât mai lent și mai profund posibil. Pacienții trebuie să țină recipientul în poziție verticală, cu corpul în sus, și să își plaseze buzele în jurul piesei bucale, fără a mușca din aceasta. În același timp, pacienții trebuie să respire încet și profund pe gură. După începerea inspirului, pacientul trebuie să se apese partea superioară a inhalatorului pentru eliberarea dozei. Pacienții trebuie să își țină respirația cât mai mult timp posibil și, în final, trebuie să scoată inhalatorul din gură și să expire lent. Pacienții nu trebuie să expire în inhalator. Pentru a inhala un al doilea puf, pacienții trebuie să țină inhalatorul în poziție verticală timp de aproximativ jumătate de minut, înainte de a repeta etapele de la 2 la 5. IMPORTANT: pacienții nu trebuie să parcurgă prea repede etapele de la 2 la 5. După utilizare, pacienții trebuie să închidă inhalatorul folosind capacul de protecție și să verifice contorul sau indicatorul de doze. Pacienții trebuie sfătuiți să achiziționeze un inhalator nou atunci când contorul sau indicatorul de doză afișează numărul 20. Aceștia trebuie să înceteze să utilizeze inhalatorul atunci când contorul indică 0, deoarece este posibil ca soluția rămasă în dispozitiv să nu fie suficientă pentru a elibera o doză completă, și trebuie să înceapă să utilizeze un inhalator nou. În cazul în care s-a eliberat în aer o parte din soluţia presurizată prin partea superioară a inhalatorului sau prin colţurile gurii, administrarea trebuie reluată de la etapa 2. 3 În cazul pacienţilor cu dificultăţi de folosire a mâinii, este mai uşor de ţinut inhalatorul cu ambele mâini. Astfel, partea superioară a inhalatorului va fi ţinută cu ambele arătătoare şi partea inferioară cu degetele mari. Pacienții trebuie să își clătească gura sau să facă gargară cu apă sau să se spele pe dinți după inhalare (vezi pct. 4.4). Recipientul conține lichid sub presiune. Pacienții trebuie sfătuiți să nu expună recipientul la temperaturi mai mari de 50 °C și să nu îl perforeze. Curățare Pacienții trebuie sfătuiți să citească cu atenție broșura cu informații pentru pacient pentru instrucțiunile de curățare. Pentru curățarea regulată a inhalatorului, pacienții trebuie să îndepărteze capacul de pe piesa bucală și să șteargă exteriorul și interiorul piesei bucale cu o lavetă uscată. Aceștia nu trebuie să îndepărteze recipientul de la dispozitivul de acționare și nu trebuie să utilizeze apă sau alte lichide pentru a curăța piesa bucală. Pacienții cărora le este dificil să sincronizeze acționarea inhalatorului cu inspirul pot utiliza dispozitivul de distanțare AeroChamber Plus®. Aceștia trebuie instruiți de medicul lor sau de un farmacist sau de o asistentă medicală în ceea ce privește utilizarea corectă și îngrijirea inhalatorului și a dispozitivului de distanțare, iar tehnica lor trebuie verificată, pentru a asigura administrarea optimă a acestui medicament prin inhalare, către plămâni. Acest lucru poate fi realizat de pacienții care utilizează AeroChamber Plus® printr-un inspir continuu, lent şi profund prin dispozitivul de distanțare, fără niciun decalaj între acționare și inhalare. 4.3. Contraindicații Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1. 4.4. Atenționări și precauții speciale pentru utilizare Beclometazonă/Formoterol Genetic trebuie utilizat cu precauție (care poate include monitorizarea) la pacienții cu aritmii cardiace, în special cu bloc atrioventricular de gradul trei și tahiaritmii, stenoză aortică subvalvulară idiopatică, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă severă, hipertensiune arterială severă și anevrism. Se recomandă prudență și în cazul tratamentului pacienților cu prelungire cunoscută sau suspectată a intervalului QTc, congenitală sau indusă de medicamente (QTc > 0,44 secunde). Formoterolul în sine poate induce o prelungire a intervalului QTc. Se impune, de asemenea, prudență atunci când Beclometazonă/Formoterol Genetic este utilizat de pacienții cu tireotoxicoză, diabet zaharat, feocromocitom și hipokaliemie netratată. Tratamentul cu beta2-agonist poate duce la hipokaliemie potențial gravă. Se recomandă precauție sporită în cazul astmului bronșic sever, deoarece acest efect poate fi potențat de hipoxie. Hipokaliemia poate fi intensificată și de tratamentul concomitent cu alte medicamente care pot induce hipokaliemia, cum ar fi derivații xantinici, steroizii și diureticele (vezi pct. 4.5). De asemenea, se recomandă precauție în cazul astmului bronșic instabil, când pot fi utilizate mai multe bronhodilatatoare de „salvare”. Se recomandă monitorizarea concentrației serice de potasiu în astfel de situații. Administrarea inhalatorie de formoterol poate determina o creștere a glicemiei. Prin urmare, la pacienții cu diabet trebuie monitorizată strict glicemia. Dacă este planificată anestezie cu anestezice halogenate, trebuie să se evite administrarea de Beclometazonă/Formoterol Genetic cu cel puțin 12 ore înainte de începerea anesteziei, deoarece există 4 riscul apariției aritmiilor cardiace. Ca în cazul tuturor medicamentelor cu administrare inhalatorie care conțin corticosteroizi, Beclometazonă/Formoterol Genetic trebuie administrat cu prudență la pacienții cu tuberculoză pulmonară activă sau asimptomatică și la cei cu infecții fungice, virale sau de altă etiologie ale căilor respiratorii. Se recomandă să nu se întrerupă brusc tratamentul cu Beclometazonă/Formoterol Genetic. Dacă pacienții consideră că tratamentul este ineficient, trebuie solicitată asistență medicală. Utilizarea frecventă a bronhodilatatoarelor de urgență indică o agravare a afecțiunii preexistente și justifică o reevaluare a terapiei astmului bronșic. Deteriorarea bruscă și progresivă a controlului astmului bronșic poate pune viața în pericol, iar pacientul trebuie supus unei evaluări medicale urgente. Trebuie avută în vedere necesitatea suplimentării tratamentului cu corticosteroizi, pe cale inhalatorie sau orală sau iniţierea tratamentului antibiotic în cazul în care se suspicionează o infecţie. Pacienții nu trebuie să înceapă tratamentul cu Beclometazonă/Formoterol Genetic în timpul unei accentuări a bolii sau în cazul deteriorării controlului sau agravării acute a astmului bronșic. În timpul tratamentului cu Beclometazonă/Formoterol Genetic pot apărea reacții adverse grave legate de astm și exacerbări. Pacienții trebuie rugați să continue tratamentul, dar să solicite sfatul medicului dacă simptomele astmului bronșic rămân incontrolabile sau se agravează după inițierea tratamentului cu Beclometazonă/Formoterol Genetic. Similar altor medicamente administrate pe cale inhalatorie, imediat după administrare poate să apară bronhospasm paradoxal cu accentuarea wheezingului şi accelerarea respirației. Aceste simptome trebuie scurtă durată. Administrarea tratate Beclometazonă/Formoterol Genetic trebuie întreruptă imediat, pacientul trebuie evaluat de medic şi dacă este necesar se instituie un tratament alternativ. cu un bronhodilatator acţiune de imediat cu Beclometazonă/Formoterol Genetic nu trebuie utilizat ca tratament de primă intenție pentru astm bronșic. Pentru tratamentul crizelor de astm, pacienții trebuie sfătuiți să aibă la dispoziție în permanență bronhodilatatorul cu acțiune de scurtă durată. Pacienții trebuie sfătuiți să utilizeze Beclometazonă/Formoterol Genetic în fiecare zi, conform rețetei, chiar și atunci când sunt asimptomatici. Odată ce simptomele astmului sunt controlate, se poate lua în considerare reducerea treptată a dozei de Beclometazonă/Formoterol Genetic. Este importantă reevaluarea regulată a pacienților, pe măsură ce se reduc dozele. Trebuie utilizată cea mai mică doză eficientă de Beclometazonă Formoterol Genetic (este disponibilă o concentrație mai mică de 100/6 pentru Beclometazonă/Formoterol Genetic,vezi și pct. 4.2). Efectele sistemice pot apărea cu orice corticosteroid cu utilizare inhalatorie, în special la doze mari, prescrise pentru perioade lungi de timp. Aceste efecte sunt mult mai puțin probabil să apară în cazul corticosteroizilor cu utilizare inhalatorie, comparativ cu corticosteroizii cu administrare pe cale orală. Printre efectele sistemice posibile se numără: sindrom Cushing, manifestări de tip Cushing, supresie suprarenală, scădere a densității minerale osoase, retard de creștere la copii și adolescenți, cataractă și glaucom și, mai rar, o serie de efecte psihice sau comportamentale, inclusiv hiperactivitate psihomotorie, tulburări de somn, anxietate, depresie sau agresivitate (în special la copii). Prin urmare, este important ca pacientul să fie reevaluat în mod regulat și doza de corticosteroid cu utilizare inhalatorie să fie redusă la cea mai mică doză la care se menține controlul eficient al astmului bronșic. Datele farmacocinetice privind dozele unice (vezi pct. 5.2) au demonstrat că utilizarea de 5 Beclometazonă/Formoterol Genetic prin dispozitivul de distanțare Aerochamber Plus®, comparativ cu utilizarea dispozitivului de acționare standard nu crește expunerea sistemică totală la formoterol și reduce expunerea sistemică la beclometazonă-17-monopropionat, în timp ce se înregistrează o creștere pentru cantitatea de dipropionat de beclometazonă nemodificată care ajunge în circulația sistemică de la nivel pulmonar; cu toate acestea, deoarece expunerea sistemică totală la dipropionatul de beclometazonă plus produsul său activ de metabolizare nu se modifică, nu există un risc crescut de efecte sistemice atunci când se utilizează Beclometazonă/Formoterol Genetic prin dispozitivul de distanțare menționat. Tratamentul prelungit al pacienților, cu doze mari de corticosteroizi cu administrare inhalatorie poate determina supresie suprarenală și criză suprarenală acută. Copiii cu vârsta sub 16 ani care utilizează/inhalează doze mai mari decât cele recomandate de dipropionat de beclometazonă pot fi expuși unui risc deosebit. Situațiile care ar putea declanșa o criză suprarenală acută includ traume, intervenții chirurgicale, infecții sau orice reducere rapidă a dozei. Simptomele prezente sunt de obicei vagi și pot include anorexie, durere abdominală, scădere în greutate, oboseală, cefalee, greață, vărsături, hipotensiune arterială, scădere a nivelului de conștiență, hipoglicemie și crize convulsive. Suplimentarea tratamentului cu corticosteroid sistemic trebuie luată în considerare în perioadele de stres sau în caz de intervenții chirurgicale elective. Se recomandă precauție atunci când pacienții sunt trecuți la terapia cu Beclometazonă/Formoterol Genetic, în special dacă există vreun motiv de îngrijorare că funcția suprarenală este afectată de terapia anterioară cu steroizi sistemici. Pacienții care trec de la corticosteroizi administrați pe cale orală la corticosteroizi administrați pe cale inhalatorie pot prezenta risc de diminuare a rezervei suprarenale, pentru o perioadă considerabilă de timp. Pacienții care au necesitat în trecut tratament de urgență cu doze mari de corticosteroizi sau care au utilizat tratament prelungit cu doze mari de corticosteroizi cu administrare inhalatorie pot fi, de asemenea, expuși riscului. Această posibilitate de afectare reziduală trebuie luată în considerare întotdeauna în situații de urgență și de intervenții elective care pot produce stres și trebuie avut în vedere tratamentul adecvat cu corticosteroizi. Gradul de insuficiență suprarenală poate necesita consiliere de specialitate înainte de procedurile elective. Pacienții trebuie sfătuiți să își clătească gura cu apă, să facă gargară sau să se spele pe dinți după inhalarea dozei prescrise, pentru a reduce la minimum riscul de infecție orofaringiană cu Candida. Beclometazonă/Formoterol Genetic conține 9 mg de alcool (etanol) per fiecare doză contorizată, ceea ce este echivalent cu 0,25 mg/kg per doza rezultată din două acționări. Cantitatea prezentă în două acționări ale acestui medicament este echivalentă cu mai puțin de 1 ml de vin sau bere. Cantitatea mică de alcool din acest medicament nu va avea niciun efect vizibil. Tulburări de vedere Tulburările de vedere pot fi raportate la utilizarea sistemică și topică a corticosteroizilor. Dacă pacientul prezintă simptome cum ar fi vedere încețoșată sau alte tulburări de vedere, va fi luat în considerare pentru trimiterea la un oftalmolog, pentru evaluarea cauzelor posibile, care pot include cataractă, glaucom sau boli rare, cum ar fi corioretinopatia seroasă centrală (CSCR), care au fost raportate după administrarea de corticosteroizi sistemici și topici. 4.5. Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Interacțiuni farmacocinetice Dipropionatul de beclometazonă este metabolizat foarte rapid prin intermediul esterazelor. Beclometazona este mai puțin dependentă de metabolizarea prin intermediul CYP3A decât alți corticosteroizi și, în general, interacțiunile sunt puțin probabile; cu toate acestea, nu poate fi exclusă posibilitatea apariției unor efecte sistemice în cazul utilizării concomitente a inhibitorilor puternici ai CYP3A (de exemplu, ritonavir, cobicistat) și, prin urmare, se recomandă prudență și monitorizare 6 adecvată în cazul utilizării concomitente a acestor substanțe. Interacțiuni farmacodinamice Beta-blocantele (inclusiv picăturile oftalmice) trebuie evitate în cazul pacienților astmatici. Dacă există motive imperioase pentru administrarea beta-blocantelor, efectul formoterolului va fi redus sau abolit. Pe de altă parte, utilizarea concomitentă a altor medicamente beta-adrenergice poate avea efecte potențial aditive, prin urmare este necesară prudența atunci când, concomitent cu formoterol, sunt prescrise teofilina sau alte medicamente beta-adrenergice. Tratamentul concomitent cu chinidină, disopiramidă, procainamidă, fenotiazine, antihistaminice, inhibitori de monoaminooxidază și antidepresive triciclice poate prelungi intervalul QTc și poate crește riscul de aritmii ventriculare. În plus, L-dopa, L-tiroxina, oxitocina și alcoolul pot afecta toleranța cardiacă la beta2-simpatomimetice. Tratamentul concomitent cu inhibitori ai monoaminooxidazei, inclusiv cu substanțe cu proprietăți similare, cum ar fi furazolidon și procarbazină, poate precipita reacțiile hipertensive. Există un risc crescut de aritmii la pacienții care necesită concomitent anestezie cu hidrocarburi halogenate. Tratamentul concomitent cu derivați xantinici, steroizi sau diuretice potențează un posibil efect de reducere a potasemiei al beta2-agoniștilor (vezi pct. 4.4.). Hipokaliemia poate crește predispoziția către aritmii la pacienții tratați cu glicozide digitalice. Beclometazonă Formoterol Genetic conține o cantitate mică de etanol. Există un potențial teoretic de interacțiune la pacienții deosebit de sensibili, cărora li se administrează disulfiram sau metronidazol. 4.6. Fertilitatea, sarcina și alăptarea Nu există date sau dovezi privind siguranța propulsorului Norfluran (HFA-134a) în timpul sarcinii sau alăptării la om. În orice caz, studiile privind efectul Norfluran (HFA-134a) asupra funcției de reproducere și dezvoltării embriofetale la animale nu au evidențiat efecte adverse relevante clinic. Sarcina Nu există date clinice relevante privind utilizarea de Beclometazonă/Formoterol Genetic la femeile gravide. Studiile la animale în care s-a utilizat combinația de dipropionat de beclometazonă și formoterol au prezentat dovezi de toxicitate asupra funcției de reproducere după o expunere sistemică crescută (vezi 5.3 Date preclinice de siguranță). Din cauza acțiunilor tocolitice ale agenților beta2-simpatomimetici, trebuie acordată o atenție deosebită în perioada premergătoare nașterii. Nu se recomandă utilizarea de formoterolul în timpul sarcinii și, în mod special, la sfârșitul sarcinii sau în cursul travaliului, cu excepția cazului în care nu există nicio altă alternativă cunoscută (mai sigură). Beclometazonă/Formoterol Genetic trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă beneficiile scontate depășesc riscurile potențiale. Alăptarea Nu există date clinice relevante privind utilizarea de Beclometazonă/Formoterol Genetic în perioada de alăptare, la om. Deși nu sunt disponibile date din studiile efectuate le animale, se poate presupune în mod rezonabil că dipropionatul de beclometazonă este secretat în lapte, asemenea altor corticosteroizi. 7 Deși nu se știe dacă formoterolul trece în laptele matern uman, acesta a fost detectat în lapte la animale. Administrarea de Beclometazonă/Formoterol Genetic femeilor care alăptează trebuie luată în considerare numai dacă beneficiile scontate depășesc riscurile potențiale. Trebuie luată o decizie privind întreruperea alăptării sau întreruperea/oprirea tratamentului cu Beclometazonă/Formoterol Genetic, luând în considerare beneficiile alăptării pentru copil și beneficiile tratamentului pentru femeie. Fertilitatea Nu există date la om. În studiile efectuate la șobolani, prezența dipropionatului de beclometazonă în doze mari în combinație a fost asociată cu reducerea fertilității femelelor și cu embriotoxicitate (vezi pct. 5.3). 4.7. Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje Beclometazonă/Formoterol Genetic nu influențează capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje, sau influența sa este neglijabilă. 4.8. Reacții adverse Întrucât Beclometazonă/Formoterol Genetic conține dipropionat de beclometazonă şi fumarat de formoterol dihidrat, tipul şi severitatea reacţiilor adverse asociate fiecărei componente pot fi anticipate. Nu există nicio incidență a reacțiilor adverse suplimentare după administrarea concomitentă a celor două componente. Reacţiile adverse asociate cu dipropionatul de beclometazonă şi formoterolul administrate sub formă de combinaţie fixă (Beclometazonă/Formoterol Genetic) şi ca medicamente administrate individual sunt prezentate mai jos, clasificate pe aparate, sisteme şi organe. Frecvențele sunt definite ca: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 și < 1/10), mai puțin frecvente (≥1/1000 și < 1/100), rare (≥1/ 10000 și < 1/1000) și foarte rare (≤1/10000), cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Reacțiile adverse frecvente și mai puțin frecvente au provenit din studiile clinice efectuate la pacienții astmatici și cu BPOC. Clasificarea pe sisteme şi organe Infecții și infestări aparate, Reacții adverse Frecvență Frecvente Mai puțin frecvente Faringită, candidoză orală, Gripă, infecție fungică orală, orofaringiană, candidoză esofagiană, candidoză vulvovaginală, candidoză gastroenterită, sinuzită, rinităpneumonie* Tulburări limfatice Tulburări imunitar hematologice și ale sistemului Tulburări endocrine Tulburări metabolice și de nutriție Tulburări psihice Granulocitopenie Trombocitopenie Dermatită alergică Reacții de hipersensibilitate, inclusiv eritem, edem al buzelor, feței, ochilor și faringelui Supresie suprarenală Hipokaliemie, hiperglicemie Mai puțin frecvente Foarte rare Mai puțin frecvente Foarte rare Foarte rare Mai puțin frecvente Agitație Mai puțin frecvente 8 Hiperactivitate psihomotorie, tulburări de somn, anxietate, depresie, agresivitate, modificări comportamentale (predominant la copii) Tulburări ale sistemului nervos Cefalee Tulburări oculare Tremor, amețeală Glaucom, cataractă Vedere încețoșată (vezi și pct. 4.4) Tulburări acustice și vestibulare Otosalpingită Tulburări cardiace Palpitații, interval QT corectat prelungit pe electrocardiogramă, pe modificări electrocardiogramă, tahicardie, tahiaritmie, fibrilație atrială* Extrasistole ventriculare, angină pectorală facial eritem Hiperemie, tranzitoriu Disfonie Tuse, tuse productivă, iritație a gâtului, criză astmatică, eritem faringian Bronhospasm paroxistic Dispnee, agravare a astmului Diaree, xerostomie, dispepsie, disfagie, senzație de arsură a buzelor, greață, disgeuzie Prurit, tranzitorie, urticarie Angioedem Spasme musculare, mialgie Încetinirea creştere la copii şi adolescenţi Nefrită cutanată hiperhidroză, procesului erupție de Tulburări vasculare Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale Tulburări gastro-intestinale Afecțiuni cutanate țesutului subcutanat și ale Tulburări musculoscheletice și ale țesutului cojunctiv Tulburări renale și ale căilor urinare Tulburări generale și afecțiuni la nivelul locului de administrare Investigații diagnostice Cu frecvență necunoscută Frecvente Mai puțin frecvente Foarte rare Cu frecvență necunoscută Mai puțin frecvente Mai puțin frecvente Rare Mai puțin frecvente Frecvente Mai puțin frecvente Rare Foarte rare Mai puțin frecvente Mai puțin frecvente Rare Mai puțin frecvente Foarte rare Rare Edem periferic Foarte rare Creștere a valorii proteinei C reactive, creștere a numărului de creștere trombocite, a acizilor grași conecentrației liberi, creștere a insulinemiei, creștere a concentrației de corpi cetonici în sânge, scădere a cortizolemiei* Tensiune arterială crescută Tensiune arterială scăzută Scădere a densității osoase Mai puțin frecvente Mai puțin frecvente Rare Foarte rare *Un caz ușor de pneumonie a fost raportat tratat cu dipropionat de beclometazonă/formoterol 100/6 într-un studiu clinic pivot la pacienții cu BPOC. Alte reacții adverse cu dipropionat de clinice privind BPOC observate la un pacient efectuate studiilor cadrul în 9 beclometazonă/formoterol 100/6 au fost: scăderea cortizolemieiși fibrilația atrială. Ca și în cazul altor terapii inhalatorii, poate surveni bronhospasmul paradoxal (vezi 4.4 „Atenționări și precauții speciale pentru utilizare”). Printre reacțiile adverse observate, cele asociate în mod tipic cu formoterolul sunt: hipokaliemia, cefaleea, tremorul, palpitațiile, tusea, spasmele musculare și prelungirea intervalului QTc. Reacțiile adverse asociate în mod obișnuit cu administrarea de dipropionat de beclometazonă sunt: infecții fungice orale, candidoză orală, disfonie, iritație a gâtului. Disfonia și candidoza pot fi ameliorate făcând gargară, sau clătinând gura cu apă, sau prin spălarea pe dinți după utilizarea medicamentului. Candidoza simptomatică poate fi tratată cu tratament topic antifungic, în timp ce se continuă tratamentul cu Beclometazonă/Formoterol Genetic. Pot apărea efecte sistemice ale corticosteroizilor cu administrare inhalatorie (de exemplu dipropionat de beclometazonă), în special atunci când sunt administrați în doze mari, prescrise pentru perioade prelungite, iar acestea pot include supresie suprarenală, scădere a densității minerale osoase, retard de creștere la copii și adolescenți, cataractă și glaucom (vezi și pct. 4.4). De asemenea, pot apărea reacții de hipersensibilitate, inclusiv erupții cutanate, urticarie, prurit, eritem și edem al ochilor, feței, buzelor și gâtului. Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacții adverse suspectate la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro. Website: www.anm.ro 4.9. Supradozaj Dozele inhalate de Beclometazonă/Formoterol Genetic 100/6, până la douăsprezece acționări cumulative (total dipropionat de beclometazonă 1200 de micrograme, formoterol 72 de micrograme) au fost studiate la pacienții astmatici. Tratamentele cumulative nu au provocat efecte anormale asupra funcțiilor vitale și nu au fost înregistrate evenimente adverse grave sau severe. Dozele excesive de formoterol pot produce efecte tipice agoniștilor beta2-adrenergici: greață, vărsături, cefalee, tremor, somnolență, palpitații, tahicardie, aritmii ventriculare, prelungire a intervalului QTc, acidoză metabolică, hipokaliemie, hiperglicemie. În caz de supradozaj cu formoterol, se recomandă tratament de susținere și simptomatic. Cazurile grave trebuie spitalizate. Se poate lua în considerare utilizarea blocantelor beta-adrenergice cardioselective, dar numai sub rezerva unei precauții extreme, deoarece utilizarea medicamentelor blocante beta- adrenergice poate provoca bronhospasm. Trebuie monitorizat potasiul seric. Inhalarea acută a unor doze de dipropionat de beclometazonă mai mari decât cele recomandate poate duce la supresia temporară a funcției suprarenale. Acest lucru nu necesită acțiuni de urgență, deoarece funcția suprarenală se recuperează în câteva zile, așa cum o demonstrează determinările cortizolemiei. În cazul acestor pacienți, tratamentul trebuie continuat cu o doză suficientă pentru controlul astmului bronșic. Supradozaj cronic cu dipropionat de beclometazonă cu administrare inhalatorie: risc de supresie suprarenală (vezi pct. 4.4.). Poate fi necesară monitorizarea rezervei suprarenale. Tratamentul trebuie 10 continuat cu o doză suficientă pentru controlul astmului bronșic. 5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE 5.1. Proprietăți farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: adrenergice şi alte medicamente pentru tratamentul bolilor obstructive ale căilor respiratorii cu administrare inhalatorie, codul ATC: R03AK08. Mecanisme de acțiune și efecte farmacodinamice Beclometazonă/Formoterol Genetic conține dipropionat de beclometazonă și formoterol. Aceste două substanțe active au moduri de acțiune diferite. Similar cu alte combinații de corticosteroizi inhalatori și beta2-agoniști, se observă efecte aditive în ceea ce privește reducerea episoadelor de exacerbare ale astmul bronşic. Dipropionat de beclometazonă Dipropionatul de beclometazonă administrat pe cale inhalatorie în dozele recomandate are acţiune glucocorticoidă antiinflamatorie la nivel pulmonar, determinând reducerea simptomelor şi exacerbării astmului bronşic cu un număr mai mic de reacţii adverse comparativ cu administrarea sistemică de corticosteroizi. Formoterol Formoterolul este un agonist beta-adrenergic selectiv care determină relaxarea musculaturii netede bronşice la pacienţii cu obstrucţie reversibilă a căilor respiratorii. Efectul bronhodilatator se instalează rapid, în decurs de 1-3 minute de la inhalare şi are o durată de acţiune de 12 ore după o doză unică. Eficacitatea și siguranța clinică pentru dipropionat de beclometazonă/formoterol În studiile clinice efectuate la adulți, adăugarea de formoterol la dipropionatul de beclometazonă a îmbunătățit simptomatologia astmului și funcția pulmonară și a redus exacerbările. Într-un studiu de 24 de săptămâni, efectul asupra funcției pulmonare al combinației fixe 100/6 HFA a fost cel puțin egal cu cel al administrării separate de dipropionat de beclometazonă și formoterol și l-a depășit pe cel al dipropionatului de beclometazonă în monoterapie. Eficacitatea beclometazonei și a formoterolului 200/6 HFA în combinație fixă, 2 administrări de două ori pe zi, a fost evaluată într-un studiu pivot de 12 săptămâni, care a comparat efectul asupra funcției pulmonare versus tratamentul cu dipropionat de beclometazonă în monoterapie la pacienții astmatici care nu au fost ținuți sub control în mod adecvat cu tratamentul anterior (combinații de ICS în doză mare sau ICS+LABAs în doză medie). Studiul a demonstrat superioritatea beclometazonei și a formoterolului 200/6 HFA în combinație fixă, comparativ cu BDP HFA, în ceea ce privește modificarea față de valoarea inițială a fluxului mediu de aer pulmonar matinal (PEF) înainte de administrarea dozei (diferența medie ajustată de 18,53 l). Într-un studiu clinic pivot de 24 de săptămâni, profilul de siguranță al dipropionatului de beclometazonă/formoterol 200/6 HFA, 2 administrări de două ori pe zi, a fost comparabil cu cel al unei combinații aprobate cu doză fixă (fluticazonă/salmeterol 500/50, 1 administrare de două ori pe zi). Nu s-a observat niciun efect clinic relevant cu dipropionat de beclometazonă/formoterol 200/6 HFA asupra axei HPA după 6 luni de tratament. Studiul a arătat că atât dipropionatul de beclometazonă/formoterol 200/6 µg, cât și combinația aprobată cu doză fixă nu au fost mai eficiente decât monoterapia cu dipropionat de beclometazonă cu distribuție non-extrafină (2000 µg/zi) în ceea ce privește modificarea valorii VEMS matinal, înainte de doză, și procentul de zile întregi fără simptome de astm. 5.2. Proprietăți farmacocinetice 11 Expunerea sistemică la substanțele active dipropionat de beclometazonă și formoterol în combinație fixă au fost comparate cu efectul componentelor individuale. În cadrul unui studiu farmacocinetic efectuat la subiecți sănătoși tratați cu o doză unică din combinația fixă (4 doze contorizate a câte 100/6 micrograme) sau cu o doză unică de dipropionat de beclometazonă CFC (4 doze contorizate a câte 250 de micrograme) și formoterol HFA (4 doze contorizate a câte 6 micrograme), aria sub curba concentrației plasmatice în funcție de timp (ASC) a principalului metabolit activ al dipropionatului de beclometazonă (beclometazonă-17-monopropionat) și concentrația plasmatică maximă a acestuia au fost, respectiv, cu 35% și 19% mai mici în cazul combinației fixe decât în cazul formulei de dipropionat de beclometazonă CFC cu distribuție non-extrafină, în schimb, rata de absorbție a fost mai rapidă (0,5 comparativ cu 2 ore) pentru combinația fixă, comparativ cu formula de dipropionat de beclometazonă CFC cu distribuție non-extrafină . Pentru formoterol, concentrația plasmatică maximă a fost similară după administrarea combinației fixe sau în monoterapie, iar expunerea sistemică a fost ușor mai mare după administrarea de dipropionat de beclometazonă/formoterol decât după administrarea ca monoterapie. Nu au existat dovezi de interacțiuni farmacocinetice sau farmacodinamice (sistemice) între dipropionatul de beclometazonă și formoterol. Un studiu de farmacocinetică efectuat la voluntari sănătoși, cu blocaj prin cărbune activat, a demonstrat că biodisponibilitatea pulmonară a beclometazonă-17-monopropionat din combinația fixă 200/6 este direct proporțională cu doza, față de formularea 100/6, numai pentru ASC (raportul mediu între valorile biodisponibilității sistemice pentru formulațiile 200/6 și 100/6 egal cu 91,63 (interval de încredere 90%: 83,79; 100,20)). Pentru formoterol fumarat, raportul mediu între valorile biodisponibilității sistemice pentru formulările 200/6 și 100/6 a fost egal cu 86,15 (interval de încredere 90%: 75,94; 97,74). Într-un alt studiu de farmacocinetică la voluntari sănătoși, fără blocaj cu cărbune activat, expunerea sistemică la beclometazonă-17-monopropionat din combinația fixă 200/6 s-a dovedit a fi direct proporțională cu doza față de formularea 100/6 (raportul mediu între valorile biodisponibilității sistemice pentru formulările 200/6 și 100/6 egal cu 89,2 (interval de încredere 90%: 79,8; 99,7)). Expunerea sistemică totală la formoterol fumarat a rămas nemodificată; (raportul mediu între valorile biodisponibilității sistemice pentru formulările 200/6 și 100/6 egal cu 102,2 (interval de încredere 90%: 90,4; 115,5)). Utilizarea combinației fixe 200/6 cu dispozitivul de distanțare Aerochamber Plus a determinat creșterea transportului la nivel pulmonar a metabolitului activ al dipropionatului de beclometazonă, beclometazonă-17- monopropionat și a formoterolului la voluntari sănătoși cu 25% și, respectiv, 32%, în timp ce expunerea sistemică totală a fost ușor redusă pentru beclometazonă-17-monopropionat (cu 17%) și formoterol (cu 17%) și a crescut pentru dipropionatul de beclometazonă în formă nemodificată (cu 54%). Dipropionat de beclometazonă Dipropionatul de beclometazonă este un promedicament cu afinitate slabă de legare la receptorul glucocorticoid care este hidrolizat de esteraze la metabolitul activ beclometazonă-17-monopropionat, care are o activitate antiinflamatoare topică mai puternică, comparativ cu promedicamentul dipropionat de beclometazonă. Absorbție, distribuție și metabolizare Dipropionatul de beclometazonă inhalat este absorbit rapid prin plămâni; înainte de absorbție are loc o conversie extensivă la metabolitul său activ de beclometazonă-17-monopropionat prin intermediul esterazelor care se găsesc în majoritatea țesuturilor. Disponibilitatea sistemică a metabolitului activ provine din plămâni (36 %) și din absorbția gastrointestinală a dozei administrate. Biodisponibilitatea dipropionatului de beclometazonă la beclometazonă-17- monopropionat determină absorbția a 41% din doză sub formă de metabolit activ. însă conversia presistemică ingerat este neglijabilă, Se înregistrează o creștere aproximativ liniară a expunerii sistemice, odată cu creșterea dozei inhalate. 12 Biodisponibilitatea absolută după inhalare este de aproximativ 2% și 62% din doza nominală pentru dipropionatul de beclometazonă nemodificat și, respectiv, pentru beclometazonă-17-monopropionat. După administrarea intravenoasă, distribuția dipropionatului de beclometazonă și a metabolitului său activ se caracterizează printr-o eliminare plasmatică crescută (150 și, respectiv, 120 l/oră), cu un volum mic de distribuție la starea de echilibru pentru dipropionatul de beclometazonă (20 l) și cu o distribuție tisulară mai mare pentru metabolitul său activ (424 l). Legarea de proteinele plasmatice este moderat crescută. Eliminare Excreția prin materiile reprezintă calea majoră de eliminare a dipropionatului de beclometazonă, în principal ca metaboliți polari. Excreția renală a dipropionatului de beclometazonă și a metaboliților săi este neglijabilă. Timpii de înjumătățire ai eliminării terminale sunt de 0,5 ore și 2,7 ore pentru dipropionatul de beclometazonă și, respectiv, pentru beclometazonă-17-monopropionat. Grupe speciale de pacienți Farmacocinetica dipropionatului de beclometazonă la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică nu a fost studiată; cu toate acestea, deoarece dipropionatul de beclometazonă se metabolizează foarte rapid prin intermediul esterazelor prezente în lichidul intestinal, ser, plămâni și ficat, pentru a genera produsele polarizate beclometazonă-21-monopropionat, beclometazonă-17-monopropionat și beclometazonă, nu este de așteptat ca insuficiența hepatică să modifice farmacocinetica și profilul de siguranță ale dipropionatului de beclometazonă. Deoarece dipropionatul de beclometazonă sau metaboliții acestuia nu au fost depistați în urină, nu se preconizează o creștere a expunerii sistemice la pacienții cu insuficiență renală. Formoterol Absorbție și distribuție După inhalare, formoterolul este absorbit atât din plămâni, cât și din tractul gastrointestinal. Fracțiunea unei doze inhalate care este ingerată după administrarea cu un inhalator cu doză măsurată (MDI) poate varia între 60 și 90%. Cel puțin 65% din fracțiunea care este ingerată este absorbită din tractul gastrointestinal. Concentrațiile plasmatice maxime ale medicamentului nemodificat apar în intervalul de 0,5 până la o oră după administrarea orală. Legarea formoterolului de proteinele plasmatice este de 61-64%, cu 34% legare la albumină. Nu a fost înregistrată o saturație a legării în intervalul de concentrații atins cu doze terapeutice. Timpul de înjumătățire prin eliminare calculat după administrarea orală este de 2-3 ore. Absorbția de formoterol este liniară după inhalarea a 12 până la 96 μg de fumarat de formoterol. Metabolizare Formoterolul este metabolizat pe scară largă, iar calea principală implică conjugarea directă la grupa hidroxil fenolică. Conjugatul acid glucuronidic este inactiv. A doua cale majoră implică O-demetilarea urmată de conjugarea la grupa 2'-hidroxil fenolică. Izoenzimele citocromului P450 CYP2D6, CYP2C19 și CYP2C9 sunt implicate în O-demetilarea formoterolului. Ficatul pare a fi principalul loc de metabolizare. Formoterolul nu inhibă enzimele CYP450 în concentrații relevante din punct de vedere terapeutic. Eliminare Excreția urinară cumulativă de formoterol după inhalarea unică dintr-un inhalator cu pulbere uscată a crescut liniar în intervalul de doze 12 – 96 μg. În medie, 8% și 25% din doză a fost excretată ca formoterol nemodificat și, respectiv, total. Pe baza concentrațiilor plasmatice măsurate în urma inhalării unei doze unice de 120 μg de către 12 subiecți sănătoși, s-a constatat că timpul de înjumătățire terminal 13 mediu de eliminare este de 10 ore. Enantiomerii (R,R)- și (S,S) au reprezentat aproximativ 40% și, respectiv, 60% din medicamentul nemodificat excretat în urină. Proporția relativă a celor doi enantiomeri a rămas constantă în intervalul de doze studiat și nu a existat nicio dovadă de acumulare relativă a unui enantiomer față de celălalt după administrare repetată. După administrarea orală (40 până la 80 μg), 6% până la 10% din doză a fost recuperată în urină ca medicament nemodificat la subiecții sănătoși; până la 8% din doză a fost recuperată ca glucuronidă. Un total de 67% dintr-o doză orală de formoterol este excretat în urină (în principal sub formă de metaboliți), iar restul în fecale. Eliminarea renală a formoterolului este de 150 ml/min. Grupe speciale de pacienți Insuficiență hepatică/renală: farmacocinetica formoterolului nu a fost studiată la pacienții cu insuficiență hepatică sau renală; totuși, deoarece formoterolul este eliminat în principal prin metabolizare hepatică, se poate preconiza o expunere crescută la pacienții cu ciroză hepatică severă. 5.3. Date preclinice de siguranță Toxicitatea observată în studiile la animale cu dipropionat de beclometazonă și formoterol, administrate în asociere sau separat, a constat în principal din efecte asociate cu o activitate farmacologică exagerată. Acestea sunt legate de activitatea imunosupresoare a dipropionatului de beclometazonă și de efectele cardiovasculare cunoscute ale formoterolului, evidente în principal la câini. Nu s-a observat nici creșterea toxicității, nici apariția unor efecte neașteptate la administrarea combinației. Studiile de toxicitate asupra funcției de reproducere efectuate la șobolani au arătat efecte proporționale cu doza administrată. Combinația a fost asociată cu fertilitate feminină redusă și toxicitate embriofetală. Se știe că dozele mari de corticosteroizi administrate la animale gestante cauzează anomalii ale dezvoltării fetale, inclusiv palatoschizis și retard de creștere intrauterină și este probabil ca efectele observate în cazul combinației de dipropionat de beclometazonă /formoterol să fie determinate de dipropionatul de beclometazonă. Aceste efecte au fost observate numai în cazul expunerii sistemice crescute la metabolitul activ beclometazonă-17-monopropionat (cu valori plasmatice de 200 de ori mai mari decât cele preconizate pentru pacienți). În plus, în cadrul studiilor la animale, s-a observat o creștere a duratei de gestație și de parturiție, un efect atribuit efectelor tocolitice cunoscute ale beta2- simpatomimeticelor. Aceste efecte au fost deja observate pentru concentrații plasmatice materne de formoterol sub nivelurile preconizate la pacienții tratați cu dipropionat de beclometazonă și formoterol. Studiile de genotoxicitate efectuate cu o combinație de dipropionat de beclometazonă/formoterol nu indică potențial mutagen. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate pentru combinația propusă. În orice caz, datele la animale raportate pentru componentele individuale nu sugerează niciun risc potențial de carcinogenitate la om. Datele preclinice privind agentul propulsor fără CFC Norfluran (HFA-134a) nu relevă niciun pericol special pentru om pe baza studiilor standard de farmacologie a siguranței, toxicitate la doze repetate, genotoxicitate, potențial carcinogen și de toxicitate asupra funcției de reproducere. 6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE 6.1. Lista excipienților Norfluran (HFA-134a) Etanol, anhidru Acid clorhidric concentrat 14 6.2. Incompatibilități Nu este cazul. 6.3. Perioada de valabilitate 21 de luni. 6.4. Precauții speciale pentru păstrare Ambalaj unic cu 120 de doze sau cu 180 de doze: Înainte de eliberarea către pacient: A se păstra la frigider (2 – 8 °C) timp de maximum 18 luni. După eliberare: A nu se păstra la temperaturi mai mari de 25 °C pentru o perioadă de maximum 3 luni. Ambalaj dublu și triplu a câte 120 de doze: Înainte de prima utilizare: A se păstra la frigider (2 – 8 °C). După prima utilizare: A nu se păstra la temperaturi mai mari de 25 °C (pentru o perioadă de maximum 3 luni). Atenționare: Recipientul conține lichid sub presiune. A nu se expune la temperaturi de peste 50 °C. A nu se găuri recipientul. 6.5. Natura și conținutul ambalajului Soluția de inhalat este conținută într-un recipient presurizat din aluminiu, sigilat cu o valvă dozatoare și montat într-un dispozitiv de administrare din polipropilenă de culoare albă, care încorporează un contor de doze (ambalaj cu 120 de doze) sau un indicator de doze (ambalaj cu 180 de doze) și o piesă bucală protejată cu un capac din plastic din polipropilenă de culoare verde. Fiecare ambalaj conține: − − − − 1 recipient presurizat (cu 120 doze contorizate) sau 2 recipiente presurizate (a câte 120 doze contorizate) sau 3 recipiente presurizate (a câte 120 doze contorizate) sau 1 recipient presurizat (cu 180 doze contorizate) Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. 6.6. Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor și alte instrucțiuni de manipulare Ambalaj unic care conține un recipient cu 120 sau 180 doze contorizate Pentru farmacii: Treceți data eliberării către pacient pe eticheta adezivă de pe ambalaj și lipiți eticheta pe inhalator. Asigurați-vă că există o perioadă de cel puțin 3 luni între data eliberării și data de expirare imprimată pe ambalaj. 15 Ambalaje duble sau triple care conțin două sau trei recipiente a câte 120 de doze contorizate] De fiecare dată când pacientul începe să utilizeze un inhalator, se introduce data primei utilizări pe eticheta adezivă de pe ambalaj și se lipește eticheta pe inhalatoare. Inhalatoarele nu trebuie utilizate după 3 luni de la prima utilizare și nu trebuie utilizate niciodată după data de expirare care este indicată pe ambalaj și pe etichetă după „EXP”. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ Genetic S.p.A. Via G. Della Monica 26, Castel San Giorgio, Salerno, 84083, Italia 8. NUMĂRUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ 15883/2025/01-04 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data primei autorizări: Martie 2025 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Martie 2025 16